Investiția are o valoare de aproximativ 48 de milioane de lei, iar firma câștigătoare este din județul Botoșani.
Potrivit edilului Mihai Chirica, parcul va avea peste 13 mii de panouri fotovoltaice instalate și o putere de 9 Megawați, fiind cel mai mare din țară construit de o administrație publică: ”Acest parc va fi construit la Holboca, în interiorul fostei uzine energetice CET II Holboca, cu o valoare estimată la circa 48 de milioane de lei. Puterea instalată va fi de circa 9 MW și va avea toate echipamentele necesare pentru a produce și injecta energie în sistemul energetic național pe tot parcursul anului, producând aproximativ 9000 MW anual. Partea de tehnologie este de ultimă generație și, practic, noi, Iașul, suntem cel mai mare parc fotovoltaic a unei autorități publice din România.”
Tot ieri, Primăria a lansat licitația pentru modernizarea CET I Iași și CET II Holboca, investiție realizată cu fonduri europene în valoare de peste 200 de milioane de lei.
Proiectul prevede instalarea a opt motoare termice care vor funcționa în regim de co-generare. Acestea ar urma să producă cel puțin 50 de megawati în sistemul electric și 57 în sistemul termic.
Primarul Mihai Chirica a anunțat că, pe lângă realizarea parcului fotovoltaic la CET II Holboca și modernizarea celor două centrale termoelectrice, va fi construită și o instalație de stocare a energiei electrice, cu o capacitate de cel puțin 20 de megawați: ”Reconstrucția CET-ului pe gaz, atât la CET I cât și la CET II, cu puterea instalată de aproximativ 50 MW electric și termic, ceea ce practic ne va asigura producerea aproape în totalitate a energiei termice pe care o consumăm pe parcursul iernii cu motoarele noastre, ceea ce ne dă și șansa de a ține sub controlăm prețul, având în vedere variațiile la combustibil, mai ales din ultima perioadă. A treia etapă pe care o avem deja proiectată este de instalarea unor capacități de stocare de până la 20 MW și aducerea unui parteneriat public-privat pentru introducerea unor cazane și turbine care să folosească deșeurile de la Holboca pentru a opri depozitarea deșeurilor care ne vor crea mari probleme în timp.”
Evenimentul marchează finalizarea lucrărilor de modernizare a clădirii, iar vizitatorii vor putea participa la tururi ghidate și vor afla informații despre istoria imobilului, elementele arhitecturale restaurate şi investițiile realizate.
Prefectul județului Bacău, Andreea Negru: ”Palatul Administrativ arată astăzi, înainte de toate, ca o clădire de patrimoniu cereia i-au fost redate eleganța și prestigiul. Este fără îndoială cea mai reprezentativă clădire istorică din județul Bacău. În același timp, Palatul Administrativ este acum o instituție publică modernă, care oferă condiții civilizate de lucru pentru angajați și un spațiu primitor pentru cetățenii care îi trec pragul. Atât municipiul Bacău, cât și întreg județul, traversează o perioadă de transformare profundă, susținută în mare parte din fonduri europene. Rezultatele sunt vizibile în toate domeniile, de la clădiri administrative, precum Palatul Administrativ și sediul ANAF, la edificii culturale, cum sunt Ateneul, Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă și, sperăm în curând, Teatrul Municipal Bacovia. În paralel, sunt modernizate zone de agrement cu tradiție, precum Parcul Cancicov și Parcul Gherăiești, dar sunt create și noi puncte de atracție pentru comunitate, așa cum este promenada Bistriței. Totodată, în spitalele din municipiu și din întreg județul au fost realizate, în ultimii ani, investiții importante în infrastructură, echipamente și condiții de tratament, contribuind la creșterea calității actului medical. Toate aceste proiecte au un numitor comun, utilizarea fondurilor europene nerambursabile, accesate prin diferite programe de finanțare.”
Au fost obținute 726 de milioane de lei, fonduri utilizate pentru trei proiecte majore la Colegiile Naționale „Mihai Eminescu” și „Garabet Ibrăileanu”, precum și la Liceul „Miron Costin”, unde au fost realizate extinderi de clădiri.
Anunțul a fost făcut de primarul Mihai Chirica, la festivitatea de recompensare a absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Națională și Bacalaureat.
