#InfoEconomic: La Iași, eveniment pentru antreprenorii locali în ideea identificării surselor de finanțare pentru afaceri. Precizări, Sebastian Bîrzu, manager de proiecte în cadrul ”Fabricat în Iași”

Publicat de hdaraban, 7 mai 2025, 11:57

Potrivit organizatorilor, reprezentanți ai băncilor și instituțiilor financiare nebancare vor prezenta mecanismele și instrumentele disponibile pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și a celor cu impact social. Aceștia vor oferi informații utile despre modalitățile prin care producătorii locali pot accesa resurse financiare adaptate nevoilor lor specifice.

Sebastian Bîrzu este manager de proiecte în cadrul Fabricat în Iași, organizație neguvernamentală ce își propune să ajute comunitatea locală a producătorilor și antreprenorilor.

În interviul de la #Infoeconomic, invitatul lui Horia Daraban spune că evenimentul are la bază o analiză realizată de Academia Română, Filiala Iași, care abordează dificultățile cu care se confruntă producătorii locali în relația cu serviciile bancare.

Interlocutorul vorbește despre importanța comunității producătorilor locali, tocmai în ideea schimbului de informații, dar și pentru a împărtăși temeri, experiențe, formule de succes în afaceri. În acest sens, Sebastian Bîrzu spune că antreprenorul nu mai este un ”lup singuratic”, ci face parte dintr-o breaslă, comunitate, care îl ajută să își deschidă orizontul tocmai pentru a avea succes dorit.

Referitor la provocările producătorilor locali, inițiatorul evenimentului de la Camera de Comerț și Industrie Iași precizează că acestea sunt enumerate inclusiv în analizele realizate la nivel european; este vorba despre găsirea noilor clienți, costul de producție și, cea mai acută problemă, identificarea, atragerea forței de muncă și recrutarea specialiștilor.

Zmeu X-Fest! 3-4 mai 2025. Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Publicat de Andreea Drilea, 5 mai 2025, 09:27

Prima etapă de Cupă Mondială World Mountain Running Association la alergare montană din Romania, Câmpulung Moldovenesc, Bucovina, România.

Peste 300 de participanți din țară și din străinătate s-au întrecut pe crestele de poveste din Bucovina.

Paul Smereciuc, organizatorul competiției, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan:

Pe 3 și 4 mai, Câmpulung Moldovenesc a fost centrul mondial al alergării montane!

Bucovina a gazduit etapa inaugurală a Cupei Mondiale de Alergare Montană WMRA 2025, într-un eveniment spectacol: ZMEU X FEST – competiția care a adus impreuna sportul, tradiția și pasiunea pentru natura sălbatică.

FOTO Zmeu X-Fest

Schumi, un cățel care a determinat-o pe stăpână, Adriana Frasin, să organizeze competiții sportive pentru deținători și patrupedele lor mult iubite. Una dintre întreceri, la Vatra Dornei, la început de mai. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (27.04.2025)

Publicat de hdaraban, 2 mai 2025, 17:10 / actualizat: 3 mai 2025, 0:37

Plecând de la numele întrecerii și mânat de curiozitatea jurnalistului cu poftă de subiecte ce aduc bucurie și zâmbete, Horia Daraban a  dialogat cu inițiatoarea acțiunii, Adriana Frasin.

Cu o voce încărcată de emoție, interlocutoarea a oferit, pe lângă reperele evenimentului din orașul stațiune, povestea care a stat la baza punerii la punct a competițiilor de acest gen, cu ediții și în alte orașe ale țării (Sibiu, Cluj și București).

Așa s-a aflat că personajul principal este Schummacher, pe scurt, Schumi, un jack russel terrier, despre care Adriana spune că ”el mi-a deschis lumea asta incredibilă. El mi-a deschis inima în direcția unei relații cu un animal de companie și el e inspirația pentru tot proiectul ăsta. Datorită lui sunt mai activă, mai extrovertită, mai expusă lumii. Nu am reticență să mă arunc într-o aventură, să mergem pe munți, să călătorim chiar cu avionul. Cumva, îmi de curaj să încerc lucruri, să-mi asum riscuri.”

Iar dacă cineva dorește să își îmbogățească  viața, organizate competiției de la Vatra Dornei declară că ”oamenii, până nu au în câine, nu înțeleg câte emoții pozitive, câte skill-uri noi pot să deprindă în compania unui animal de companie. Cu pisicile, nu știu exact, dar cu câinii pot să bag mâna în foc.”

Horia Daraban: ”Canicross  Fun Run” este titlul acțiunii și are ca început o idee, un eveniment personal?

Adriana Frasin: Da, a fost o experiență pe care am avut-o în Germania și, cunoscând conceptul și experimentându-l live cu cățelul meu, m-am gândit că trebuie neapărat să-l aduc în România.

Horia Daraban: Cum se desfășoară o astfel de competiție? Evident, raportându-ne la ceea ce ați pregătit pentru Vatra Dornei.

Adriana Frasin: Competiția are două probe. E vorba de o probă cu obstacole de unu, doi  kilometri, nu foarte lungă, și o probă de viteză. Una se numește ”obstacle run”, una se numește ”speed run”. Noi, în principiu, vrem să ridicăm oamenii de pe canapea, să-i scoatem în natură. E foarte sănătos și fizic și mental să petrecem timp afară cu cățeii noștri, cumva, conectându-ne la corp, că nouă ni se pare că petrecem prea mult timp în minte, calculând, decizând. Și mi se pare că o mișcare în natură, o alergare de genul ăsta ne readuce cumva într-un spirit mai ludic.

Horia Daraban: Mai exact, cum se desfășoară o astfel de competiție? Unul stă pe loc și se uită sau totul se desfășoară în tandem?

Adriana Frasin: În tandem și în echipă, să spunem. Proba cu obstacole este o probă în tandem, în care  om și câine parcurg o distanță de unu, doi kilometri și traversează obstacolele împreună. Asta înseamnă că și câinele trece printr-un tunel, dar și omul. Sar, ocolesc copaci, cară lucruri.

Avem pregătite o grămadă de surprize frumoase, inclusiv un obstacol de genul în care pui cățelul într-o roabă și îl duci 10 metri și după aia, continui competiția. Iar la aproba de ”speed run”, e tot un fel de echipă. Nu se aleargă în tandem, se aleargă consecutiv, la modul că avem un sprint de viteză de 50 de metri, tot perimetrul e delimitat, cu garduri. Stăpânul intră în perimetrul închis, lasă câinele la organizatori sau la aparținători, parcurge distanța de 50 de metri și de acolo își cheamă câinele. De obicei, 99% din cazuri pușcă ca o săgeată către stăpânul lui și noi cronometrăm.

Avem categorii diferite, de la câini foarte mici, micro, mini, midi, maxi, avem puppy, unde vin cățeluși de la patru luni la opt luni, avem categoria de super-eroi, unde vin cățeluși cu trei picioare sau cu rotițe, categorie de seniori. Și mai pregătim câteva categorii ca să distreze publicul.

Horia Daraban: Deci este loc pentru toată lumea.

Adriana Frasin: Absolut. La proba de ”speed run”, orice rasă, începând de la patru luni în sus, poate alerga; la proba de ”obstacle run”, doar câini de la 12 luni în sus și fără rase cu bot turtit, din cauză că ei nu prea duc la efort susținut de la un kilometru în sus.

Horia Daraban: Toate aceste activități scot în evidență cu siguranță anumite lucruri și vă propuneți anumite obiective. Doriți să aduceți în fața publicului larg anumite mesaje. Care sunt acestea?

Adriana Frasin: În primul rând, să facem mișcare cu câinii noștri. Pentru adulți mai mult e mesajul ăsta, însă copiii care se uită din spatele gardurilor de protecție, să zic, observă relația dintre oameni și câini, observă spirit de echipă, observă cum ei colaborează, cum se așteaptă unul pe altul, cum se ajută unul pe altul, ingeniozitatea cu care depășesc obstacolele, distracția care vine la pachet, zâmbetele. Și vrem experiența asta, prin ochii unui copil, să-l transforme în adultul responsabil de mâine, să participe cumva, să i se deschidă lumea câinilor printr-o experiență senzorială pozitivă de genul ăsta, pentru că în România se abandonează foarte mult. Sunt acte de cruzime care ne îngrozesc de la zi la zi și, cumva, construind o perspectivă mai sănătoasă pentru copiii de azi, credem că putem ajuta la o societate mai sănătoasă de mâine.

Horia Daraban: Ceea ce ați spus dumneavoastră are și o încărcătură emoțională. Așteptați competitori din zona Moldovei, numai de la Vatra Dornei, din județul Suceava?

Adriana Frasin: La Vatra Dornei vin de la Sibiu, chiar persoane vin de la Cluj.

Horia Daraban: Deci are în anvergură națională.

Adriana Frasin: Da, sigur. Noi avem patru evenimente pregătite pentru următoarele săptămâni. Începem cu Vatra Dornei, de unde suntem noi. Mergem la București pe 10 mai, la Sibiu pe 7 iunie și la Cluj pe 15 iunie. Și ăsta e, cumva, sezonul nostru de primăvară. Facem o pauză pe timpul verii, că e prea cald pentru căței, și reîncepem septembrie-octombrie.

Horia Daraban: Să spunem ascultătorilor, nu este prima ediție. Ce ați văzut la participanții competițiilor anterioare? Se desprinde din atitudinea lor, fericirea, bucuria, deopotrivă la stăpâni și la câini, la animalele lor de companie?

Adriana Frasin: Da, absolut sunt unii care revin. Suntem la ediția cu numărul cinci. În general, în toate orașele în care am organizat, vedem aceleași echipe revenind și căutându-ne, venind după noi, la Cluj, la București, și ne bucură asta foarte mult. Când ești în tumultul competiției, alergi, încerci să rezolvi obstacole, ești foarte activ, nu prea îți dai seama ce se întâmplă, dar când vin pozele o săptămână mai târziu, atunci te lovește cu adevărat și te impresionează experiența pe care ai avut-o, pentru că o vezi dintr-un punct terț, să zic, din ochiul fotografului. Și noi suntem atât impresionați când vedem fețele spectatorilor, mai ales la proba de ”speed run”, unde sunt în jurul celor 50 de metri adunate sute de persoane. Nu există o figură care să nu aibă zâmbet sau mirare sau curiozitate și lucrurile astea, iar noi, când le vedem, aproape că ne dau lacrimile.

Suntem foarte mândri de oamenii care vin acolo, de oamenii care participă și de comunitate, în general, că e așa de implicată.

Horia Daraban: Dumneavoastră aveți câine, ați participat cu el la competiții?

Adriana Frasin: Da, noi am încercat în Germania, în Polonia, în Cehia, în Ungaria, deoarece ”Canicross” este ca un microb. Odată ce încerci, îți intră în sânge cumva și începi să cauți. Competițiile nu sunt foarte multe în Europa, din păcate, dar găsim câteva și câinele e cel mai fericit după o cursă de genul ăla. Eu sunt mai înceată, dar pentru el e cea mai frumoasă zi când aleargă..

Horia Daraban: Cum Îl cheamă pe cățel?

Adriana Frasin: Schumi, îl cheamă Schummacher.

Horia Daraban: Există o poveste a relației dintre dumneavoastră și Șchummi? E una clasică, l-ați cumpărat dintr-un magazin de profil?

Adriana Frasin: Nu prea suntem fani ai achiziționării de câini din magazine, dar da, l-am luat de la un prieten și n-am mai avut câinii înainte. E primul meu câine. El mi-a deschis lumea asta incredibilă. El mi-a deschis inima în direcția unei relații cu un animal de companie și el e inspirația pentru tot proiectul ăsta. Datorită lui sunt mai activă, mai extrovertită, mai expusă lumii. Nu am reticență să mă arunc într-o aventură, să mergem pe munți, să călătorim chiar cu avionul. Cumva, îmi de curaj să încerc lucruri, să-mi asum riscuri.

Horia Daraban: Deci prezența lui Schumi, câinele, în familie v-a schimbat total. V-a schimbat personalitatea, raportarea la viața de zi cu zi.

Adriana Frasin: Absolut, cum noi ne transformăm în adulți,  uităm puțin de copilul interior, de spiritul ăla ludic de care ziceam și, prin prezența unui câine, te mai prostești, mai scoți sunete, te mai împiedici, ieși în natură, te murdărești, ai păr de câine pe haine, lucruri din astea care înainte erau străine și de neacceptat, cumva. Și eu îi mulțumesc foarte mult că, prin personalitatea lui vulcanică pe care o are, îmi dă și mie, mă lipsesc și eu de curaj și de curiozitate..

Horia Daraban: Plecând de la povestea dumneavoastră, vin cu întrebarea: sunt iubitori de câini românii?

Adriana Frasin: Mi-e greu să răspund la întrebarea asta. Cei cu care am avut noi de-a face, absolut. Este minunat să faci parte din lumea stăpânilor de câini. În schimb, ca societate, mi se pare că mai avem mult de învățat. Există o lipsă  de empatie, există niște acte de cruzime care ne înfioară. Nu știm exact cum se poate rezolva criza asta structurală a societății românești. Dar vedem că sunt foarte multe inițiative, foarte mulți oameni care încearcă. Și eu cred că prin unirea ”triburilor” ăstora, care încearcă în diferite segmente, regiuni geografice, putem să schimbăm lucruri pentru.

Horia Daraban: Celor care vor să îmbogățească sufletul casei cu un animal de companie ce le puteți spune?

Adriana Frasin: Că nici nu-și pot închipui cât de frumoasă devine viața după.

Horia Daraban: În ce sens?

Adriana Frasin: În sensul că oamenii, până nu au în câine, nu înțeleg câte emoții pozitive, câte skill-uri noi pot să deprindă în compania unui animal de companie. Cu pisicile, nu știu exact, dar cu câinii pot să bag mâna în foc.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: Adriana Frasin/vladbere.photo

#InfoEconomic: Ștefan Grigorean și atelierul său de restaurări auto: ”trecând prin povestea pe care am avut-o la debutul afacerii, punctul culminant a fost în 2015, când am vândut un autovehicul restaurat de mine, la un eveniment în Germania, cu 33.000 de euro”

Publicat de hdaraban, 25 aprilie 2025, 14:00 / actualizat: 26 aprilie 2025, 18:35

Afacerile, indiferent de dimensiunile pe care le au, au în spate dorința de reușită. Într-un astfel de scenariu se încadrează un atelier în care sunt restaurate mașini din categoria autovehiculelor retro.

Atelierul ”exploatează” nostalgii, dar și plăcerea de a conduce vehicule din alte epoci. Clienți din străinătate își trimit mașinile la Botoșani pentru a  fi aduse de oameni pricepuți la strălucirea și, de ce nu, performanțele de altă dată.

Reușește să facă toate acestea Ștefan Grigorean, ieșean prin adopție, proprietarul atelierului. La #InfoEconomic, Horia Daraban a discutat cu el despre începuturile antreprenoriale.

Interlocutorul mărturisește  că atelierul de restaurări auto a  fost un vis care a prins contur după ce a vizitat Muzeul Mercedes de la Stuttgart. Primul proiect, un autovehicul personal pe care l-a achiziționat cu aproximativ 2000 de euro. La această sumă s-au adăugat alte 15000 de euro investite în piese, dar și 900 de ore de lucru.

Efortul depus a reprezentat o garanție a succesului proiectului, întrucât, prin 2015, la un eveniment de profil din Germania, mașina proaspăt recondiționată i-a fost cumpărată cu 33000 de euro.

Povestea atelierului la timpul prezent  înseamnă cinci angajați, fiecare conducând câte un proiect de restaurare. Legat de colegii săi, Ștefan Grigorean spune că le cere ”seriozitate, punctualitate, dorința de a învăța, deschidere către nou, capacitate de a-și însuși informații, atenție la detalii pentru a deprinde acele informații și, în primul rând, atenție atunci când primesc o îndrumare. Niciodată nu am reproșat vreunui coleg, nu-i consider angajați, nu i-am reproșat faptul că a greșit, l-am făcut să înțeleagă unde a greșit, fiind convins că nu se va întâmpla a doua oară, pentru că va învăța, va trage concluziile singur și va reuși să depășească punctul respectiv.”

Horia Daraban: De unde ideea unei astfel de afaceri? E legată de pasiunea pentru mașini, cu siguranță, pentru mecanică. De la început asta ai dorit să faci, să ai acest atelier?

Ștefan Grigorean: Da, mi-am dorit de la început acest atelier. A fost un vis care a apărut, probabil, cam în anul 2011. În anul 2012, am avut ocazia să vizitez muzeul de la Stuttgart, Muzeul Mercedes. Primisem cadou de la fratele meu bilete pentru a vizita fabrica Mercedes și muzeul, într-un tur organizat, după care, ușor, ușor, a început punerea în practică a acestei idei. A început cu un autovehicul personal pe care l-am recondiționat. Astfel, am văzut ce presupune, ce dificultăți pot apărea, ce soluții trebuie să identific. Trecând așa prin povestea pe care am avut-o la debutul afacerii, punctul culminant a fost în 2015, când am vândut un autovehicul restaurat de mine la un eveniment în Germania – Retroclasic, la Stuttgart.

Horia Daraban: Ai cumpărat mașina cu anumită sumă de bani, într-un anumit stadiu, și ai vândut-o, hai să spunem așa, ca nouă, cu altă sumă de bani.

Ștefan Grigorean: Da, am vrut să exploatez asta și să fie chiar prima șansă de a înregistra profit. Nu am urmărit neapărat profitul, cât am urmărit calitatea produsului. Probabil asta, de fapt, este și logica care m-a ajutat să ajung în punctul în care sunt acum. Mașina a fost vândută, la momentul respectiv, unui colecționar care era cel mai bogat om din Germania.

Horia Daraban: Cu ce sumă?

Ștefan Grigorean: Nu era o avere, erau 33.000 euro. Profitul nu a fost ceva marcant, având în vedere că a fost cam un an de zile de muncă, însă a fost un început și avantajul cel mai mare prin prezența la acel târg a fost faptul că munca mea a fost văzută de mai multe persoane. A fost ca un fel de reclamă. Exact următorul client a fost o persoană pe care am întâlnit-o acolo, iar de acolo lucrurile au mers, aș spune, natural și de la sine.  Nu a fost nevoie niciodată să fac promovare sau reclamă în mod special.

Horia Daraban: A fost de la început o investiție majoră în tot ceea ce presupunea dotarea atelierului sau totul s-a desfășurat pe parcurs? Încet, încet ai dezvoltat, atelierul.

Ștefan Grigorean: A fost etapizat. Am început acasă, cu fonduri proprii. Cu ce bani aveam, m-am descurcat să dotez, să utilez la fiecare nevoie, fie m-am împrumutat de bani și am avut parte de sprijin de la fratele meu sau din familie. Apoi am reușit să câștig clienți cu ajutorul cărora am putut să mă dezvolt mai departe.

Horia Daraban: Singur sau și cu angajați, cu colegi în atelier?

Ștefan Grigorean: Cinci angajați, în momentul actual.

Horia Daraban: Greu de găsit mâna de lucru pentru această zonă, pentru acest domeniu?

Ștefan Grigorean: Nu neapărat, surprinzător, pentru că am preferat să caut persoane dornice să învețe. Nu m-a interesat să aibă o calificare anume și nu prefer un tinichigiu sau mecanic care să creadă că le știe pe toate. Prefer să angajez un tânăr pe care să-l pot forma eu așa cum știu că trebuie să lucreze.

Eu, la rândul meu, am făcut un curs acum trei ani. Am considerat tot timpul că este importantă formarea persoanelor, fie că e vorba de persoana mea sau a celor cu care lucrez. Bineînțeles că, atunci când iei o persoană și poți să o formezi să lucreze la nivelul pe care ți-l dorești, la început, ai niște costuri, poți avea niște pierderi, să spunem, dar în timp, ajunge să lucreze exact cum îți dorești. Poate să facă lucrurile perfect sau să tindă spre perfecțiune.

Horia Daraban: Ai spus tu că angajatul pe care-l aduci la atelier nu trebuie neapărat să aibă o pregătire formală în domeniu. Atunci pe ce te bazezi când selectezi pe cineva?

Ștefan Grigorean: Seriozitate, punctualitate, dorința lui de a învăța, deschiderea către nou, capacitatea de a-și însuși informații, atenția la detalii pentru a deprinde acele informații și, în primul rând, atenție atunci când primește o îndrumare. Niciodată nu am reproșat vreunui coleg, nu-i consider angajați, nu i-am reproșat faptul că a greșit, l-am făcut să înțeleagă unde a greșit, fiind convins că nu se va întâmpla a doua oară, pentru că va învăța, va trage concluziile singur și va reuși să depășească punctul respectiv.

Horia Daraban: De ce cei de peste hotare aleg să se adreseze unui atelier de restaurări auto din România? E mai ieftin? E vorba de pricepere a personalului.?

Ștefan Grigorean: Nu neapărat că este mai ieftin, mai degrabă priceperea personalului și, în primul rând, prin recomandări. În special am clienți din străinătate, mai puțin din România; din țară, am avut unul singur sau doi și nu este vreun criteriu neapărat să fie din țară sau din străinătate. Însă, clienții pe care i-am avut din străinătate au venit pe baza recomandărilor. Recomandările se fac atunci când munca pe care o prestezi sau serviciul pe care-l oferi e de calitate. Asta consider că este cel mai important de menționat și ăsta ar trebui să fie obiectivul oricărei persoane care lucrează în domeniul ăsta, dar nu numai.

Atunci când primesc o mașină se întâmplă multe situații să văd și lucrări făcute anterior la ateliere din afară, care, bineînțeles, au avut manopere poate duble ca preț față de mine și am văzut de multe ori lucrări făcute foarte slab calitativ raportat la ceea ce se lucrează la noi în țară, oriunde, nu neapărat ce fac eu și, atunci, bineînțeles, pe baza recomandărilor, oamenii preferă să trimită mașina aici. Ar fi foarte important de menționat, niciodată nu am avut întrebări de la vreun client din străinătate care este termenul de garanție asupra lucrării, pe când cei din România, care ar fi fost potențial clienți, prima dată mă întrebau de garanție, apoi spuneau că este scump; ceea ce cu clienții din străinătate nu s-a întâmplat niciodată. Oamenii sunt mult mai receptivi la probleme care pot apărea pe parcurs.

Bineînțeles că, atunci când vorbești de o restaurare a unei mașini, nu poți să faci o estimare de preț până nu vezi mașina sau până nu o desfaci până la punctul din care începi procesul invers de restaurare. Nu poți evalua o mașină pe baza unor poze sau atunci când o vezi completă într-un loc de parcare, de exemplu. Nu poți să faci o evaluare corectă, trebuie desfăcută să ajungi la punctul de pornire în procesul invers al restaurării și atunci poți face o evaluare.

Horia Daraban: Ce presupune acest proces de restaurare?

