(PROMO/AUDIO) Scrisorile unui titan: Dostoievski între creație, cenzură și patima pentru ruletă – temă a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni de miercuri, 26 aug. 2026, h 20:30, cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 25 august 2026, 09:36

În emisiunea Comunități Etnice/Ruși Lipoveni din ziua de miercuri, 26 august 2026, h 20:30, de pe undele Radio România Iași, împreună cu domnul profesor universitar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, povestim despre volumul Scrisori II (1860-1868), de Fiodor Mihailovici Dostoievski, carte care a văzut lumina tiparului – anul acesta – la Editura POLIROM din Iași.

Concret, în volumul de față este suprinsă corespondența lui Fiodor Mihailovici Dostoievski din perioada 1860 – 1868.

Din dialogul pe care-l difuzăm cu universitarul ieșean, aflăm amănunte concrete despre câteva teme referitoare la perioada petrecută de către marele prozator rus prin Europa; faptul că era mai mereu dator și avea patima pentru ruletă, alte teme despre care aflăm amănunte.

De la interlocutorul nostru mai aflăm răspuns la întrebarea – Cui ne adresăm cu volumul da față? Perioada amintită a fost pentru Dostoievski plină de evenimente nefericite (îi moare prima soție; îi moare fratele; se stinge Sonia, primul copil; falimentul revistei „Epoha” ș.a.). Soarta romanului Jucătorul, roman promis de cărte Dostoievski editorului Stellovski, este un alt subiect despre care aflăm detalii concrete.

Referitor la cele prezentate, conchidem prin câteva fraze scrise de către tarducătorul volumului: „Scrisorile cuprinse în acest volum se referă la o perioadă extrem de agitată și plină de evenimente din viața scriitorului, din momentul revenirii acestuia în Petersburg, după circa zece ani petrecuți în Siberia, și până la sfîrșitul anului 1868, când Dostoievski și tânăra sa soție se stabilesc în Florența. Și în aceste epistole, Feodor Mihailovici își deschide sufletul, se destăinuie celor apropiați, pomenindu-le despre dificultățile pe care le întâmpina cu scrisul «la comandă» și cu termene stricte, cu editarea revistelor Vremea și Epoha ori cu cenzura, vorbește cu patimă și nu arareori cu umilință despre încercările vieții, despre meteahna jocului la ruletă, despre veșnicele sale probleme cu banii sau cu creditorii” (profesor universitar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov).

Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu tema prezentată, vă invit ca diseară (miercuri, 26 AUGUST 2026), începând cu ora 20 și 30 de minute, să urmăriți – pe toate frecvențele Radio România Iași – emisiunea Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/live-radio-iasi-fm/

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: https://polirom.ro/biblioteca-polirom/8737-scrisori-ii-1860-1868.html

(PROMO/AUDIO) Din Iași spre India: povestea echipei EuroEd unde folclorul și robotica dansează împreună – temă a emisiunii Dialog intercultural din ziua de vineri, 21 august 2026, h 20:30, de pe undele Radio Iași – cu Dumitru Șerban

Publicat de Andreea Drilea, 20 august 2026, 11:56

În ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural (vineri, h 20:30, Radio România Iași) stăm de vorbă cu doamna conferențiar universitar doctor inginer Gladiola Petroiu, coordonator al Clubului de Robotică de la Școala Primară EuroEd și cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, mai exact la Facultatea de Bioinginerie Medicală.

Doamna profesor ne povestește, în exclusivitate, despre împletirea dintre cultura populară și robotică, îmbinare care a adus unei frumoase echipe alcătuită din trei elevi ai Școlii Primare EuroEd prezența, în luna septembrie a acestui an, la un important concurs de profil (n.n. The World Robot Olympiad 2026 – Open Championship – Asia & Pacific), competiție care va avea loc în India.

Pentru că echipa de la Clubul de Robotică al Școlii EuroEd din Iași, Fundația EuroEd, alcătuită din elevii – Brândușa Borș; Rareș Constantinescu și Simion Tiberiu – în luna septembrie (25 – 27 septembrie 2026) va participa la un concurs de profil în India, imediat de la interlocutorul nostru mai aflăm amănunte concrete despre principalele premii obținute – în ultimii ani – de către elevii Școlii Primare EuroEd în domeniul roboticii; pașii, deloc ușori, întreprinși până la zborul spre India, o altă temă a dialogului.