Mihai Chirica: Iașiul a reușit să rămână campion în ceea ce privește investițiile în infrastructura școlară și mă refer și la clădiri, și la dotări. Reușim să finalizăm, pe programul PNRR, și cele 3 proiecte preluate chiar la începutul anului 2026. Este vorba despre Liceul „Garabet Ibrăileanu”, extinderile de la Liceul „Eminescu” și „Miron Costin”, dar și celelalte școli și licee, fie ele tehnologice sau teoretice, sunt finalizate. Practic, suntem de mai bine de o săptămână și jumătate în procedură de recepție.
Edilul a mai subliniat și importanța care va fi acordată școlilor, astfel încât 11 unități de învățămînt vor beneficia de reabilitări și extinderi.
Mihai Chirica: În programul nostru avem în continuare 11 unități școlare. Am să amintesc câteva dintre ele: două săli de sport, la Școala „Otilia Cazimir” și Școala „I.C. Brătianu”, în Tătărași, o creșă nouă în zona Galata, de 180 de locuri, pe o suprafață generoasă de peste 5.000 de metri pătrați, și două extinderi de școală, în continuare: „Nicolae Iorga”, pentru a prelua elevii din zona localităților învecinate din sud, dar și extinderea de la Școala „Veronica Micle”, care, de asemenea, a fost acceptată la plată de către ADR Nord-Est. Mai sunt încă șase unități școlare care au intrat în programul de consolidare. Este vorba despre Grădinița 26, Grădinița 11 și alte unități școlare.
(Radio Iași/ Constantin Mihai/ FOTO radioiasi.ro/ imagine ilustrativă)
Nicuşor Dan: Nu există riscul ca programul SAFE să fie blocat
15 mai 2026, 14:44
El a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă există riscul de blocare a programului european pentru industria de apărare, în contextul în care ultima ordonanţă de urgenţă a Guvernului pe această temă a fost atacată la Curtea Constituţională.
‘Nu există riscul acesta. Cumva, pe măsură ce ne apropiem de 31 mai, discuţiile pe SAFE sunt tot mai dese. Există un backup în Parlament. Există o posibilitate de a interveni legislativ în Parlament, în timp optim, astfel încât termenul de 31 mai să nu fie afectat’, a răspuns preşedintele.
Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat, marţi, la CCR, Ordonanţa de urgenţă 38/2026 adoptată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, act normativ care vizează inclusiv programul SAFE de înzestrare a armatei.
OUG 38/2026 pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, la trei zile după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moţiune de cenzură în Parlament şi funcţiona cu statut de Guvern interimar.
În sesizarea trimisă la CCR, Avocatul Poporului susţine că ordonanţa contravine mai multor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la securitatea juridică şi previzibilitatea normei, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 79 privind Consiliul Legislativ, art. 110 alin. (4) referitor la încetarea mandatului Guvernului şi art. 115 alin. (6), care interzice adoptarea ordonanţelor de urgenţă ce afectează drepturi şi libertăţi fundamentale.
În esenţă, Avocatul Poporului arată că forma finală a OUG 38/2026 adoptată de Guvern nu a avut avizul Consiliului Legislativ.
De asemenea, instituţia aminteşte că, în 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură, iar un Executiv interimar ‘îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern’.
În consecinţă, potrivit sesizării, Guvernul interimar nu poate emite ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nici nu poate iniţia proiecte de lege.
Avocatul Poporului mai explică faptul că OUG 38/2026 vizează, în principal, regimul juridic al proprietăţii, prin modificarea Legii 255/2010, în scopul creării cadrului legal pentru realizarea lucrărilor de interes public naţional necesare realizării unor investiţii în domeniul securităţii naţionale, ceea ce atrage necesitatea aprobării acesteia prin lege organică, astfel încât această ordonanţă de urgenţă ar fi trebuit să fie supusă spre dezbatere Camerei Deputaţilor, ca primă cameră sesizată, iar nu Senatului.
Potrivit sursei citate, finanţarea vizează înfiinţarea de noi firme şi are potenţialul de a genera peste 500 de noi locuri de muncă în judeţ.
