Radio România Iași primește Premiul pentru Radio și Podcast – Recunoaștere Instituțională, cu prilejul aniversării a 85 de ani de existență. Juriul apreciază parcursul neîntrerupt al postului în slujba informării publice, precum și contribuția sa la păstrarea identității lingvistice și culturale în regiunea Moldovei.
La categoria Recunoaștere Individuală, premiul îi revine realizatoarei și producătoarei de emisiuni Petronela Cotea Mihai, de la Radio România Iași. Distincția recompensează întreaga sa activitate profesională și rolul pe care îl are în promovarea culturii române și în consolidarea legăturilor cu comunitățile de români din diaspora.
Premiile sunt acordate în cadrul proiectului „România între culturi 2026”, organizat cu prilejul marcării a 145 de ani de relații diplomatice dintre România și Spania.
Festivitatea de premiere va avea loc pe 24 octombrie, la Getafe, în apropiere de Madrid.
Lansată în 1972, piesa este compusă de regretatul Nicu Covaci, pe versurile poetului Victor Cârcu. A fost inclusă pe albumul „Cei ce ne-au dat nume”, primul LP al legendarei formații Phoenix și totodată primul LP din istoria rock-ului românesc.
Noua versiune a acestei emblematice piese, interpretată de Keo, Ovidiu Lipan Țăndărică și Alina Crișan duce mai departe moștenirea lăsată de trupa Phoenix. Linia melodică, esența rock și motivele tradiționale au fost păstrate, adăugându-se o producție modernă, orchestrația acestei versiuni fiind realizată de Keo.
Cristina Spînu a stat de vorbă cu cei trei artiști la matinalul de week-end.
Ascultați mai jos interviul integral și urmăriți videoclipul piesei „Nunta„!
Popas în Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea – temă a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni, miercuri, 8 IULIE 2026, h 20:30, Radio Iași, cu Dumitru ȘERBAN
Cu acest prilej, pentru că am ajuns în orașul de pe malul Dunării am vizitat Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Strada 9 Mai, Nr. 2, Tulcea.
Ne-a întâmpinat cu inima deschisă cercetător științific Alexandru Chiselev, un om cald și bun la suflet prin venele căruia curge sânge de ucrainean din partea tatălui și de rus starover din partea mamei, temă pe care ne-o prezintă în ediția de astăzi a emisiunii noastre.
Întâi de toate, ne vorbește despre instituția în incinta căreia am pășit, pentru ca, mai apoi, după cum am precizat, să ne vorbească despre originile domniei sale, spunându-ne că în viața sa „niciodată nu a existat mai multe elemente care să despartă, decât mai multe elemente care să uneacsă”.
După ce aflăm amănunte concrete despre toate acestea, pășim spre încăperea din muzeu în care sunt reflectate mărcile identitare ale ucrainenilor și rușilor lipoveni.
Așadar, să ascultăm amănunte concrete atât despre clădirea care adăpostește Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, cât și despre prima încăpere dedicată tradițiilor românilor.
Stimați prieteni, vă reamintim că astăzi facem popas în incinta Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, muzeu situat pe Strada 9 Mai, Nr. 2.
Cel care ne povestește despre mărcile identitare specifice ucrainenilor și rușilor de veche credință este cercetător științific Alexandru Chiselev, elemente puse în valoare în mod științific în una din sălile Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea. Nu vă spunem mai multe, ci vă invităm să ascultați, cu atenție, ceea ce ne mărturisește Alexandru Chiselev, mulțumindu-i pentru că, în exlusivitate, ne oferă amănunte concrete atât despre tradițiile ucrainenilor, cât și ale rușilor de veche credință.
După cum bine știți, în ediția de astăzi facem popas în incinta Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.
La Tulcea, am ajuns în luna februarie a anului 2026 atunci când reprezentanții Comunității Ruşilor Lipoveni din România (CRLR) au marcat Ziua Comunității, a culturii și a limbii materne.
Manifestarea s-a desfășurat la Teatrul „Jean Bart” din Tulcea.
Concret, stăm de vorbă cu Alexandru Chiselev, cercetător științific la Muzeul pe care l-am amintit, instituție de cultură situată pe Strada 9 Mai, Nr. 2.
În cele ce urmează, aflăm amănunte despre icoanele și cărțile vechi ale rușilor lipoveni, icoane, în special, pe care le găsim etalate în incinta încăperii dedicată ucrainenilor și rușilor de veche crdință din Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.
De la interlocutorul nostru, mai aflăm răspuns la întrebarea – Cum îi vede pe strămoși?
Referitor la cele prezentate, încheiem din materialele puse la dispoziție de către cercetător științific Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, mulțumindu-i încă o dată pentru deschiderea de care a dat dovadă, pentru a aduce, pentru Dumnevoastră, prieteni ai Radio Iași, noutăți: Toate aceste populații, dar și multe altele, peste care timpul și-a așternut uitarea, cu origini și credințe diferite, venite din regiuni mai mult sau mai puțin îndepărtate, în timpuri și condiții particulare, i-au spus acestui loc ACASĂ. Cei veniți au învățat limba locului și și-au spus „vecine”. Conviețuirea, toleranța, utilizarea acelorași resurse oferite de natură, chiar și cutumele care trimit către modele universale ne îndreptățesc să vorbim despre elemente comune. Și-au făcut casele din aceleași materiale, chiar dacă și le-au decorat în funcție de propriile principii estetice. Au avut ocupații și meșteșuguri legate în primul rând de resursele mediului natural, chiar dacă unii au excelat într-un anumit domeniu. Toți au creat frumos, cu materiale produse în gospodărie și din împrejurimi sau cumpărate de la negustorii din sate și orașe. Au crezut în același Dumnezeu, chiar dacă numele acestuia era diferit și au mâncat aceeași pâine, cea de toate zilele. Au trăit în aceleași ritmuri ale timpului, din primăvară până în iarnă, din an în an, din leagăn în mormânt.
Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de miercuri, 8 IULIE 2026, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Medicul și preotul catolic franciscan Martin Benedict va fi comemorat în perioada 10 – 12 iulie în localitatea sa natală, Gălbeni, județul Bacău. Programul acelor zile poate fi consultat pe pagina de facebook Martin Benedict.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
În prezent, programul asociației se derulează în municipiul București și 9 județe din Dobrogea și Muntenia, având câteva proiecte implementate și în Iași.
Colaborarea dintre Asociația Dăruiește Aripi și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași s-a materializat printr-un parteneriat strategic pe termen lung axat pe îmbunătățirea condițiilor din cadrul Secției de Oncologie și Hematologie Pediatrică. Asociația a făcut donații de echipamente medicale esențiale, vitale pentru tratarea pacienților cu diagnostice oncologice complexe.
La nivel național, Asociația Dăruiește Aripi, a realizat proiecte foarte importane, de referința fiind: Planul Național de Combatere a Cancerului (secțiunea cancere pediatrice), dezvoltarea Registrului Național de Onco- Hematologie Pediatrică (funcționează ca o aplicație în care orice medic pediatru poate accesa dosarul medical al copilului), platforma DARA (prima soluție digitală pentru asistența integrată) precum și Serviciul de oncologie pediatrică la domiciliu.
De asemenea, a realizat și prima Secție de onco-hematologie în regim ambulator, la Constanța.
Ascultați mai jos interviul realizat de Cristina Spînu cu Alina Pătrăhău (Asociația Dăruiește Aripi, https://www.daruiestearipi.ro) la matinalul de week-end!
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Vlad Nedelcu, lutier ieșean: „o corporație poate face mii de instrumente într-o perioadă scurtă, toate la fel, dar e și un proces artistic pe care nu aș vrea să-l denaturez”. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (31.06.2026)
Desigur, umbrelă pentru acestea este pasiunea pe care o mărturisește Vlad Nedelcu. Invitat la „Weekend cu prieteni”, lutierul a povestit despre începuturile în producerea chitarelor, dar și despre întregul proces, care presupune folosirea unor materiale mai puțin convenționale, fibra de carbon. „Mai puțin lemn decât la o construcție clasică, dar foarte multă fibra de carbon și structural tot fibra de carbon îmi place să o folosesc, deoarece creez niște goluri în masa lemnoasă și spațiul ăla gol rezonează într-un anumit fel”.
Deși are istorie de mai mute secole, chitara, spune lutierul ieșean, încă mai poate fi supusă inovării, tocmai pentru a oferi nuanțe noi, proaspete sunetelor pe care le produce, pentru a aduce satisfacție celui care o folosește și bucurie auditoriului.
În susținerea proiectelor pe care le realizează sub denumirea Jupiters Guitars, Vlad Nedelcu spune că „o corporație poate face mii de instrumente într-o perioadă scurtă, toate la fel, dar e și un proces artistic pe care nu aș vrea să-l denaturez”.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Respectă legea, alege integritatea, spune nu corupției!
Comisarul de poliție Anca Vîjiac, reprezentant Serviciul Județean Anticorupție Iași, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan.
Prevenirea faptelor de corupție, sesizarea acestora la call center-ul anticorupție 0800.806.806 și despre competențele DGA, teme abordate în matinalul Radio România Iași:
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Cristina Spînu a stat de vorbă cu Laurențiu Duță, care a mărturisit că refrenul piesei l-a scris în perioada sărbătorilor de iarnă, chiar în timpul unei întâlniri de familie. Retras cu chitara într-o cameră, a creat mare parte din piesa pe care a finalizat-o apoi împreună cu Mihai Budeanu, Viorel Șipoș și Theea Miculescu.
Ascultați mai jos interviul integral și urmăriți videoclipul piesei „Un sărut cât o viață”!
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Studiourile din România sunt cunoscute în special pentru munca de suport, iar tranziția industriei locale către crearea de jocuri originale este dificilă, accesul la finanțare reprezentând o provocare majoră pentru echipele mici.
Din păcate, România este și una dintre puținele tări din Europa care nu beneficiază de niciun suport educațional specializat pe dezvoltarea de jocuri. Marea majoritate a celor care lucrează în industrie sunt autodidacți.
Invitații Cristinei Spînu la Conexiuni Autentice sunt doi importanți promotori ai industriei de gaming din România.