Echipa amintită, pentru plecarea în India are nevoie de susținere, propun să-i căutăm și să-i susținem, pentru că, după cum ați constatat „participarea în India înseamnă mai mult decât o competiție. Este ocazia de a duce tradițiile românești pe o scenă internațională, de a învăța, de a întâlni echipe din întreaga lume și de a arăta ce pot realiza copiii atunci când tehnologia întâlnește imaginația”.

Referitor la cele prezentate, încheiem „Toate visele noastre pot deveni realitate dacă avem curajul să le urmăm” – Walt Disney.

Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/live-radio-iasi-fm/

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: prof. Gladiola Andruseac (Facebook)

(PROMO/AUDIO) Școala de Vară „Iași – Istorii, Oameni, Monumente” – temă a emisiunii Dialog intercultural din ziua de vineri, 24 IULIE 2026, h 20:30, de pe undele Radio Iași cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 23 iulie 2026, 10:55

Timp de cinci zile, elevi din mai multe licee ieșene au participat la prelegeri, ateliere și activități educaționale susținute de către cadre universitare și cercetători din domeniul istoriei.

În cadrul evenimentului au participat un număr de 20 de elevi de la mai multe licee din Iași și din apropriere – Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Vasile cel Mare”, Liceul Teoretic „Miron Costin”, Colegiul Național, Liceul Teoretic Waldorf, Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Economic Administrativ, Liceul „Ion Neculce” din Târgu Frumos, Liceul Teoretic „Comandor Alexandru Cătuneanu”, Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu”, Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi”.

În ultima zi a Școlii de Vară – vineri, 10 iulie – am pășit spre Corpul H al Facultății de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, și am stat de vorbă atât cu organizatorii activității culturale, cât și cu trei elevi participanți.

Întâi de toate, invităm la dialog pe domnul conferențiar universitar, doctor în Istorie, Adrian Vițalaru, cel care ne creionează o imagine a Școlii de Vară „Iași – Istorii, Oameni, Monumente”, cu accent pe activitățile din programul acesteia, dar ne oferă amănunte și despre participanți; obiectivele Școlii de Vară, un alt subiect despre care ne vorbește domnul profesor, doctor în Științe Istorice, Adrian Vițalaru.

Dragi prieteni, în cele ce urmează invităm la dialog trei elevi participanți la cea de-a IV-a ediție a Școlii de Vară „Iași – Istorii, Oameni, Monumente”, temă a ediției de astăzi a emisiunii noastre, eveniment desfășurat, la Iași, în perioada 6 – 10 iulie 2026. Aflăm detalii concrete despre importanța Școlii de Vară pentru interlocutorii noștri, cu acent pe principalele activități din program.

Reamintim că, la Iași, în perioada 6–10 iulie, reprezentanții Facultății de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în colaborare cu cei ai Colegiului Național „Costache Negruzzi”, au organizat cea de-a IV-a ediție a Școlii de Vară „Iași – Istorii, Oameni, Monumente”. După cum bine știți, stăm de vorbă cu elevii – Octavian Ștefan Mercaș, Maria Ioana Fechete și Alexandru Ioniță – cei care ne povestesc despre importanța acestei activități culturale în viața și cariera fiecăruia dintre ei.

Stimați prieteni, reamintim că la Iași, în perioada 6–10 iulie 2026, reprezentanții Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” într-o bună colaborare cu cei ai Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași, au organizat cea de-a IV-a ediție a Școlii de Vară – „Iași – Istorii, Oameni, Monumente”.

Cu prilejul acestei activități culturale, am stat de vorbă și cu doamna Elvira Rotundu – profesor de istorie la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, doctor în Științele Educației.

Doamna profesor ne spune contextul înființării Școlii de Vară, amintindu-ne principalale activități desfășurate la ediția de anul acesta; interesul elevilor pentru temele abordate în programul Școlii de Vară, o altă temă a dialogului.