‘Judeţul Galaţi este singurul judeţ din ţară care va beneficia de o linie de finanţare specială, din fonduri europene, pentru sprijinirea start-up-urilor la nivel local. Aproape 20 de milioane de euro vor fi alocate înfiinţării de noi firme prin Programul Tranziţie Justă 2021-2027. Această iniţiativă este menită să susţină valorificarea ideilor de afaceri ale antreprenorilor gălăţeni, să contribuie la diversificarea economiei locale şi la dinamizarea pieţei muncii. Mai exact, pe lângă dezvoltarea mediului de afaceri, această linie de finanţare are potenţialul de a genera peste 500 de noi locuri de muncă în judeţul Galaţi’, a transmis Costel Fotea, într-o declaraţie de presă.
Demersurile sunt susţinute de Ministerul Fondurilor Europene şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, iar în prezent este aşteptat avizul final al Comisiei Europene pentru lansarea liniei de finanţare.
Printre domeniile prioritare avute în vedere se numără tehnologia informaţiei şi digitalizarea, industria şi producţia inovativă, economia verde şi soluţiile sustenabile, agricultura modernă şi procesarea alimentară, precum şi logistica şi transporturile.
‘Mă bucur că avem această nouă oportunitate importantă pentru dezvoltarea mediului de afaceri gălăţean. Astfel, din totalul de aproape 376,2 milioane de euro alocate judeţului Galaţi prin fondurile europene PTJ, peste 60% sunt direcţionate către dezvoltarea economiei locale – start-up-uri, microîntreprinderi, întreprinderi sociale, IMM-uri. Concret, 249 milioane de euro vor susţine dezvoltarea a peste 300 de companii gălăţene şi vor genera peste 2.000 de locuri de muncă’, a mai precizat Costel Fotea. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro/ imagine ilustrativă)
România se află sub risc ridicat de a pierde fonduri europene nerambursabile din cauza amânărilor repetate ale CCR în ceea ce priveşte reforma pensiilor magistraţilor (Dragoş Pîslaru)
Dragoş Pîslaru:Ele par nişte tergiversări care sunt făcute cu un scop foarte clar de a prezerva nişte interese, în condiţiile în care magistraţii sunt în conflict de interese pe acest subiect. Până nu avem scrisoarea oficială nu vă pot spune că am pierdut bani, repet, dar aşa cum a spus şi prim-ministrul, şansele de a-i recupera după această amânare sunt extrem de reduse.
Reforma în ceea ce priveşte pensionarea magistraţilor reprezintă un jalon pentru accesarea unei noi tranşe de bani prevăzuţi pentru România în PNRR. Dragoş Pîslaru a precizat în context că suma nu poate fi considerată pierdută până când Comisia Europeană nu va transmite o scrisoare în acest sens. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Pe lângă lucrările de consolidare şi reabilitare a Filarmonicii, proiectul în valoare totală de aproape 145 milioane de lei, prevede şi finanţarea modernizării spaţiului de lângă Teatrul Naţional şi a unor lucrări de punere în siguranţă la Catedrala Mitropolitană.
‘Proiectul Primăriei vizează amenajarea spaţiului verde care înconjoară Teatrul Naţional, precum şi dotarea cu mobilier şi iluminat urban, are o valoare totală de peste 30,62 milioane de lei, din care cheltuieli eligibile sunt în valoare de 28,53 milioane lei. Proiectul Arhiepiscopiei Iaşilor, de lucrări la Catedrala Mitropolitană, are valoare de 24,99 milioane lei, întreaga cheltuială fiind eligibilă. Proiectul Consiliului Judeţean, care urmăreşte reabilitarea şi modernizarea Filarmonicii, are o valoare totală de 89,38 milioane lei, din care cheltuielile eligibile sunt de 38,50 milioane lei’, declară primarul Mihai Chirica.
În acest proiect, Primăria Iaşi este lider de parteneriat, calitate în care este cea care a depus proiectul pentru finanţare la începutul lunii octombrie 2025, iar Consiliul Judeţean şi Arhiepiscopia Iaşilor sunt parteneri. Asocierea dintre Primărie şi Consiliul Judeţean în vederea realizării proiectului ‘Creşterea atractivităţii zonei centrale a municipiului Iaşi din punct de vedere socio – economic, cultural şi turistic’ a fost aprobată în cadrul şedinţei Consiliului Local din 26 aprilie 2023.
Potrivit hotărârii, Consiliul Judeţean Iaşi este responsabil cu realizarea documentaţiei tehnico-economice şi cu achiziţia publică pentru execuţia de lucrări pentru reabilitarea Filarmonicii. În schimb, Primăria Municipiului Iaşi se obliga să obţină fonduri europene pentru acest proiect prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027, ceea ce s-a şi întâmplat în cursul săptămânii trecute.