Cătălin Marcu, un antreprenor ieșean cu rezultate remarcabile în domeniu, cu ani buni de experiență în industria de gaming, dintre care 10 ani la Mobility Games, unul dintre cele mai importante studiouri independente de gaming din România, care a ajuns să dezvolte proiecte de milioane de euro.
Andrei Istrate, un om care și-a dedicat ultimii ani dezvoltării industriei prin proiecte importante – Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri (RGDA), GameLab, GameDev Academy, Echo School sau GameDev Podcast.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
(PROMO/AUDIO)Neamț și Ruginoasa – tradiții prin faptele dascălilor de astăzi și de ieri – teme ale emisiunii TRADIȚII – de joi, 21 mai 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru Șerban
Activitatea s-a desfășurat în ziua de duminică, 22 februarie 2026, începând cu ora 16, în incinta Casei Culturii „Ion Creangă ” din Târgu-Neamț.
Concret, de la acțiunea culturală pe care am amintit-o, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, stăm de vorbă cu: interpreta de muzică populară Andreea Barbu; dansatorii Vasile și Narcisa Vartic; preotul Ilie Ciprian Tărîță, membru al Ansamblului Folcloric „Ozana”/Senior și domnul profesor Dănică Gîtlan, coordonator al Ansamblului Folcloric „Ozana” din Târgu Neamț, în cinstea căruia a fost organizat evenimentul de zilele trecute.
De la Târgu-Neamț ne îndreptăm pașii spre vatra etnofolclorică Ruginoasa.
Concret, relatăm de la manifestarea – In memoriam MIHAI LUPU, învățător, poet, soț, tată, bunic, păstrător al identității neamului românesc.
În programul evenimentului a fost lansat volumul Rondelul amintirilor, semnat de către regretatul învățător, poet Mihai Lupu.
Acțiunea culturală s-a desfășurat în ziua de vineri, 17 aprilie 2026, de Izvorul Tămăduirii, începând cu ora 13, la Ruginoasa, în incinta Centrului Cultural.
Organizatori ai manifestării au fost reprezentanții Primăriei Comunei Ruginoasa, ai Centrului Cultural Ruginoasa și cei ai Asociației „Universul Prieteniei” din Iași.
De la această manifestare ascultăm câteva rondeluri – semnate de către regretatul învățător Mihai Lupu – pe care ni le recită elevii clasei a IV-a de la Școala Generală „Alexandru Ioan Cuza” din Ruginoasa, structura Rediu, pentru ca imediat să invităm la dialog pe doamna profesor pentru învățământul primar Irina Axinia.
Cu prilejul evenimentului de zilele trecute de la Ruginoasa, am stat de vorbă cu scriitorul Emilian Marcu și cu Petronela Angheluță, profesor de limba și literatura română, cei care ne povestesc despre biografia și creația dascălului Mihai Lupu.
Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, nu-mi rămâne decât a vă face o invitație ca diseară (Joi, 21 mai 2026), imediat după ora 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea TRADIȚII, o emisiune a sufletului dumneavoastră.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Loren este o artistă care a început să-și facă loc în industria muzicală de la noi cu piese pop-rock, bine primite de public. ”Rămas bun”, „Primul meu/ Prima ta” sau „Vreodată”( în colaborare cu Misty) sunt doar câteva dintre piesele lansate de Loren în ultimii doi ani.
Tudor Turcu a devenit cunoscut după ce a câștigat sezonul 2 al emisiunii X Factor România (în anul 2012).
Pe lângă cariera muzicală (fost solist al trupei „Zoddiac” ), este și artist plastic activ, având propriul atelier de pictură.
De câteva luni, Tudor lucrează într-un studio din Germania și promite piese noi cât de curând, alături de noua sa trupă, numită SMS.
Ascultați mai jos interviul realizat de Cristina Spînu la matinalul de week-end cu Loren și Tudor Turcu și urmăriți videoclipul piesei ”Tu ești tot”!
Loren & Tudor Turcu – Tu esti tot (Official Music Video)
Concursul se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 13 și 24 de ani, iar premiile sunt foarte atractive!
Din juriu fac parte și anul acesta: Keo, Alexandra Ungureanu, Eric Poppe, Radu Groza și Nic Weisz.
Concursul are loc la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, în Sala Cub, începând cu ora 14.00.
Un eveniment al Organizației Internationale a Francofoniei, în parteneriat cu Radio România Iași.
Mai multe detalii în legatură cu înscrierea și condițiile necesare participării la concurs, aflați din interviul realizat de Cristina Spînu cu Keo, la matinalul de week-end.
De Paște, cumpărăturile sunt nelipsite, iar masa este plină de bucate alese. Totuși, cât de plin ne este sufletul? Odată cu Lumina Învierii, oamenii au adus în casele lor ceva la fel de important: intenția de a fi mai buni.
Și cum pofta vine mâncând, reporterul ”Incubator”, Aurora Șarig, i-a întrebat pe ieșeni: Care este ultima faptă bună pe care ai făcut-o?
Incubator Radio România Iași – „Aici creștem oameni de radio”!
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Eduard Nica, medic pășcănean, planuri pentru o ascensiune pe vulcanul Sidley din Antarctica. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (5.04.2026)
Se fac planuri pentru o încercare românească în 2027. Pare mult timp până atunci, dar pregătirile nu sunt deloc facile. Într-un interviu acordat lui Horia Daraban, protagonistul a oferit mai multe detalii despre viitoarea expediție, plecând de la costurile foarte ridicate: o sută de mii de dolari. Referitor la încercarea propriu-zisă, interlocutorul a vorbit despre condițiile dificile și despre echipamentul special necesar pentru a face față temperaturilor de -40 grade Celsius.
Nu în ultimul rând, construind în răspunsurile sale o pledoarie pentru drumețiile pe munte, Eduard Nica a evidențiat beneficiile pe care le aduc acestea pentru trup, suflet și minte.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
La Milano, eveniment de anvergură academică, la împlinirea a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Emisiunea „Weekend cu prieteni” (29.03.2026)
Publicat de hdaraban,
30 martie 2026, 10:44 / actualizat: 31 martie 2026, 10:52
Evenimentul a reunit peste o sută de români și moldoveni din Regiunea Lombardia, dar și de la Roma. La întâlnire au participat și cei doi președinți ai Academiilor de la București și Chișinău: istoricul Ioan-Aurel Pop și prof. Ion Tighineanu. Un reportaj realizat de Elena Postelnicu.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Intitulat LexiScor, acesta a fost creat ca răspuns la problema analfabetismului funcțional, evidențiată de testele PISA, care arată că aproape jumătate dintre copii nu înțeleg ceea ce citesc.
Sistemul folosește un algoritm care evaluează dificultatea textelor și recomandă cărți potrivite fiecărui nivel de citire. Copiii pot avansa gradual, în funcție de rezultatele obținute la testele de înțelegere, iar progresul este însoțit de recompense.
Programul a fost lansat recent în școli și implică activ profesori, părinți și elevi, după cum a declarat, în emisiunea Starea Educației, fondatoarea editurii ieșene Gama, Diana Mocanu: ”Ne-am dorit să punem umărul în această luptă și am creat cu echipa Editurii Gama un sistem de accelerare a citirii care, pe de o parte, să ofere copiilor cărți potrivite perfect nivelului lor de competență în citit și, pe de altă parte, recompense, motivare să înainteze în acest demers al deprinderii cititului, care e unul dificil pentru o vârstă atât de mică, cum sunt clasele primare.”
Programul se află în prezent într-o etapă pilot, iar cei interesați pot accesa platforma și individual, unde găsesc cărți organizate pe niveluri și teste aferente.
Conform statisticilor, acest sindrom se întâlnește la aproximativ 1 din 1.200 nou născuți, iar înțelegerea și acceptarea dificultăților cu care se confruntă aceste persoane poate avea un impact enorm asupra calității vieții lor, a familiilor şi a comunităților.
Ziua de 21 martie nu a fost aleasă întâmplător. 21 martie, a treia lună a anului, este o aluzie la unica triplare a celui de al 21-lea cromozom, cel care provoacă sindromul Down.
Ultimele date arată că în România trăiesc aproximativ 860.000 de persoane cu certificat de handicap, dintre care 75.000 sunt copii.
Invitată de Cristina Spînu la emisiunea ”Conexiuni Autentice”,Gabriela Vrabie, psihoterapeut, neuroterapeut și director adjunct al Colegiului Tehnic ”Ion Holban” din Iași, a vorbit despre nevoile speciale de îngrijire și educație ale copiilor cu dizabilități, dar și despre modul în care familiile acestor copii trebuie să abordeze și să gestioneze situațiile complicate prin care trec, pentru a ușura atât viața lor cât și a copiilor lor.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
(AUDIO) #StaiSigurPeNet: Specialiștii în tehnologie și siguranță online cer platformelor social media să își asume responsabilitatea privind protejarea minorilor
Reprezentanta Asociației pentru Tehnologie și Internet, Alexandra Ștefănescu, a declarat în cadrul campaniei #StaiSigurPeNet, că aceste companii cunosc efectele negative ale algoritmilor care creează dependență și afectează sănătatea mintală a minorilor. Cu toate acestea, responsabilitatea legală aplicată platformelor rămâne insuficientă, în ciuda reglementărilor existente la nivel european: ”În primul rând, ar trebui ca aceste companii să se supună rigorilor care deja sunt înscrise în legi. De exemplu, ameliorarea riscurilor sistemice, atât când vine vorba despre alegeri electorale, cât și când vine vorba de sănătatea mintală a persoanelor minore pe rețele și așa mai departe. Avem deja aceste legi, de exemplu, prin regulamentul Digital Services Act, la nivelul UE. Aceste mari companii, care sunt desemnate cu nume și prenume trebuie să ofere un mediu care ameliorează riscuri sistemice deja identificate, iar riscul de dependență, riscul de deteriorare a sănătății mintale sunt deja identificate. În momentul de față, vrem să vedem consecințe legale ale repetatei ignoranțe și ignorări ale acestor atribuții pe care le au. ”
Specialiștii atrag atenția că soluțiile propuse de guverne, precum interdicțiile sau verificarea vârstei, nu sunt suficiente fără implicarea directă a companiilor care dețin platforme de social media, ne-a mai informat coelga noastră, Andreea Daraban.