Ștefan Grigorean: În primă fază, autovehicul este demontat complet, se etichetează, se identifică piese lipsă, deteriorate, modificări, în funcție de ce găsim pe vehiculul respectiv. Apoi, de obicei, cea mai laborioasă și care consumă cel mai mult timp este partea de tinichigerie. Toată această parte de lucrare poate dura, de exemplu, pentru un proiect oarecare, undeva la 800-900-1000 de ore de lucru; o mie de ore,  în condițiile în care eu consider că într-un program de opt ore, un om nu va lucra mai mult de cinci, pentru că, inevitabil, mai apar timp morți. La cele 800-1.000 de ore, cât pot fi în partea asta de tinichigerie sau de lucru al caroseriei, bineînțeles, apar piese care se înlocuiesc, dacă mai sunt disponibile la furnizori sau se recreează prin diverse tehnici sau aparate, utilaje. Se pot reconstrui elementele care nu se mai regăsesc pe autovehicule actuale.

În situația de față, dacă am un element de caroserie pe care nu-l pot comanda de nicăieri, îmi confecționez dispozitive sau scule cu care îl pot recrea, chiar dacă utilizez acele dispozitive o singură dată, cu ideea că, peste ani, dacă va fi cazul, la următorul proiect, voi avea din nou la îndemâna acele unelte.

Sunt piese care pot avea cost, de exemplu, de una, două, trei mii de euro și care nu se mai livrează la momentul actual. Este esențial să ai toate sculele și unelte la îndemână ca să le poți recrea rapid. Și atunci apare cumva și ideea că, în partea asta de restaurare, cam cea mai mare importanță are procesul de tinichigerie. Sigur că la anumite mașini clasice mai întâlnim elemente din lemn, elemente cromate, tot felul de ornamente. Pentru fiecare este un alt specific. De exemplu, partea de cromare nu o fac.

Dacă am nevoie, apelez la ateliere din străinătate pentru ornamente din lemn, în aceeași manieră. Până acum am colaborat cu ateliere din străinătate pentru recondiționare elementelor de interior auto. Am apelat la ateliere din țară care au oferit servicii și rezultate pe măsură, rezultate perfecte în recondiționare a autovehiculelor. Dacă considerăm partea asta de tinichigerie ca fiind cea mai complexă, mai urmează partea de echipare sau asamblare finală, iar acolo atelierul are toată răspunderea, pentru că trebuie ca rezultatul să fie perfect, indiferent ce ai primit de la ceilalți colaboratori pe care-i poți avea alături.

Horia Daraban: Două chestiuni aș vrea să aflu. În ce constă satisfacția la finalul unui astfel de proiect din partea colegilor, din partea voastră, și care este reacția proprietarului mașinii?

Ștefan Grigorean: Satisfacția e o senzație deosebită, fiind în punctul în care vezi, ai reușit să faci prin munca proprie, cu mâinile proprii, cu gândirea pe care ai avut-o. Cât despre reacția proprietarului, bineînțeles, este de uimire, mai ales că majoritatea cazurilor nici nu mai văd mașina în realitate decât în stadiul final, adică pe parcursul restaurării. Primesc poze, materiale video, văd exact procesul. În permanență sunt conectați la realitatea proiectului, dar live o văd doar la final.

Horia Daraban: Atunci sunt uimiți…

Ștefan Grigorean: Da.

Horia Daraban: Este o afacere care aduce profit sau care doar satisface o pasiune?

Ștefan Grigorean:  Este o afacere care le îmbină pe amândouă, aduce și profit, satisface și o pasiune.

Horia Daraban: Care este viitorul ei? Poate fi văzută ca o afacere care capătă amploare sau va rămâne la acest stadiu cu cinci angajați?

Ștefan Grigorean: De menționat că fiecare din noi are un autovehicul pe care îl recondiționează, deci sunt simultan mai multe proiecte. Ca idee de viitor, nu neapărat să extindem numărul de vehicule care pot fi lucrate în același timp cât aș extinde gama de servicii pe care o putem oferi; de exemplu, este o necesitate foarte mare în partea de vopsitorie auto. Asta este o parte în care colaboram cu diverse ateliere, însă, în ultima vreme, am tot avut parte de întârzieri în finalizarea lucrărilor și atunci sigur că este de interes partea asta de vopsitorie, dar nu numai. Mai sunt alte domenii în care aș prefera să facem noi lucrurile pentru a ne mișca mai repede și, totodată, pentru a putea păstra exigența calității pe care ne-o dorim.

Horia Daraban: La finalul interviului nostru, o recomandare, un sfat pentru cei care pornesc pe drum antreprenorial.

Ștefan Grigorean: Mai puțin să privească spre profit, mai mult să se uite spre calitate, să-și asume orice riscuri sau pierderi pentru a oferi produsul sau serviciul perfect către client. Asta va aduce promovarea și reclama de care au nevoie. Nicio altfel de promovare, media, postări pe rețele sociale sau alte chestii nu o să-i ajute la fel de mult ca reclama din vorbă în vorbă, să spunem, care o vor face clienții de la un om la celălalt.

Varianta audio a interviului:

Studenți de la Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” Iași, în competiții internaționale cu mașini de curse construite de la zero. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (13.04.2025)

Publicat de hdaraban, 24 aprilie 2025, 16:07

Anul 2025 nu face excepție privind calendarul unor astfel de concursuri, la care echipa de studenți de la Iași va merge cu un nou monopost construit de la zero, tocmai în căutarea unor noi performanțe.

La ”Weekend cu prieteni”, realizatorul ediției, Horia Daraban, a dialogat cu doi dintre cei cincisprezece membri ai echipei. Cei doi invitați, Robert Adrian Chiscop și Andrei Bucătaru, au vorbit cu entuziasm și încredere în viitoarele performanțe ale mașinii cu numărul 252.

Studenții au explicat în ce constă construirea a unei mașini de curse, dar și care particularitățile unor astfel întreceri rezervate studenților, cea mai importantă fiind cea care ține de anduranță. De altfel, Robert spune că ”nu viteza este elementul critic  pe care se pune accent în această competiție. Este manevrabilitatea și cât de rezistentă este mașina. Probele nu sunt tocmai roată la roată. Nu se întrec două mașini propriu-zis, ci monopostul este trecut prin probe statice și dinamice în care el funcționează, are probe de manevrabilitate și, la urmă, proba care este mult așteptată și se dorește foarte tare să fie și câștigată: anduranța. Mașina parcurge 22 de kilometri pe un circuit foarte strâns, cu lățime maximă de 3 metri și foarte, foarte virajat.”

În interviu s-a regăsit și întrebarea referitoare la satisfacțiile pe care le aduce un astfel de proiect, iar răspunsul lui Andrei Bucătaru  a fost unul prompt: ”dacă e să vorbesc la modul general, de fiecare dată când realizez o piesă de la zero, din proiectare și am adus-o până la capăt, în realitate, și am obținut o piesă frumoasă de care sunt mândru, pot să spun că îmi aduce printre cele mai mari bucurii. ”

Horia Daraban: Un nou monopost, o nouă mașină de curse. Când și de ce un astfel de proiect?

Adrian Robert Chiscop: Acest proiect este unul studențesc și este unul ingineresc. El vrea să targeteze ingineria pusă în practică, astfel ca să înveți tot ce se predă în facultate și tot ce este teoretic să fie materializat ca să se prindă bine în mințile studenților. Ăsta este lucru cel mai fenomenal în acest proiect. Acum, întrebarea de ce o nouă mașină? În primul rând, ăsta este o cerință a competiției: tu trebuie să te prezinți în fiecare an cu o mașină nouă.

Totodată, din cauză că se schimbă membrii, toată lumea are oportunitatea să participe la construcția unui nou monopost, pentru că noi asta construim; construim o mașină reală de curse, să spunem sub categoria ”Formula 4” și noi, efectiv, chiar concurăm cu ea și un om chiar o pilotează.

Horia Daraban: Referitor la modelul din acest an, cu ce se deosebește acest model față de cel de anul trecut?

Andrei Bucătaru: Un prim lucru care se schimbă de la an la an este, în primul rând, șasiul. Șasiul este unul complet proiectat de la zero, cu modificări și la sistemul de suspensie. Pe lângă asta, anul acesta, încercăm să dezvoltăm un kit aero. Mașina de anul trecut nu a avut elemente aerodinamice, însă anul ăsta am încercat să dezvoltăm această parte și restul ansamblelor noi, aducem noi idei. De-a lungul anilor, ne folosim de cunoștințele membrilor mai vechi, însă încercăm să adaptăm și să îmbunătățim zonele în care mașina lasă de dorit..

Horia Daraban: Ce tehnologii sunt folosite? Apropo de lumea digitală, de inteligența artificială, se face apel la toate acestea?

Adrian Robert Chiscop: Da, se face apel la absolut tot, de la cunoștințe mecanice și aplicații mecanice de exemplu, lucrăm la strung și freză, orice componentă este făcută de către studenți efectiv, până la partea teoretică, în care folosim programe atât de la proiectare cât și la programare. Avem, de exemplu încorporat și anumite componente de IA (inteligență artificială), simulăm piese astfel încât să avem niște componente cât mai bune din punct de vedere al greutății și al eficienței.

Horia Daraban: Monopostul trebuie să aibă niște caracteristici ca să fie acceptat în competițiile de profil. Care sunt acestea?

Andrei Bucătaru: În primul rând, monopostul îl construim începând de la un regulament destul de stufos. Regulamentul cred că are undeva la 160 de pagini, împărțit pe diferite categorii, care dictează în primul rând reguli de siguranță, dar și anumite reguli care să asigure standarde inginerești de bună practică.

Horia Daraban: Este vorba despre  viteza maximă pe care o poate atinge, de performanțele de pe circuit pe care le doriți?

Adrian Robert Chiscop: Referitor la aceste aspecte, nu viteza este elementul critic  pe care se pune accent în această competiție. Este manevrabilitatea și faptul cât de rezistentă este mașina. Probele nu sunt tocmai roată la roată. Nu se întrec două mașini propriu-zis, ci monopostul este trecut prin probe statice și dinamice în care el funcționează, are probe de manevrabilitate și, la urmă, proba care este mult așteptată și se dorește foarte tare să fie și câștigată: anduranța. Mașina parcurge 22 de kilometri pe un circuit foarte strâns, cu lățime maximă de 3 metri și foarte, foarte virajat. Astfel, viteza maximă atinsă ar fi undeva la 68 km/h, dar priceperea de care trebuie să dea dovadă piloții în momentul în care intră în curbe și abordează acest circuit este foarte mare și atunci mașina trebuie să fie foarte ușoară, trebuie să fie manevrabilă și un lucru care pentru un prototip, pentru că se specifică acest lucru în regulament, ea trebuie să aibă stadiu de prototip, nu trebuie să fie produsă la scară mare.

Atunci erori mici, umane, mai ales la nivel studențesc, apar și în felul acesta, să zicem, că se vede acea bună practică inginerească, la sfârșit, în ultima probă.

Horia Daraban: Ați făcut teste cu noul monopost?

Adrian Robert Chiscop : Încă nu, încă este în producție, să zicem așa. Trebuie să mai fie echipat cu anumite elemente, el deocamdată poate fi pus pe roți. Urmează electrica pentru a fi pornit, să ascultăm și noi sunetul motorului și a evacuării noi. Cel de anul trecut a fost foarte frumos, foarte apreciat, iar în vară o să vrem chiar să ieșim în probe cu el.

Horia Daraban: Sunt sigur că e nevoie de fonduri consistente pentru realizarea unei astfel de mașini..

Adrian Robert Chiscop: Este adevărat, bugetul trebuie să fie destul de mare pentru crearea acestui proiect. Fiind o competiție în ceea ce privește moto-sportul, foarte multe echipamente trebuie să fie certificate sau, dacă îți dorești performanță, trebuie să faci de așa natură încât să obții niște componente foarte bine lucrate.

Ca și un cost de anul trecut, pentru că, din nou, avem chiar o probă în care noi să zicem cât ne-a ajuns toată producția monopostului, evaluarea făcută, fără să contorizăm orele de lucru pe care ar fi normal într-o uzină să le introducem în costul final, tras o linie, a ieșit 33.000 euro.

Horia Daraban: Procesul ăsta de proiectare, construire vine să ofere experiență pentru cei implicați.

Adrian Robert Chiscop: Tot ce aplicăm noi aici se aplică și în industrii, adică, nu doar la nivel teoretic, ci și la nivel practic, întrucât poți să observi ca student, procesul unui ansamblu, de la gândire neavând absolut nimic, ci doar niște date pe o hârtie, până la momentul final, în care îl testezi și ăsta este lucrul cel mai important în industrie, când poți să tragi un feedback; în momentul acela, deja lucrurile sunt foarte frumoase, adică este un capitol superior.

Horia Daraban: Să vorbim și despre T.U Iași Racing Team; mai mulți studenți de la aceeași facultate, Facultatea de Mecanică?

Adrian Robert Chiscop: Nu tocmai. Noi suntem un proiect care reprezintă Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” și nu avem absolut nicio reținere să atragem studenți și să recrutăm studenți de la toate facultățile, mai ales acum, în această perioadă; normal, când spui un monopost sau o mașină de curse, te gândești numai la mecanică, pinioane, roți și așa mai departe. S-a depășit etapa asta, am ajuns deja să vrem și să ne dorim chiar și programatori, deoarece apare și categoria de mașini driverless, care  se conduc singure și atunci, deja, nu mai vorbim doar de o simplă electrică, ci vorbim de un software pentru care este nevoie de un programator care să cunoască și să știe bine ceea ce face.

Andrei Bucătaru: Echipa, în momentul de față, are 15 membri de la diverse facultăți, incluzând Automatică și Calculatoare, Mecanică, Construcții de mașini și altele.

Horia Daraban: Cum se face selecția? Vine cine vrea, rămâne cine poate?

Adrian Robert Chiscop: Noi facem o selecție, punem un chestionar la începutul anului și noi selectăm pe baza unor întrebări care le punem, oarecum, de bază. Noi nu avem cerințe, omul deja să vină învățat, cu aptitudini de a proiecta, de a programa sau așa mai departe, întrucât încurajăm să învețe. Lucru pe care noi ni-l dorim cel mai tare de la un student când intră este să-și dorească să învețe, pentru că, dacă îți dorești să înveți, poți să înveți, de exemplu un limbaj de programare într-o săptămână, poți să înveți un program de proiectare, la fel, într-o săptămână, chiar dacă poate ești anul întâi. Au fost cazuri, au venit, într-o săptămână, două, aveau bazele și, odată ce ai bazele, de acolo discuți cu totul altfel.

Horia Daraban: Spuneai Andrei, 15 membri ai echipei, fiecare cu rolul său?

Andrei Bucătaru: În principiu, când intri în echipă, nu intri pe o chestie nișată, eu vreau să fac asta, ești versatil. Eu, unul, când am intrat în echipă, știam în principiu că aș vrea să mă axez pe partea asta de proiectare, pentru că am mai experimentat cu ea și mi-a făcut plăcere. Acum, am învățat destul de multe chestii și m-am ocupat anul ăsta de partea de aerodinamică. Ideea este cu cât muncești mai multe în echipă și cu cât experimentezi mai mult, îți găsești practic zona în care vrei să lucrezi și în care te descurci cel mai bine.

Adrian Robert Chiscop: Odată ce îți place și te  implici, vrei să mergi până la capăt.

Horia Daraban: Cum se definește satisfacția în cazul membrilor T.U. Iași Racing Team? De unde vine ea? Este legată de câștigarea unei competiții, de obținerea unui rezultat bun sau ține și de întregul proces de realizare, de construire a unei mașini?

Adrian Robert Chiscop: Nu ține doar de rezultat, deși e important să vezi mașina, un produs realizat de tine, că îndură testele și chiar și reușește să le treacă. Dar și parcursul ajută foarte mult, întrucât ai venit, poate, cu un pachet de cunoștințe și îți dai seama cât de mult mai ai de acumulat și, totodată, te uiți și realizezi și cât de mult ai acumulat și este foarte frumos să te autoevaluezi, să-ți dai seama că ai reușit să te dezvolți, venind , poate, din curiozitate, pasiune sau chiar întâmplător.

Parcursul și rezultatele, tot ce se întâmplă, este o satisfacție, mai ales la final, când vezi mașina, nu neapărat mergând, dar s-o vezi exact așa, în toată frumusețea ei, că  stă pe roți, arată frumos, este un lucru făcut de tine, este un lucru făcut și în echipă. Este o senzație foarte frumoasă.

Horia Daraban: Andrei, ne povestești momentul care ți-a adus cea mai mare satisfacție până acum?

Andrei Bucătaru: N-aș putea să spun un moment anume, însă, dacă e să vorbesc la modul general, de fiecare dată când realizez o piesă de la zero, din proiectare și am adus-o până la capăt, în realitate, și am obținut o piesă frumoasă de care sunt mândru, pot să spun că îmi aduce printre cele mai mari bucurii.

Horia Daraban: Să vorbim și despre calendarul competițional, pentru că tot am spus introducere, mașina este pregătită pentru viitoare curse. Așadar, în acest an, în 2025, mai multe competiții la care urmează să participați.

Adrian Robert Chiscop: Noi ne-am calificat la trei competiții, două internaționale și una națională. Cele două internaționale sunt Formula Student Ungaria și Formula Student Cehia. Acestea se desfășoară în luna iulie. Cea pe care o avem în țară, Formula Student România, a treia ediție, se va desfășura la Bacău, pe circuitul de Carting, iar acolo vom merge cu noua noastră mașină – 252, și vom mai avea oportunitatea să mergem și cu o mașină retro care a participat în urmă cu doi ani la mai multe competiții printre care Spania și Ungaria. Deci este o chestie frumoasă întrucât vor vedea două generații acolo atât tehnic cât și uman.

Horia Daraban: Având pe fundal experiențele voastre, ce le-ați spune unor tineri care sunt la început de drum, indiferent de domeniul pe care l-au ales?

Andrei Bucătaru: Din punctul meu de vedere, experiența asta este una foarte frumoasă, care te dezvoltă atât personal cât și profesional și le-aș recomanda poate nu musai această experiență, însă să caute o experiență extra, să găsească ceva care îi pasionează la fel cum mă pasionează pe mine acest proiect.

Varianta audio a interviului:

”Raftul cu Bunătăți Locale” a fost lansat în județul Iași. Bună Dimineața cu George Marici

Publicat de Andreea Drilea, 24 aprilie 2025, 10:29

La Iași s-a lansat un program pentru susținerea producătorilor locali – ”Raftul cu Bunătăți Locale”.

Aproape 20 de producători alimentează rafturile din magazinele Profi delectate din județul Iași.

Unul dintre producători, este și Cecilia Țugulia care ne-a vorbit despre program și produsele sale:

Frumusețile României, adunate în suflet japonez. Miya Kosei, fotograf a cărui poveste românească începe la Iași, la mijloc de secol XX. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (20.04.2025)

Publicat de hdaraban, 23 aprilie 2025, 17:04

Se întâmpla în 1965, iar sentimentul japonezului că avea de-a face cu oameni deosebiți urma să îi fie întărit de gestul unui profesor ieșean de franceză, care l-a luat acasă. La noua gazdă, călătorul avea să afle că are două mame: una în Japonia și una la Iași, cea din urmă, soacra profesorului, autodeclarându-se astfel, tocmai pentru a-și arăta grija pe care i-o purta oaspetelui.

În fapt, gesturile de prietenie și mărinimie ale românilor față de Miya Kosei au sădit de-a lungul deceniilor în sufletul personajului din Țara Soarelui Răsare o dragoste și un respect deosebite față de România.

Acum, la 88 de ani, domnul Kosei, cu aparat de fotografiat aproape tot timpul la gât, își spune ”romaniac”, tocmai pentru a-și declara atașamentul pentru valorile autentice ale României, pentru tradițiile și obiceiurile pe care le-a putut imortaliza de-a lungul timpului.

Instantaneele realizate în cele peste 200 de vizite făcute în România și în special în zona Maramureșului au avut drept finalitate publicarea mai multor volume fotografice și cărți prin care domnul Miya Kosei a devenit un veritabil ambasador al României.

În interviul realizat de Horia Daraban, interlocutorul spune într-o cheie subiectivă că ”fiecare om crede că stă în centrul lumii, iar eu, pentru Maramureș, am scris mult și am pozat și, acum, eu cred că Maramureșul este centrul lumii 100% și eu sunt jumătate moroșan, iar Paris, Londra sunt la periferie.”

#StareaEducației (INTERVIU) Metoda ”KATA în clasă” promovată în tot mai multe școli din țară de Asociația ASCENDIS. Carmen Ciuraru: ”Este o metodă care  antrenează abilitățile de lucru în echipă, perseverența și ne ajută să vedem greșelile ca pe niște oportunități de învățare.”

Publicat de Andreea Drilea, 23 aprilie 2025, 10:00

Kata vine din limba japoneză și înseamnă un mod de a exersa o abilitate. Asociația ASCENDIS, care susține educația, având o echipă de 100 de traineri cu experiență, consultanți și psihologi, merge în școlile din România pentru a promova programul KATA.

Potrivit reprezentanților organizației, proiectul împărtășește motto -ul asociației și anume „de la potențial la performanță”. Astfel, sunt organizate în școli sesiuni interactive gratuite cu elevi și cadre didactice, cărora li se oferă un kit complet, cu toate materialele necesare pentru ca profesorii să poată aplica metoda adaptată la nevoile clasei lor. Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat despre acest program cu Carmen Ciuraru, coordonator programe Asociația ASCENDIS.

Andreea Daraban: Ce înseamnă, de fapt KATA și cum a ajuns această metodă din industrie în clasă?

Carmen Ciuraru: Asociația Ascendis traduce practic subiecte de training pe care le avem în companii către mediul educațional. Asta e menirea noastră, să aducem în zona de învățare subiecte și metode noi  sau instrumente pe care le folosim deja cu adulți. De aici și ideea acestui atelier numit “Kata în clasă”. Kata este un model care a început să fie folosit industrial, iar de către trainerii noștri este folosit în cursuri care îi ajută pe manageri, pe angajați, ajută echipele din companii să facă lucrurile mai bine,  având acest mindset, această gândire de tip științific, adică concentrându-se mereu pe ideea de cum aș putea să fac lucrurile mai bine. Mike Rother,  cel care a dezvoltat metoda alături de alți cercetători de la Universitatea din Michigan, a tradus această metodă în niște exerciții și un model simplificat pentru școli,   de aici și numele ”Kata în clasă”.

Andreea Daraban:  Cum arată concret o sesiune KATA în clasă? Ce se întâmplă în cele 45 de minute?

Carmen Ciuraru:  Elevii sau participanții,  pentru că adeseori desfășurăm acest atelier și cu profesorii,  au o misiune, respectiv pasul unu din metoda Kata, respectiv aceea de a atinge un obiectiv și anume să asambleze în echipă un puzzle de 15 piese,  în cel mai scurt timp, adică în câteva secunde. Au la îndemână câteva fișe, prin care încercăm să ne concentrăm pe modul în care acționăm și să găsim metode noi de a face lucrul asta mai bine, mai eficient, atât la nivel de cum se îndeplinește o sarcină, cum asamblăm puzzle-ul cât și la nivel de echipă, cum lucrăm în echipă. După fiecare încercare, în care noi ne propunem de fiecare dată un lucru nou, o strategie nouă, o idee nouă, avem zona de reflecție, în  care ne gândim dacă am implementat ce ne-am propus, ce am învățat din acest experiment, ce am învățat de la cei din jur și așa mai departe. Și practic acest proces de reflecție, în care tot timpul mă gândesc ce am învățat și ce aș putea să fac mai bine data viitoare reprezintă esența Kata.