În contextul Școlii de Vară – „Iași – Istorii, Oameni, Monumente”, temă a emisiunii de astăzi, eveniment desfășurat, la Iași, în perioada 6 – 10 iulie, ne-am îndreptat atenția spre un alt dascăl implicat în organizarea activității culturale. Este vorba despre doamna profesor de istorie Irina Aignătoaiei de la Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi” din Iași. Doamna profesor ne povestește despre experiența trăită cu prilejul acestei acțiuni culturale, având aprecieri atât pentru organizatori, cât și pentru participanți.

Discursul doamnei profesor este încărcat de emoție, accentuând că istoria este iubită, respectată și învățată, mai ales de către elevii participanți la ediția de anul acesta a Școlii de Vară de la Iași.

Referitor la cele prezentate, încheiem prin câteva cuvinte dintr-un interviu realizat de către subsemnatul cu regretatul istoric ieșean Dumitru Vitcu, cuvinte pe care le găsim în volumul I, volum de interviuri, Dialog cu istoria, carte apărută la Editura Asachiana, editură a Bibliotecii Județene „Gh Asachi” Iași: Or, istoria, care, alături de limba şi literatura română, ca şi de geografie, contribuie în mare măsură la formarea şi dezvoltarea sentimentelor patriotice, a dragostei de ţară, de pământul şi poporul căruia îi aparţii, a „beneficiat”, de-a lungul anilor de libertate postdecembristă de un tratament cel puţin inadecvat, ca să nu spun vitreg: din suita manualelor alternative de istorie, care a invadat piaţa cărţii didactice, au fost scoase, ori comprimate excesiv, evenimentele şi faptele marilor personalităţi ale istoriei naţionale din cele mai vechi timpuri până la al doilea război mondial, spre a face loc unor personaje obscure şi comentarii „originale”, voite a ilustra noua paradigmă didactică şi virtuţile ideologiei globaliste.

Am amintit cuvintele istoricului Dumitru Vitcu, având aprecieri pentru istoricii ieșeni care au organizat evenimentul – de zilele trecute – de la Iași, subiect al emisiunii noastre, ceea ce demonstrează atenția pentru trecutul istoric, atenție sădită, cu pasiune și pricepere, în universul celor 20 de elevi care au participat la ediția a IV-a a Școlii de Vară.

Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele amintite, și sigur am făcut-o, nu-mi rămâne decât a vă invita diseară (vineri, 24 IULIE a.c.), începând cu ora 20 și 30 de minute, alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea Dialog intercultural.

Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/live-radio-iasi-fm/

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: conferențiar universitar, doctor în Istorie, Adrian VIȚALARU

Popas în Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea – temă a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni, miercuri, 8 IULIE 2026, h 20:30, Radio Iași, cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 7 iulie 2026, 10:04

Cu acest prilej, pentru că am ajuns în orașul de pe malul Dunării am vizitat Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Strada 9 Mai, Nr. 2, Tulcea.

Ne-a întâmpinat cu inima deschisă cercetător științific Alexandru Chiselev, un om cald și bun la suflet prin venele căruia curge sânge de ucrainean din partea tatălui și de rus starover din partea mamei, temă pe care ne-o prezintă în ediția de astăzi a emisiunii noastre.

Întâi de toate, ne vorbește despre instituția în incinta căreia am pășit, pentru ca, mai apoi, după cum am precizat, să ne vorbească despre originile domniei sale, spunându-ne că în viața sa „niciodată nu a existat mai multe elemente care să despartă, decât mai multe elemente care să uneacsă”.

După ce aflăm amănunte concrete despre toate acestea, pășim spre încăperea din muzeu în care sunt reflectate mărcile identitare ale ucrainenilor și rușilor lipoveni.

Așadar, să ascultăm amănunte concrete atât despre clădirea care adăpostește  Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, cât și despre prima încăpere dedicată tradițiilor românilor.

Stimați prieteni, vă reamintim că astăzi facem popas în incinta Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, muzeu situat pe Strada 9 Mai, Nr. 2.