În cursul lunii februarie 2024 Consiliul Judeţean a încheiat un contract de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a Filarmonicii. Lucrările au fost încredinţate companiei Iasicon SA, pentru o sumă de 58 de milioane de lei (inclusiv TVA) şi au început efectiv în luna aprilie 2024.
Potrivit acordului cu Consiliul Judeţean, cei 38,50 milioane lei obţinuţi vor acoperi cheltuieli cu reabilitarea Filarmonicii făcute după data de 31 august 2025. Astfel, suma obţinută prin proiectul depus de Primărie acoperă 66,4% din valoarea lucrărilor de reabilitare a Filarmonicii.
‘Chiar dacă Primăria nu a administrat niciodată clădirea Filarmonicii ieşene, suntem bucuroşi şi mândri că reuşim să susţinem reabilitarea unui monument istoric şi să redăm ‘casa’ uneia dintre cele mai valoroase instituţii culturale din România. Ţinând cont de valoarea acestei investiţii, ar fi fost extrem de dificil, dacă nu imposibil ca o instituţie să susţină de una singură reabilitarea Filarmonicii. Salvarea a venit şi în acest caz, ca în atâtea altele, de la fondurile europene şi a fost posibilă doar graţie unui parteneriat fericit între Primărie şi Consiliul Judeţean, căruia i s-au alăturat şi cele două mari Biserici, prin Arhiepiscopia Iaşilor, cu lucrări la Catedrala Mitropolitană, dar şi Episcopia Romano – Catolică, ca proprietar al clădirilor’, a declarat primarul Mihai Chirica.
Proiectul ‘Creşterea atractivităţii zonei centrale a Municipiului Iaşi din punct de vedere socio-economic, cultural şi turistic’, are o valoare totală de peste 144,99 milioane lei include trei proiecte, va fi finanţat prin Prioritatea 7 – O regiune mai atractivă. Acesta este primul contract de finanţare dintre cele 20 de proiecte importante pentru care Primăria Municipiului Iaşi intenţionează să obţină finanţare europeană prin intermediul Programului Regional Nord-Est 2021 – 2027.
Conform primarului Iaşiului, la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est au fost depuse 19 dintre aceste proiecte pentru a fi evaluate şi apoi contractate. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
(AUDIO) Fondurile europene destinate României în cadrul financiar multianual 2028-2034, condiționate de realizarea unor reforme. Precizări din partea eurodeputaților români, Siegfried Mureșan și Daniel Buda
Publicat de hdaraban,
26 noiembrie 2025, 18:47 / actualizat: 2 decembrie 2025, 17:42
În cadrul unei întâlniri cu jurnaliști la Strasbourg, eurodeputatul Siegfried Mureșan a enumerat mai multe domenii ce ar putea fi vizate de solicitări de reformă la nivel național de către executivul comunitar. Acestea ar putea ține de domeniul public și birocrația care îl caracterizează, dar și de măsuri de creștere a competitivității.
Pe același subiect, al reformelor care ar putea condiționa acordarea de fonduri europene în perioada 2028 -2034, eurodeputatul Daniel Buda a precizat că, pentru viitorul cadru financiar, în cazul României, pentru a avea un grad de absorbție ridicat, e necesară inclusiv o reformă administrativ teritorială.
Eurodeputatul român Daniel Buda cu precizări privind necesitatea unei reforme administrativ teritoriale în România, odată cu introducerea pentru perioada 2028 -2034 a planurilor de parteneriat naționale și regionale. Acestea vor constitui modalitatea prin care statele membre vor putea gestiona fondurile europene alocate politicii agricole comune, politicii de coeziune, celei sociale și celei de pescuit.
Lucian Bălănuță:Domnule director, o Regiune alături de cetățeni – Restore – parte integrantă din programul activat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a repara dezastrul inundaților din Neamț. Vă rog frumos să ne spuneți mai multe despre destinația acestor fonduri și cum pot fi ele accesate?