Andreea Daraban: Ați mers prin multe școli din țară pentru a promova această metodă. De curând ați fost și la Iași.

Carmen Ciuraru:  Da, am fost în peste 40 de școli și aproape 2000 de elevi au beneficiat de acest atelier. La Iași, avem un parteneriat destul de lung cu școala din Valea Lupului, dar și cu alte școli, atât din Iași cât și din împrejurimi. Noi avem și un birou în Iași și cumva reușim să ajungem uneori și în această zonă.

Andreea Daraban: Așadar, mergeți și în alte județe ale Moldovei.

Carmen Ciuraru:  Da, orice școală care e interesată și își dorește să învețe mai întâi să experimenteze metoda KATA, ca apoi să o poată aplica la clasă este binevenită și încercăm să ajungem în toate școlile care solicită acest lucru.

Andreea Daraban:  Cum sprijină practic Asociația Ascendis școlile pentru a adopta această metodă?

Carmen Ciuraru: În primul rând, oferim aceste ateliere în mod gratuit. Atunci când școlile sunt interesate, venim în școala respectivă și susținem noi două ateliere, unul cu o clasă de elevi și unul cu o grupă de profesori. Atelierele sunt un pic mai extinse, deși ele se pot desfășura și pe parcursul unei ore de curs. Noi le desfășurăm pe parcursul a două ore,  tocmai pentru a avea mai mult timp în zona de reflecție, mai ales pentru profesori, pentru ca aceștia să poată identifica mai ușor și colabora pentru a vedea unde pot integra metoda Kata.  Deși vorbim despre o metodă de gândire științifică, nu are neapărat legătură cu științele exacte, așa cum mulți dintre noi  ar putea să o asocieze, ci are legătură cu absolut orice materie. De asta  la atelierele noastre sunt invitați și consilierii școlari și bibliotecari, oricine are legătură cu lucrul cu elevii, pentru că e mai degrabă un mod de a ne antrena gândirea flexibilă și cum anume învățăm din experimente.

Andreea Daraban:  Pentru ce clase este adresată această metodă?

Carmen Ciuraru:  De la clasa a IV-a în sus.  Ne comportăm ca niște oameni de știință și vom înregistra tot ceea ce am realizat în fiecare experiment și atunci participanții trebuie să poată exprima destul de rapid, în scris, niște idei, niște ipoteze, să măsoare timpul și așa mai departe. Am observat că deseori, chiar la clasele a IV-a,  dar și la a VII-a sau a VIII-a,  cei care sunt cumva înaintea unui examen beneficiază poate mai mult de învățămintele acestor experimente ”KATA în clasă”, pentru că în urma acestui șir de patru-cinci experimente pe care le facem, putem să observăm și o evoluție, să vedem că de fapt, evoluția nu e întotdeauna liniară, de la un rezultat mai slab la unul mai bun ci din contră,  aceasta oscilează. Iar asta le antrenează zona de perseverență, de planificare și modul în care se raportează la greșelile care pot apărea pe drum.

Andreea Daraban:  După participarea la aceste ateliere, profesorii pot să susțină la clasă astfel de cursuri?

Carmen Ciuraru: Da. Fiecare școală participantă primește la finalul atelirelor un Kit cu toate materialele necesare. Toate fișele și explicațiile sunt disponibile gratuit, online. După ce profesorii au trecut prin experiență, au discutat, au planificat, au văzut unde se poate aplica în planificarea școlară, în predarea fracțiilor, în modul în care analizăm un text sau un film pe o anumită temă, deja au planul și pot integra un astfel de atelier la propria clasă, iar kitul poate să circule, desigur, de la un profesor la altul.

Andreea Daraban: Ce aduce diferit ”Kata în clasă! față de metodele tradiționale de predare?

Carmen Ciuraru:  N-aș spune neapărat că e ceva diferit, căci din contră, e un lucru pe care cred că mulți dintre profesori îl aplică poate la nivel personal și se întreabă de fiecare dată când ies din clasă ce am făcut bine, ce au înțeles copiii, ce ar trebui să fac diferit data viitoare. Ceea ce facem prin această metodă, care este experențială, care ne invită să ne jucăm, este că dăm  vizibilitate  acestui proces al reflecției. Pentru că filosofia KATA nu este atât de mult despre schimbare, ci mai degrabă un ingredient pe care îl aducem în orice mediu de lucru, fie că e o chipă de la lucru, fie că e o clasă de copii, fie că e o echipă din cancelarie. E această obișnuință, acest mod de gândire în care ne concentrăm asupra a ce am putea să facem mai bine și chiar când am descoperit modul în care ne iese cel mai bine un lucru, să nu rămânem acolo, să ne dorim să experimentăm continuu și să vedem ce am putea să descoperim mai departe. Asta îi ajută mult pe copii  pentru a-și diversifica, spre exemplu, strategiile de învățare, pentru că deseori rămân blocați la ”mai citesc o dată”, ”mai scriu o dată” și nu experimentează poate moduri noi de învățare.

Andreea Daraban:  Așadar, ce abilități dezvoltă ”KATA în clasă” la elevi, dincolo de gândirea științifică?

Carmen Ciuraru:  Poate că cel mai frumos este să îi vedem cum lucrează în echipă și cum reacționează în fața eșecului. Și chiar printre concluziile lor, care mie mi-au rămas în minte și în suflet, a fost faptul că ei scriau ca o concluzie că atunci ”când sunt stresat nu mă pot concentra sau nu vreau să las un joc sau o greșeală să-mi strice o prietenie”. Așa că, uite, vorbim chiar și de zona asta de lucru în echipă și relaționare, iar cel mai mult cred că ne antrenează mentalitatea flexibilă, adică să nu ne lăsăm doborâți sau limitați de greșeli, ci să le vedem ca niște oportunități noi de învățare. Antrenează totodată perseverența, pentru că e nevoie de ea pentru a putea trece mai departe, precum și atenția la fapte și nu doar la ipoteze și păreri.

Andreea Daraban:  Asociația ASCENDIS are și alte proiecte care vin în sprijinul elevilor. Consilierea în carieră este unul dintre acestea. Ne puteți detalia?

Carmen Ciuraru:  Noi folosim un instrument psihometric, Harisson Assessment, validat internațional în mediul de business și așa cum vă spuneam, încercăm să folosim cât mai multe dintre instrumentele noastre și pentru mediul educațional.  Acest instrument  este potrivit pentru licenii de peste 16 ani și ne-am dorit ca el să fie cât mai mult accesibil acestora, pentru că vedem că nu există, la capacitatea necesară, acest serviciu în școlile din România. Așadar, oferim consiliere în carieră individuală pe baza acestor rapoarte. Practic, pentru școlile beneficiare oferim 10 burse, constând în rapoartele Harrison și consilierea acestor elevi. Noi, de obicei, colaborăm direct cu școlile, iar unitățile de învățământ  sunt cele care selectează cei 10 beneficiari. Ne dorim să extindem numărul acesta. Asta depinde foarte mult de fondurile disponibile pentru a face asta. Atunci când găsim și sponsori locali interesați să susțină comunitatea, aceștia pot susține și pot oferi burse pentru oricât elevii își doresc.

Andreea Daraban:  Și cuantumul acestor burse la cât se cifrează?

Carmen Ciuraru:  Pentru un elev, sesiunea de consiliere și  rapoartele Harrison au un cost de aproximativ 200 euro. Cele 10 licee în care am mers până acum,  anul acesta,  fac parte din proiectul asociației ASCENDIS numit ”Grow Your Carreer” și au fost până acum susținute integral de noi. Acum extindem aceste parteneriate la nivel de țară, iar la nivel local încercăm să găsim cât mai mulți sponsori pentru a oferi această șansă cât mai multor elevi.

Andreea Daraban: Ce trebuie să facă școlile pentru a beneficia de acest program de consiliere în carieră?

Carmen Ciuraru:  Există un formular pe site-ul nostru sau pur și simplu ne pot  scrie pe email pentru a se înscrie. Avem nevoie de un profesor coordonator care să ne ajute cu toată zona asta de organizare, de semnat documente și așa mai departe. Apoi fiecare școală își selectează elevii beneficiari.

Andreea Daraban:  Cine face această consiliere în carieră?

Carmen Ciuraru: Consilierii noștri care sunt acreditați pentru a folosi acest instrument. Sunt psihologi acreditați de sistemul Harisson Assessment.

Varianta audio a interviului:

Carmen Ciuraru este coordonator programe Asociația ASCENDIS. Are experiență în diferite medii: din corporate către antreprenoriat și ONG-uri. Pasiunea pentru marketing a explorat-o încă din studenție, în departamente de marketing. Începând cu 2009 a dezvoltat și coordonat, în mediul nonprofit, proiecte culturale și experiențe turistice ce promovează patrimoniul local, accesul liber la activități culturale și turismul responsabil, pentru localnici și străini. In Ascendis, s-a alăturat inițial diviziei de organizare evenimente în 2012. Ulterior, pasiunea pentru educație s-a întâlnit cu misiunea Asociației Ascendis și au continuat să se dezvolte împreună.

Ziua Porților Deschise la Ateneul Național din Iași – 105 ani de cultură și comunitate. Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Publicat de Andreea Drilea, 23 aprilie 2025, 09:29

Ziua Portilor Deschise la Ateneu, vineri, 25 aprilie 2025.

Gheorghiță Rusu-Piersic, în matinal cu Adina Șuhan:

Mesajul echipei:

Ziua Porților Deschise la Ateneul Național din Iași – 105 ani de cultură și comunitate

Pe 25 aprilie 2025, Ateneul Național din Iași își deschide larg porțile pentru publicul de toate vârstele, cu ocazia aniversării a 105 ani de la înființarea instituției. Ziua Porților Deschise este un eveniment dedicat comunității, o sărbătoare a artei, creativității și educației culturale, desfășurată într-un cadru prietenos și interactiv.

Pe parcursul întregii zile, vizitatorii vor avea ocazia să participe gratuit la o serie de activități dedicate copiilor, tinerilor și adulților: face painting și ateliere creative pentru copii, activități interactive susținute de Cercetașii României, lecție deschisă de dans pentru copii și workshop de dans pentru adulți, atelier de improvizație teatrală cu actorii Ateneului, proiecția spectacolului Povestea unui Suferman cu Glugă, parte a proiectului Generația ZET, expoziție de recuzită din spectacolele Ateneului, o incursiune fascinantă în culisele creației artistice.

Tot în cadrul acestui moment aniversar, la Centrul Internațional de Artă Contemporană – Baia Turcească, va avea loc Gala de Închidere a proiectului Luna Sculptorilor Români, ediția a V-a. Evenimentul propune o seară specială, dedicată artei vizuale și dansului contemporan, reunind artiști din întreaga țară într-un cadru inedit.

„105 ani de Ateneul Național înseamnă 105 ani de întâlniri între oameni și cultură. Ziua Porților Deschise este modul nostru de a spune ‘mulțumim’ publicului care ne este alături, dar și de a invita noile generații să descopere teatrul, dansul, artele vizuale și magia din spatele fiecărui spectacol. Vă așteptăm cu drag să sărbătorim împreună acest moment special”, a declarat directorul artistic Ateneul Național din Iași.

Intrarea este liberă pentru toate activitățile din cadrul evenimentului iar pentru mai multe detalii despre activitățile Ateneului accesați pagina https://www.ateneuiasi.ro/.

Cosmin Lupu, polițist din Săbăoani, județul Neamț, dublu campion național la skanderbeg. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (13 aprilie 2025)

Publicat de hdaraban, 16 aprilie 2025, 17:24

Disciplina sportivă se  definește, pe scurt, ca fiind o întrecere în care doi adversari își măsoară forța brațelor pe o suprafață plană.

Cosmin Gabriel Lupu, agent de poliție în cadrul Secției Rurale Săbăoani, este înscris din 2024 la clubul de profil Bucovina Skandenberg și s-a aflat pentru prima dată într-o competiție de o asemenea anvergură.

În interviul realizat de Horia Daraban, sportivul și-a spus povestea practicării acestei discipline, care au fost începuturile și ce urmează în plan competițional.

Ca sfat pentru copiii sportivi, Cosmin recomandă juniorilor ”să fie serioși, să fie constanți și să se țină de sport. Să nu fie dezamăgiți, dacă au o înfrângere, să fie constanți, că rezultatele vor urma să apară, dacă există seriozitate. ”

Horia Daraban: Pentru că pomeneam în introducere de acest campionat, de această competiție, a fost dificil, adversari puternici?

Cosmin Lupu: Da, a fost destul de dificil, având în vedere că am concurat la o categorie de plus, unde nu se mai ține cont de kilograme și adversarii sunt puternici. Nu spun că la celelalte categorii nu sunt, dar la plus, vă dați seama; în funcție de greutate și puterea este pe măsură.  .

Horia Daraban: Contează greutatea?.

Cosmin Lupu: Da contează, dar mai mult contează nivelul de pregătire al fiecăruia, orele de antrenament pe care-i are în spate.

Horia Daraban: Cum se desfășoară o astfel de competiție, campionat la o anumită categorie? Sunt mai multe reprize, sunt eliminatorii?

Cosmin Lupu: Da, sunt mai multe reprize, în funcție de câți concurenți sunt la respectiva categorie. Pe reprize, se dă câte un meci. Dacă ai pierdut două meciuri, deja ești eliminat din competiție, nu mai poți concura, dar dacă câștigi, mergi mai departe, ajungi în semifinale, câștigi semifinalele, mergi în finală și cam ăsta e traseul.

Horia Daraban: Câți concurenți ai avut de înfruntat pentru a ajunge în finală?

Cosmin Lupu: Cinci.

Horia Daraban: Te așteptai să câștigi sau a fost o surpriză?

Cosmin Lupu: Sincer, nu, având în vedere faptul că practic skanderbegul la nivel profesionist, să zic așa, din luna august a anului trecut, nu de foarte mult timp, a fost o surpriză plăcută pentru mine, când am luat cele două titluri.

Horia Daraban: Ce sentimente te-au încercat?

Cosmin Lupu: În primul rând, sunt niște sentimente de bucurie, fiind prima competiție, să ajung dublu campion național. Eram mândru de mine că am reușit performanța asta și m-a motivat mai tare pentru următoarele competiții.

Horia Daraban: Cei de acasă, familia?

Cosmin Lupu: La fel, și ei, foarte mândri, m-au felicitat și pe mine și pe fratele meu. Am un frate mai mic care, tot la fel, este campion național.

Horia Daraban: Deci sportul acesta e în familie? De la cine a plecat, de la tine sau de la fratele tău?

Cosmin Lupu: De la mine, eu o fiind mai mare, mi-am bătut capul mai mult, să zic așa, după care l-am luat și pe el cu mine, reușind să ajungă campion național.

Horia Daraban: Dar cum te-ai întâlnit cu acest sport? Ai ajuns la nivel profesionist în august 2024 și rezultatele, câteva luni mai târziu…

Cosmin Lupu: Plăcerea pentru skanderbeg e veche, de când eram copil; dar având în vedere că nu am fost în zonă, am fost cu școala, am avut alte activități, nu am avut timp efectiv să-l practic. În august anul trecut, am dat mesaj maestrului meu Andrei Chiprianov  de la ”Bucovina Skandenberg” căruia i-am spus că aș dori să practic acest sport și am mers la club. La el m-am înscris și, de atunci, m-am remarcat ca fiind bun; maestrul meu a avut încredere în mine și au apărut și rezultatele.

Horia Daraban: Cum te-ai apucat de acest sport, cum ai început să-l practici? Ai văzut undeva și ți-ai dorit și tu?

Cosmin Lupu: Ca fiecare, am început pe băncile școlii, să zic așa, după care, mai făceam niște antrenamente cu niște băieți, local, până am ajuns la Clubul Bucovina.

Horia Daraban: În ce constă această pregătire? Este vorba numai despre exerciții pentru brațe, ca ele să fie puternice în confruntări?

Cosmin Lupu: Da, este o pregătire aparte față de restul exercițiilor de la sală, de culturism, de alte sporturi. Sunt niște exerciții specifice pentru încheietură, pentru tendoane. Este un pic diferit antrenamentul de skanderbeg față de un antrenament normal. Eu mă antrenez de trei ori pe săptămână pentru braț,darmai fac și restul grupelor musculare, dar sunt necesare. În fiecare sâmbătă fac antrenament la club, la Rădăuți. În restul zilelor de săptămână mai fac la sală..

Horia Daraban: Ce spun prietenii, ce spun colegii tăi din cadrul Poliției legat de reușita ta? Au fost surprinși? Știau că practici acest sport?

Cosmin Lupu: Da, știau că practic skanderbeg și se așteptau să obțin rezultate bune, nu știu chiar dacă locul unu, dar rezultate bune la campionat.

Horia Daraban: Cum se împacă cele două planuri, cariera de polițist și cea de sportiv de performanță, sunt compatibile?

Cosmin Lupu: Da, încerc să îmi fac programul în așa fel încât să-mi permită antrenament și să fiu prezent și a muncă.

Horia Daraban: Urmează și alte competiții?

Cosmin Lupu:  Da, în urma locului obținut la tineret, urmează Compionatul European de Skanderbeg, care loc la începutul lunii iunie la Cluj.

Horia Daraban: Acolo, sportivi, evident, din toată Europa. Emoțiile vor fi mai mari.

Cosmin Lupu: Absolut, vor fi mai mari, având în vedere că, fiind european fiind,  vor fi cei mai buni din fiecare țară.

Horia Daraban: Având în vedere că ai început să te pregătești mai serios, ai și antrenor de aproape un an de zile, toate chestiile astea ce-au schimbat la tine ca sportiv? S-a schimbat mentalitatea?

Cosmin Lupu: Da, adică, având în vedere că maestrul este vicecampion mondial…

Horia Daraban: Ce sfaturi ți-a dat?

Cosmin Lupu: În primul rând, sfaturi legate de concursuri; eu, neavând experiență, fiind la prima participare, este o diferență mare între un antrenament normal pe care îl desfășurăm la club și un concurs.

Horia Daraban: Și în acest sens, în ce măsură contează și aceste pregătire mentală în a face față provocării, stresului din timpul competiției?

Cosmin Lupu: Pregătirea mentală vine odată și cu experiența, cu experiența concursului, cu experiența emoțiilor; Să înveți să-ți stăpânești emoțiile, să nu te copleșească.

Horia Daraban: Este greu să stăpânești emoțiile în competiții?

Cosmin Lupu: Este, depinde de fiecare. Sunt oameni și experimentați cu peste zece, douăzeci de ani skanderbeg. Emoțiile există oriunde, contează cum le stăpânești, cum le gestionezi.

Horia Daraban: Ce vârstă ai?

Cosmin Lupu: 21 de ani.

Horia Daraban: De la vârsta aceasta, cu performanța în spate, ce sfaturi ai da copiilor sportivi care au pornit pe acest drum al performanței, indiferent de disciplină?

Cosmin Lupu: Să fie serioși, să fie constanți și să se țină de sport. Să nu se dezamăgească, să zic așa, dacă au o înfrângere, să fie constanți, că rezultatele vor urma să apară, dacă există seriozitate.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: Federația Română de Skandenberg

Ești poet? Te caută „Reflectorul!” Poetul Vlad Alui Gheorghe, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Publicat de Andreea Drilea, 16 aprilie 2025, 09:58

Ești poet? Te caută „Reflectorul!” Apel deschis pentru poeți nedebutați.

Poetul Vlad Alui Gheorghe, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan:

Scrii poezii dar încă nu ai debutat editorial? Avem un pretext bun să scoți poezia din sertar.

La serile Reflector punem în dialog autori la început de drum și poeți deja consacrați, într-un format fără pretenții. În perioada mai-iulie 2025 pregătim 6 seri de poezie și suntem în căutare de poeți tineri care scriu texte proaspete pe care să le punem sub reflector.

Așadar, dacă vrei să faci parte din evenimentele noastre, poți aplica completând acest formular: https://forms.gle/rDCym7awxvyrucjW9

Aplicațiile sunt deschise până pe 26 Aprilie, iar selecția se va realiza până pe 30 Aprilie.

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

(REPORTAJ) La Iași a fost lansată Asociația PISC – Profesori Inovează Școala

Publicat de Andreea Drilea, 14 aprilie 2025, 12:24

Asociația PISC își propune să contribuie la o schimbare pozitivă în mediul educațional prin furnizarea de training-uri și de activități inovative pentru elevi și pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, adaptate nevoilor reale ale acestora, raportate la epoca în care trăim.

Lansarea organizației s-a făcut într-o atmosferă prietenoasă, la Zbor Hub, un centru educațional din Iași, eveniment la care au luat parte profesori, părinți și elevi.

Cristina Mocanu, președinta asociației: Noi ne-am început activitatea cu ceva ani în urmă, dar abia în 2025 ne-am înființat ca asociație dedicată comunității și dedicată educației, așa încât evenimentul de astăzi vine să prezinte comunității ceea ce am făcut până acum și ceea ce ne propunem să facem în continuare. Ne propunem să încurajăm comunitatea educațională să îmbrățișeze inovația prin ateliere pentru profesori, pentru părinți, pentru copii și nu în ultimul rând, prin evenimentul pe care îl organizăm în octombrie în Iași, unic de altfel în zona noastră, Connected.

Andreea Daraban: Prima ediție a Connected a avut loc anul trecut și a reprezentat o experiență interactivă pentru elevi, părinți și profesori. La eveniment au fost prezenți speakeri de renume, între care Oana Moraru, dar au fost organizate și ateliere pentru părinți și copii.

Antoneta Luchian, profesoară de muzică, a fost unul dintre trainerii care a susținut un curs pentru copii.

Antoneta Luchian: Sunt un colaborator încă de la primele lor evenimente. La Connected am avut bucuria de a fi formator cu un atelier de public speaking.

Andreea Daraban: De ce este importantă o astfel de asociație, cum îi ajută pe profesori, pe elevi, pe părinți?

Antoneta Luchian: În contextul contemporan, cred că este foarte important să avem o perspectivă duală. Ceea ce se întâmplă în școală este reglementat de Minister, dar iată că profesorii vin în întâmpinarea altor profesori cu expertiza lor în domenii diverse și ne ajută și de ce nu, copiii au nevoie și de acea educație non-formală, extracurriculară, care poate fi făcută prin astfel de asociații.

Andreea Daraban: Părinții spun că este important ca actorii din educație să fie aproape de elevi, iar școala să fie în ton cu societatea actuală. Claudia Clicinschi, reprezentantă a comunității părinților.

Claudia Clicinschi: Trăim vremuri în care paradigma din educație se schimbă și, așa cum spune și titlul, ”Profesorii inovează școala”, cred că este ceea ce avem nevoie acum în momentul acesta, de un nou stil, pentru că există o altă generație, o altă mentalitate, există alte resurse la dispoziție și e important ca mediul și actorii educaționali să le folosească tocmai în ideea de a se apropia de elevi pe de o parte și în ideea de a fi în trend cu lumea în care trăim.