Radio România derulează, luna aceasta, campania #StaiSigurPeNet, un demers jurnalistic și educațional dedicat siguranței minorilor în spațiul virtual.
(AUDIO) #StaiSigurPeNet: Prof. Cristina Mocanu: ”Trăim un paradox: vrem să interzicem accesul tinerilor la mediul online, dar și să formăm cetățeni digitali”
Profesoara Cristina Mocanu, formator pentru educație media digitală, a declarat, în cadrul campaniei #StaiSigurPeNet, că societatea modernă trăiește un paradox: dorim să limităm accesul la tehnologie, dar în același timp ne propunem să formăm cetățeni educați digital: ”Ceea ce cred că e important să facem la nivel de educație este să conștientizăm paradoxul în care ne aflăm. Pentru că, pe de-o parte, vrem să interzicem, sau e prima reacție, una dintre reacțiile noastre la toate aceste riscuri despre care tocmai s-a vorbit, și pe de cealaltă parte, în profilul de competențe pe care îl vizăm la terminarea studiilor preuniversitare, vrem să avem cetățeni educați digital, care să știe să se dezvolte în societatea viitorului. Și atunci, undeva, acest paradox cred că trebuie să se rezolve și aici intervine, cum spuneam, ideea de responsabilizare și responsabilitatea noastră ca adulți, să îi responsabilizăm pe copii.”
Reamintim că Radio România derulează, luna aceasta, campania #StaiSigurPeNet, un demers jurnalistic și educațional dedicat siguranței minorilor în spațiul virtual. Proiectul aduce în prim-plan riscurile reale ale internetului, de la provocări virale periculoase, până la hărțuire online și dependență digitală.
#StareaEducației: Campania #StaiSigurPeNet – Phishingul, una dintre cele mai răspândite fraude online. Alexa Josephs, expert DNSC: ”Phishingul nu exploatează doar tehnologia, ci și emoțiile oamenilor.”
Atacurile de tip phishing continuă să facă tot mai multe victime la nivel mondial, iar România nu face excepție. În contextul în care tot mai...
#StareaEducației: Campania Radio România #StaiSigurPeNet – Fraudele bancare online, pericolul din spatele unui click. Subcomisar Florin Zaborilă: ”Hackerii nu mai atacă, hackerii accesează.”
Fraudele bancare online reprezintă una dintre cele mai mari amenințări din mediul digital, iar metodele folosite de infractorii cibernetici sunt...
#StareaEducației: Campania Radio România – #StaiSigurPeNet – Capcanele rețelelor sociale: dating online și relații virtuale. Prof. Anca Voicu: ”Adolescenții trebuie să învețe să spună nu atunci când apar semnale de alarmă și să aibă curajul să se retragă dintr-o situație periculoasă.”
Un like poate însemna astăzi validare, iar o relație de prietenie sau chiar una sentimentală se poate construi în câteva minute, fără ca cei...
#StareaEducației: Campania Radio România – #StaiSigurPeNet – Fraudele online de tip delivery și cum profită infractorii de rutina noastră digitală. Mihai Rotariu, manager comunicare DNSC: ”Trebuie să ne facem niște reflexe de securitate în online, așa cum avem în viața reală.”
Telefonul mobil, aplicațiile de mesagerie și platformele de livrare au devenit parte din viața de zi cu zi. Tocmai această obișnuință este...
#StareaEducației: Campania Radio România – #StaiSigurPeNet – ”Dark web-ul și pornografia infantilă sunt pericole reale pentru copii”, avertisment lansat de fostul judecător Cristi Danileț/ ”Rușinea îi face pe copii să ascundă abuzul”, atrage atenția psihoterapeutul Mirela Dracinschi
Campania Radio România #StaiSigurPeNet continuă să aducă în atenția publicului una dintre cele mai sensibile teme ale prezentului: siguranța...
Volumul de debut, sau o antologie semnificativă intitulată „100 de poezii” (2026), a apărut la Editura Cartea Românească Educațional. Este o poezie sinceră, pulsantă, a unui poet cu o privire lucidă asupra vieții, iubirii și destinului. În ansamblu, cartea lasă impresia unei confesiuni.
Ascultați interviul realizat de Cristina Spînu cu Doru Trifan la matinalul de week-end!
De Ziua Internațională a Femeii, Gabriela Andronache, președinte de club de rugby: „dacă fiecare dintre noi s-ar comporta în viața lui cu valorile acestui sport în minte, eu chiar cred că lumea asta ar fi un loc mult mai bun”. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (8.03.2026)
Unul dintre ele vine de la Gura Humorului și are dimensiune sensibilității, dar și a determinării, dorinței de reușită.
Doamna Gabriela Andronache este coordonatoare a fundației „Te aud” prin care sunt sprijiniți copiii, prin îmbunătățirea condițiilor de viață, dar și singura femeie președinte al unui club de rugby din România.
În fapt, sportul cu balonul oval este o punte care leagă cele două planuri. Interlocutoarea lui Horia Daraban spune că experiența britanică i-a arătat „sentimentul comunitar pe care acest sport îl dă și cât de important era el în viața, nu doar a comunității, dar și în viața familiei. De acolo, practic, pornește toată această pasiune pentru rugby. Mie îmi place să spun că întâi am rezonat foarte bine cu valorile acestui sport (pasiune, disciplină, respect, solidaritate și integritate) și, pe urmă, cu sportul”.
Prin intermediul asociației, spune Gabriela Andronache, „copiii învață ce înseamnă aceste valori și mai mult decât atât; modul în care este condus jocul de rugby, de la o anumită vârstă încolo, cred că te pregătește pentru viață. Cred că e una din cele mai frumoase metafore: în rugby ești placat și, după ce ai căzut la pământ, te ridici imediat”.
Referitor la postura de președinte de club de rugby, invitata Radio Iași invitata Radio Iași spune că, prin aceasta, își porpune să ofere „un model de bune practici”, dar și să promoveze valorile rugbystice: „dacă fiecare dintre noi s-ar comporta în viața lui în proporție de, nu 100%, dar să zicem de 90%, cu aceste valori în minte, eu chiar cred că lumea asta ar fi un loc mult mai bun.”
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
De Ziua Internațională a Femeii, profesor Maria Nicoleta Turliuc: „este important să existe respectul și admirația pentru efortul pe care femeile îl fac”. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (8.03.2026)
Doamna profesor Turliuc a subliniat că „atunci când femeia trăiește un conflict care pornește din presiunile foarte mari profesionale, acestea afectând abilitatea ei de a face față sarcinilor zilnice în casă, în relația cu soțul, în relația cu copii, starea ei de bine tinde să scadă, să fie afectată mai puternic decât în cazul bărbaților”. Acest lucru este cauzat și de un „dezechilibru”: „în sarcinile domestice, femeile continuă și astăzi să petreacă mai mult timp decât bărbații, inclusiv în îngrijirea copiilor. Totuși, schimbări sunt.”
Referitor la cauzele fenomenului femicidului, partenera de dialog a indicat lipsa de educație, stereotipurile de gen defavorabile femeilor, dar și mediul socio – economic, de multe ori, foarte stresant pentru indivizi.
În completarea ideilor, invitata a precizat că într-un studiu de amploare (2022), în care au fost comparate rezultatele a 307 studii din 154 de țări cu un număr total de 1,8 milioane de femei, cercetătorii ajungeau la concluzia că 27% dintre femei au fost victima violenței fizice sau sexuale a partenerului lor în decursul vieții lor, iar 13% au fost victime în ultimele 12 luni. „Ceea ce înseamnă că fenomenul acesta este extrem de rezistent, pentru că el ține de mentalitatea foarte profundă și patriarhală”.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Fănel Apostu, ieșean, despre călătoriile sale și planurile de ascensiune pe cei mai înalți vulcani de pe continentele lumii. Emisiunea „Weekend cu prieteni” (14.02.2026)
Povestea scoate în evidență curajul echipei românești care, pe parcursul a aproximativ trei săptămâni, a ajuns pe cele două vârfuri. Unul dintre membrii grupului este ieșeanul Fănel Apostu, inginer de mediu, pasionat de ascensiuni montane. Elbrus, Kilimanjaro, Ararat sunt câteva din vârfurile atinse în ultimii ani de către protagonist.
În interviul acordat lui Horia Daraban, Fănel a explicat care sunt provocările când sunt abordate astfel de ascensiuni, inclusiv în ceea ce privește prepararea mâncării, în condițiile în care apa fierbe la temperaturi mult mai joase.
Reușitele aduc sentimente unice, dar și dorința unor noi încercări. Planul ieșeanului este să urce pe cei mai înalți șapte vulcani de pe șapte continente. Din listă, au mai rămas Giluwe din Papua Noua Guinee și Sidley din Antarctica, ultimul extrem de dificil, din cauza izolării geografice și a condițiilor meteo extreme.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
(PROMO) Tradiții prin proiectul CRAVT și noi apariții editoriale – teme ale emisiunii Tradiții de joi, 26 februarie 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru Șerban
Concret, despre tema amintită ne vorbesc – Veaceslav Filimon, șef al Direcției Documentare și Arhivare din cadrul Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Chișinău și etnolog Ioana Repciuc, doctor în Filologie, de la Departamentul de Etnologie, Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Cei doi interlocutori ne creionează o imagine a proiectului, cu accent pe obiectivele acestuia.
Spre finalul emisiunii, istoricul, etnologul Lucian Valeriu Lefter de la Centrul Cultural Vaslui ne prezintă, pe scurt, cartea DODEȘTI. Un sat de răzăși din Moldova de Jos, de Victor Ion Popa, ediție alcătuită și îngrijită de către Cătălin-Andrei Teodoru, membru al Academiei Bârlădene, volum apărut la Editura Akakia din București în anul 2025.
În speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, nu-mi rămâne decât a vă face o invitație ca diseară (Joi, 26 FEBRUARIE 2026), imediat după ora 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea TRADIȚII, o emisiune a sufletului dumneavoastră.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Invitata Cristinei Spînu, la „Conexiuni Autentice” – Veronica Mocanu – Profesor de Fiziopatologie și Comportament Alimentar, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, medic primar endocrinolog
Veronica Mocanu este fondatoarea unui proiect extrem de important, „Traista cu Sănătate”, lansat în 2012. Scopul acestui program este educarea comunității cu privire la un stil de viață sănătos încă de la vârste fragede, început la Iași, dar care în prezent a ajuns în toată țara.
Despre alimentația sănătoasă, principiile care stau la baza curelor de slăbire, riscurile dietelor drastice, astăzi la ”Conexiuni Autentice”.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
EXCLUSIV (VIDEO) Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, despre cum a reușit România să fie inclusă în mecanismul EastInvest pe ultimă sută de metri
Semnarea declarației de intenție are loc pe 26 februarie, în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a vicepreședintelui executiv Raffaele Fitto, alături de premierii statelor participante. Într-un interviu acordat în exclusicitate colegului nostrum, Lucian Bălănuță, Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că România vizează trei regiuni de dezvoltare pentru mecanismul EastInvest și anume Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est – cu accent pe zonele de graniță și pe potențialul strategic al Mării Negre. Potrivit acestuia, mecanismul nu presupune alocări fixe pe țări, ci acces la finanțare prin intermediul băncilor europene și al Băncii de Investiții și Dezvoltare, cu posibilitatea de a multiplica fondurile prin combinarea instrumentelor financiare cu granturi din politica de coeziune. În paralel, România pregătește deja proiecte printr-un program derulat cu Banca Mondială pentru a crește capacitatea regiunilor de frontieră de a atrage investiții, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei.
Lucian Bălănuță:Discutăm în exclusivitate cu Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, despre ce înseamnă concret această decizie și ce proiecte ar putea fi finanțate. Bună ziua și mulțumesc pentru că sunteți alături de noi!
Dragoș Pîslaru: Bună ziua, mulțumesc mult pentru invitație!
Lucian Bălănuță:Domnule Ministru, pentru început, ce este pe înțelesul tuturor acest program? Uniunea Europeană a avut de mult timp preocupări în acest sens de a găsi soluții pentru regiunile aflate în proximitatea conflictului ruso-ucrainean, încă de la debutul războiului, în cazul de față. Aș dori să vă rog, pentru început, să vorbim de ce a fost creat acest mecanism la nivel european, ce probleme încearcă să rezolve și cum a reușit România să facă lobby pentru o astfel de inițiativă?
Dragoș Pîslaru: În primul rând, trebuie să înțelegem că, Comisia Europeană a acordat într-adevăr o atenție importantă flancului estic și este foarte clar acest lucru pentru că zona care e la granița de peste 3500 de kilometri, dacă stăm să ne gândim cu Rusia și Belarus, 1500 de kilometri cu Ucraina și 600 de kilometri la Marea Neagră, toată această zonă și regiunile care s-au aflat în proximitate au avut de suferit ca urmare a agresiunii rusiei în Ucraina. Atât prin faptul că au fost prima linie de preluare a refugiaților, a celor care au trebuit să fugă din calea agresiunii ruse, până la, evident, faptul că investițiile nu s-au mai materializat din această rațiune clară a proximității față de conflict.
Și atunci, după multă vreme în care cumva, au existat declarații, de data aceasta, pe 18 februarie, Comisia Europeană a lansat această strategie comprehensivă, o strategie complexă pentru a susține zonele, regiunile de la graniță, de la frontiera estică. Și bineînțeles sunt câteva puncte importante pe partea de securitate și reziliență, pe partea de creștere și prosperitate economică, și aici este cadrarea pentru EastInvest, acest mecanism special financiar despre care o să vorbesc mai mult, dar și discuții legate de inovare, de conectivitate și mai ales de măsuri sociale și mod în care oamenii vor fi sprijiniți. Ceea ce este important, mai ales că în spațiu public au fost foarte multe voci care au spus că, inclusiv la conferința de securitate de la München, cumva alte țări au fost mai active decât România în ceea ce înseamnă materializarea unei agende pentru zona de flanc estic și aici mă refer, mai ales, la Finlandia și Polonia.
Trebuie să știm acum că România a recuperat și că se află acum în prima linie și e foarte important că putem să fim parte în această inițiativă East-Invest. Este adevărat și cumva, dacă vreți, rămâne în premiera această informație, că pe data de 9 februarie, deci nu cu foarte multă vreme în urmă, formula de EastInvest era o formulă care era limitată strict la granița cu Rusia și Belarus. Erau Polonia, Finlandia și țările baltice care își făcuseră practic lobby la nivelul Comisiei Europene ca să demareze această inițiativă.
Și totul a plecat de la faptul că pe data de 26 februarie are loc Consiliul de Afaceri Generale, formatul Coeziune. Deci, practic eu oricum urmează să fiu la Bruxelles la acea dată și am primit o scrisoare în care am fost invitat ca observator la o reuniune în care prim-ministrii din zona pe care am menționat-o vin alături de băncile lor de dezvoltare și semnează acest protocol EastInvest. E momentul în care eu recunosc că am luat foc instantaneu pentru că era un lucru foarte clar că se spărgea flancul estic într-un flanc estic nordic și un flanc estic sudic.
Eu pot înțelege motivele pentru care să spunem Ungaria și Slovacia în acest moment nu sunt printre copiii preferați ai jocului de la nivel european și aici vă las pe dumneavoastră să gândiți și să vedeți care sunt motivele, bineînțeles legate de agenda relativ antieuropeană a guvernelor respective, dar una peste alta România este unul din aliații clari și cum să spun asumați, în această campanie de susținere a sprijinirii Ucrainei, nu mai spun până aici rolul important pe care România l-a avut în sprijinirea Moldovei și practic ideea că noi am fi fost săriți din poză era inacceptabil. Am vorbit cu vicepreședintele executiv Raffaele Fitto, am explicat cum stau lucrurile, am avut ocazia să-l cunosc și am o relație foarte bună cu domnia sa. Sunt convins că doamna vicepreședinte executiv Roxana Mînzatu a jucat un rol important și iată, de pe 9 februarie, în câteva zile, deci în două zile mai bine spus, pe 11, am primit semnale că se poate extinde această invitație și către România.
Imediat am vorbit cu Banca de Investiții și Dezvoltare a României pentru a demara instantaneu demersurile tehnice pentru că devenea a doua barieră. Dacă suntem pregătiți să semnăm am ajuns la concluzia că avem nevoie de un memorandum în guvern. Am explicat că nu există posibilitatea să nu-l avem și aici îi mulțumesc colegului Alexandru Nazare de la Finanțe că evident e domeniul domniei sale și am avut o colaborare excelentă am obținut memorandumul în govern, Ministrul Afacerilor Externe, prin reprezentanța permanentă au fost absolut la înălțime și iată ca să ajungem la zi, România nu doar că este acum parte din EastInvest, deci semnează în prima linie pe 26 februarie, dar prim-ministrul României, Ilie Bolojan, este invitat la eveniment. Participă alături de prim-ministri din țările baltice, din Estonia, Letonia și Lituania, la acest eveniment la care participă, bineînțeles, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, Raffaele Fitto, doamna Nadia Calvino de la Banca Europeană de Investiții.
Deci, practic este exact acel tip de lineup de prezență de care România are nevoie pentru a demonstra că suntem într-adevăr un actor proactiv și este un succes diplomatic al României, cumva, repet, având acea participare la Consiliul de Afaceri Generale și fiind legată cumva de coeziune, să nu uităm Politica de Coeziune este cea în care punem acest echilibru între regiunile mai dezvoltate și regiunile mai puțin dezvoltate.
Este parte din ce avem în tratatul Uniunii Europene, pe partea de coeziune și cumva legată de domeniul de care răspund și aceasta este istoria: 18 februarie a fost dată comunicarea Comisiei și urmează pe 26 februarie să fie semnată această declarație de intenție.
Discutăm de 28 de miliarde de euro potențiale în instrumente financiare pentru investiții pe flancul estic în cazul nostru în trei regiuni de dezvoltare a României, Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est și cu un potențial important și pentru inițiativele pe care vrem să le avem în Marea Neagră. Vă aduc aminte de acel hub militar strategic în Marea Neagră pe care România îl susține și dorește să aibă poziție de leadership pe acest subiect. Lucruri importante, lucruri care arată faptul că atunci când România se așează bine și se aliniază pentru a putea fructifica acest tip de inițiative vine și succesul și participarea pe care noi o așteptăm.
Lucian Bălănuță:Să vorbim puțin și despre implicațiile pentru regiuni, cum ajung concret banii aceștia, EastInvest la proiectele din România și dacă există o competiție între state sau fiecare țară are să spunem o alocare clară, matematică?
Dragoș Pîslaru: Nu există, să spunem, o alocare tradițională de tipul fiecare țară primește o sumă de bani. O dată ce, însă, Banca de Investiții și Dezvoltare din România participă în acest cadru poate după aceea declanșa operațiuni de finanțare și vreau doar să dau niște exemple. În acest moment Banca de Investiții și Dezvoltare are de exemplu pentru că suntem la vocea Moldovei, avem până la urmă regiunea de Nord-Est, are, în acest moment, în pregătire și foarte aproape de derulare un program pe regiunea de Nord-Est pe politica de coeziune și pe 2021-2027 care se derulează prin ADR Nord-Est și practice, urmează să sprijine interprindere mici și mijlociii, IMM-urile, din Regiunea de Nord-Est cu niște condiții extrem de favorabile de finanțare cu componente de grant cu componente de garanții și bineînțeles cu subvenții de dobândă și mi se pare un lucru foarte important că noi putem arăta că deja avem instrumente, deja folosim astfel de oportunități. Prin urmare momentul acesta în care semnăm pentru acest mecanism care atenție înglobează Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Consiliului Europei. bineînțeles Banca Nordică pentru proiecte mai relevante pentru țările baltice.
Deci toată toată această platformă va deschide accesul la finanțare prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare pentru toate proiectele investiționale mai mici sau mai mari în regiunile de grăniță. Acum evident se pune problema cum avem de jos în sus proiectele care să fie ridicate. Și aici am o veste foarte bună.