Vasile Asandei: Mai întâi trebuie să precizez că operațiunea Restore a fost activată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, un program regional nord-est cu sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și al Comisiei Europene. Practic, în cadrul programului am creat această prioritate 10, o regiune alături de cetățeni, prin care am alocat suma de 15 milioane de euro pentru sutețele Suceava și Neamț, care au fost afectate de inundații din luna iulie. Aceste sume, această sumă de bani va fi folosită pentru refacerea infrastructurii în mod direct ca infrastructurii rutiere, drumuri județene, poduri, drumuri comunale, șosele, străzi urbane. A fost o acțiune foarte rapidă, atât din partea noastră, împreună cu Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și cu sprijinul Comisiei Europene, pentru a realoca acești bani în sprijinul comunităților afectate.
Lucian Bălănuță: Deci, practic, fondurile respective erau parte din Pogramul Regional Nord-Est?
Vasile Asandei: Sigur că da. În interiorul Programului Regional, din suma pe care o avem deja în implementare, am redirecționat de la alte priorități de investiții către această situație de urgență.
Lucian Bălănuță:Și înțeleg că acum misiunea Consiliilor Județene Suceava, respectiv Neamț, va fi să întocmească proiectele pentru a primi fondurile respective…
Vasile Asandei: Bineînțeles, în cadrul Comitetului de Monitorizare care a avut loc astăzi, la care au fost prezenți președinții Consiliilor Județene din Suceava și Neamț, pe lângă faptul că am aprobat această alocare, am discutat detaliile, felul în care vor putea fi accesați acești bani. Desigur, după cum știți, fondurile europene, programele europene au o rigoare și se păstrează rigoarea și în acest caz, chiar dacă acționăm mult mai repede. Urmează, așadar, să fie un apel de proiecte pentru destinații speciale, Consiliile Județene vor face o cerere de finanțare, dar dumnealor, împreună cu echipele dumnealor, știu ce au de făcut și vor lucra împreună pentru a pune acești bani în proiecte în comunitățile respective.
Lucian Bălănuță:Perioda în care aceste proiecte ar trebui transmise este sinonimă cu cea actuală, a exercițiului financiar actual, 2021-2027, nu?
Vasile Asandei: Desigur, în cadrul exercițiului financiar actual. Acum trebuie să precizez că cheltuielile sunt eligibile de la data producerii dezastrului, respectiv de la data inundațiilor, însă, sigur, sunt niște lucruri de făcut, trebuie respectată procedura legală privind încredințarea lucrărilor, calitatea lor și așa mai departe. Ne așteptăm ca lucrurile astea să se întâmple repede și banii să ajungă efectiv la cei care au nevoie într-un timp scurt.
Lucian Bălănuță:Contribuția națională în cazul unor astfel de fonduri la cât se cifrează?
Vasile Asandei: Da, este o discuție aici. Pentru cunoscători, această facilitate RESTORE poate permite contribuție din partea programelor europene de 95% și 5% din partea programelor naționale, dar, în cazul acesta, noi am păstrat contribuția de 85% din partea FEDR, Fondul European de Dezvoltare Regională, și 15% din partea bugetului național, pentru că aceasta este proporția în cadrul programului și, ca să nu diminuăm valoarea totală, practic, în cei 15 milioane, este și contribuția FEDER și contribuția bugetului de stat. Dacă am fi dus la 95% FEDER, ar fi scăzut suma totală. Sper că e clar ce spun. Iar beneficiarul, respectiv Consiliul Județean Suceava și Consiliul Județean Neanț, vor trebui să finanțeze cu maximum 2%. E de precizat aici un lucru, că suma respectivă nu acoperă toate nevoile, așa cum am discutat astăzi cu domnii președinți. Nevoile de reparat, refăcut, consolidat, să spunem, infrastructura de care vorbim, sunt mai mari. Dar vom aborda aceste aspecte în viitor.
Lucian Bălănuță:Tot din discuțiile cu dumnealor, care ar fi fost, să spunem, prioritățile în această materie? La ce s-ar rezuma, să spunem așa, primele intervenții care ar putea să fie finanțate prin acest program?
Vasile Asandei: Desigur, acum, dacă ne gândim la prioritățile zonelor afectate, prima prioritate a fost asigurarea condițiilor de viață pentru oamenii aceia. Apoi, în materie de infrastructură, s-au făcut primele lucrări care să permită accesul în cartierele respective din Broșteni, spre exemplu, și în comunitățile din Neamț. Deci, sunt niște prime activități făcute exact ca urmare situațiilor de urgență și acestea s-au întâmplat deja. Acum urmează ca ce a fost distrus să fie reproiectat și după aceea consolidat. Deci, în această ordine, asigurarea condiții minime pentru oamenii afectați, apoi accesul pentru mijloacele de transport, un acces, desigur, care, făcându-se rapid, vă dați seama că sunt niște lucrări minimale, și apoi refacerea completă a întregii infrastructuri.