Andreea Daraban: Și elevii consideră că lecțiile ar trebui să fie interactive, iar tehnologia introdusă în actul de predare. Daria Lică elevă în clasa a X-a la Liceul de Informatică ”Grigore Moisil” din Iași:

Daria Lică: Am avut experiențe cu școli în afară și a fost un șoc să revin înapoi în România și ar fi foarte util ca și sistemul românesc să adopte ce am văzut în afară și să ofere sprijin copiilor printr-o lecție sau mai multe interactive.

Andreea Daraban: Ceea ce se întâmplă deja. Profesorii de aici, de la Asociația PISC, fac astfel de lucruri, altfel decât la școală. Ai participa la atelierele lor?

Daria Lică: Am mai participat și de obicei se țin după școală, dar scopul cred că este să se țină în timpul școlii pentru toată lumea.

Andreea Daraban: Așadar, modelul acesta de lecție interactivă, care aduce și tehnologia în discuție este pe placul elevilor?

Daria Lică: Da, și am mai avut ocazia să și socializăm și am făcut cunoștință cu colegi de la alte școli și de la facultate.

Asociația PISC – Profesorii Inovează Școala își propune să creeze o comunitate în care cadrele didactice din Iași și nu numai, să găsească sau să-și împărtășească resurse, iar rolul organizației să fie acela de facilitator al acestei comunități, mai susțin inițiatorii.

Varianta audio a reportajului:

FOTO Asociația PISC

Creștinii au intrat în Săptămâna Mare. Părintele Lucian Apopei în direct la Radio Iași

Publicat de Andreea Drilea, 14 aprilie 2025, 10:50

„Când vii bade pe la luncă”. „Ciureana” pe mai multe scene în această primavară. Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Publicat de Andreea Drilea, 14 aprilie 2025, 09:44

Ansamblul folcloric „Ciureana” de la Ciurea, județul Iași, activitate intensă pe scenele din regiunea Nord-Est în această perioadă.

Despre provocările artistice și tehnice, coregraful Șerban Enachi în Bună Dimineața cu Adina Șuhan:

25 mai 2025, Festivalul Regional de Folclor „Când vii bade pe la luncă”, prima ediție în pregătiri la Ciurea.

#InfoEconomic: Încep înscrierile în cadrul programului ”Start-Up Nation”. Camelia Taină, director în Ministerul Economiei: ”avem cea mai mare finanțare din toate edițiile, 446 de milioane de euro, și folosim 100% fonduri europene”

Publicat de hdaraban, 9 aprilie 2025, 17:19

Cu aceste date pe fundal, invitata ediției a fost doamna Camelia Luciana Taină, director general al Direcției Generale Antreprenoriat și Finanțări pentru IMM-uri din cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Interlocutoarea lui Horia Daraban a oferit coordonatele programului, acesta fiind așezat pe doi piloni, fiecare cu finanțare de zeci de milioane de euro. Un element important este faptul că cei interesați de finanțarea de 50.000 de euro, vor trebui să urmeze cursuri de antreprenoriat pentru care vor fi deschise înscrierile la 15 aprilie (vor fi acceptați cei cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani).

Reprezentata ministerului mai precizează că începutul lunii iunie este preconizat a fi termenul când va fi deschisă sesiunea pentru depunerea dosarelor de finanțare. Evaluarea acestora va ține cont de mai multe aspecte, unul dintre ele este legat și de aportul financiar pe care îl va avea și solicitantul.

Mai mult, primesc punctaj mai mare ideile de afaceri din industria prelucrătoare, industria alimentară, industria electronică sau de IT, urmate de cele din industria prelucrării lemnului, industria hârtiei și a cartonului, industria textilă și cea a confecțiilor, industria materialelor de construcții sau industria chimică.

Camelia Taină spune că motivul diferențierii prin punctaje ține de încurajarea  ”activităților care aduc plus valoare, dar și pentru a încuraja industriile unde avem deficit pe balanța comercială; un exemplu fiind industria alimentară, unde exportăm foarte multă materie primă și importăm produse prelucrate.”

Horia Daraban: Sunt mai multe elemente de noutate ce merită a fi prezentate. Unul dintre acestea e legat și de finanțările pentru cursuri de antreprenoriat. Să spunem, la 15 aprilie, se vor deschide înscrierile. Pentru cine?

Camelia Luciana Taină: Avem, într-adevăr, cea mai mare finanțare pentru programul Start-Up Nation România, aflat la cea de-a patra ediție, 446 de milioane de euro. Venim cu o serie de noutăți anul acesta, faptul că folosim 100% fonduri europene pentru acest program și degrevăm bugetul de stat, faptul că investim nu doar în dezvoltare afacerilor, ci și în competențele de afaceri. Prin acest program, 30.000 de persoane fizice vor beneficia de cursuri gratuite de formare antreprenorială. În plus, nu numai că pot beneficia de acest curs de formare antreprenorială, dar la sfârșitul acesteia vor primi și 200 lei. Prin intermediul programului vor fi sprijinite peste 7500 de antreprenori cu finanțări de peste 50.000 euro, iar ca rezultat al programului se vor crea minimum 15.000 de locuri de muncă. În aceasta a patra ediție a programului Start-up Nation avem doi piloni.

Horia Daraban: Fiecare cu module clare definite….

Camelia Luciana Taină: Avem cel dintâi pilon cu anvelopă bugetare de 295 de milioane de euro pentru tinerii antreprenori. Pilonul ăsta este destinat tinerilor care au vârsta între 18 și 30 de ani, neîmpliniți la momentul la care aplică la programul nostru. Foarte important de precizat este faptul că pentru cel dintâi pilon, cel pentru tinerii între 18 și 30 de ani, se poate aplica de pe tot cuprinsul țării, adică avem buget inclusiv pentru zona București-Ilfov, considerată zonă mai dezvoltată, iar cel de al doilea pilon, de aproximativ 150 de milioane de euro, este destinat persoanelor care au vârsta între 30 și 35 de ani sau, indiferent de vârstă, celor care au un statut special pe piața muncii, și anume șomeri, șomeri de lungă durată, persoane în căutarea unui loc de muncă, persoane inactive sau dezavantajate pe piața muncii.

Aici se poate aplica pe toate regiunile din țară, cu excepția regiuni în București-Ilfov, iar targetul pentru cursanți este de 4600 de persoane fizice, care, ulterior, se vor transforma în 2500 de firme finanțate și vor crea peste 5000 de locuri de muncă. Banii.

Horia Daraban: Banii, și mă refer aici la pilonul doi, spre exemplu, sunt împărțiți pe regiuni?

Camelia Luciana Taină: Nu există o alocare pe regiuni, există doar diferențierea prin faptul că pot aplica în sistem național. Se poate aplica de oriunde de pe teritoriul țării și chiar și din străinătate, dacă sunt aplicanți, care sunt temporar în străinătate. Programul este destinat și persoanelor care doresc să se reîntoarcă în țară și să-și înființeze o afacere. Nu există o alocare pe regiuni, este la nivel național, dar nu au eligibilitate pe acest pilon cei care sunt domiciliați în regiunea București-Ilfov.

Horia Daraban: Aș vrea să ne întoarcem puțin la cursurile despre care ați vorbit dumneavoastră la începutul dialogului nostru. Înscrierile încep la 15 aprilie. Este o platformă online pusă la punct?

Camelia Luciana Taină: În data de 15 aprilie se va lansa această platformă. Înscrierile se vor face pe platforma minimis.imm.gov.ro, platforma pe care am lansat și alte programe naționale, fiind fonduri de minimis. La momentul deschiderii platformei, în data de 15, va fi activ formularul de înscriere persoane fizice. Aplicanții se vor loga în aplicație și vor completa un formular extrem de simplu și de intuitiv. La finalul completării formularului, îl vor descărca, îl vor semna cu semnătură electronică, ca să poată fi asumat, și îl vor încărca din nou în aplicație. Ce este important de reținut este faptul că se desfășoară pe criteriul primul venit, primul servit,  în acest prim pilon de înscriere la cursuri de antreprenor. La cel de-al doilea modul, cel destinat finanțării efective a planurilor de afaceri, se derulează pe grilă de punctaj și atunci nu are impact asupra beneficiarului în momentul în care se înscrie în aplicația noastră.

Horia Daraban: Referitor la cele două module, pentru înscrierea la finanțarea afacerii, candidatul trebuie să fi urmat aceste cursuri de antreprenoriat pentru care vor fi deschise înscrierile la 15 aprilie?

Camelia Luciana Taină: Pentru 15 aprilie este important ca cei care aplică să nu fi desfășurat acest curs de antreprenoriat subvenționat din fonduri europene, deci nu au eligibilitate cei care au deja au făcut acest curs; și este condiție de eligibilitate pentru a aplica pentru finanțare. Nu poți obține finanțare, dacă n-ai făcut cursul ca prin modul în cadrul programului. Obiectivul este de a treinui 30.000 de persoane în vederea dobândirii de competențe antreprenoriale.

Pentru cel de-al doilea pilon este absolut necesar să fi trecut prin primul pilon și să fi făcut în cadrul programului acest curs de competențe antreprenoriale, care are o durată de 40 de ore  și care se va desfășura aproximativ patru luni calendaristice. Cursurile se pot desfășura fizic sau online, iar aplicanții pot selecta în cadrul înscrierii în platforma electronică care este furnizorul de formare profesională acreditat în prealabil de către minister pentru care optează.

Va fi afișată oferta fiecăruia dintre acești furnizori de formare profesională deja contractați de minister, atât cu locuri fizice, cât și cu locuri online.

Horia Daraban:  Se știe când vor începe înscrierile pentru acordarea celor 50.000 euro? 15 aprilie e data pentru cursuri.

Camelia Luciana Taină: În calendarul pe care noi l-am pregătit, data estimată este 1 iunie. Evident că noi depindem foarte tare și de colaborarea cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și foarte mult ține data aceasta de dezvoltarea platformei pentru cel de-al doilea modul. La momentul acesta, se lucrează intens pe partea de analize de business și de dezvoltare a platformei pentru cel de-al doilea modul.

Horia Daraban: Aș vrea să găsim o justificare, doamna director, de ce aceste cursuri? S-a observat că e nevoie de mai mult decât de o idee de afacere pe care o are persoana respectivă, o are tânărul?

Camelia Luciana Taină: Ne-am dorit ca toți aplicații la finanțare prin programul Start-Up Nation să dețină un minim de informații antreprenoriale la momentul la care aleg să facă drumul spre antreprenoriat, iar în cadrul acestui curs, cu toții pot dezvolta un set de aptitudini antreprenoriale și pot dobândi cunoștințe foarte importante în ceea ce înseamnă înființarea și dezvoltarea unui business. Cu siguranță, programul va avea rezultate mult mai bune după desfășurarea acestui curs, ca prim modul.

Horia Daraban: Pe lângă cei 50.000 euro, care pot fi acordați prin Start-Up Nation, tânărul antreprenor trebuie să vină și el cu o sumă de bani?

Camelia Luciana Taină: Într-adevăr, finanțarea este aproximativ 250.000 lei, cum spunem noi, aproximativ 50.000 euro pe IMM. Vor acoperi 90% din cheltuieli eligibile, cu obligația de a crea minimum două locuri de muncă. Dacă se va studia grila de punctaj, se va remarca faptul că, cu cât este aportul mai mare al beneficiarului la finanțare, cu atât își poate maximiza punctajul, având rezultate mult mai bune; toate proiectele care implică o finanțare din partea beneficiarului dovedind mai multă responsabilitate și mai multă implicare.

Horia Daraban: Aș vrea să discutăm și despre un document pe care l-a dat publicității în prima parte a acestui an Consiliul Concurenței, o instituție care a analizat impactul ajutoarelor acordate IMM-urilor care au participat la edițiile Start-Up Nation din 2017 și 2018. În urma acestei analize, se recomandă ca obiectivele măsurilor de sprijin să fie clar definite și cuantificabile. Consiliul Concurenței merge mai departe și formulează în felul următor: afacerile IMM-urile au rezistat trei ani, dar cifra de afaceri a fost mai mică decât a firmelor care nu au beneficiat de acest sprijin. Există un răspuns, există o măsură din partea ministerului și din partea instituțiilor subordonate pentru a monitoriza, pentru a optimiza în acest sens programul Start-Up Nation?

Camelia Luciana Taină: Cu siguranță, noi am avut o discuție destul de amplă și de complexă cu colegii noștri de la Consiliul Concurenței, care, în studiul pe care l-au făcut asupra primelor ediții ale programului Start-Up Nation, 2017 și 2018, au folosit date econometrice diferite față de datele de impact pe care le-am evaluat și noi la nivelul ministerului și pe baza cărora am obținut bugete pentru edițiile viitoare ale programului Start-Up Nation.

Din datele pe care ministerul le-a analizat, a fost evidențiat faptul că cea dintâi ediție a programului Start-Up Nation a avut o rentabilitate de 157% pentru statul român, iar cea de-a doua ediție, cea demarată în anul 2018, a avut o rentabilitate de 126%.

Horia Daraban: Când spuneți rentabilitate, la ce se referă acest termen?

Camelia Luciana Taină: Banii care au fost investiți în programul Start-Up Nation nu numai că s-au întors în bugetul de stat, dar și au avut rentabilitate, adică au avut un surplus de 57% peste bugetul inițial alocat și de 26% peste bugetul inițial alocat. Astea înseamnă nu doar că firmele au rezistat la cinci ani după data acordării finanțării nerambursabile, peste 90% dintre companiile, care au primit finanțare prin programul Start-Up Nation, erau încă în viață. Și să ne amintim totuși că perioada pandemiei a fost extrem de dificilă pentru tot ce înseamnă mediul de afaceri românesc.

Horia Daraban: O altă chestiune, tot în acest plan al studiului, analizei Consiliului Concurenței, se ridică întrebarea nu ar trebui ca programul să se îndrepte către anumite sectoare economice unde, într-adevăr, e nevoie de astfel de stimulări și mă refer, dau un exemplu, la cursurile de antreprenoriat și la stimulente și trimiterea este către bani, aproximativ 50.000 euro?

Camelia Luciana Taină: Tocmai pentru că am ținut cont de aceste recomandări ale Consiliului Concurenței și pentru că exista și programul de guvernare 2024-2028, programul Start-Up Nation prioritizează, în cea de-a patra ediție, industria prelucrătoare, având punctaj maxim industria alimentară, industria electronică sau de IT, urmat de un punctaj mediu pentru industria prelucrării lemnului, industria hârtiei și a cartonului, urmată de industria textilă și cea a confecțiilor, industria materialelor de construcții sau industria chimică.

Horia Daraban: Deci există o strategie, într-un fel, prin acordarea acestor punctaje.

Camelia Luciana Taină: Evident că există, pentru a acorda finanțare activităților care aduc plus valoare și pentru a încuraja, de ce nu, și industriile unde avem deficit pe balanța comercială.

Horia Daraban: Dați-mi un exemplu.

Camelia Luciana Taină: Industria alimentară, exportăm foarte multă materie primă, importăm produse prelucrate.

Horia Daraban: Așadar, ca o concluzie a dialogului nostru, la 15 aprilie, doamna director Taină, ce se întâmplă?

Camelia Luciana Taină: La 15 aprilie, în platforma minimi.imm.gov.ro. vă puteți înscrie pentru a beneficia de cursuri gratuite de competențe antreprenoriale.

Varianta audio a interviului:

Maricica Cazimirciuc, Asociația de Ecoturism ”Țara Dornelor”: ”s-au schimbat prioritățile și se pune mai mult accent pe sănătate, educație, timp de calitate, iar Țara Dornelor se pliază perfect pe aceste cerințe, oferind adevărate experiențe: a conectării cu natura, a cunoașterii istoriei, a meșteșugurilor, a tradițiilor și a gastronomiei locale”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (6.04.2025)

Publicat de hdaraban, 7 aprilie 2025, 13:18

Nu întâmplător trimiterile sunt către munte, pentru că Țara Dornelor este, într-o ordine cronologică, a cincea destinație de ecoturism din țară, recunoscută oficial de Autoritatea Națională pentru Turism.

Ea a primit acest statut la inițiativa Asociației de Ecoturism ”Țara Dornelor”, organizație sub a cărei umbrelă se află aproximativ 50 de pensiuni.

Plecând de la aceste elemente, la emisiunea ”Weekend cu prieteni”, invitată a fost managerul asociației, doamna Maricica Cazimirciuc. În dialogul cu Horia Daraban, interlocutoarea spune ce înseamnă ecoturismul și în ce măsură acesta poate fi practicat în strânsă legătură cu tradițiile și obiceiurile locului.

Reprezentanta asociației precizează că ”realitatea ne dovedește că s-au schimbat prioritățile și necesitățile oamenilor. Se pune mai mult accent pe sănătate, educație, timp de calitate. Constatăm că ecoturismul răspunde cel mai bine necesităților actuale de petrecere a timpului liber. Țara Dornelor se pliază perfect pe aceste cerințe, oferind nu doar niște servicii turistice, ci adevărate experiențe: experiența conectării cu natura și experiența cunoașterii istoriei, culturii, a meșteșugurilor, a tradițiilor și a gastronomiei locale.”

Referitor la prețurile pentru pachetele turistice din perioada Paștelui, Maricica Cazimirciuc spune că ”din fericire pentru toată lumea, la noi, în Țara Donelor și în Bucovina, prețurile nu au crescut. Operatorii din turism au creat pachete pentru toate buzunarele, așa încât își poate permite oricine să vină să petreacă sărbătorile de Paști, aici. Aș da doar un exemplu: un pachet clasic care cuprinde trei-patru nopți de cazare cu pensiune completă, cu mese festive și un coș de Paște pe care oaspeți îl pot sfinți la biserică, în noaptea de Înviere, surprize pentru copii, dar și pentru adulți, pornește de 1000 lei de cuplu.”

Horia Daraban: Să spunem ascultătorilor, încercând o poziționare geografic, Țara Dornelor este  depresiune străjuită de munții Suhard, Giumalău, Călimani,  și Bistriței, destinație de ecoturism recunoscută oficial și, în acest sens, vă întreb: ce înseamnă această atestare, ce avantaje aduce? Cred că există și o poveste legat de drumul parcurs pentru obținerea acestei titulaturi.

Maricica Cazimirciuc: Așa este și dacă lumea se întreabă de ce ecoturism și de ce în Țara Dornelor, eu aș spune așa: realitatea ne dovedește că încet, încet s-au schimbat prioritățile și necesitățile oamenilor. Se pune mai mult accent pe sănătate, educație, timp de calitate. Spre satisfacția noastră, constatăm că ecoturismul răspunde cel mai bine necesităților actuale de petrecere a timpului liber, a vacanțelor, concediilor, în urma cărora oamenii să rămână sănătoși, învățând, făcând mișcare și relaxându-se în același timp. Iar Țara Dornelor se pliază perfect pe aceste cerințe, oferind nu doar niște servicii turistice, ci adevărate experiențe: experiența conectării cu natura și experiența cunoașterii istoriei, culturii, a meșteșugurilor, a tradițiilor și a gastronomiei locale.

Horia Daraban: Deci se vine cu noi abordări turistice pentru oaspeți. E mai mult decât ceea ce înseamnă cazare și eventual trei mese pe zi.

Maricica Cazimirciuc: Exact. Vorbeam de experiențe și ecoturismul tocmai asta face. Oferă experiențe, interacțiuni ale turiștilor cu natura. Și de ce aleg turiștii o destinație de ecoturism? Pentru că se reduce stresul cotidian prin relaxare într-un mediu natural cât mai departe de mediul poluant al marilor orașe, pentru refacerea și îmbunătățirea sănătății trupului și a minții prin experiențe de calitate în natură, mișcare în aer liber, drumeții ghidate și, nu în ultimul rând, pentru experiențele culturale și gastronomice în zone în care tradițiile și meșteșugurile încă se păstrează nealterate.

Horia Daraban: Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt factorii care duc la reușita în ecoturism și în acest sens, răspunsul dumneavoastră poate se raportează exact la Țara Dornelor?

Maricica Cazimirciuc: Dacă e să ne gândim la ceea ce își doresc turiștii acum, în contextul actual, agenții economici din turism se orientează și s-au adaptat pe parcursul timpului spre a oferi condiții de cazare cât mai bune și facilități cât mai diverse, mâncare specifică zonei pregătită cu ingrediente de la producători locali, o colaborare mult mai bună între proprietari de structuri de cazare, producătorii locali, prestatorii de servicii de agrement, ghizi locali, totul spre beneficiul vizitatorilor.

Horia Daraban: Spuneam în introducerea dialogului nostru, doamna Cazimirciuc de obiceiuri, tradiții și dumneavoastră ați punctat în răspunsurile dumneavoastră, de ce nu, abordările culinare ce poartă amprenta locului. Mai sunt acestea căutate de către turiști?

Maricica Cazimirciuc: Da, sunt foarte căutate și dacă e să ne referim acum strict la ceea ce urmează, respectiv sărbătorile pascale, aș vrea să punctez că, în Bucovina, Paștele este o sărbătoare a sufletului. Spunem noi că cei plecați se întorc acasă, cei certați se împacă, iar cei care s-au rătăcit se regăsesc și, conform tradiției, pregătirile, în Bucovina și, bineînțeles, în Țara Dornelor, încep cu mult timp înainte. Casele și curțile trebuie să sclipească de curățenie. Se pregătesc straiele de mers la biserică, se umplu cămările cu cele trebuincioase pregătirii mâncărurilor tradiționale, se pregătesc camerele pentru oaspeți, totul cu multă grijă și atenție la detalii. Iar în noaptea Învierii, toată lumea, cu mic cu mare, merge la biserică pentru a lua lumină pentru a sfinți bucatele care vor fi gustate primele la masa de Paște, acasă. Toată lumea se spală pe față cu apa în care se pune un nou roșu și un bănuț de argint, oul pentru a fi rumeni și sănătoși tot anul, iar bănuțul ca să fie curați ca argintul și bogați tot anul.

Horia Daraban: Deci, într-un fel, sunt făcute deja rezervări la multe pensiuni

Maricica Cazimirciuc: Sunt, dar încă mai avem loc, iar în rețeaua de ecoturism avem peste 50 de pensiuni. A început Festivalul Național al Ouălor Încondeiate de la Ciocănești, aflat la a douăzecea ediție, unde sunt expoziții-concurs. Pe 13 aprilie, de Ziua Floriilor, la Dorna Candrenilor, are loc o expoziție de o încondeiat și pe 21 aprilie, tot la Dorna Candrenilor, Balul Gospodarilor, ediția a treia, iar la sediul primărie Coșna, o impresionantă expoziție de ouă încondeiate.

Horia Daraban: În ce măsură au crescut prețurile la cazare, doamna Cazimirciuc?

Maricica Cazimirciuc: Din fericire pentru toată lumea, la noi, în Țara Donelor și în Bucovina, din ce am discutat cu colegii operatori în turism, prețurile nu au crescut. Există o realitate a pieței, nu are rost să ceri prețuri mari, dacă contextul în care trăim nu favorizează acest lucru. Operatorii din turism au creat pachete pentru toate buzunarele, așa încât își poate permite oricine să vină să petreacă sărbătorile de Paști aici, în Bucovina și la noi, în Țara Dornelor. Aș da doar un exemplu: un pachet clasic care cuprinde trei-patru nopți de cazare cu pensiune completă, cu mese festive și un coș de Paște pe care oaspeți îl pot sfinți la biserică în noaptea de Înviere, surprize pentru copii, dar și pentru adulți, pornește de 1000 lei de cuplu.