Cel care ne povestește despre mărcile identitare specifice ucrainenilor și rușilor de veche credință este cercetător științific Alexandru Chiselev, elemente puse în valoare în mod științific în una din sălile Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea. Nu vă spunem mai multe, ci vă invităm să ascultați, cu atenție, ceea ce ne mărturisește Alexandru Chiselev, mulțumindu-i pentru că, în exlusivitate, ne oferă amănunte concrete atât despre tradițiile ucrainenilor, cât și ale rușilor de veche credință.

După cum bine știți, în ediția de astăzi facem popas în incinta Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.

La Tulcea, am ajuns în luna februarie a anului 2026 atunci când reprezentanții Comunității Ruşilor Lipoveni din România (CRLR) au marcat Ziua Comunității, a culturii și a limbii materne.

Manifestarea s-a desfășurat la Teatrul „Jean Bart” din Tulcea.

Concret, stăm de vorbă cu Alexandru Chiselev, cercetător științific la Muzeul pe care l-am amintit, instituție de cultură situată pe Strada 9 Mai, Nr. 2.

În cele ce urmează, aflăm amănunte despre icoanele și cărțile vechi ale rușilor lipoveni, icoane, în special, pe care le găsim etalate în incinta încăperii dedicată ucrainenilor și rușilor de veche crdință din Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.

De la interlocutorul nostru, mai aflăm răspuns la întrebarea – Cum îi vede pe strămoși?

Referitor la cele prezentate, încheiem din materialele puse la dispoziție de către cercetător științific Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, mulțumindu-i încă o dată pentru deschiderea de care a dat dovadă, pentru a aduce, pentru Dumnevoastră, prieteni ai Radio Iași, noutăți: Toate aceste populații, dar și multe altele, peste care timpul și-a așternut uitarea, cu origini și credințe diferite, venite din regiuni mai mult sau mai puțin îndepărtate, în timpuri și condiții particulare, i-au spus acestui loc ACASĂ. Cei veniți au învățat limba locului și și-au spus „vecine”. Conviețuirea, toleranța, utilizarea acelorași resurse oferite de natură, chiar și cutumele care trimit către modele universale ne îndreptățesc să vorbim despre elemente comune. Și-au făcut casele din aceleași materiale, chiar dacă și le-au decorat în funcție de propriile principii estetice. Au avut ocupații și meșteșuguri legate în primul rând de resursele mediului natural, chiar dacă unii au excelat într-un anumit domeniu. Toți au creat frumos, cu materiale produse în gospodărie și din împrejurimi sau cumpărate de la negustorii din sate și orașe. Au crezut în același Dumnezeu, chiar dacă numele acestuia era diferit și au mâncat aceeași pâine, cea de toate zilele. Au trăit în aceleași ritmuri ale timpului, din primăvară până în iarnă, din an în an, din leagăn în mormânt.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de miercuri, 8 IULIE 2026, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: cercet. șt. Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea

Viața romilor în prag de sărbătoare prin vocea doamnei Elena Motaș, reprezentant al romilor în Prefectura Iași – temă a emisiunii de luni, 6 aprilie 2026, h 20:30, de pe undele Radio Iași cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 6 aprilie 2026, 08:40

În urma celor descrise de către interlocutorul nostru, constatăm faptul că în ultimii ani s-au produs schimbări în bine în anumite comunități (comuna Voinești) de romi din județul Iași, însă mai sunt comunități (comuna Lungani) în care persistă anumite probleme.

În acest context, nu ne rămâne decât să începem dialogul cu doamna Elena Motaș, reprezentant al etnicilor romi în Instituția Prefectului Județului Iași, mulțumindu-i pentru că și-a deschis inima și sufletul pentru a ne împărtăși din realitățile vieții romilor.

Reamintim că stăm de vorbă cu doamna Elena Motaș, reprezentant al romilor în Instituția Prefectului Județului Iași.

În următoarele minute, aflăm amănunte despre comunicarea pe care domnia sa ca lider o are cu tinerii din comunitate; mai aflăm că în ultimii ani în rândul acestora s-a creat impulsul de a se îndrepta spre școală.