‘În România, prea mulţi pacienţi au simţit povara drumurilor lungi, a internărilor inutile şi a aşteptărilor obositoare pentru o simplă consultaţie. Schimbăm această realitate. Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate şi investim masiv pentru ca pacienţii să ajungă mai repede la diagnostic şi tratament, aproape de casă şi fără internări inutile’, afirmă ministrul Sănătăţii într-o postare pe Facebook.
Acesta a subliniat că reformele legislative în curs aduc beneficii concrete pentru pacienţi, şi anume: program extins până la ora 20:00 în ambulatoriile spitalelor publice, flexibilitate mai mare pentru manageri şi şefii de secţie în organizarea activităţii medicale, creşterea finanţării: de la 5 lei/punct la 6,5 lei, iar din 2026 – 8 lei, eliminarea biletului de trimitere pentru pacienţii cronici din programele naţionale – indiferent dacă sunt sau nu asiguraţi.
‘Pe partea de investiţii, prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii, cu un buget de peste 1 miliard de lei. Dar mergem mai departe: un nou proiect de 120 milioane euro, finanţare europeană nerambursabilă, va aduce extinderi, modernizări, construcţii noi şi dotări cu echipamente moderne în toată ţara’, declară Alexandru Rogobete.
Proiectele pot fi depuse până la data de 16 octombrie 2025, ora 17:00, pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE).
‘Pacienţii nu sunt singuri – eu şi echipa de la Ministerul Sănătăţii suntem alături de ei. Ştiu că unele măsuri deranjează în sistem – dar ele aduc un câştig real pentru pacienţi. Iar pentru mine acesta este singurul obiectiv: un sistem care să răspundă nevoilor oamenilor, nu obişnuinţelor birocratice. Încrederea ne face bine!’, punctează ministrul Rogobete. AGERPRES/Foto: Radio Iași
‘În vizita din judeţul Galaţi, am ajuns la două cabinete de medicină de familie modernizate prin PNRR. Aici, am întâlnit medici dedicaţi care, cu ajutorul fondurilor europene, şi-au dotat cabinetele cu ecografe moderne, aparate EKG, monitoare pentru funcţii vitale, spirometre şi multe alte echipamente esenţiale pentru îngrijirea pacienţilor. Medicina de familie este baza sistemului de sănătate. Este primul loc unde oamenii vin pentru ajutor, sfat şi îngrijire. Iar atunci când medicii de familie au instrumentele necesare, întreaga comunitate câştigă’, transmite, pe Facebook, ministrul Alexandru Rogobete.
Acesta precizează că prin PNRR sunt dotate 2.500 de cabinete de medicină de familie şi se finanţează reabilitarea a peste 800 dintre ele.
‘Şi nu ne oprim aici – vrem să extindem acest proiect cu noi fonduri europene, pentru ca fiecare român să aibă acces la servicii medicale de calitate, aproape de casă. Mulţumesc tuturor medicilor de familie pentru munca lor, pentru grija şi respectul pe care îl arată pacienţilor zi de zi!’, mai spune ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete. (Agerpres/ FOTO arhivă Radio Iasi)
Ministrul de resort, Marcel Boloş, a precizat că România trebuie să cheltuiască, până la sfârşitul anului 2029, 44 de miliarde de euro.
Deocamdată este aşteptată următoarea tranşă parţială din PNRR şi măsurile necesare pentru recuperarea sumelor rămase pentru moment blocate.
Relatează redactorul RRA Andrei Şerban.