Un pachet personalizat, creat în funcție de cerințele turiștilor și care este din ce în ce mai solicitat, la fel, cuprinde trei-patru nopți de cazare cu pensiune completă, cu mese festive, drumeții și activități în aer liber cu ghid, ateliere de încondeiat ouă și alte meșteșuguri pentru copii și nu numai și facilități precum piscina, ciubăr, sauna, sală de teren de spor.

Dar pentru cei care au buzunarele un pic mai pline, avem și pachete exclusiviste în care se solicită chiar și bucătar personal, degustări, de vinuri, seri de film, foc de tabără. Deci oferta este extrem de variată și pe buzunarul oricăruia.

Horia Daraban: Aș vrea să leg dialogul nostru de ceea ce ați spus la un moment dat, și anume ”accept provocările, pentru că ele mă fac să simt că trăiesc” și în acest sens, doamna Cazimirciuc, vă întreb care sunt provocările când vorbim despre ecoturism în Țara Dornelor?

Maricica Cazimirciuc: În ziua de azi, cam totul este o provocare. Iar pentru operatorii în turism provocarea e să atragă turiști de calitate, iar pentru noi să facem turism de calitate. Și asta înseamnă un turism sustenabil, experiențial, exact așa cum spuneam la începutul conversației noastre.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: https://taradornelor.ro

#InfoEconomic: Magda Ungureanu, antreprenoare cu atelier de recondiționare a mobilei: ”în zona de manufactură, inteligența artificială nu și-a găsit deocamdată locul. Este nevoie de mâna pricepută a omului”

Publicat de hdaraban, 3 aprilie 2025, 16:40

Sub acest deziderat este și povestea antreprenorială a unei ieșence, Magda Ungureanu. De aproape opt ani, ea are un atelier de recondiționare a mobilei. Totul a pornit în balconul apartamentului, unde și-a înnoit câteva piese pe care nu dorea să le arunce, asta, după ce vizitase mai multe magazine de profil, fără să găsească ceva pe măsura gusturilor și necesității.

Îndemânarea și plăcerea de a lucra manual au făcut-o pe Magda să meargă mai departe. De altfel, ea consideră că tocmai mâna pricepută a omului dă valoare produsului finit și oferă satisfacție clientului.

În interviul de la #InfoEconomic ea vorbește despre provocări, care sunt legate în special de legislație, dar și de găsirea unor oameni pricepuți. Nu în ultimul rând, oferă și câteva sfaturi. Unul dintre ele: ”nu cheltui bani pe ce nu ai absolută nevoie și străduiește-te tot timpul să reinvestești banii pe care îi câștigi”.

Horia Daraban: Ideea de afacere pleacă de la o experiență personală?

Magda Ungureanu: Mai degrabă a plecat de la o nevoie personală, dar și de la plăcerea lucrului de mână. De mic copil, mi-a plăcut să vopsesc, să cos, să meșteresc câte ceva pe acasă. Am moștenit acest lucru și de la tata, de la părinții mei, amândoi, în general, care sunt oameni de la țară, oameni simpli de la munte, de fapt, muncitori și cărora le place lucrul de mână. Iar, apoi nevoia despre care vă spuneam a fost că aveam mobilier vechi în casă și îmi doream să aibă, așa, un suflu nou, mai modern. Însă, ce am găsit în magazinele noi de profil, magazinele cu produse noi, ori era prea scump și nu eram sigură dacă calitatea se reflectă în acel preț mare, ori nu era pe placul meu și presupunea ca eu să fac multe drumuri prin magazin, adică să consum timp să caut produsul pe care nu știam sigur dacă îl găsesc, produsul potrivit pentru mine.

Și atunci m-am uitat mai mult la piesele de mobilier pe care le aveam deja, piese de mobilier calitative, pentru că erau produse în vremea anilor `60 -`70, piese din lemn masiv, foarte rezistente și atunci am zis ”hai să încerc!” Și de acolo a început, însă, cel mai mult m-a atras partea de croit și cusut, așa că m-am dus ușor, ușor pe partea de tapițerie și acolo suntem și în ziua de astăzi. Am început să lucrez acasă, în balconul apartamentului, și apoi într-un garaj cu o mașină de cusut simplă, o mașină casnică.

Horia Daraban: Din balcon, din garaj, acum, câți angajați, cu un portofoliu extins?

Magda Ungureanu: Da, acum suntem patru oameni în echipă, am avut și șase, dar toate schimbările astea economice, schimbările astea care nu ne aduc prea multă liniște pe partea de pace, cumva, au mai scăzut lucrurile și au venit cu altfel de provocări. Dar, da, suntem o echipă cu care lucrez, lucrăm atât cu persoane fizice, cât și cu hoteluri, restaurante, sedii de firme. De exemplu, am avut anul trecut un calup destul de mare de mobilier de recondiționat de la o firmă de IT, firmă de IT destul de mare din Iași. Adică, până și ei au ajuns la concluzia că recondiționarea îți economisește bani, timp și alte resurse care ar fi folosite în producția de mobilier nou.

Și apoi vine întrebarea cea mare: ce faci cu mobilierul vechi, unde-l arunci? Nu este ceva ce poți arunca simplu la gunoi, la tomberon și nu este ceva care se poate recicla ușor și atunci noi mai facem treaba asta: le recuperăm noi ca și materiale sau chiar îl recondiționăm și apoi îl valorificăm la un preț foarte mic, pentru că sunt multe situații în care oamenii chiar nu-și permit o canapea nouă și poate nu-și permit nici să recondiționeze dacă au ceva vechi. Și atunci există și varianta asta în care noi valorificăm aceste canapele și le punem la un preț foarte mic, în care ne recuperăm materialele și foarte puțin din manoperă.

Horia Daraban: Ați spus dumneavoastră că sunt oameni care vin pentru a-și recondiționa piese de mobilier, dar și companii și, dacă e să ne referim la ceea ce înnoiți, piesele aduse spre recondiționare, aceste piese vin și cu povești ale proprietarilor sau acest demers se rezumă la ideea de utilitate?

Magda Ungureanu: Să știți că am avut clienți care au venit cu piese moștenit de la bunici, de la părinți sau au cumpărat o casă mai veche în care, bineînțeles, era mobilierul vechi și n-au vrut să-l arunce, au văzut potențialul lui, i-au văzut strălucirea de altădată și au vrut să i-o redea și atunci l-au adus la noi. Apropo de adus mobilierul, noi oferim și serviciile de transport, adică, tu ca și client, doar ne deschizi ușa, îți alegi materialul care îți place, ne spui preferințele și nevoile tale și noi ne ocupăm de tot.

Horia Daraban: Dorința clienților se întâlnește cu recomandările dumneavoastră sau totul rămâne la latitudinea celor cu care aveți înțelegerea contractuală?

Magda Ungureanu: Da, bineînțeles că astea două este de preferat să se întâlnească undeva la mijloc și noi ne spunem părerea și clienții spun preferințele, pentru că, până la urmă, ei locuiesc în acea casă și ei folosesc acele obiecte și cel mai important este ca lor să le placă. Atunci, de foarte multe ori, noi le spunem clienților pe parcursul lucrării ”vă trimitem poze, video-uri, dar ușa atelierului este tot timpul deschisă”, adică, clientul poate veni oricând să vadă în ce stadiu se află lucrarea lui și poate să completeze sau să modifice anumite lucruri. Asta facem și în producția de comandă. Avem și partea aceasta. Am avut clienți care și-au dorit o canapea, de exemplu, pe spațiul lor și nu găseau o canapea pe dimensiuni standard care să li se potrivească și atunci își doresc o canapea personalizată pe spațiul lor.

Și în special, în aceste cazuri, clienții pot veni oricând pe parcursul procesului de producție să vadă în ce stadiu suntem, ce materiale folosim acolo, în structură, și așa mai departe.

Horia Daraban: Deci de la recondiționarea mobilei, proiectul s-a dezvoltat, a căpătat amploare…

Magda Ungureanu: Da, și noi suntem deschiși tot timpul la sugestiile clienților, la cererile lor, dar o facem la o scară foarte mică și foarte personalizată.

Horia Daraban: Afirmația își păstrează, valabilitatea? Mă refer la formularea că ideea de afaceri trebuie să răspundă nevoilor comunității.

Magda Ungureanu: Da, dacă nu rezolvă o nevoie, atunci ce faci, că piața e plină de produse, e plină de firme care prestează tot felul de servicii, dar dacă nu rezolvi niște nevoi reale, atunci faci comerț, mai bine.

Horia Daraban: Afacerea dumneavoastră și-are începuturile în anul?

Magda Ungureanu: Începutul a fost prin 2017.

Horia Daraban: În toată această perioadă, care au fost cele mai mari provocări cu care v-ați confruntat dumneavoastră pe acest drum antreprenorial?

Magda Ungureanu: Da, cele mai mari pot fi cele care includ modificările astea legislative, pe partea fiscală, pentru o firmă mică, pentru un atelier local cu puțini angajați, este destul de dificil să faci față tuturor schimbărilor. Apoi mai este partea cu mâna de lucru; este o activitate în care oamenii pe care îi angajezi trebuie să aibă foarte bine și foarte solidă treaba asta, conștiința lucrului bine făcut.

Horia Daraban: Are românul această conștiință?

Magda Ungureanu: Cred că da, doar că viteza în care ne aflăm, în care trăim cu toții, viteza ne strică un pic echilibrul acesta. Eu sunt norocoasă să am niște angajați care sunt foarte atenți la partea asta. Asta nu înseamnă că sunt tot timpul perfecți, că nimeni nu este perfect, dar ne îmbunătățim tot timpul și avem tot timpul ochiul critic. Și pe partea aceasta, acceptăm sugestiile clienților, dar este un pic dificil să găsești oameni care să fie foarte atenți la treaba asta. Detaliile fine și mici, într-adevăr, fac diferența.

Horia Daraban:  Care sunt planurile în ceea ce privește viitorul atelierului de recondiționare a mobilei de la Iași? Există planuri de dezvoltare?

Magda Ungureanu: Da, bineînțeles că ne dorim puțin să ne dezvoltăm, însă nu ne dorim să creștem foarte mult ca și volum, decât în condițiile în care, bineînțeles, găsim să completăm echipa cu oameni potriviți. Dar sunt de principiul acesta că, în momentul în care te extinzi foarte mult, este riscul mare să pierzi din vedere tocmai detaliile de care spuneam, detaliile foarte importante. Și pierzi esența și ideea acestui business.

Horia Daraban: E diferită antreprenoriatul acesta de manufactură comparându-l cu ceea ce se întâmplă în zilele noastre, cu explozia digitală, în zona IT?

Magda Ungureanu: Da, în primul rând, în zona asta de manufactură, inteligența asta artificială și tot ce se întâmplă pe partea asta nu prea au loc momentan. Adică, este nevoie de mâna omului, mâna pricepută a omului. Pentru că, de exemplu, la marile firme producătoare de mașini de lux, de exemplu, tapițeriile de mașini, acele cusături le fac manual, tocmai pentru că vor amprenta mâinii omului, care nu poate fi înlocuită de nimic. Iar în manufactura asta personalizată, adică fiecare lucrare este diferită de cealaltă, nu poți automatiza, robotiza ceva, pentru că fiecare lucrare este personalizată și are nevoie de acel touch (atingere), cum se spune.

Horia Daraban: Apropo de această atingere a omului asupra lucrului realizat, care sunt reacțiile clienților dumneavoastră? Cu siguranță este vorba și despre o bucurie de a vedea un lucru vechi, înnoit și care își continuă, hai să zicem așa, destinul alături de familie.

Magda Ungureanu: Da, își continuă povestea. Da, într-adevăr, cei mai mulți clienți au reacții de genul ”asta e canapeaua mea? Asta e canapea nouă!”, adică își schimbă foarte multe aspectul și, în special, în cazurile în care schimbăm tot, în afară de structură. Sunt foarte multe cazuri în care înlocuim burete de șezut, chingi, arcuri, tot ce este pe acolo, astfel încât păstrăm structura. Facem economie pe partea asta de resurse ce s-ar folosi în producția unei structuri noi și venim cu alte materiale care sunt de fapt niște consumabile la mobilierul tapițat, adică buretele și tapițeria. O dată la nu știu câți ani, 10, 12, 15 ani, trebuie schimbată, trebuie reînnoită, însă structura poate rezista câteva vieți, dacă e bine făcută. Și atunci clienții, da, ne spun ”doamne, asta e o canapea nouă!” În ultima vreme, tot mai mulți clienți ne spun că se bucură că au ales varianta recondiționării, pentru că au realizat ce economii au făcut, de costuri ca și bani, dar și de timp.

În ultimii ani, în special de prin 2020 încoace, când au fost pandemia, război și așa mai departe, produsele noi s-au scumpit foarte mult. Vă dau un exemplu: recent am avut o clientă cu o canapea tip colțar destul de mare. Au căutat în magazin, înainte să vină la noi, ceva similar și a spus că era undeva  8000 – 9000 de lei, iar la noi, recondiționarea a fost 4500, cu toate materiale incluse, cu transport inclus.

Horia Daraban: Voiam să vă întreb legat de ceea ce spuneam în introducere, există o rețetă a reușită în afaceri?

Magda Ungureanu: Clar că nu este foarte important, tu, ca antreprenor, să ai capacitatea să vezi totul un ansamblu. Tot timpul este foarte dificil ca antreprenor de afacere mică să gestionezi totul, pentru că, de exemplu, colegii mei pe care îi am, se ocupă de producție, de tot ceea ce înseamnă recondiționări, iar eu trebuie să mă ocup de tot de organizare, producție, de furnizor, de achiziția de materie primă, de vânzare, de promovare, de tot. Și atunci, nu poate fi o rețetă, dar este frumos și este provocator în același timp și nu este simplu.

Horia Daraban: Poate oferiți celor care sunt la început pe calea aceasta a antreprenoriatului un sfat…

Magda Ungureanu: Da, pentru cei care vor să meargă pe direcția asta a antreprenoriatului, primul sfat pe care l-aș da și pe care l-am primit și eu la rândul meu de la alții mai experimentați a fost să nu cheltui bani pe ce nu ai absolută nevoie. De exemplu, dacă nu e absolut nevoie să-ți închiriezi un spațiu de la început, n-o face. Nu  îl lua și străduiește-te tot timpul să reinvestești banii pe care îi câștigi. Este foarte simplu sau este foarte tentant să zici ”am o sumă de bani economisită, o arunc pe toată în afacerea asta și văd eu”. Apropo de asta, nu pleca la drum fără un plan cât de cât. Fă-ți un plan, așa, măcar în idei mari, principale. Vreau să fac aia și cu aia și cu aia și trebuie să fac acțiunile astea pentru a ajunge acolo și tot timpul fii deschis cu ochii și urechile în toate direcțiile, pentru că orice plan poate suferi orice modificare și poți avea și surprize și atunci să fii cumva pregătit pentru orice.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: Magda Ungureanu

„De-ale noastre” (27 martie 2025): Ziua Cucului

Publicat de Andreea Drilea, 27 martie 2025, 08:58

Etnologul Adina Hulubaș se va auzi în fiecare marți și joi în Bună Dimineața (8.45) și în Pulsul Zilei (12.45) dar și în matinalul de sâmbătă (8.45).

„De-ale noastre” – în căutarea a tot ceea ce înseamnă autentic românesc: tradiții, povețe, locuri sau urmele trecutului și arhitectura prezentului.

Joi, 27 martie 2025, Adina Hulubaș a vorbit despre ”Ziua Cucului”.

#Infoeconomic: Loredana Acasandrei, director de vânzări în cadrul unei agenții imobiliare din Iași: ”este o explozie a prețurilor nejustificată. De cel puțin doi ani, piața imobiliară a crescut cu peste 30%, în detrimentul pieței rezidențiale, pieței imobiliare din oraș. A ajuns să fie mai ieftin să cumperi o casă decât un apartament”.

Publicat de hdaraban, 26 martie 2025, 12:56 / actualizat: 26 martie 2025, 15:51

Informațiile analizate de o platformă românească de imobiliare mai arată că aproximativ 30% dintre acestea au fost înregistrate în București.

În ciuda scăderii înregistrate la nivel național, județul Suceava, cu cele peste 400 de tranzacții cu locuințe încheiate la notar în  ianuarie, a ocupat poziția a patra la nivel național, cu o creștere de aproape 38% raportat la aceeași lună din 2024.

Județul din Moldova a depășit astfel inclusiv județul Cluj. Între timp, județele Timiș, Brașov și Iași au înregistrat scăderi mai mari decât media națională, cu 43%, 31% și, respectiv, 59%.

Cu aceste repere, la #InfoEconomic, Horia Daraban a abordat subiectul tendințelor pe piața imobiliară din zona Moldovei, care sunt provocările și ce determină pe clienți să aleagă un anumit spațiu de locuit în detrimentul altuia.

Parteneră de dialog a fost doamna Loredana Acasandrei, director de vânzări în cadrul unei agenții imobiliare, membru al Asociației Profesionale a Agențiilor Imobiliari din România.

Interlocutoare a precizat că este vizibilă clar ”o explozie a prețurilor nejustificată. De cel puțin doi ani, piața imobiliară a crescut cu peste 30%, în detrimentul pieței rezidențiale”, fenomen care este foarte greu de explicat.

Specialistul spune că ”oferta este foarte mică, pentru că vânzătorii nu au curaj să facă pasul din cauza dobânzilor mari, din cauza instabilității politice, din cauza măsurilor fiscale. Toate astea țin oamenii, așa, în derivă”.

Referitor la prețurile pentru apartamentele construite înainte de 1989, Loredana Acasandrei spune că ”sunt foarte căutate. Dacă colegii mei ar avea oferte cu două camere decomandate pe Păcurari, pe Nicolina, pe Alexandru, pe Dacia, pentru 54 de m², etaj intermediar, la prețul de 80.000, toate s-ar da într-o zi, dacă sunt; dar nu sunt, pentru că sunt de la 100.000 euro în sus.”

Horia Daraban: Într-o notă generală, cum ați caracteriza piața imobiliară din regiunea Moldovei, din județul Iași? Completez întrebarea cu o statistică: cele mai active piețe imobiliare în 2024 au fost București, Ilfov, Brașov, Constanța, Cluj, Timiș. Niciun județ din regiunea noastră.

Loredana Acasandrei: Din punctul meu de vedere, este o explozie a prețurilor nejustificată. De cel puțin doi ani, piața imobiliară a crescut cu peste 30% în detrimentul pieței rezidențiale, pieței imobiliare din oraș. Nu putem înțelege nici noi de ce se întâmplă lucrul ăsta. A ajuns să fie mai ieftin să cumperi o casă decât un apartament.

Horia Daraban: E greu de explicat un astfel de paradox?

Loredana Acasandrei: E foarte greu de explicat. În momentul de față, este așa o ofertă și o cerere egală, adică, niciunul nu lasă, nici vânzătorul nu lasă din preț, dar nici cumpărătorul nu cumpără. Și dacă, la un moment dat, se lasă din preț, vânzătorul devenind cumpărător nu are ce cumpăra și atunci el este nevoit să mărească prețul sau să nu mai vândă. Deci Iașiul atrage cumpărători, dar dacă sunt prețuri corecte. Adică, există răbdare pe piața imobiliară ieșeană și se tranzacționează, dar la un preț corect. În condițiile în care a ajuns, în zona periferică, să fie peste 2.000 euro metrul pătrat sau, în zona centrală, peste 3.000 euro metrul pătrat blocuri vechi, nu e relevant.

Horia Daraban: Referitor la cifrele pe care le-am dat, care sunt elementele care determină creșterea numărului tranzacțiilor imobiliare sau scăderea acestui număr? Toată această evoluție, tot acest trend se raportează la prețul pe metrul pătrat sau sunt și alte cauze, alte motive?

Loredana Acasandrei: Dezavantajele, la momentul de față, din punctul meu de vedere, ar fi că oferta este foarte mică, pentru că vânzătorii nu au curaj să facă pasul din cauza dobânzilor mari, din cauza instabilității politice, din cauza măsurilor fiscale. Toate astea țin oamenii, așa, în derivă. Avantaje ar fi, pentru că Iașiul, din punctul meu de vedere, a crescut foarte mult prin modernizarea transportului public, prin transportul aerian, care și-a ajustat costurile, prin campusul Palas, autostrada care ne avantajează, complexele rezidențiale care s-au construit; doar că probabil așteptăm, la un moment dat, să se echilibreze piața, pentru că ea, de la lună la lună, tot crește.

Horia Daraban: În opinia dumneavoastră, ce înseamnă această echilibrare a pieței și poate ne oferiți și niște cifre legate de prețuri raportat la ce înseamnă zona în care se află locuința tranzacționată?

Loredana Acasandrei: Echilibrarea pieței, din punctul meu de vedere, este atunci când, în raportul preț-calitate, prețul se justifică. Deci, clientul nostru este în măsură să aibă această capacitate și să-și dea seama când e momentul potrivit să facă tranzacția. Dacă la momentul ăsta cineva vinde un, dau un exemplu, apartament cu trei camere, zona Alexandru 130.000 – 140.000 de euro și poate să-și cumpere o casă la Ciurbești, Valea Lupului, Miroslava, nu cred că e relevant.

Horia Daraban: Credeți că, la ora actuală, se înregistrează un anumit blocaj pe piața imobiliară în zona Iașiului?

Loredana Acasandrei: Da, în momentul de față, oamenii stau în așteptare.

Horia Daraban: Dacă e să oferim un răspuns, la ce se uită clientul, dincolo de suprafața locuinței pe care vrea să o cumpere și dincolo de preț? Este vorba despre poziționarea locuinței raportat la oraș? Care sunt tendințele?

Loredana Acasandrei: Depinde și de nevoi. Tendința, la momentul de față, pentru investitori, clar, este pe oraș. Dar dacă prețurile nu se echilibrează, aș avea curajul să  anticipez, o să ajungă o proprietate 1.000.000 euro în centru. La momentul de față, nu mi se pare normal ca un apartament cu patru camere, etajul patru pe Copou, să se promoveze cu 320.000 euro; bloc vechi și foarte puțin îmbunătățit, în condițiile în care ne chinuim să vindem case în oraș, care sunt aproape de prețul unui apartament. De aici, dezechilibrul acesta.

Horia Daraban: În ce măsură fondul imobiliar, care este din perioada comunistă, mai corespunde așteptărilor actuale ale clienților?

Loredana Acasandrei: Ați fi uimit, sunt foarte căutate. Deci, la momentul ăsta, dacă colegii mei ar avea oferte cu două camere decomandate pe Păcurari, pe Nicolina, pe Alexandru, pe Dacia, preț pentru 54 de m², etaj intermediar, la prețul de 80.000, toate s-ar da cinci într-o zi, dacă sunt; dar nu sunt, că-s de la 100.000 euro în sus.

Horia Daraban:  Și se vând?