Există în acest moment un program care se numește Bridge adică pod traduse din limba engleză cu Banca Mondială prin care am decis deja să alocăm 2,5 milioane de euro exact pentru pregătirea regiunilor de graniță. O dată pentru reconstrucția Ucrainei foarte important și doi, pentru a putea să există un acces mai bun la oportunitățile de finanțare. Deci cumva inițiativa europeană se potrivește cu ceea ce noi lucrăm deja ceea ce este foarte interesant că am fost și noi în sfârșit proactivi și nu a trebuit să așteptăm să ne dea tonul Europa astfel încât pe de o parte vom avea aceaste analize care se vor face la nivelul regiunilor de dezvoltare pentru ce fel de lucruri și care sunt nevoile legate de specificul acesta de regiuni de frontier.
Ca să fiu foarte concret, pentru regiunea de Nord-Est este de așteptat ca pe lângă acești bani de coeziune și instrumentul de care făceam referire pentru IMM-uri, să putem avea alte instrumente puse la dispoziție pentru investiții mai mari și mai mici pe specificul acesta de regiuni de graniță, pe proiecte de, să spunem, lucruri care țin de inovare de soluții energetice, bio-economie, lucruri care țin de lanțurile de valoare europene ca să consolidăm și să dezvoltăm potențialul regiunilor, pe instrumentele acestea financiare sunt mai puțin, să spunem, componente clasice de grant, dar sunt proiecte care creează un acces la finanțare extraordinar și la care noi putem cupla componente de grant din Politica de Coeziune actuală sau din ce vom avea pe 2028-2034 și este absolut excelent pentru că folosesc acest prilej să explic că România schimbă o paradigmă, schimbă pe deoparte ce avem în spațiu public de la un model de creștere pe consum, la un model de creștere pe investiții și aici e o dezbatere întreagă și se întâmplă sub ochii noștri acum și al doilea lucru pe care îl face pentru fondurile europene, schimbă privirea fondurilor europene de la ideea că iei un euro și îl duci mai departe, îl iei, un euro, și îi creezi multiplicare și creezi dintr-un euro, 3-4 euro și asta se face prin instrumente financiare și prin tipul acesta de mecanisme pentru care avem acum un exemplu cum ar fi EastInvest și asta este foarte important, e noua paradigmă de dezvoltarea României în care multiplicăm fondurile europene și nu în ultimul rând trecem de la o privire care este exclusiv legată intern către interiorul României într-o privire în care ne cuplăm la inițiative multistat, la proiecte multistat, la inovare, care se întâmplă la nivel european și în modul acesta România dacă există riscul în Europa cu mai multe viteze scopul nostru este să fim în grupul țărilor care au viteza cea mai mare, cum ar fi formatul E6 sau alte formate de acest tip. De aceea România odată trebuie să fie acolo și trebuie să fie acolo chiar și cu regiunile care sunt poate cel mai afectate de ceea ce se întâmplă în conflictul din zona estică și de aceea este foarte important să ne susținem aceste regiuni de frontiere nord-est, nord-vest, sud-est.
Lucian Bălănuță:Mai mult ca o clarificare pentru că înțeleg, în cazul regiunii Nord-Est, vioara întâi pentru facilitarea acestor fonduri va fi Agenția de Dezvoltare Nord-Est, în competiția aceasta de proiecte intră instituții publice, unități administrativ-teritoriale, dar și companii private. Cum e structurat programul în sine?
Dragoș Pîslaru: Ca să fiu foarte explicit, evident că preferința ar fi să folosim ADR Nord-Est pentru experiența pe care o are și pe ideea că va exista o continuitate. Noi sperăm, de fapt, este un lucru destul de clar și în negociările pe regulament pentru 2028-2034, că vom păstra politica de coeziune sau principiile politicii de coeziune. Vom avea programe regionale în continuare, deci va exista un program regional al regiunii Nord-Est și da, cred că Agenția de dezvoltare regională nord-est este o structură instituțională puternică care ar trebui să își continue această activitate.
Vedem ADR Nord-Est ca fiind o structură potrivită pentru derularea unor astfel de inițiative. În ceea ce privește lucrurile care sunt de eligibilitate, menționați public și privat, într-adevăr discutăm cu siguranță și de inițiative publice și chiar de proiecte de infrastructură până la urmă care se poată să fie eligibile, dar ceea ce este foarte important este că discutăm de consolidarea securității economice, de diversificarea economiilor regionale, de acțiuni pentru IMM-uri, de acțiuni care sunt în sferea de dezvoltarea capitalului uman și coeziune socială, deci o largă paletă de proiecte. Eu ce aș vrea să avem în perioada următoare este un echilibru între investiția în zona publică și în zona privată. Vă mărturisesc că până acum noi investim preponderent în zona publică, deci avem zona privată undeva la 20% din banii europeni și poate că n-ar fi rău mai ales prin folosirea de instrumente financiare să putem într-adevăr atrage mai multe investiții private, atât de la investitorii care deja există în Regiunea Nord-Vest, cât și poate prin atragerea de investitori în Regiunea de Nord-Est.
Am mai spus-o și cu alte ocazii în trecut, văd Regiunea de Nord-Est ca o placă turnantă crucială, capăt de pod pentru reconstrucția Ucrainei. Evident în același mod sunt și regiunile de Nord-Vest și de Sud-Est, dar Nord-Estul este chiar așezat unde trebuie, în ceea ce înseamnă plasarea în apropierea Republicii Moldova și Ucrainei și mi se pare că printr-un parteneriat cu Republica Moldova, care e unul natural, putem să ne pregătim împreună pentru zona aceasta de reconstrucție a Ucrainei și consolidarea Regiunii Nord-Est.
Lucian Bălănuță:Pentru că ați vorbit despre infrastructură și aici, îndeosebi în Regiunea de Nord-Est, am avut acea experiență cu Coridoarele Solidarității și sigur a fost necesară o finanțare pentru modernizarea infrastructurii, inclusiv cea feroviară până în Portul Constanța. V-aș întreba dacă acest instrument poate fi privit drept complementar la finanțările deja existente și ar putea să atragă la rândul său proiecte mai mari de infrastructură?
Dragoș Pîslaru: Motivul pentru care polonezii și finlandezii și bineînțeles țări baltice au creat această jucărie pe care voiau să o promoveze este că ei promovează deja în mod activ, ca în cadrul financiar multianual 2028-2034, să existe o finanțare robustă dedicată problemelor de securitate și de dezvoltare în flancul Est. Cu alte cuvinte și-au găsit deja un identificator care să-i desprindă din zona aceasta de politici tradiționale, pe care România în continuare o cere. Coeziunea să rămână cum e, agricultura să rămână cum e și polonezii, finlandezii și balticii au sesizat oportunitatea de a schimba discursul și a spune: noi vrem și noi coeziune alături de țări cum ar fi România, dar la noi flancul de est este crucial pentru că noi ținem până la urmă, piept acestei agresiuni a Rusiei și cumva pentru România este crucial să nu pierdem și acest narrativ pentru că avem cea mai lungă graniță cu Ucraina pe care o are vreun stat membru al Uniunii Europene și este vital ca pe lângă narrativele noastre clasice să fim și în poză cu inițiativele pe care Polonia, Finlandia și celelalte țări le au. De altfel, o să am o reuniune bilaterală pe data de 25 februarie cu ministra de coeziune din Polonia, în care vom discuta asta. Urmează o vizită la nivel înalt în Polonia.
Cred că Polonia este o țară parteneră tradițională și un prieten al României și va trebui să lămurim că este un interes comun al României și Moldovei, nu să creăm două agende diferite în care România rămâne undeva în sudul Uniunii și Polonia își creează flancul estic de nord. Așa cum spuneam mai devreme și atunci miza care este în programarea viitoare, vom avea ceea ce se numește Planul de Parteneriat Național și Regional în care deja în regulament sunt vizate alocări pentru regiunile de frontieră. Deci noi știm deja și asta este o veste foarte bună pentru regiune că vor exista niște alocări adiționale locurilor clasice pentru aceste aspecte care țin de regiunile de frontieră.
Și atunci, acum vedem poza totală. Crearea unui instrument cum ar fi EastInvest creează deja mental faptul că pe lângă instrumente financiare care n-au componente de grant, vii cu granturile din cadrul financiar multianual și cele două se cuplează pentru a crea acel efect de multiplicare pe care l-am menționat. Deci nu e vorba numai de ce deja se întâmplă sau deja poate s-a derulat și mai ales cum putem într-adevăr stimula dezvoltarea și folosi bugetul considerabil pe care îl avem la dispoziție în cadrul financiar multianual.
Lucian Bălănuță:Pe principiul acesta, programul SAFE, spre exemplu, atât de important și pentru construcția autostrăzilor A7 și A8, acele capete care se întâlnesc în zona Pașcani este operațional până în 2030. Dumeavoastră vorbeați deja de următorul exercițiu financiar multianual 2028-2034. Ce strategie ar avea România pentru a asigura continuitatea lucrărilor și după această dată atunci când se încheie programul SAFE?
Dragoș Pîslaru: Vă pot confirma că în inițiativele pe care le-a subliniat deja Comisia, pe 18 februarie, există inițiative cum ar fi Eastern Flank Watch, European Drone Defense, European Air Shield, European Space Shield. Toate aceste inițiative sunt inițiative care urmează să fie finanțate în următorul cadru financiar multianual. România va putea continua în finanțările pe care le va avea în 2028-2034 inițiative de tip SAFE. Adică asta este exact gândirea SAFE, a fost introdus pentru că nu putem să stăm să mai așteptăm până în 2028. Deci acesta este motivul. Dar dacă țineți minte exact cum a fost cu mecanismul de redresare și reziliență (n.r. PNRR) care pe lângă faptul că e în sine o facilitate, acum principiile sale vor fi aplicate în finanțările viitoare, acelea cu reforme investiții și cu ținte și jaloane, la fel și SAFE-ul va fi continuat sub o formă sau cealaltă în perioada 2028-2034.