În contextul celor precizate, invitatul ediției de astăzi a emisiunii Viața Romilor ne creionează, prin cuvânt, o imagine a eforturilor tinerilor din comunitate în ceea ce privește terminarea unei forme de învățământ, iar, mai apoi, integrarea în piața muncii, de exemplu în sistemul de învățământ.

Stimați ascultători, stăm de vorbă cu doamna Elena Motaș, reprezentantul romilor în Instituția Prefectului Județului Iași.

Din următoarea secvență pe care o postăm, de la interlocutorul nostru aflăm detalii concrete despre campania – Cine are carte, are parte; aflăm, așadar, care sunt obiectivele acestei campanii; mai aflăm și cui este adresată campania de față, dar și în ce constă aceasta.

Comunicarea dintre invitatul nostru ca reprezentant al Instituției Prefectului Județului Iași cu liderii societății civile din Iași și nu numai, un alt subiect al dialogului.

Știut este faptul că la 8 aprilie este serbată − Ziua Internațională a Romilor; această zi a fost declarată în anul 1990 la cel de-al IV-lea Congres Mondial al Romilor. Se celebrează coagularea romilor într-o mișcare globală: între 6-8 aprilie 1971 a avut loc primul Congres Mondial al Romilor în Chelsfield⁠, nu departe de Londra, atunci când s-au pus bazele Uniunii Internaționale a Romilor. În acest context, facem precizarea că atunci s-a stabilit drapelul – o roată indiană pe fond verde cu albastru și imnul internațional al romilor – melodia Gelem, Gelem − Mergeam, Mergeam – melodie compusă de către muzicianul Jarko Jovanovic, muzician de etnie romă din Serbia; pentru că am amintit de Imnul romilor, încheiem emisiunea de astăzi prin a-l difuza, de data aceasta în interpretarea Esmei Redžepova.

În țara noastră, data de 8 aprilie a fost consacrată drept − Sărbătoarea etniei romilor din România − prin adoptarea Legii Nr. 66/2006 de către Parlamentul României.

În același timp, legea pe care am amintit-o prevede ca Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune să reflecte, în cadrul programelor special destinate minorităților naționale, manifestările dedicate acestei zile.

Ministerul Culturii și celelalte autorități ale statului sărbătoresc alături de reprezentanții etnicilor romi din țară, a doua ca importanță după numărul membrilor săi, identitatea culturală, lingvistică, folclorul și tradițiile romilor, dar și contribuția acestora la formarea și dezvoltarea statului român.

În contextul celor prezentate, doamna Elena Motaș, invitat al ediției, reprezentant al romilor în Instituția Prefectului Județului Iași, pentru toți etnicii romi are câteva gânduri.

Imediat, cu prilejul marii sărbători a creștinătății − Învierea Domnului (Sfintele Paști), sărbătoare care se apropie cu pași repezi, interlocutorul nostru, pentru fiecare dintre ascultătorii Radio Iași, are un mesaj.

Imediat, cu prilejul marii sărbători a creștinătății − Învierea Domnului (Sfintele Paști), sărbătoare care se apropie cu pași repezi, interlocutorul nostru, pentru fiecare ascultător al Radio Iași, are un mesaj.

Referitor la cele pe care le-am prezentat în ediția de astăzi a emisiunii Viața Romilor, încheiem: „Un copil fără educație este ca o pasăre fără aripi”, proverb tibetan; „Un copil educat este un adult care va schimba lumea”, Anonim; „Investiția în educație îți returnează cea mai mare dobândă”, Benjamin Franklin, una dintre cele mai cunoscute personalități din istoria Statelor Unite, diplomat, om de știință, inventator, filosof, profesor și om politic.

În final, invit ascultătorii Radio Iași să asculte imnul romilor – Gelem, Gelem – în interpretarea Esmei Redzepova, cântăreață din Macedonia de Nord; Esma Redzepova a fost născută la 8 august 1943, Skopje, și a plecat în lumea drepților la 11 decembrie 2016. Esma Redsepova în cariera sa a avut mai mult de 9000 de concerte în 30 de țări, iar împreună cu soțul ei au adoptat 47 de copii.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de luni, 6 APRILIE 2026, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea Viața Romilor.

Ne auzim online – AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Elena MOTAȘ (Facebook)