Loredana Acasandrei: Acum, că au ajuns la 100.000, nu, dar dacă ar fi pe la 90.000, se vând.

Horia Daraban: Iar dacă ar fi un apartament cu trei camere și aproape de 70m²?

Loredana Acasandrei: În secunda doi, s-ar da cu 120.000.

Horia Daraban: De ce oamenii sunt interesați totuși de astfel de apartamente, care sunt construite înainte de 1989, deci au o vârstă?

Loredana Acasandrei: Pentru că, în primul rând, e foarte puțină ofertă și, doi, pentru că sunt aproape de nevoile pe care le au dumnealor, de școli, de grădinițe, de piețe, și e normal. Adică, cele la periferie, din punctul meu de vedere, sunt căutate de către cei care vor să le închirieze. Cele în oraș sunt căutate de cei care activează, care vor o liniște. Vă dau un exemplu, am clienți care acum vând in zona periferică, îmi cer să stea în chirie pentru că s-au săturat să fie șoferii copiilor lor, pentru că traficul este infernal și automat că oferta este limitată și prețurile au luat-o razna, pentru că este oarecum cerere, dar nu este o ofertă. Cei care scot pe piața imobiliară o ofertă, să zic eu un cuvânt drăguț, ”se alintă” și scot un preț dacă și-l iau, bine de bine, dacă nu, nu.

Horia Daraban: Chiriile au urmat aceeași evoluție ca prețurile pentru achiziționarea locuințelor?

Loredana Acasandrei: Și chiriile au luat aceeași evoluție; adică, pentru două camere, în zona periferică, 450 euro. Mi se pare foarte mult, dar dacă nu au ce să găsească, care își permit așa închiriază.

Horia Daraban: Spre ce tipuri de spații de locuit se îndreaptă clienții? În zona Iașului, în zona Moldovei, gusturile, ca să spun așa, sunt împărțite?

Loredana Acasandrei: Da, e în funcție de nevoi și de banii care sunt dispuși să-i ofere. Deci se caută și pe piața rezidențială, chiar și acolo s-au scumpit apartamentele. La momentul de față, a ajuns un apartament cu o cameră, în zona rezidențială, peste 80.000, în zona periferică, să dăm un exemplu. Dar se cumpără, adică, cei care au nevoie pe oraș, caută pe oraș, care au nevoie în partea rezidențială… Dar, repet, la momentul de față, casele ar părea că sunt mai avantajoase să poată fi achiziționate.

Horia Daraban: E posibil să se schimbe această tendință, adică casele să fie mai scumpe decât apartamentele din oraș?

Loredana Acasandrei: Cred că ar putea fi un trend, poate urmăm pașii Europei, unde pe oraș să fie de neatins, zonă periferică să fie permisivă.

Horia Daraban: Pentru că suntem totuși la început de an 2025, în prima parte, cum vedeți evoluția pieței imobiliare în acest an?

Loredana Acasandrei: Din nefericire, văd că, de la o zi la alta, tendința este să crească prețurile.

Horia Daraban: Nu este cumva o bulă, adică, la un moment dat, acest trend să dispară brusc și să apară o criză?

Loredana Acasandrei: Nu mai știu ce să spun, pentru că de o criză vorbim de înainte de pandemie, de peste șase-șapte ani. E o mare inflație și, la momentul ăsta, nu mai îndrăznesc să-mi dau cu părerea, mă adaptez situației. Mă minunez, mă mir, mă șochează să văd că un apartament vechi, urât, negru, din anii ‘60 și ceva să se vândă cu 80-90.000.

Horia Daraban: Dincolo de inflația pe care ați invocat-o dumneavoastră și care e așezată pe parcursul mai multor ani, care sunt factorii, care sunt elementele care influențează piața imobiliară și, evident, ne raportăm la anul pe care îl traversăm, la anul 2025?

Loredana Acasandrei: În sens negativ, cred, cu mare impact, la momentul de față, ar fi instabilitatea politică pe care, cu toții, o știm, de nu mai îndrăznești să faci niciun pas, pentru că nu știm ce ne așteaptă. În sens pozitiv, e de bine că concurăm și cu marile orașe și, ușor-ușor, ne egalăm cu celelalte orașe, prin infrastructură, prin facilități complexe, transport rutier, public.

Adică, Iașiul, față de acum zece ani, este în schimbare, în ciuda inflației și în ciuda instabilității politice. Noi am mai avut o problemă până acum și poate de aceea se vede așa o scădere a Iașiului. Ani de zile noi n-am beneficiat de autorizații pe oraș. Anul trecut, pentru că s-au dat drumul la autorizații, Iașiul a avut o creștere. Noi cred că suntem, de vreo doi-trei ani, îmi place mie să spun, într-un echilibru constant, doar că prețurile cresc.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: AI/ Gemini, Loredana Acasandrei

Tema zilei: „Împreună pentru un loc de joacă”. Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Publicat de Andreea Drilea, 25 martie 2025, 09:34

Parc nou la Grădinița cu Program Prelungit de la Hârlău, jud. Iași.

Georgiana Filimon, directorul grădiniței, ne-a acceptat invitația la microfonul Radio România Iași.

Cum a reușit echipa de la Hârlău să le facă această bucurie imensă copiilor, am aflat în Bună Dimineața cu Adina Șuhan:

„De-ale noastre” (25 martie 2025) Buna Vestire sau Blagoveștenia, percepția populară

Publicat de Andreea Drilea, 25 martie 2025, 08:57

Etnologul Adina Hulubaș se va auzi în fiecare marți și joi în Bună Dimineața (8.45) și în Pulsul Zilei (12.45) dar și în matinalul de sâmbătă (8.45).

„De-ale noastre” – în căutarea a tot ceea ce înseamnă autentic românesc: tradiții, povețe, locuri sau urmele trecutului și arhitectura prezentului.

Marți, 25 martie 2025, Adina Hulubaș a vorbit despre Buna Vestire sau Blagoveștenia, percepția populară. Nimeni nu are voie să se certe astăzi.

#InfoEconomic: Raluca Simion, marketing manager MerchantPro: ”România se situează la aproximativ 25% ca valoare de piață de e-commerce în raport cu Polonia. Alte țări din regiune, Ungaria și Bulgaria, spre exemplu, sunt sub România ca valoare a pieței”

Publicat de hdaraban, 24 martie 2025, 11:51

În același document se estimează că valoarea pieței de comerț electronic din țara noastră va depăși 8 miliarde de euro în acest an, după ce anul trecut a ajuns la 7,7 miliarde de euro.

Cu aceste date pe fundal, la #Infoeconomic, Horia Daraban a discutat cu Raluca Simion, marketing manager în cadrul companiei, despre tendințele, realități în comerțul electronic, inclusiv pentru regiunea Moldovei.

De altfel, interlocutoare, în unul din răspunsurile sale,  scoate în evidență faptul că ”regiunile cu cea mai slabă penetrare a comerțului electronic sunt Oltenia, undeva pe la 38% și sudul Munteniei cu undeva pe la 39%, iar celelalte regiuni istorice ale țării se situează în jurul mediei de aproximativ 55%. Pe zona de nord-est vedem o dinamică în linie cu această medie, cu undeva la 51% penetrare a comportamentului de achiziție online. Această distribuție ne arată faptul că există mult loc de creștere în afara zonei metropolitane București, un lucru foarte, foarte important pentru retaileri, pentru comercianții online.”

Raluca Simion adaugă că trendul ascendent al pieței de e-commerce  se bazează și pe accesul facil la internet, atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural.

În competiția cu comercianții externi, cei din România, spune Raluca Simion, ”au la dispoziție un set puternic de instrumente prin care pot să contracareze această influență venită din afara țării: au posibilitatea de a oferi o experiență superioară de cumpărare consumatorului, pot oferi un timp de livrare mult mai bun decât un comerciant care nu se află în România, pot oferi livrare gratuită, în felul acesta reușind să ofere consumatorului un întreg pachet de servicii adiționale, pe lângă produsul achiziționat, care să fie convingător și să determine o achiziție.”

Horia Daraban: Am oferit în introducerea interviului nostru câteva date, care, la prima vedere, creează senzația, percepția că piața comerțului electronic în România este în creștere. Este acest trend o certitudine?

Raluca Simion: Da, piața de e-commerce din România a înregistrat o creștere susținută, cel puțin în ultimii cinci ani de la debutul pandemiei. Acest moment, practic, a accelerat dezvoltarea e-commerce-ului în România. La începutul pandemiei, comerțul online a fost colacul de salvare pentru mulți retaileri care operau exclusiv offline, iar cei care erau prezenți online au regăsit o foarte bună oportunitate de intensificare a activității pe acest canal.

După încheierea pandemiei, rata de creștere a avut într-adevăr variații, dar trendul a rămas categoric unul pozitiv. În 2024, piața a avut o creștere de 8% semnificativ superioară creșterii economice și, în același timp, aliniată cu evoluția retail-ului total, practic offline și online. Creșterea aceasta de 8% pe care noi am identificat-o este confirmată și de analiza pe care am efectuat-o pe vânzările magazinelor online construite și gestionate pe platforma noastră.

Horia Daraban: Din analiza realizată de dumneavoastră,  reiese un portret robot al celor care folosesc cu precădere serviciile de comerț electronic?

Raluca Simion: În toată această perioadă, profilul consumatorului s-a actualizat și el. Vorbim, practic, de ultimii cinci ani. În mod firesc, în perioada pandemiei, din ce în ce mai multe grupuri demografice au început să comande pentru prima oară online și acest comportament a prins rădăcini. Ce se întâmplă este că, în 2023, spre exemplu, în comparație cu 2018, vedem o dublare a cheltuielilor medii pe care un cumpărător din online le face pe acest canal, iar în 2024 aceste cheltuieli medii per cumpărător au atins un nivel de 857 euro. Și aici ne referim strict la achiziția de bunuri și de servicii online, nu la facturi, utilități sau alte operațiuni care se pot efectua digital.

Horia Daraban: Ce determină această evoluție este legată inclusiv de faptul că infrastructura de internet ajunge în zone mai îndepărtate față de ceea ce înseamnă mediul urban?

Raluca Simion: Categoric, vedem la nivelul întregii țări o digitalizare din ce în ce mai bună. Totul începe cu gradul de penetrare a internetului, care în zonele urbane atinge aproximativ 94% iar în zonele rurale aproximativ 83-84%; acesta este factorul determinant. Oamenii au acces la internet, automat au acces și la posibilitatea de a face cumpărături online. În același timp, dezvoltarea rețelelor logistice, practic, a curierilor, care pot ajunge sau au diferite sisteme de livrare a produselor instalate în foarte, multe zone ale țării, inclusiv în zona rurală, iarăși este un factor care stimulează comportamentul de achiziție de produse online. Iarăși, explozia digitalului, a internetului, faptul că oamenii se simt mult mai confortabil pe internet stimulează iarăși acest comportament.

Horia Daraban: La nivel național și dacă luăm regiunile țării, există cifre date care să definească apetitul clienților și deschiderea companiilor în această zonă a comerțului electronic? Și în acest sens vă invit să faceți și câteva trimiteri pentru ceea ce înseamnă zona Moldovei.

Raluca Simion: Penetrarea comerțului online din perspectivă regională reflectă în primul și în primul rând dezvoltarea economiei regionale. Acolo unde vedem venituri mai mari pe cap de locuitor, automat și cheltuielile direcționate către achiziția de bunuri, indiferent de canal, cresc. Spre exemplu, în zona București-Ilfov, care este o zonă foarte dezvoltată, aproape doi din trei locuitori au comandat s-au cumpărat bunuri pe internet în ultimele trei luni din 2024. Regiunile cu cea mai slabă penetrare a comerțului electronic sunt Oltenia, undeva pe la 38% și sudul Munteniei cu undeva pe la 39%, iar celelalte regiuni istorice ale țării se situează în jurul mediei de aproximativ 55%. Pe zona de nord-est vedem o dinamică în linie cu această medie, cu undeva la 51% penetrare a comportamentului de achiziție online. Această distribuție ne arată faptul că există mult loc de creștere în afara zonei metropolitane București, un lucru foarte, foarte important pentru retaileri, pentru comercianții online. Atât timp cât ei reușesc să capteze interesul emergent al publicului din aceste zone, pot avea succes.

Horia Daraban: Pentru că spuneați că este loc de mai bine, este loc de creștere, aș vrea să vorbim și despre provocările, hai să nu zic, piedici, care se află în dreptul companiilor ce practică comerțul electronic, în dreptul clienților. Care sunt aceste provocări? Bineînțeles, ne raportăm și la timpul prezent, ceea ce se întâmplă acum, ceea ce ar urma să se întâmple în acest an 2025.

Raluca Simion:  În primul rând, climatul macroeconomic și socio-politic își lasă cu certitudine amprenta asupra dinamicii pieței de e-commerce, așa cum se întâmplă la nivelul întregului segment de retail. Digitalizarea foarte profundă, automat aduce niște beneficii atât pentru companiile care activează în zona de e-commerce, cât și pentru clienți. Dar această digitalizare poate îmbrăca mai multe forme. Spre exemplu, știm cu toții despre sistemul național e-factură. Începând cu 2025, a devenit obligatorie inclusiv facturarea în sistemul e-factură, direct către consumator. Practic, orice comerciant, în momentul în care are loc o tranzacție cu un client persoană fizică, trebuie să emită o e-factură. Acest lucru categoric are un scop foarte clar și lăudabil, reducerea evaziunii fiscale. Doar că, pentru companii, pentru comercianți, această modificare vine cu un grad ridicat de complexitate, poate crea dificultăți la nivelul operațiunilor, în special pentru comercianții care nu utilizează niște tehnologii performante, pentru comercianții care nu folosesc o platformă bine adaptată pieței din România.

Iarăși, la nivel de influențe asupra pieței, cunoaștem cu toții faptul că România a devenit, din perspectiva comerțului online, o piață foarte atractivă pentru comercianți din afara țării. Și vorbim aici atât de comercianți din Uniunea Europeană, dar și de comercianți din afara UE, în special din China. Acest lucru are un impact mai puțin favorabil asupra comercianților români. Este lesne de înțeles de ce crește foarte mult competiția. Automat, costurile de publicitate au înregistrat creșteri destul de mari. Dar, din fericire, inclusiv pe acest segment, comercianții români au la dispoziție un set puternic de instrumente prin care pot să contracareze această influență venită din afara țării.

Și, spunând instrumente, mă refer în special la faptul că ei au la dispoziție posibilitatea de a oferi o experiență superioară de cumpărare consumatorului, pot oferi un timp de livrare mult mai bun decât un comerciant care nu se află în România, pot oferi livrare gratuită, în felul acesta reușind să ofere consumatorului un întreg pachet de servicii adiționale, pe lângă produsul achiziționat, care să fie convingător și să determine o achiziție.

Horia Daraban: Legat de clienți, se manifestă în comerțul electronic, hai să spun așa, patriotismul economic, adică clientul, dincolo de reperul care înseamnă prețul produsului, să achiziționeze produse, servicii românești?

Raluca Simion: În principal, consumatorul este sensibil la preț. Acesta este un criteriu foarte important după care are loc o achiziție. Acest patriotism de care spuneați dumneavoastră este un demers pe care și noi îl încurajăm, dar nu știu dacă este singurul element care poate să convingă un consumator să cumpere de la un comerciant local și să refuze achiziția de la un comerciant din afara țării. Cred că este foarte, foarte important pentru comercianți, în primul și în primul rând, să înțeleagă faptul că a oferi o experiență completă de cumpărare și niște servicii post-vânzare extrem de bine puse la punct și extrem de convingătoare, acestea sunt, de fapt, lucrurile care pot întoarce balanța în favoarea sa.

Horia Daraban: Având datele pe fundal, putem spune care sunt categoriile de produse care se regăsesc cel mai adesea în coșul virtual de cumpărături?

Raluca Simion: Românii cumpără absolut orice online, orice fel de categorie de produse care se poate cumpăra online. Din partea românilo,r există deschidere spre achiziția online. În 2024, pe baza datelor pe care noi le-am compilat în studiul efectuat, produsele din categoria frumusețe și îngrijire personală au fost în topul preferințelor și, ca și noutate pentru 2024, ele au surclasat zona de fashion, care, până acum, era preferată a românilor. Pe zona de achiziții online, iarăși, o dinamică interesantă vedem la produsele de tip farmaceutic; practic, farmaciile online, care au avut o creștere foarte mare de popularitate în achizițiile online. Zona de electronice, care până acum se situa undeva în topul clasamentului, a scăzut un pic la nivel de preferințe, dar acest lucru poate poate fi explicat și într-un context economic și al veniturilor pe cap de locuitor.

Horia Daraban: Ce anume îl determină pe un client din România să aleagă un magazin virtual în detrimentul altuia? Ați spus dumneavoastră, e clar, prețul, prima dată. Dincolo de acest reper, ce anume îl face pe client să aleagă un anumit magazin virtual?

Raluca Simion: Cred că trebuie să privim acest subiect ca un cumul de factori. Un consumator online niciodată nu va alege un magazin online doar pe baza unui singur criteriu. Decizia de a cumpăra dintr-un magazin online, de obicei, se face prin cântărirea-evaluarea mai multor factori de importanță pentru consumator. În topul motivelor pentru care cineva alege să cumpere un magazin online sau primul lucru, să spunem așa, după care se uită, ar fi livrarea gratuită. E un comportament ușor de explicat. Practic, dacă mergi să cumperi de la un magazin fizic nu plătești o taxă de transport. Practic, și în comerț online așteptarea este să nu plătești altceva în plus decât prețul efectiv al produsului. Iarăși, un factor foarte important este existența unei descrieri detaliate a produsului în magazinul de unde se face achiziția; practic, să am toate detaliile, specificații tehnice în cazul în care se aplică imagini reprezentative, videoclipuri cu produsul respectiv, astfel încât decizia mea în calitate de cumpărător să fie cât mai bine informată.

Iarăși, apoi mergem în zona de prețuri și costuri. E foarte important pentru consumatori să nu existe diverse taxe ascunse pe care să nu le poată identifica în timpul procesului de achiziție, astfel încât să nu fie surprins la final, fix înainte de a apăsa butonul de plasare comandă, că mai există o taxă despre care nu fusese informat și comercianții trebuie să aibă foarte mare grijă, din această perspectivă, la transparență în ceea ce privește costurile. Un ultim factor foarte important din acest cumul, care implică mulți alții, este returul gratuit. Acest lucru dă foarte multă încredere consumatorului online. Există, bineînțeles, rațiuni legate de preferințe, poate mi-a plăcut produsul, poate nu mi-a plăcut, poate mi se potrivește, poate nu.

Consumatorul vrea să aibă această flexibilitate de a putea da înapoi produsul și într-un mod foarte facil, bineînțeles, fără să trebuiască să plătească ceva în plus pentru asta.

Horia Daraban: Putem face o comparație între ceea ce înseamnă această zonă a comerțului electronic din România și ceea ce se întâmplă în alte state din Europa de Est. Europa de Sud-Est? Cum stă România la acest capitol?

Raluca Simion: Întreaga regiune a înregistrat în toată această perioadă o tendință pozitivă la nivel de e-commerce, dar există, bineînțeles, state care sunt mai dezvoltate și altele care sunt mai puțin dezvoltate. La nivel de regiune, în general, comparația se face cu Polonia, care este una dintre cele mai puternice țări și una dintre piețele cu cele mai mari valori din regiune în zona de e-commerce. Dacă am considerat Polonia ca fiind 100% ca să o avem ca baze de comparație, România se situează la aproximativ 25% ca valoare de piață de e-commerce în raport cu Polonia. Ce este însă interesant este faptul că Cehia, o țară care, practic, are o populație aproximativ jumătate față de România, are o valoare mai mare a pieței. Este undeva la 31% din valoarea Poloniei. Dacă menținem aceeași bază de comparație, alte țări din regiune, Ungaria, spre exemplu, și Bulgaria sunt sub România ca valoare a pieței.

Și iarăși, aici, vedem o veste bună: e-commerce-ul cross-border, practic, vânzarea de către comercianții români în alte țări are un potențial foarte bun și reprezintă oportunitate.

Horia Daraban: Aș vrea să încheiem dialogul nostru, doamna Simion, cu o trimitere la ceea ce înseamnă avantajele pe care le aduce inteligența artificială, cu atât mai mult dacă vorbim despre comerțul electronic și în acest sens, vă întreb: sunt pregătiți și-au adaptat afacerile comercianții virtuali la această realitate, îmbrățișând avantajele pe care le aduce inteligența artificială?

Raluca Simion: Din perspectiva aplicării AI-ului (inteligenței artificiale) în zona de comerț, avem două mari categorii: o dată, în zona de comerciant; practic, în zona de operațiuni desfășurate de comerciant, unde automatizările, tehnologiile, care vin să elimine o parte dintr-o muncă manuală repetitivă, tehnologii care să reducă riscul de eroare umană, ajung să ofere un avantaj competitiv foarte mare comerciantului. Și ca să vă dau câteva exemple, avem soluții de AI care să genereze în mod automat descrieri de produse într-un mod extrem de prietenos și pe înțelesul consumatorului; avem instrumente de AI care să efectueze traduceri automate, păstrând spiritul limbii dintr-o țară, în cazul în care comerciantul vinde afara granițelor țării și multe, multe alte lucruri în care putem folosi AI-ul pentru a ne optimiza efectiv operațiunile. Al doilea mare segment în care vedem AI-ul în acțiune este în zona de experiență a clientului, respectiv acele tehnologii menite să fluidizeze și să personalizeze experiența clientului într-un magazin online.

Practic, AI-ul aici vine să analizeze un comportament al utilizatorului în timp real. Există o serie foarte largă de date prin care AI poate face predicții în ceea ce privește preferințele unui consumator sau ce consideră ca fiind de necesitate pentru utilizatorul respectiv și în felul acesta îi poate sugera în mod dinamic și automatizat produse care să corespundă nevoilor și profilului său. Acestea sunt doar câteva dintre modurile în care vedem AI-ul manifestându-se în zona de e-commerce. În momentul de față, ele sunt mult mai multe și mult mai ample, dar pentru a menține discuția la o lungime potrivită, le menționez doar pe acestea.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: AI/Gemini

„Fii Alt(cineva) pentru o zi!” Elevi de la Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga” Negresti, Vaslui în direct la Radio Iași

Publicat de Andreea Drilea, 24 martie 2025, 09:55

O parte din echipa de la Teen Voice Alliance Negrești, Vaslui, a venit la Radio România Iași. O provocare inedită prin proiectul „Fii Alt(cineva) pentru o zi!”

Câțiva elevi de la Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga”, Negresti, Vaslui, au intrat în lumea radioului, au văzut ce înseamnă să lucrezi într-un post de radio si au fost invitatii Adinei Suhan în matinal. Nu a lipsit nici coordonatoarea proiectului, prof. de istorie Mihaela Hânceanu:

Au fost prezenți: Bogdan Hanu – clasa a XI-a, Bianca Mititelu de la Școala Gimnazială ”Mihai David”, Ana Cioată – clasa a IX-a, Sabina Șoroagă – clasa a XI-a și Denisa Mardare – clasa a X-a.