Ne așteptăm la o continuitate de model de dezvoltare. Acum avem și ideea aceasta de a extinde finanțări de tip SAFE sau mecanisme tip SAFE și către state care nu sunt în Uniunea Europeană. Am văzut Canada de exemplu care a făcut joncțiunea la SAFE.
Deci discutăm de mecanisme pentru care vom avea ocazia să prelungim finanțarea. Așteptarea mea este ca în condițiile în care ne jucăm bine cărțile, pe de o parte bineînțeles și să implementăm bine proiecte programul SAFE, adică nu e secret din acest punct de vedere, vor exista finanțări de acest tip pentru a continua și a exista continuitate în investițiile de infrastructură. Din perspectiva mea nu există în acest moment vreun risc ca regiunea de Nord-Est să rămână cumva doar cu investițiile care sunt acum avute în vedere, ci văd o ocazie excepțională pentru a asigura complet zona aceasta de conectare a regiunii de Nord-Est, atât în nord cât și către Republica Moldova și mai ales finalizarea, evident prin sursele pe care le avem deja sau le vom avea la dispoziție, a conectării cu Transilvania, deci acea Autostradă a Unirii care e foarte importantă.
Artistul a devenit cunoscut în 2015, cu hitul „Mă ucide ea”,care a stat săptămâni în șir în top-urile radio. În timp, succesul său s-a datorat nu doar vocii sale aparte, ci și sensibilității artistice care se simte în fiecare piesă lansată.
Mihail le-a pregătit ascultătorilor săi o surpriză muzicală de neratat! Inspirat de sesiunea unplugged „Nuanțe”, artistul a gândit un turneu național cu accent pe emoție, autenticitate și chimie voce-chitară.
Turneul „Nuanțe Acoustic Tour”, are loc în perioada februarie-martie 2026. Pe 19 martie va ajunge la Iași, iar pe 20 martie la Suceava.
Ascultați mai jos interviul realizat de Cristina Spînu cu Mihail la matinalul de week-end și urmăriți videoclipul piesei „În felul meu”!
Ștefan Ciobâcă, profesor ieșean, implicat într-un proiect internațional de testare a limitelor sistemelor de inteligență artificială. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (8.02.2026)
Efortul colectiv s-a finalizat cu un articol publicat în revista „Nature” și scoate în evidență mai multe elemente legate de limitele actuale ale algoritmilor AI.
Printre cei implicați în cercetarea internațională este și domnul Ștefan Ciobâcă, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Invitat la „Weekend cu prieteni”, profesorul ieșean a explicat că proiectul a plecat de la cercetători americani. Ei au lansat un apel către colegi din întreaga lume pentru a propune întrebări, care să fie la limita cunoașterii, la frontiera cunoașterii în domeniul respectiv, și să testeze cu adevărat modele de limbaj numite, colocvial, inteligența artificială.
Desfășurarea cercetării a arătat că setul de interogații „a fost unul dintre puținele benchmark-uri pe care sistemele aceste de inteligență artificială au răspuns prost”. Totuși, „din momentul în care benchmark-ul a devenit public, performanța sistemelor de inteligență artificială crește. De exemplu, în acest moment, modelul Gemini 3 Pro răspunde corect la 30% dintre întrebări. La început era ceva absolut minor, oricum sub 10%, deci vedem că sistemele învață pe aceste întrebări”.
Ștefan Ciobâcă a subliniat că, la ora actuală, mulți cercetători încearcă să afle dacă răspunsurile sistemelor de inteligență artificială se datorează adunării de cunoștințe sau felului în care interpretează cunoștințele pe care le au deja: „una dintre dificultățile pe care le avem în înțelegerea acestor sisteme este că, în realitate, nu știm cum funcționează”.
Referitor la revoluția AI, specialistul a precizat că e o perioadă interesantă și, cu siguranță, sunt multe provocări care au fost generate de această paletă de tehnologii. „De exemplu, noi, la Facultatea de informatică, unde foarte multe cursuri sunt de natură practică și studenții învață la aceste cursuri prin proiecte, suntem extrem de afectați de această inteligență artificială deoarece studenții pot folosi inteligența artificială ca să facă proiectul în locul lor și atunci scopul învățării nu mai este atins”.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Radio 3.0: de la FM la AI. Dezbaterea Zilei cu Maria Nedelcu (11.02.2026)
Publicat de Andreea Drilea,
11 februarie 2026, 08:41 / actualizat: 12 februarie 2026, 19:59
De Ziua Mondială a Radioului, lăsăm nostalgia deoparte și privim spre ceea ce urmează.
Cum se schimbă radioul într-o lume dominată de inteligență artificială și date? Mai este vocea umană singura care contează?
Cine va fi la microfon în viitor?
În emisiunea de astăzi, 11 februarie 2026, după știrile de la ora 14.00, explorăm intersecția dintre tehnologie și emoție alături de domnul profesor dr. Adrian Iftene, de la Facultatea de Informatică a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prorector al instituției.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
A fost găsit cel mai vechi plan al Iașului. Descoperirea aparține istoricului Laurențiu Rădvan. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (8.02.2026)
Rezultatele cercetării țin de preocupările ce vin din partea unuia din profesorii Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, domnul Laurențiu Rădvan; domnia sa, aplecat asupra ceea ce înseamnă istorie medievală, specializat în problemele structurilor urbane din spațiul românesc și european.
În interviul acordat lui Horia Daraban la „Weekend cu prieteni”, istoricul a vorbit despre planul de întărire a unei părți a orașului, un document realizat în 1686, în perioada prezenței unor trupe poloneze în capitala moldavă, vizitată și de regele Jan Sobieski.
Aflat în arhivele Bibliotecii de Stat din Berlin, documentul scoate în evidență existența în acele vremuri a unor clădiri, care astăzi nu mai sunt, dar și cum se intenționa apărarea orașului, prin ridicarea unor fortificații.
Planul orașului Iași din biblioteca germană se alătură unor alte documente de acest gen descoperite în alte arhive străine, în special cele rusești, realizate între 1739 și 1833.
Dincolo de elementele de noutate, profesorul Laurențiu Rădvan a oferit și câteva repere pentru perioada secolelor XVII-XIX, marcată de prezențe militare străine dese ce au avut efecte dezastruoase pentru populația țărilor românești. Ocupațiile mai mult sau mai puțin vremelnice s-au consumat tocmai pe fondul confruntării celor trei mari imperii: Otoman, Habsburgic și cel Țarist.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Tudor Vartolomei, un matematician ieșean cu cercetări pentru stabilierea originii deșeurilor spațiale, un pas important pentru reușita misiunilor în jurul Terrei. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (11.01.2026)
Publicat de hdaraban,
10 februarie 2026, 11:33 / actualizat: 10 februarie 2026, 23:02
Un pericol vine de la deșeurile spațiale care orbitează Pământul. Potrivit unor date, la ora actuală, sunt peste 36 de mii de obiecte mai mari de 10 cm, aproximativ un milion de obiecte medii cu dimenisuni între 1 și pana la 10 cm și zeci de milionae de obiecte sub un cm.
Cifrele sunt relative, dar cu siguranță pericolul este real, de aici și căutarea unor soluții. Tudor Vartolomei este asistent universitar la Facultatea de Matematică. El a elaborat mai multe lucrări pe acest subiect, iar acum, prin prisma unor colaborări univeristare internaționale, oferă un pas spre o soluție prin găsirea unei metode de calculare a traiectoriilor acestor deșeuri spațiale.
La emisiunea „Weekend cu prieteni”, invitatul lui Horia Daraban a explicat care ar putea fi utilitatea rezultatului cercetării, dar și cum sunt folosite noile tehnologii pentru a găsi răspunsuri la astfel de probleme complexe.
Tudor Vartolomei, în unul din răspunsurile sale, și-a justificat decizia de a rămâne în România, la Iași, pentru a-și continua cercetările, deși avea oportunități de studiu peste hotare: „am familia aici, mă atrage locul, România, și cred că merită să investim în viitorul acestei țări, să o ducem mai sus pe plan internațional în ceea ce privește cercetarea și calitatea învățământului”.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Anna Ferenț, doctorandă la Iași, unul din cei 600 de români care au trecut testul Mensa. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (25.01.2026)
Anna Renata Ferenț este originară din Brașov, stabilită cu studiile la Iași și este proaspăt membră a „Mensa”, organizație internațională ce reunește persoane cu un nivel ridicat de inteligență, evaluate prin teste standardizate de logică și gândire abstractă.
Potrivit site-ului oficial al societății, aceasta are aproximativ 150 000 de membrii, în peste 65 de țări, de mai toate profesiile și vârstele.
Protagonista reușitei a acceptat invitația Radio Iași și a vorbit despre emoțiile ce au însoțit reușita, despre relația cu matematica, dar și despre planurile viitoare care sunt legate de cercetarea doctorală.
În dialogul cu Horia Daraban, Anna a explicat în ce a constat testarea și a lansat și o încurajare pentru cei care caută drum spre matematică: „le-aș spune, în primul rând, să nu renunțe, să încerce să persevereze, să nu le fie frică să greșească. Matematica se învață cu pixul pe hârtie, greșind, revenind; să aibă încredere în ei”.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Sute de credincioși și preoți ortodocși români, la Congresul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, eveniment ce a avut loc la Castelul Gandolfo, lângă Roma. Emisiunea „Weekend cu prieteni” (8.02.2026)
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Despre diabet și obezitate, medicul Delia Reurean Pintilei, vicepreședinte al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Realizator – Horia Daraban ( 4.02.2026)
Făcând apel la astfel de repere, o discuție referitoare la diabet și la bolile de nutriție aduce în față o sumedenie de provocări pe care ale așază aceste maladii în dreptul pacienților și care, în unele cazuri, nu doar de factură medicală.
Horia Daraban a abordat subiecte pe aceste teme cu doamna doctor Delia Reurean Pintilei, medic primar în Diabet, Nutriție, Boli Metabolice, vicepreședinte al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Invitata a oferit răspunsuri cu privire la semnele timpurii ale bolii diabetice, în ce constă prevenția pentru această maladie. Mai mult, partenera de dialog a făcut o descriere a programelor naționale și în ce puncte ale acestora ar putea fi aduse îmbunătățiri.