Andrei Șerban:Cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este de două miliarde de euro. Până pe 10 iunie, executivul se aşteaptă să primească 1,3 miliarde, pentru că restul de 700 de milioane sunt suspendate, deoarece nu au fost îndeplinite anumite jaloane. Este vorba de autoritatea care va evalua performanţele companiilor de stat, care nu are conducere şi nici nu funcţionează, de faptul că nu au fost aleşi 43 de administratori la companiile din domeniul energiei şi mai este vorba şi de jalonul legat de pensiile speciale. Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloş, a mai spus că prioritatea ministerului pentru perioada următoare este absorbţia de 100% a grant-ului în valoare de 13,1 miliarde de euro, pentru care se derulează acum renegocierea PNRR cu Comisia Europeană. (RADOR/FOTO imagine ilustrativă Radio Iași)
(AUDIO) Iași: Primăria Bălțați încearcă să evite sechestrul pe o suprafață de 135ha și plata a peste un milion de euro printr-o cale extraordinară de atac la ICCJ
20 martie 2025, 16:30
Hotărârea definitivă și executorie a fost formulată de Curtea de Apel Iași în urma unui proces deschis de o firmă care a cerut despăgubiri după ce a pierdut un proiect cu finanțare europenă. Proiectul a fost depus în 2019 și prevedea înființarea unei plantații de caiși și construirea unui depozit frigorific și a unei hale de producție. Potrivit edilului, nu existau titluri de proprietate privind terenurile respective și figurau datorii în cartea funciară.
Primarul comunei Bălțați, Vasile Aștefanei, a declarat că a înaintat o cale extraordinară de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care solicită revizuirea și contestarea în anulare la o altă Curte de Apel din țară.
Vasile Aștefanei: Societatea care a obținut o hotărâre judecătorească, inițial, a pierdut două procese – și la Pașcani, și la Tribunalul din Iași. Deciziile au fost favorabile Unității Administrativ-Teritoriale, după care Curtea de Apel le-a anulat pe cele două și le-a dat câștig de cauză lor. Acum, noi am făcut pe cale extraordinară atac la Înalta Curte de Casație și Justiție și, în paralel, vedem ce putem face. Nu s-au putut da așa cum au vrut ei, pentru că nu era poziționare certă, pentru că nu erau titluri de proprietate emise, pentru că erau datorii pe cartea funciară, o grămadă de chestii pe care instanțele anterioare le-au analizat foarte bine.
De celalată parte, avocatul firmei contestatare, Oana Chiriță, a declarat că această cale extraordinară de atac nu poate opri executarea silită.
Oana Chiriță: Primăria Bălțați a formulat două cereri – căi extraordinare de atac împotriva hotărârii pe care noi am obținut-o – o cerere de revizuire și o cerere de contestație în anulare. Ambele sunt înregistrate la Curtea de Apel Iași. Nu am cunoștință dacă s-au formulat cereri de strămutare a acestor dosare. Doar aceasta ar putea duce la sesizarea Înaltei Curți, care este competentă să dispună o eventuală strămutare, dar nu se judecă – aceste cereri nu se judecă, oricum, la Înalta Curte, se judecă la Curtea de Apel Iași, instanța care a pronunțat hotărârea. Dacă se strămută, se judecă la o altă Curte de Apel. Aceste căi extraordinare de atac nu opresc executarea silită.
Proiectul depus avea o valoare de 4,2 milioane de lei, iar prin sentința emisă vor fi recuperați 1,2 milioane de euro.
Marcel Boloş mai spune că investiţiile au stimulat economia şi că fără banii europeni, ţara noastră ar fi fost blocată într-un ciclu nesfârşit de subdezvoltare.
„Realitatea e una singură: Uniunea Europeană rămâne partenerul nostru în dezvoltare, iar prin apartenenţa la blocul european, România a ales progresul”, îşi încheie mesajul ministrul.
Marcel Boloş va fi invitatul „Apelului matinal” la Radio România Actualităţi, la ora 8:30.(Rador/ FOTO gov.ro)
Iaşi: Patru persoane fizice şi două societăţi, puse sub acuzare într-o anchetă cu fonduri europene
14 februarie 2025, 11:47 / actualizat: 14 februarie 2025, 14:56
Este vorba despre vicierea procedurii de achiziţii pentru mai multe proiecte destinate sistemelor de irigaţii, astfel încât să fie avantajată o societate deţinută de soţia managerului unei cooperative.
Ancheta a evidenţiat şi un conflict de interese în finanţarea celor două proiecte.
În încercarea de a induce în eroare Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale din România, reprezentanţii cooperativei şi ai societăţii selectate au prezentat documente false, susţinând în mod fals ca nu există niciun conflict de interese.
Anchetatorii au confiscat şase parcele de teren, evaluate la jumătate de milion de euro, şi au îngheţat conturile bancare ale suspecţilor.