#StareaEducației (INTERVIU): Prof.dr. Adrian Iftene de la Facultatea de Informatică a UAIC Iași: “Nu recomand elevilor și studenților de la licență utilizarea inteligenței artificiale în procesul de învățare. Recomand să o folosească atunci când știu să rezolve o problemă și nu atunci când nu știu. AI trebuie utilizată în cunoștință de cauză.”

Publicat de Andreea Drilea, 21 martie 2025, 12:27

Sunt și studii care susțin că instrumentele bazate pe inteligența artificială pot fi foarte utile pentru diverse obiective educaționale, însă există și riscul ca acestea să inhibe procesul de învățare. Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat despre beneficiile și riscurile utilizării inteligenței artificiale în procesul educațional cu domnul profesor doctor Adrian Iftene, de la Facultatea de Informatică a Universității ”Alexandru Ioan Cuza din Iași”, prorector al instituției.

Andreea Daraban: Mai întâi, v-aș ruga să ne explicați ce este de fapt inteligența artificială?

Adrian Iftene: Inteligența artificială încearcă să ne ajute cu task-urile repetitive, activități pe care noi le facem în mod zilnic. Le putem face mai ușor, mai repede, poate mai bine cu ajutorul inteligenței artificiale. Ca arie de acoperire, inteligența artificială prinde foarte bine în zona procesării de texte, gândiți-vă la ChatGPT, zona procesării de imagini, aici, gândiți-vă la deblocarea telefonului cu ajutorul amprentei sau cu ajutorul feței, zona de procesare audio, aici avem Shazam, avem vocile artificiale generate pe calculator, zona procesării de materiale video și aici sunt o mulțime de aplicații care identifică, de exemplu,  bagajele suspecte într-un aeroport, situații de criză în orașele care sunt monitorizate cu ajutorul camerelor video. Dar intră și zona roboticii. În zona roboticii am avansat destul de mult. În primul rând, sunt state, precum China, care au investit foarte mult în zona roboticii, iar în spitale sunt folosite în mod extensiv. Mai intră și zona de procesări de date de dimensiune mare. Sunt foarte multe aplicații pe care le avem pe telefon sau pe calculator care folosesc inteligența artificială. Gândiți-vă la aplicațiile pe care le folosim zilnic: mergem la serviciu cu ajutorul unui Google Maps, care are elemente de inteligență artificială, folosim operații de traducere, căutăm pe internet, scriem texte. În momentul în care scriem un text și e greșit, primim sugestie de corectare, inteligența articială intervine și încearcă să ne ajute. Peste tot primim ajutor, fie că știm, fie că nu știm, de la inteligența artificială.

Andreea Daraban: Care sunt beneficiile utilizării inteligenței artificiale în procesul educațional?

Adrian Iftene: Am să încerc să vă dau niște exemple din activitățile pe care le am eu cu studenții. În procesul educational, de multe ori ne ajută, dar ne poate și încurca, cum bine ați precizat. Inteligența artificială este un ajutor pentru cei care au un anumit nivel de pregătire. Dacă nu ai acel nivel de pregătire, s-ar putea ca inteligența artificială să te încurce din cauză că nu înțelegi calitatea răspunsurilor pe care le primești. Nu-ți dai seama că un răspuns este greșit sau că nu este adecvat întrebării pe care ai pus-o. Pe studenții din anii de licență, noi îi încurajăm să nu folosească inteligența artificială.  Să capete informațiile de bază, să studieze materiile pe care le au în cursul anilor, să-și facă temele săptămână de săptămână, să își ridice nivelul încet-încet, astfel încât la momentul când își termină licența și chiar la masterat sau doctorat, să folosească inteligența artificială în cunoștință de cauză, știind de fapt cum s-ar rezolva o problema. Și, astfel,  în loc să aloce timp pentru a rezolva 10 probleme în 10 ore, dacă o problemă  se rezolvă într-o oră, cu inteligența articială s-ar putea rezolva toate cele 10 probleme asemănătoare în doar jumătate de oră. În astfel de situații, când știi care este soluția la o problemă, este foarte util să folosești inteligența artificială. De aceea le recomand studenților, elevilor, să folosească inteligența articială când știu să rezolve o problemă, nu când nu știu să o rezolve. Inteligența artificială este foarte utilă. Le-am recomandat studenților să o folosească, de exemplu pentru pregătire la examen. Eu am undeva la 12 cursuri pe care le pregătesc. Am materiale video, am materiale PDF-uri, am pptx-uri, am o multitudine de tipuri de documente. Pentru a-și face un rezumat, pentru a-și extrage niște notițe din toate aceste materiale, inteligența articială este foarte utilă. Eu am făcut un experiment cu astfel de materiale și mi-a extras din peste 700 de slide-uri, deci un volum foarte, foarte mare de material, a extras 10 pagini în care toată această informație, inclusiv din video, a fost structurată într-un document în care erau precizate și sursele de unde și-a luat informația respectivă. Deci, în astfel de situații, ca să se pregătească pentru examen, să se pregătească pentru evaluări, poate fi folosită inteligența artificială.

“Le recomand elevilor să  folosească AI  la temele sau la proiectele unde ai nevoie de inventivitate, pentru a primi idei, dar nu pentru a rezolva tema respectivă sau proiectul respectiv.”

Andreea Daraban: Dar în ceea ce îi privește pe elev?  Sunt elevi în clase de gimnaziu, în clase de liceu care utilizează inteligența artificială.  E de recomandat, care sunt pericolele?

Adrian Iftene: La temele de la Matematică nu aș recomanda. La temele de la Limba Română, unde au de compus ceva, nu aș recomanda. Le-aș recomanda să o folosească la temele sau la proiectele unde ai nevoie de inventivitate. Și eu mai fac asta în momentul în care organizez, de exemplu,  un eveniment și vreau să mă gândesc la toate aspectele care ar putea intra în organizarea acelui eveniment. Să-mi spună ce părere are despre organizarea evenimentului, să-mi dea niște sugestii. De regulă, dă foarte multe sugestii. Eu am în minte deja două-trei sugestii, iar de multe ori, acestea sau planul meu se află în răspunsurile lui, dar aflu și două-trei direcții la care nu mă gândisem și care sunt foarte potrivite pentru a face tema respectivă, pentru a organiza evenimentul respectiv. În astfel de situații le recomand elevilor să o folosească, pentru a primi idei, dar nu pentru a rezolva tema respectivă sau proiectul respectiv.

“Profesorii ar putea utiliza inteligența artificială pentru personalizarea temelor sau a modului de predar, pentru a-i ajuta la evaluare și pentru a-i ghida în ceea ce fac.”

Andreea Daraban: În ceea ce îi privește pe profesori, mă refer atât la cei din mediul universitar, cât și la cei din preuniversitar, cum îi poate ajuta inteligența artificială?

Adrian Iftene: De multe ori noi lucrăm și cu elevi sau studenți care au dizabilități. Poate nu văd suficient de bine, poate nu aud suficient de bine, poate au nevoie de un program personalizat de învățare. În astfel de situații,  recomand folosirea inteligenței artificiale. Pe baza materialelor de la cursul meu, mi-am creat un ChatGPT, atât textual cât și vocal, cu care cineva care dorea să învețe materia respectivă putea să interacționeze. Deci, cineva se așază în fața calculatorului, începe prin voce să pună întrebări despre materia respectivă, primește definiții, primește exemple, primește soluții la problemele pe care le ridici. În astfel de situații, când avem astfel de copii care au nevoie de ajutor suplimentar, le recomand profesorilor să își creeze resurse personalizate pentru elevii respectivi și să le folosească. O studentă de-a mea are un proiect de licență în care s-a gândit să personalizeze lecțiile pentru elevi în funcție de nivelul acestora. Acesta ar fi un mare avantaj pentru profesori.  Să aibă niște unelte care să personalizeze temele, care, în funcție de nivelul lor, în funcție de răspunsurile pe care elevii le dau la teste, să personalizeze din nou actul învățării.

Andreea Daraban: Ar putea fi utilizată inteligența artificială pentru a personaliza modul de predare?

Adrian Iftene: Sigur.  Gândiți-vă la un test pe care îl generăm automat și acel test are întrebări din mai multe zone ale materiei, din capitolul introductiv, din capitolul doi, din capitolul trei și din capitolul patru. Elevii  vor răspunde în funcție de modul în care au învățat și cum au reținut sau în funcție de afinitățile pe care le- au avut pentru secțiunile respective din materie. În urma unui test, ne dăm seama că patru elevi au răspuns foarte bine la prima parte a capitolelor pe care le-au învățat. Alți elevi au răspuns mai bine în partea finală a materie pe care au studiat-o. Din acest punct poate să apară învățarea personalizată a elevilor. Li se pot da exerciții, se poate insista cu exerciții din zonele pe care nu le-au acoperit foarte bine sau unde nu au răspuns foarte bine, astfel încât, în viitor, nivelul lor în acele zone să crească. De asemenea, când avem teste, le recomand profesorilor să construiască teste, din cauză că acest proces, corectarea lor  reprezintă o activitate repetitivă, care mănâncă foarte mult timp, iar de la an la an, trebuie generate noi teste. Cu inteligența artificială astfel de provocări se pot face foarte ușor.

Andreea Daraban: Ar putea fi inteligența artificială utilizată și pentru o evaluare și pentru o notare echitabile?

Adrian Iftene: Pentru a ajuta pe profesorii la evaluare și pentru a-i ghida în ceea ce fac.  Dar nu pentru a-i înlocui pe profesori, din cauză că de multe ori inteligența artificială halucinează.

“Dorim să folosim inteligența artificială ca să ne ajute, nu să ne înlocuiască sau să ia decizii în locul nostru.”

Andreea Daraban: Dar ar putea introduce niște standarde? De exemplu, mă gândesc la învățământul preuniversitar, unde se vorbește despre inexistența unor standarde de evaluare și de inexistența unor evaluări standardizate.

Adrian Iftene: Eu n-aș lăsa inteligența artificială să stabilească aceste standarde.  Aș pune inteligența artificială să respecte niște standarde pe care le am eu în minte și pe care doresc să le urmărească. Asta da.  Sunt lucruri diferite, cum bine ați precizat, și dorim să folosim inteligența orticială ca să ne ajute, nu să ne înlocuiască sau să ia decizii în locul nostru.

Andreea Daraban: Mulți profesori vorbesc despre hățișul acesta birocratic cu care au de-a face, îi poate ajuta inteligența artificială în acest sens?

Adrian Iftene: Așa e, inteligența articială ne ajută să facem documente. De multe ori trebuie să creăm anumite documente conform standardelor pe care le avem în educație. În momentul în care îi spui ce anume să scrie în aceste documente, îi dai ideile principale, este în stare să-ți genereze o pagină de text în care îmbracă ideile pe care le ai tu într-o formă adecvată pentru a fi prezentate. Evident, ele trebuie verificate. Recomand și în momentul în care se generează teste și în momentul în care se realizează materiale de învățare, ca profesorul să verifice aceste materiale. Pentru diversitate ne ajută.  Dar acea diversitate s-ar putea să conțină și halucinare și atunci noi trebuie să o aducem pe drumul corect și să corectăm răspunsurile  sau  variantele pe care le dă inteligență artificială.

“Cred că în viitor, va fi preferat, la un loc de muncă, absolventul de facultate ce va stăpâni domeniul pentru care s-a pregătit, dar care va stăpâni și inteligența artificială pe domeniul respectiv.”

Andreea Daraban: Ar putea fi, într-un viitor îndepărtat, înlocuit omul cu inteligență artificială? E o temă care macină pe multă lume.

Adrian Iftene: Eu le recomad studenților, absolvenților de facultăți să vadă și cum inteligența artificială i-ar putea ajuta în ceea ce au învățat, în activitățile pe care le vor desfășura. Părerea mea este că, în viitor, între un absolvent de facultate care va stăpâni un domeniu și un absolvent de facultate care va stăpâni domeniul respectiv, dar va stăpâni și inteligența artificială pe domeniul respectiv,  va fi preferat cel care va avea inteligența artificială alături de el.

“Inteligența artificială ne va face mai leneși și va duce la atrofierea unor simțuri. În procesul de învățare, în momentul în care nu ne exersăm creierul să facă exerciții, el va deveni leneș, iar la un examen rezultatele nu vor fi bune.”

 

Andreea Daraban: Ce riscuri presupune totuși utilizarea inteligenței artificiale de către elevi, de exemplu? Am putea vorbi despre o posibilă dependență? S-a făcut un studiu în Statele Unite, la Universitatea din Pennsylvania. S-au realizat niște teste de antrenament la matematică și s-a constatat că inteligența artificială i-a ajutat foarte mult pe elevi să se antreneze, dar în momentul evaluării propriu-zise, când nu au mai avut alături inteligența artificială, rezultatul a fost dezastruos.

Adrian Iftene: Așa este.  Inteligența artificială, evident, ne va face mai leneși din cauză că vom apela la ea să găsim răspunsul mai repede și mai ușor, va duce la atrofierea unor simțuri. S-au făcut studii care arată că în momentul în care ne ghidăm cu ajutorul Google Maps, care preia funcțiile noastre de orientare, simțul nostru de orientare a fost afectat și nu ne mai orientăm așa ușor fără Google Maps, cu harta, cum făceam odată după soare, după râul care este în stânga noastră, după orașul care ar trebui să fie în dreapta, ar trebui să avem suficiente informații pentru a ne deplasa într-o anumită direcție, în direcția dorită. Ceea ce nu se mai întâmplă. Similar este și în procesul de învățare. În procesul de învățare, în momentul în care nu ne exersăm creierul să facă exerciție de matematică, el va deveni leneș și în momentul în care va avea un test nu va fi în stare să rezolve testul respectiv.

Andreea Daraban: La fel e și cu gândirea critică…

Adrian Iftene: La fel și gândirea critică. Dacă lăsăm gândirea critică pe baza inteligenței artificiale, ni se va atrofia gândirea critică și nu vom mai fi în stare să discernem ce este bun și ce nu este bun. Am să vă povestesc și eu despre un experiment pe care l-a făcut un profesor de la o universitate din străinătate. A dat un proiect la două grupe de studenți, același proiect. La prima grupă de studenți le-a dat voie să folosească inteligența artificială pentru a rezolva proiectul respectiv. La a doua grupă de studenți le-a dat voie să folosească orice de pe internet, căutare pe Google, materiale disponibile, documentație pentru a rezolva același proiect. Echipa 1, cea care a folosit inteligența artificială, a reușit să rezolve proiectul foarte repede și foarte bine.  La cea de-a doua grupă a durat mai mult până au înțeles de fapt ce trebuie făcut, care sunt pașii.  După ce au parcurs pașii, au reușit să rezolve și ei foarte bine proiectul, dar a durat mai mult. În a doua fază a experimentului, profesorul le-a cerut la ambele grupe de studenți să rezolve același proiect dat inițial, dar fără să folosească nicio resursă, nici inteligența artificială, nici resurse disponibile pe internet, absolut nimic, doar mintea proprie. Evident, prima grupă, care a folosit inteligența artificială și n-a înțeles ce a făcut inteligența artificială și cum s-a obținut soluția care i-a fost oferită, nu au fost în stare să rezolve deloc proiectul respectiv. Pe când cea de-a doua grupă a fost în stare să-și amintească pașii pe care i-a parcurs într-o primă etapă cu ajutorul materialului de pe internet și a reușit până la urmă să rezolve proiectul respectiv. Cam în aceeași situație sunt și elevii și studenții noștri. Le recomand să nu folosească inteligența greșeală când nu știu să rezolve o problemă, din cauză că nu înțeleg ce face inteligența artificială și nu înțeleg soluția care a fost oferită de inteligență artificială. Recomandarea mea este să învețe să rezolve probleme, să stăpânească foarte bine rezolvarea acelor probleme, să înțeleagă când o soluție este corectă, când o soluție nu este corectă, ceea ce spuneați de gândirea critică, să fie în stare să corecteze o soluție greșită, să facă să devină soluție corectă. Și în felul acesta, inteligența artificială nu-i va încurca, nu-i va dezavantaja când o vor folosi, ci îi va ajuta. Își vor da seama în momentul în care vor folosi inteligența artificială că o soluție la o problemă este corectă și atunci e foarte bine, trec la problema următoare, dar își vor da seama și când o soluție este incorectă. Și asta este cel mai important lucru. Să-și dea seama când soluția este incorectă și să-și dea seama cum să corecteze soluția respectivă.

Andreea Daraban: E foarte greu cu copii de vârste mici.

Adrian Iftene: Da, este greu să facem astfel de experimente, dar la vârstele mici, cum am zis și la început, aș ține inteligența articială cât mai departe de ei. I-aș lăsa să-și formeze gândirea pentru a rezolva problemele singuri și de-abia după aceea, într-o etapă ulterioară, să folosească inteligența artificială.

“Profesorii trebuie să știe până unde să le dea voie elevilor să folosească inteligența artificială. Și de asemenea, să-și dea seama când sunt elevii suficient de pregătiți  pentru a o folosi.”

Andreea Daraban: Estonia a lansat prima inițiativă mondială pentru introducere ChatGPT EDU și a chat-boturilor în toate școlile la începutul noului an școlar. 20.000 de elevi de liceu de clasele a X-a și a XI-a și cei 3000 de profesori ai acestora vor primi acces gratuit la ChatGPT și la alte instrumente de inteligență artificială.  Cum vedeți această inițiativă?

Adrian Iftene:  La clasa a X-a încă e mai bine decât la clasele primare sau gimnaziu. Dar, încă mi se pare devreme.  Acum depinde cum va funcționa acest ChatGPT pentru educație. Dacă le va da toată soluția, vor avea o problemă în viitor. Dacă le vor da pașii necesari pentru a construi soluția, va fi de ajutor pentru orice elev de clasa a X-a să știe ce pași trebuie să parcurgă pentru a rezolva un anumit tip de problemă.

Andreea Daraban:  Ar trebui niște cursuri care să-i pregătească pe elevi pentru folosirea inteligenței artificiale?

Adrian Iftene:  Da, dar și pe profesori. Din cauză că profesorii trebuie să știe până unde să le dea voie elevilor să folosească inteligența artificială și unde să zică stop în a folosi inteligența artificială. Și de asemenea, să-și dea seama că, din acest moment, elevii au un nivel suficient de ridicat și pot folosi inteligența artificială pentru a face ceva mai repede sau mai ușor sau mai inventiv sau mai creativ.

“La Facultatea de Informatică noi am decis ca studenții să folosească cât mai puțin inteligența artificială la nivel de licență. Dar în momentul în care o folosesc, ei trebuie să fie în stare să explice foarte bine ceea ce au obținut cu ajutorul AI.”

Andreea Daraban:  Mai puțin de 50% dintre școlile europene au o politică de utilizare a inteligenței artificiale. Sunt necesare niște norme clare pentru utilizare acestor instrumente și de ce?

Adrian Iftene:  Da, trebuie să stabilim niște norme clare. Se trece foarte ușor de la a folosi inteligența artificială la plagiat. Ne vine foarte ușor să zicem că ceea ce a generat inteligența articială este făcut de către noi și nu este adevărat. În cazul Facultății de Informatică, să știți că lucrurile nu sunt ușor de decis și de controlat. Noi am decis ca studenții să folosească cât mai puțin inteligența artificială în a și-a rezolvat temele la nivel de licență, la nivel de construire a lucrării de licență, a părții scrise, a părții practice, aplicate.  Dar în momentul în care o folosesc, să fie în stare să explice foarte bine ceea ce au obținut cu ajutorul inteligenței artificiale, să își dea seama ce este bun și ce nu este bună în soluția oferită.

“Se pune problema dacă este etic să avem articole științifice în care ChatGPT este unul dintre co-autori. Cred că ar trebui stabilite norme clare în privința domeniilor în care poate fi utilizată inteligența artificială.”

Andreea Daraban: Ar trebui și din punct de vedere etic să fie redactate niște norme…

Adrian Iftene: În zona etică este cel mai important. Vă dau un exemplu din zona scrierii de articole. Noi scriem articole științifice în urma proiectelor pe care le avem cu studenții la nivel de licență, la nivel de masterat, la nivel de doctorat. Sunt tematici actuale și e important să diseminezi rezultatele pe care le obții. De câțiva ani au început să apară articole în care unul dintre autori este ChatGPT și se pune problema dacă este etic să avem astfel de articole, în care ChatGPT este unul din co-autori. Și asta din cauză că e greu să delimitezi unde este munca ta, care este contribuția ta, care este contribuția inteligenței artificiale și e greu să tragi linia între ce gândești tu și ceea ce ai făcut tu și ceea ce a fost făcut cu ajutorul inteligenței artificiale. Din acest motiv, poate ne va fi mai ușor și mai simplu să interzicem foarte mult inteligența artificială și să precizăm foarte, foarte clar unde poate fi folosită, în zone precum aranjarea documentelor, precum formatarea documentelor, eliminarea erorilor, corectarea gramaticii. Deci să folosim inteligența articială, dar să știm cum a fost folosită și cum ne-a ajutat. Din cauză că dacă noi facem niște greșeli gramaticale și data viitoare vom folosi iar inteligența artificială, acele greșeli gramaticale vor rămâne în modul în care gândim sau în modul în care scriem și nu vrem asta. De aceea, partea aceasta de feedback, pe care îl obținem în urma folosirii unor astfel de resurse, este foarte important.

Andreea Daraban: Există instrumente care să prevină frauda atunci cândd este utilizată AI?

Adrian Iftene: Și da și nu.  Din cauză că sunt unelte care în momentul în care generați texte sau imagini sau video cu ajutorul inteligenței artificiale,  vă spun din start că sunt făcute 100% cu inteligența artificială, cu niște semne foarte vizibile, cum sunt, de exemplu,  acele evenimente în care vedem un poster și ne dăm seama că este făcut cu AI,  din cauză că e foarte complex, are foarte multe elemente, are foarte multe mesaje. Dar să știți că sunt unelte care fac ca textele, imaginile, vocea pe care o generează să pară umană. Adică începe să introducă niște imperfecțiuni în textul pe care l-a generat, în imaginile care au fost generate, în vorbirea generată și astfel încât detectăm sau nu detectăm că a fost utilizată AI. Și asta în funcție de ce unelte au fost folosite. Deci, sunt instrumente care fac ca un text să pară că nu a fost generat cu inteligență artificială.

Andreea Daraban:  Ar trebui introdus o disciplină opțională în școli, la liceu, la gimnaziu, legată de cum interacționăm cu inteligența artificială, cum ne raportăm la ea, cum o folosim, astfel încât elevii și viitorii studenți să capete această dexteritate și să o folosească în beneficiul lor și fără să încalce normele etice?

Adrian Iftene: Nu aș fi pentru introducere unor astfel de discipline, aș face altceva. Aș invita profesorii, ca pe domeniile pe care activează, să prezinte cum i-ar putea ajuta pe elevii inteligența artificială.  De exemplu, profesorul de matematică să vină și să spună elevilor: noi rezolvăm problema așa, dar uitați cum ar putea inteligența artificială să vă ajute în a face ceva în domeniul matematici. Similar la istorie. E greu ca cineva, care nu are toate aceste abilități de la toate materiile care se predau în liceu sau gimnaziu, să vină și să spună, specific ficărui domeniu, cum ar fi mai bine de făcut.  Profesorii să-și dea seama cum ar dori ei ca elevii să se comporte în interacțiunea cu inteligența artificială, când se discută de materia pe care o predau.