Legat la obezitate, partenera de dialog a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește incidența bolii în rândul copiilor. În acest sens, medicul a descris situații medicale dificile inclusiv din perspectiva comportamentului membrilor familiei micilor pacienți.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Iașul dialogului intercultural prin evenimente și întâlniri de înaltă ținută – detalii în emisiunea Dialog intercultural de vineri, 6 februarie 2026, ora 20:30 – cu Dumitru Șerban
Manifestarea este moderată de către scriitorul şi comandorul (r.) Mihai Batog-Bujeniţă, născut la 25 octombrie 1945 în localitatea Aldești din județul Galați. Și pentru că domnul Mihai Batog-Bujeniță în luna octombrie a anului trecut a împlinit o frumoasă vârstă, la ședința literară din octombrie l-am invitat la un scurt dialog, interviu în care ne mărturisește bucuria întâlnirii cu scriitorii de la Asociația Literară „Păstorel” Iași (ALPI) și nu numai. Domnul Bujeniță comandor de aviaţie, pilot militar pe avioane de vânătoare supersonice – este și directorul revistei „BOOKLOOK”, publicație trimestrială de umor internațional, periodic despre care ne oferă amănunte în dialogul pe care urmează să-l difuzăm, revistă în paginile căreia este etalat într-un mod aparte dialogul intercultural.
În ultima perioadă domnului Bujeniță i-au apărut și câteva volume, și amintim: Studii, comunicări, eseuri (Editura PIM, Iași, 2025) și Printre oameni și cărți, volumul al III-lea, carte despre care aflăm amănunte și poate nu întâmplător se deschide cu proverbul chinezesc „O carte închisă este doar o bucată de hârtie”, pentru că al doilea interlocutor al emisiunii este Chen Gong, directorul chinez al Institutului „Confucius” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Până a-l asculta pe domnul Chen Gong, propun să-l urmărim, cu atenție, pe scriitorul Mihai Batog-Bujeniță căruia îi spunem un sincer „La mulți ani!”.
Dragi prieteni, pentru a înțelege personalitatea domnului Bujeniță, se cuvine ca din volumul Jubileul umoriștilor. O jumătate de veac sub umbra tutelară a maestrului (PIM, Iași, 2024), carte concepută și redactată de către scriitorul Victor Iosif, sub atenta îndrumare a istoricului Vasile Diacon, cu un portret al lui Păstorel, coperta unu, realizat de către artistul plastic Florin Buciuleac, să amintim câteva cuvinte: „Redutabil orator,/ Distins interlocutor,/ Prezidând acest sobor/ Cu francheță și umor,/ Poartă grija tuturor;/ Conectat la poezie,/ Proză și dramaturgie,/ Cu opinii pertinente/ Și poante inteligente,/ Carismatic și atent –/ Pare un profil decent./ Totuși, să-i găsim ceva:/ Nu bârfește. Evrica!/ După mintea mea socot,/ Revăzând întreg scenariul,/ Nu-i chiar un portret robot,/ Dar restrânge arbitrarul./ Dumneavoastră, în tot cazul,/ Recunoașteți personajul!”.
În cele ce urmează, ne îndreptăm pașii spre Centrul de Limbi Moderne și Integrare Culturală „Grigore T. Popa” din Iași, Strada Gh. Săulescu, Nr. 4.
Concret, aici, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a sărbătorit, în perioada 8–13 decembrie 2025, 146 de ani de la înființare, sărbătoare reflectată printr-un program aniversar care a reunit conferințe științifice și culturale, lansări de carte, expoziții, simpozioane și evenimente dedicate comunității academice.
Una dintre manifestările din programul aniversar s-a intitulat Ziua Culturală a Medicinei Tradiționale Chineze („Traditional Chinese Medicine Cultural Day”) și s-a desfășurat în ziua de sâmbătă, 13 decembrie 2025, în intervalul orar 14–16 și 30 de minute, în incinta Centrului de Limbi Moderne și Integrare Culturală „Grigore T. Popa”, Strada Gh. Săulescu, Nr. 4.
A fost o după-amiază dedicată întâlnirii cu tradiția, echilibrul și rafinamentul Medicinei Tradiționale Chineze, după este precizat în comunicatul manifestării pe care l-am primit la redacție.
După cum mulți dintre dumnevaoastră știți în una din edițiile trecute a emisiunii noastre, am mai povestit despre această manifestare, astăzi iată că a venit momentul să difuzăm interviul cu Chen Gong, directorul chinez al Institutului „Confucius” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Ne ajută cu traducerea doamna Gabriela Cuciureanu, director din partea română a Institutului „Confucius”, căreia îi mulțumim atât pentru traducere, cât și pentru deschiderea pe care o arată pentru instuția noastră în ceea ce privește dialogul intercultural din peisajul universitar ieșean.
Propun să nu mai întindem vorba, ci să ascultăm interviul cu Chen Gong, directorul chinez al Institutului „Confucius” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”. Subiect: Ziua Culturală a Medicinei Tradiționale Chineze, prezentare program; răspuns la întrebarea – Cum se arată românii în ceea ce privește apropierea de cultura chineză prin tot ceea ce are ea mai frumos: medicina tradițională, limba, cultura.
Stimați prieteni, ca într-un adevărat periplu cultural prin târgul Iașului, în cele ce urmează din incinta Centrului de Limbi Moderne și Integrare Culturală „Grigore T. Popa”, Strada Gh. Săulescu, Nr. 4, pornim spre Dealul Copoului, mai exact acasă la domnul inginer, scriitor, iubitor de frumos și de țară, specialist oenolog Constantin Profir, întâlnire desfășurată anul trecut între sărbătoarea Crăciunului și a Anului Nou.
Mare ne-a fost bucuria că pe domnul inginer Profir, membru al ADAR – Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România l-am găsit la treabă în solar, evident muncind, pentru că asta a știut să facă o viață, fiind alături de pământ, alături de natură, de vie, de pomi, subiect atât de frumos suprins în pomele Domniei Sale, oferind totodată o lecție de viață celor care nu prea iubesc muncă.
Evident că nu întâmplător difuzăm astăzi interviul cu domnul inginer Constantin Profir, știut fiind faptul că s-a născut la 29 ianuarie 1945 în Rogojeni, județul Galați, așadar – nu demult – a împlinit o frumoasă vârstă, încât nu ne rămâne decât să-i urăm – La mulți ani și să ascultăm totodată cât de frumos este ilustrat dialogul intercultural în discursul Domniei Sale.
Stimați prieteni, pentru că în desfășurătorul emisiunii noastre am amintit de domnul profesor de limba și literatura română Victor Iosif, facem precizarea că la Iași, în ziua de sâmbătă, 31 ianuarie 2026, începând cu ora 11, în Sala Cupola, etajul IV, Palatul Braunstein, s-a desfășurat o nouă Amiază culturală bucovineană.
În programul evenimentului a rulat filmul Doamna Sofia, film dedicat ineglabilei interprete de muzică populară Sofia Vicovenca; scenariul și regia filmului fiind semnate de către domnul profesor Victor Iosif.
În programul evenimentului a fost lansată cartea Republica nesupușilor, carte semnată de către Sorin Cotlarciuc. Volumul a văzut lumina tiparului în anul 2025 la Editura Cronedit din Iași.
Organizatori ai manifestării au fost reprezentanții Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina.
Cele două subiecte le prezentăm în câteva ediții viitoare ale emisiunilor – Tradiții, joia, imediat după ora 21, și Dialog intercultural, vinerea, începând cu 20:30, din grila noastră de programe.
Pentu că ultimul interlocutor al ediției a fost domnul inginer oenolog, scriitor, Constantin Profir, conchidem prin a aminti că: „Poezia inginerului are ca notă specifică o viziune panteistă, descoperind și preamărind sublimul creației divine, cu o dramatică interogație privind condiția ființei umane în univers: Energia-i infinită/ Pururi zboară-n univers,/ De ce oare vinul vieții/ Se sfârșește-n al său mers?// A ei aripă-i eternă/ Râul vieții curge lin,/ De ce oare-n oul nostru,/ A turnat puțin venin?// Veșnicia ce urmează/ Nu este chiar veșnicie;/ Mintea Mare este trează/ Poate face piatra vie (poemul – Dacă).
Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 6 FEBRUARIE 2026, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
A trecut la cele veșnice jurnalistul Stelian Ciocoiu, fost redactor Radio Iași
Publicat de petronelamihai,
31 ianuarie 2026, 21:46 / actualizat: 1 februarie 2026, 8:29
Slujba de înmormântare se va desfășura luni, 02 februarie 2026, ora 14:00, la Cimitirul Eternitatea din Iași.
La Radio Iași, Stelian Ciocoiu a realizat emisiuni economice, dar a contribuit și la programe de actualitate, cultură și reportaj. Materialele sale documentare și reportajele reflectau viața comunităților din regiunea Moldovei, iar vocea sa va rămâne în memoria ascultătorilor fideli ai postului public regional.
Pe lângă activitatea de redactor radio, Stelian Ciocoiu a scris texte și editoriale pentru publicații locale/naționale și a participat la proiecte culturale ieșene.
Reportajele sale, dedicate actualității regionale, domeniului economic, tradițiilor și istoriei Moldovei, au adus un plus de valoare patrimoniului jurnalistic și cultural al regiunii.
(Foto, Stelian Ciocoiu)
Repere biografice și profesionale
Stelian Ciocoiu s-a născut la Chișinău, la 6 iunie 1939.
Mama sa, Elisabeta, era basarabeancă. Tatăl său, Constantin, era din Ciurea, județul Iași.
Elisabeta a trecut în România, într-o noapte, cu trei copii. Tatăl a rămas în Basarabia, de unde a venit, după spusele lui, cu ultimul tren către România.
Familia a trăit greu, chiar foarte greu, după război. Jurnalistul Stelian Ciocoiu povestea cu plăcere despre oamenii buni din mahalaua Tătărași, Iași, oameni care i-au ajutat familia.
Toți cei patru copii – Stelian, Mihai, Eugenia și Maria – au urmat studii universitare.
Stelian Ciocoiu a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în anul 1968.
Fiind încă student, în anul 1967 s-a căsătorit cu Duți – și ea studentă la Filologie. Au avut împreună două fete, Mădălina și Raluca.
A început să lucreze la ziarul ”Ceahlăul” din Piatra Neamț, unde și-a descoperit pasiunea pentru jurnalism.
Din 1974, a urmat studii postuniversitare de jurnalism.
Din 1976, a fost redactor la Radio Iași, până la pensionare, cu o pauză dureroasă, atunci când Radio Iași a fost închis, în perioada 12 ianuarie 1985 – 22 decembrie 1989.
A fost pasionat de munca la radio. A existat o perioadă în care numele Stelian Ciocoiu era familiar celor care ascultau, duminică dimineața, emisiunea pentru sate și agricultură, difuzată de-a lungul timpului sub diferite denumiri: „Viața Satului”, „Satul românesc”, „Matinal agrar” – un radioprogram duminical pe care, timp de mai mulți ani, l-a realizat în alternanță cu regretatul redactor Carol Iacobuțe, fost șef al Redacției Economice la Radio Iași. De-a lungul anilor, a transmis „secrete” ale profesiei și colegilor mai tineri, între aceștia numărându-se și redactorul Petronela Cotea Mihai, care astăzi realizează emisiunea pentru sate și agricultură „Matinal agrar”.
Peste drum de Secția de Îngrijiri Paliative, din cadrul Institutului Regional de Oncologie (IRO) Iași, unde s-a stins, se află clădirea veche a radioului. Fereastra salonului în care a stat dădea spre această clădire, într-o coincidență cu puternică încărcătură simbolică.
A iubit mult Iașul. Știa povestea fiecărei străzi, a caselor, a oamenilor. A transmis această dragoste și fetelor sale. După ce a ieșit la pensie, în fiecare zi ieșea la plimbare până la Fundație. Se bucura de întâlnirea cu oamenii.
A fost pasionat de istoria celui de-al Doilea Război Mondial. Stau mărturie zecile de volume din biblioteca personală, vizitele frecvente de informare la Biblioteca Centrală Universitară ”Mihai Eminescu” Iași și prieteniile cu istorici cunoscuți.
Putea sta ore în șir în fața unui pahar de vin, discutând. ”Vin neapărat bun!”, așa cum spunea.
Avea cunoștințe enciclopedice. De fapt, acesta a fost firul roșu al vieții sale: a fost de mic un cititor pasionat. Cumpăra tot ce apărea în librării.
În plan familial, s-a bucurat de realizările fiicelor sale și a fost mândru de nepoata Ilinca.
În ultimele săptămâni se tot minuna: „Auzi! Din Ciurea la Amsterdam, ce chestie, dom’le!”
Dumnezeu să-l odihnească în pace. Condoleanțe familiei îndurerate.
Ziua Internațională a Protecției Datelor – Care este semnificația acestei zile? Cum putem să ne păstrăm datele personale în siguranță? Cu răspunsuri vine Eduard Iacob, reporter Incubator, în matinalul de la Radio Iași:
Incubator Radio România Iași – „Aici creștem oameni de radio!”
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Sub titlul „Să fim prieteni fără bullying”, evenimentul a fost organizat de cadrele didactice ale instituției și s-a adresat părinților, oferindu-le informații și soluții concrete pentru gestionarea comportamentelor agresive la copiii preșcolari.
Seminarul face parte dintr-un program educațional mai amplu, derulat în grădinițe de organizația Salvați Copiii România. Participanții au subliniat importanța formării valorilor precum empatia, respectul și comunicarea încă de la cele mai fragede vârste. Prin activități interactive, jocuri și povești adaptate copiilor, educatoarele contribuie zilnic la prevenirea acestui fenomen și la construirea unui climat sigur în grădiniță.
Părinții au apreciat inițiativa, recunoscând că fenomenul bullyingului este o realitate cu care se pot confrunta încă din primii ani de viață ai copiilor. Mulți dintre participanți au recunoscut că s-au confruntat direct cu astfel de situații.
Un reportaj realizat de Andreea Daraban:
Grădinița cu Program Normal numărul 13 din Iași a devenit săptămâna aceasta un spațiu al dialogului deschis despre una dintre cele mai sensibile teme din educație, bullying-ul. Sub titlul ”Să fim prieteni fără bullying”, seminarul organizat de cadrele didactice ale instituției pentru părinți și-a propus să aducă în discuție modul în care se previne și se gestionează comportamentele agresive încă de la cele mai fragede vârste.
Seminarul face parte dintr-un program mai amplu, derulat în grădinițe de Organizația ”Salvați Copiii România”.
Pentru părinți, întâlnirea a fost nu doar binevenită, ci necesară. Bullying-ul nu este o noțiune abstractă pentru familii. Mulți dintre părinți recunosc că s-au confruntat direct cu astfel de situații.
Părinte 1: Am doi copii, ambii merg la școală, grădiniță, orice informație e binevenită, mai ales dacă este vorba despre cum să găsim o soluție la toate provocările de zi cu zi.
Reporter: Ați întâlnit astfel de cazuri de bullying? Copiii dumneavoastră s-au confruntat cu astfel de probleme?
Părinte 1: Copiii mei, copiii din familia mea, da, au fost victime sau au fost în preajma celor care făceau bullying sau a celor care erau victime. Este greu să le explici copiilor și în același timp este mai greu să discuți cu părțile implicate într-un asemenea conflict.
Părinte 2: Am copii de toate vârstele, de la grădiniță până la liceu și bullying-ul este o realitate, din păcate, foarte prezentă în viețile tuturor.
Reporter: Și cum le-ați gestionat?
Părinte 2: Prima măsură pe care încerc să o iau este să le creez lor reziliență la bullying, apoi să le dau uneltele necesare pentru a-i ajuta pe cei care sunt victime și apoi să le explic de ce nu facem asta, de ce nu este un comportament acceptabil, care sunt consecințele.
Echipa de cadre didactice de la Grădinița Numărul 13 cu Program Normal a ales să se implice în acest program educațional mai amplu dedicat prevenirii bullying-ului în educația timpurie, deoarece valorile esențiale care ghidează comportamente lipsite de violență se fundamentează la vârstă preșcolară, a spus educatoarea Carmen Gârlescu.
Carmen Cîrlescu: Copiii aici își formează personalitatea și ei trebuie să știe ce este bine, ce este rău. Trebuie să știm cum să gestionăm situația cu părinții. În cadrul programului sunt patru mari valori pe care copiii și le-au însușit: toleranță, respect, grijă și curaj. Ei trebuie să știe când să spună stop bullyingului pentru a nu se ajunge mai târziu la violență, să nu devină ei victimă sau agresor.
Reporter: În activitățile desfășurate cu cei mici, educatoarele transmit aceste valori prin joc, povești și materiale adaptate vârstie, inclusiv prin intermediul unor ursuleți, care devin vocea copiilor. La rândul său, Eliza Bucureșteanu, educatoare implicată în activitățile zilnice cu preșcolarii, a observat o deschidere reală din partea copiilor.
Eliza Bucureșteanu: Copiii sunt foarte atrași, mai ales că au acești ursuleți, care sunt oglinda lor și ei se pot manifesta folosind acești ursuleți. De multe ori, ei pot spune prin ursuleți ceea ce-i doare, ceea ce-i supără și noi putem să ajungem mai ușor la inimile lor.
Reporter: Programul se desfășoară pe tot parcursul anului școlar, atât la nivelul fiecarei grupe, cât și la nivelul întregii grădinițe. Copiii sunt puși în fața unor situații concrete și sunt încurajați să găsească singuri soluții. Un rol esențial în combaterea fenomenului de bullying îl au părinții. Daniela Iacob, educatoare la aceeași grădiniță, a subliniat de ce întâlnirile cu adulții sunt la fel de importante ca activitățile cu cei mici.
Daniela Iacob: Face parte din cadrul acestui proiect și, după cum am discutat și astăzi la seminar, în mare parte bullyingul pornește din familie, așa că părinții sunt în măsură să afle informații care să le fie de ajutor și să acționeze în ghidarea copiilor pe viitor.
Mesajul seminarului ”Șă fim prieteni fără bullying” organizat de cadrele didactice ale Grădiniței 13 cu Program Normal din Iași pentru părinți a fost unul clar. Prevenția începe devreme, iar soluțiile apar doar atunci când școala și familia devin parteneri reali.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Acum că sesiunea se află pe sfârșite, ce poate fi mai bun după examen decât un pui de somn?
Unde aleg totuși să „doarmă” tinerii noștri și la ce vârste părăsesc casa părinților? Despre asta au vorbit Aurora Șarig și Adina Șuhan în matinalul de astăzi!
Incubator Radio România Iași – „Aici creștem oameni de radio”!
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Mihaela Gârlea predă cursuri de canto la secția Compoziţie jazz și muzică ușoară, cursuri de Istoria Jazz-ului și Didactica Artei Vocale, fiind ea însăși o solistă vocală foarte apreciată și cu multă experiență, susținând de-a lungul carierei sale sute de concerte și recitaluri.
Preocuparea pentru muzica vocală s-a concretizat și în genul muzical religios, având lansate patru albume de muzică sacră.
Mihaela Gârlea are și propria revistă de educație și cultură – MIGALo și este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, în calitate de muzicolog.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Incendiile provocate de coșurile de fum necurățate generează tragedii. Loc.col. Alin Găleată, purtător de cuvânt ISU Suceava, în matinal cu Adina Șuhan
Publicat de Andreea Drilea,
20 ianuarie 2026, 10:17 / actualizat: 21 ianuarie 2026, 6:18
Protejați-vă viața și bunurile prin măsuri concrete!
Locotenent-colonel Alin Găleată, purtător de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Bucovina” Suceava, în matinal cu Adina Șuhan:
Câteva recomandări:
1. Coșurile de fum se verifică periodic. 2. Se verifică existența unor eventuale fisuri! 3. Partea din pod a coșului se tencuiește și se văruiește.
Pe http://www.fiipregatit.ro, informații despre abordarea situațiilor de urgență.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