Andreea Daraban: Pe final, ca o concluzie, cum trebuie să privim inteligența artificială?  Cu precauție, cu teamă, cu interes…

Adrian Iftene: Cu toate.  E greu de zis. Suntem în etapa în care încă învățăm foarte multe despre cum putem folosi inteligența artificială în toate activitățile noastre. Sugestia mea este să nu ne speriem de inteligența artificială.  Să încercăm, chiar dacă o să ne lovim cu capul de multe ori, să o luăm alături de noi și să ne ajute în toate activitățile pe care le facem. Din cauză că, pe viitor, va fi important să fim mai eficienți, mai rapizi în a rezolva anumite probleme, mai ales la un viitor job. Poate că pe perioada învățării, elevilor nu li se cer să rezolve foarte, foarte multe probleme, să rezolve foarte multe, multe sarcini și atunci inteligența artificială ar putea fi lăsată deoparte. Dar în momentul în care ne vom angaja și vom avea cerințe din ce în ce mai mari de la șefii, sau în echipele în care vom fi implicați, atunci inteligența articială ne va ajuta foarte mult în ceea ce vom face. Deci, momentan, elevilor, studenților le recomad să mai aștepte, dar să aibă în minte ca inteligența articială să fie lângă ei în momentul în care vor termina studiile, în momentul în care se vor angaja pe viitor.

Varianta audio a interviului:

Adrian Iftene este profesor doctor la Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prorector al instituției. Domeniile sale de interes includ  procesarea limbajului natural (recunoașterea entităților de tip nume și analiză de sentimente, sisteme de tip întrebare-răspuns, căutare documentară, supraveghere pe Internet) atât pe limba română, cât și pe limba engleză. De asemenea,  are experiență în analizarea rețelelor sociale (Twitter, Facebook, MySpace, Flickr), în realizarea profilurilor de utilizator și în credibilitatea resurselor;  procesarea imaginilor (folosind tehnici statistice, de învățare automată și rețele neuronale);  aplicații în zona tehnologii noi (realități augmentate și virtuale, Amazon Alexa, aplicații mobile și controlul aplicațiilor prin gesturi și cu ajutorul ochilor);  inginerie software (analiza cerințelor, modelare arhitecturală și detaliată, implementare și asigurare a calității).

În ultimii ani, a dezvoltat împreună cu studenții aplicații și platforme pentru orașe inteligente și sănătate inteligentă și a folosit inteligența artificială în boli precum cancerul colorectal, accidentul vascular cerebral, fibrilația atrială, Alzheimer, malaria și tuberculoza. Până acum, a fost implicat în 20 proiecte de cercetare (10 internaționale și 10 naționale), în 10 programe operaționale, în 6 mobilități ERASMUS și în 3 acțiuni COST. A publicat peste 300 de lucrări, indexate în baze de date internaționale.

Fii om de radio pentru o zi! Bogdan Hanu, coordonatorul proiectului Teen Voice Alliance Negrești, Vaslui în direct la Radio Iași

Publicat de Andreea Drilea, 21 martie 2025, 10:06

Fii om de radio pentru o zi!

Echipa de la Teen Voice Alliance Negrești, Vaslui, vine la Radio luni, 24 martie 2025.

O provocare inedită prin proiectul „Fii Alt(cineva) pentru o zi!”

Bogdan Hanu, coordonatorul proiectului, în matinalul Radio România Iași.

Câțiva elevi de liceu de la Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga”, Negresti, Vaslui, vor intra în lumea radioului, vor vedea ce înseamnă să lucrezi într-un post de radio si vor fi invitatii Adinei Suhan în matinal.

21 martie, Ziua Internațională a Pădurilor. Copacii de mâine se plantează azi! Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Publicat de Andreea Drilea, 21 martie 2025, 10:00

21 martie, Ziua Internațională a Pădurii. Copacii de mâine se plantează azi!

„Plantăm viitorul. Arbori pentru oameni și natură”, proiect îndrăzneț la Liceul de la Târgu Frumos.

Cătălin Condrea, directorul Liceului Special „Moldova” Târgu Frumos, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan:

Dosarul ”Colectiv 2” din nou pe masa procurorilor, la 10 ani de la tragedie. IMPERATIV cu Maria Nedelcu (21.03.2025)

Publicat de Andreea Drilea, 21 martie 2025, 08:52 / actualizat: 26 martie 2025, 8:50

Se reia ancheta pentru condițiile din spitale și transferurile răniților. 65 de oameni au murit dintre care 37 în spitale, după ce au contractat infecții nosocomiale, iar rudele lor au acuzat că nu au fost transferați la timp în străinătate.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestațiile depuse de o parte dintre supraviețuitorii incendiului de la Colectiv. Dosarul fusese clasat în iunie 2024.

Printre cei vizați de plângerile victimelor se aflau șeful DSU Raed Arafat și ministrul Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu.

Anunțul Instanței Supreme a venit la 2 zile după tragedia din Macedonia unde 59 de oameni au murit în urma incendiului într-un club, caz similar cu cel de la noi. În România, la 10 ani de la tragedie nu sunt îmbunătățiri majore în spitalele de arși și nici corupția nu a fost eliminată din domeniul autorizărilor ISU pentru cluburi.

S-a schimbat ceva în bine la 10 ani de la Colectiv? Dezbatem subiectul, astăzi, 21 martie 2025, la Imperativ, cu șeful DSU Raed Arafat și cu președintele Asociației Colectiv, Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru care și-a pierdut viața în urma incendiului.

Emisiunea a fost transmisă pe toate frecvențele Radio Iași precum si pe pagina noastră de Facebook, de la ora 14.00.

Realizator Maria Nedelcu

Extind Cowork+ se lansează astăzi, 20 martie 2025, la Iași. Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Publicat de Andreea Drilea, 20 martie 2025, 10:13

Concept nou de corporate coworking pe o suprafață de 600 mp.

Catrinel Zaharia, vector de comunicare Extind Cowork+ s-a auzit în matinal cu Adina Șuhan:

Extind Cowork+ s-a lansat oficial la Iași: primul spațiu de corporate coworking din oraș

Iasi, 20.03.2025

Extind Cowork+, primul spațiu de corporate coworking din Iași, și-a deschis oficial porțile, oferind un mediu modern și flexibil pentru echipe și companii care caută o alternativă eficientă la birourile tradiționale.

Evenimentul de lansare, care a avut loc în clădirea Sandru Office, pe Șoseaua Națională 31, a reunit reprezentanți ai comunității de business, antreprenori și profesioniști din diverse industrii. Participanții au avut ocazia să descopere facilitățile Extind Cowork+, să participe la tururi ghidate și să exploreze avantajele unui spațiu de lucru flexibil, adaptat noilor tendințe din piața muncii.

Extind Cowork+ dispune de 75 de locuri, incluzând birouri private pentru echipe între 4 și 20 de persoane. Spațiul a fost conceput special pentru companiile care doresc flexibilitate operațională, fără compromisuri în ceea ce privește confortul, infrastructura și tehnologia.

Brandingul a fost realizat de echipa Optimism Works, iar mobilierul specializat a fost produs de către partenerii de la GreenForest.

„Extind Cowork+ aduce la Iași un concept matur de coworking, adresat companiilor care au nevoie de spații de lucru private, dar și de un mediu colaborativ și eficient. Vedem un interes crescut pentru astfel de soluții în rândul firmelor din IT, consultanță și servicii financiare, iar acest spațiu este creat exact pentru aceste nevoi”, a declarat Catrinel Zaharia, co-fondatoare Extind.

„GreenForest susţine spaţiul de coworking Extind Cowork+ prin elemente de mobilier care contribuie la funcţionalitatea şi designul ambiental marca Extind. Considerăm că spaţiile de coworking sunt o soluţie potrivită atât pentru viitorul muncii corporate, cât și pentru susţinerea comunităților antreprenoriale locale. Spaţiile de coworking de proximitate pot contribui la întărirea comunităţilor şi dezvoltarea urbană durabilă, în spiritul oraşelor de 15 minute”, a declarat Sebastian Capotescu, Projects & Marketing Director la GreenForest.

„Cred de mulți ani în potențialul spațiilor de coworking, iar Extind Cowork+ reprezintă mai mult decât un simplu loc de lucru – este o experiență creată special pentru echipe dinamice, care au nevoie de flexibilitate și confort. Am contribuit la dezvoltarea unui brand care reflectă esența acestui concept: profesionalism, colaborare și adaptabilitate la cerințele companiilor moderne. Designul, identitatea vizuală și atmosfera Extind Cowork+ sunt perfect aliniate cu această viziune, oferind un mediu care stimulează atât eficiența, cât și inovația”, a declarat Adrian Mironescu, brand designer la Optimism Works.

Extind Cowork+ completează portofoliul Extind, care include servicii de intermediere pe piața clădirilor de birouri și a spațiilor industriale moderne, oferind astfel o soluție integrată pentru companiile care își dezvoltă prezența în Iași.

Coworking-ul, o tendință accelerată de noile realități ale pieței muncii

Cererea pentru spații de coworking corporate este în creștere, pe măsură ce companiile își reconfigurează strategiile imobiliare pentru a răspunde nevoilor echipelor hibride și ale angajaților care caută mai multă flexibilitate. Un raport recent arată că până în 2030, 30% din totalul spațiilor de birouri vor fi dedicate coworking-ului și soluțiilor flexibile. În acest context, Extind Cowork+ vine ca o soluție adaptată acestei transformări, oferind un echilibru între eficiență, colaborare și confortul unui mediu de lucru profesionist.

Companiile interesate de o soluție pe termen lung pot programa tururi private și discuții dedicate despre opțiunile de închiriere.

„De-ale noastre” (20 martie 2025) Cum a creat Dochia primul mărțișor din lume?

Publicat de Andreea Drilea, 20 martie 2025, 09:09

Etnologul Adina Hulubaș se va auzi în fiecare marți și joi în Bună Dimineața (8.45) și în Pulsul Zilei (12.45) dar și în matinalul de sâmbătă (8.45).

„De-ale noastre” – în căutarea a tot ceea ce înseamnă autentic românesc: tradiții, povețe, locuri sau urmele trecutului și arhitectura prezentului.

Joi, 20 martie 2025, Adina Hulubaș a vorbit despre cum a creat Dochia primul mărțișor din lume și ce se zice în popor:

Zilele Studentului Electronist la Iași, 31.03. – 14.04.2025. Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Publicat de Andreea Drilea, 18 martie 2025, 09:57

Două săptămâni de evenimente studențești propuse de Liga Studenților Electroniști din Iași.

Alexandru Ragea, președintele ligii și Ioana Andrei, vicepreședinte, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan:

Detalii AICI

Uniți pentru viață! Campanie de donare de sânge marca ASCOR Iași. Bună Dimineața la Radio Iași

Publicat de Andreea Drilea, 17 martie 2025, 10:02

Florentina Mătrescu și Maria Argianu, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan:

#StareaEducației: (INTERVIU) Maria Ciulei, inspector ISJ Vaslui: “Învățământul dual este slab reprezentat la nivelul județului. Nici pentru anul în curs și nici pentrul cel viitor nu avem solicitări din partea agenților economici pentru acest tip de învățământ.”

Publicat de Andreea Drilea, 17 martie 2025, 09:19

Despre impactul acestui proiect și beneficiile sale pentru tinerii din Vaslui, dar și despre ce presupune învățământul dual și care sunt diferențele între acesta și cel profesional sau tehnologic, a discutat colega noastră, Andreea Daraban, cu doamna Maria Ciulei, inspector școlar pentru învățământul profesional și tehnic în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Vaslui.

Andreea Daraban: Vorbiți-ne despre acest proiect, CALIFICAT, care se derulează în județul Vaslui. În ce stadiu se află și cum se desfășoară, mai exact?

Maria Ciulei:  CALIFICAT,  denumirea completă “Suport acordat elevilor din Vaslui în obținerea unei calificări cerute pe piața muncii”, este un proiect al cărui beneficiar este Inspectoratul Școlar Județean Vaslui. Cum bine ați precizat, partenerul este Liceul “Ștefan Procopiu”. Se derulează până în noiembrie 2026 și are ca obiectiv creșterea calității și relevanței rezultatelor învățării dobândite la școală și la locul de muncă, prin organizare de stagii de practică interactive și atractive pentru cei 265 de elevi din grupul țintă. Dintre aceștia, ne dorim ca la sfârșitul proiectului, cel puțin 240 de elevi să obțină și calificarea de nivel  III și nivel IV. Elevii care beneficiază de pregătire prin acest proiect sunt de la învățământul profesional, nivel III de calificare și învățământ liceal tehnologic, nivel IV de calificare. Calificările de la care provin elevii sunt: pentru învățământul profesional mecanic auto, tinichigiu, vopsitor auto, electrician auto, electrician exploatare de joasă tensiune, electrician echipamente și aparate electrice și energetice, lucrător hotelieri și recepționeri. De la învățământul liceal tehnologic, nivel IV de calificare, elevii provin de la calificări precum tehnician în activității economice și tehnician electronist. Rezultatele pe care preconizăm noi să le obține sunt un management tehnic și financiar bine realizat, 240 de elevi certificați din cei 265 participanți la stagiile de practică, 22 de acțiuni de promovare dezvoltare durabilă și locuri de muncă verzi, 16 acțiuni de informare și promovare a învățământului profesional și tehnic în rândul elevilor din învățământul profesional și liceal, în rândul părinților și în rândul elevilor care provin din clasa a VIII-a învățământ gimnazial, pentru a promova meseriile pentru care se pregătesc elevii la Liceul “Ștefan Procopiu”, noi parteneriate încheiate cu agenții economici locali.

Andreea Daraban: Ați enumerat o serie de specializări pe care le vor dobândi acești elevi, cum au fost ele alese? S-a făcut un studiu de necesitate a acestor meserii?

Maria Ciulei: Da, s-a făcut o analiză de nevoi. Bineînțeles că au aplicat pentru acest proiect elevi din toată școala, iar acestea sunt calificările pentru care se pregătesc elevii, cu precădere în școala noastră. La învățământul liceal tehnologic există și alte calificări, dar în acest proiect sunt participanți doar elevii de la calificările enumerate.

Andreea Daraban:  Elevii vor primi și burse pe timpul derulării proiectului?

Maria Ciulei:  Beneficiile oferite elevilor din grupul țintă sunt mai multe și anume: vor beneficia de ateliere demonstrative de promovare a meseriilor pentru care se pregătesc. Toți elevii care finalizează stagiul de practică primesc bursă o singură dată, respectiv o bursă de 500 lei,  vor avea oportunitatea să se înscrie la concursuri de practică. Elevii din grupul țintă sunt organizați în nouă grupe de practică. Pentru fiecare dintre cele nouă grupe de practică se organizează concurs și vor beneficia de patru premii pe grupă, deci asta înseamnă în total 36 de premii întâi în valoare de 750 lei, premiul doi 500 lei, premiul trei 250 lei și o mențiune de 100 lei. Deci, în fiecare dintre cele nouă grupe, patru elevi cu activitatea cea mai bună și câștigătorii acestor premii vor primi cele 36 de premii per total proiect.

Andreea Daraban:  Cum se va desfășura acest proiect? Vor avea acces la stagii de practică la numiți agenți economici? Partea teoretică va fi în liceu?

Maria Ciulei: În afara pregătirii teoretice și practice din cadrul liceului, elevii vor participa la activități suplimentare, printr-o practică complementară celei care se desfășoară conform planurilor de învățământ. Vor beneficia de activități practice la agenții economici locali cu care se vor încheia cele nouă parteneriate de practică. Vor participa la activități de sprijin pentru ateliere tematice în care își vor pregăti prezentarea meseriei, prezentări pe care le vor face în rândul elevilor din învățământul gimnazial, pentru a prezenta beneficiile meseriei pe care și-au ales-o și, bineînțeles, pentru a-i motiva, pe cei din clasa a VIII-a pentru a alege una din meseriile prezentate. Vor mai participa la aceste concursuri de practică, la care toți elevii vor primi diplome de participare, iar cei mai bine pregătiți vor fi și premianții acestor concursuri.

Andreea Daraban: Câți agenți economici sunt în acest proiect?

Maria Ciulei: Deocamdată, suntem în situația în care am făcut o listă cu agenții economici consacrați ai școlii, cu care s-a lucrat pe calificările acestea, după care urmează să-i contactăm pe perioada lunii martie și vom identifica agenții economici care vor dori să lucreze pe acest proiect. Dar, conform rezultatelor proiectului, trebuie să avem minimum nouă parteneriate cu agenții economici.

Andreea Daraban: Spuneați că vor obține la finalul acestui proiect un certificat. Ce înseamnă acest certificat?

Maria Ciulei: Elevii de la învățământ profesional sau de la învățământ liceal tehnologic finalizează studiile cu certificare a calificării profesionale de nivel III sau de nivel IV. Toți elevii care participă la acel examen de certificare primesc un document care le de posibilitatea să demonstreze ulterior că dețin o calificare. Ne propunem ca din cei 265, cel puțin 240 să participe la aceste certificări și vor avea un suport suplimentar pentru înscrierea și pentru pregătirea acestor examene de certificare, iar suplimentar, acești participanți la proiect vor mai primi o justificare, o diplomă de participare la stagiile de pregătire complementare, pentru că au făcut acea practică, acele activități suplimentare la agenți economici și bineînțeles este un avantaj în pregătirea lor ulterioară și în prezentare la un viitor loc de muncă.

Andreea Daraban: Dumneavoastră sunteți inspector școlar pentru învățământul profesional și tehnic. Se vorbește despre importanța învățământului dual. De altfel, în România acest sistem a fost introdus în anul 2015 prin modificare a legii educației, având scopul de a adapta oferta educațională la cerințele pieței muncii și de a reduce șomajul în rândul tinerilor. Ce este de fapt învățământul dual și cum se diferențiază de cel profesional și tehnologic?

 Maria Ciulei: Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, la inițiativa operatorilor economici interesați, în calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică. În afara faptului că acești agenți economici pot participa la asigurarea pregătirii practice a elevilor, pot acorda și o bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice sau alte cheltuieli pentru formarea elevilor și pot interveni în selecția elevilor pentru grupele de practică. Adică ei pot interveni inclusiv de la admitere. Diferența față de învățământul profesional este faptul că pot interveni în admitere, pot interveni suplimentar cu acele cheltuieli de formare a elevilor, cu burse suplimentare și pot beneficia de pregătire a elevilor în condiții reale de muncă. Exact pe echipamentele agenților economici își pot selecta viitorii angajați.

Andreea Daraban: În învățământul profesional,  se fac stagii de practică tot la agenții economici.

Maria Ciulei: Bineînțeles, învățământul profesional presupune formarea competențelor profesionale ale elevilor specifice unei calificări profesionale. Dezvoltarea și diversificarea competenților se face tot cu intervenția agenților economici. Necesită implicarea angajatorilor în asigurarea forței de muncă. Se face tot într-un parteneriat cu agenții economici, numai că nu mai intervin acele burse suplimentare și cheltuieli suplimentare din partea agenților economici. La nivelul județului Vaslui, agenții economici sunt alături de liceele tehnologice, se organizează stagii de practică în cadrul agenților economici și există un parteneriat foarte bun între agenții economici locali și școlile liceale tehnologice.

“Învățământul dual nu este atractiv pentru agenții economici din județul Vaslui. Motivele invocate sunt faptul că agenții economici nu se încadrează în categoria întreprinderilor care ar putea avea puterea financiară pentru a susține elevii în această formă de învățământ.”

Andreea Daraban: Cum ar putea fi implementat cu succes acest tip de învățământ dual?

Maria Ciulei: Corelarea învățământului profesional și tehnic la nivelul județului Vaslui se face cu agenții economici, prin diverse acțiuni. Inspectoratul școlar, de exemplu, în cadrul calendarului etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare, face un apel către agenții economici pentru acele solicitări de învățământ profesional și învățământ dual. Acele solicitări sunt centralizate și ne propunem un plan de școlarizare corelat cu aceste solicitări.

Andreea Daraban: Sunt interesați agenții economici să facă astfel de parteneriate? Sunt interesați de acest tip de învățământ de tip dual?

Maria Ciulei:  În general, în învățământul dual noi avem o participare relativ redusă și motivele invocate sunt faptul că agenții economici nu se încadrează în categoria întreprinderilor care ar putea avea puterea financiară pentru a susține elevii în această formă de învățământ. Pe de altă parte, necesită un personal suficient calificat în domeniul resurselor umane, care să participe la activitățile de deducere a cheltuielilor efectuate cu organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic și, mai mult decât atât, imposibilitatea existenței unei clauze într-un contract, de obligativitate a angajării absolvenților la finalizarea studiilor, face ca acest învățământ să nu fie foarte, foarte atractiv la nivelul agenților economici cu putere mică. Interesați de învățământul profesional sunt, bineînțeles.

Andreea Daraban:  Care ar fi soluțiile? Înțeleg că în județul Vaslui practic nu prea există acest tip de învățământ dual.

Maria Ciulei: Este în formă foarte redusă. Noi am pornit în 2017-2018 cu o clasă de învățământ în calificarea “Industrie textilă și pielărie”, după aceea am continuat cu o clasă în domeniul mecanică, pe calificare “Mecanică auto”,  apoi industria alimentară, cu doi agenții economici și tot în industria alimentară în anul școlar 2022-2023. După aceea n-au mai fost solicitări din partea agenților economici pentru învățământ dual. Nu avem în anul școlar curent, nu avem solicitări nici pentru anul școlar viitor. Dar să știți că agenții economici au un parteneriat foarte bun cu liceele tehnologice, dar probabil, eu știu, o facilitare a deducerii acestor cheltuieli, poate ar face mai atractiv acest tip de învățământ dual pentru agenții economici.  

Andreea Daraban: Așadar, dumneavoastră credeți că agenții economici nu sunt interesați pentru că sunt niște cheltuieli foarte mari pe care ei trebuie să le aibă și nu e în beneficiul lor, chiar dacă și-ar lua forță de muncă bine calificată.

Maria Ciulei: Ei știu mai bine care ar fi motivația, pentru că într-adevăr necesită acele cheltuieli suplimentare, iar acele burse pentru învățământul dual trebuie acordate pe toată perioada studiilor, nu neapărat pe perioada stagiului de practică. Agenții economici știu mai bine puterea lor financiară, dar participă alături de noi la activitățile de promovare a învățământului, sunt interesați de parteneriate cu școlile pentru practica elevilor, dar forma aceasta de învățământ dual este un pic redusă, într-adevăr, în județul Vaslui.

“În noile planuri cadru care au fost puse în dezbatere publică, o noutate pentru învățământul profesional și tehnologic este faptul că intervine uniformizarea din punctul de vedere al stagiilor de practică.”

Andreea Daraban: Noile planuri-cadru pentru liceu au fost puse în dezbatere publică. De altfel, consultarea s-a încheiat. Ce schimbări propun acestea pentru liceele tehnologice?

Maria Ciulei: În primul rând, intervine uniformizarea învățământului profesional și a celui liceal tehnologic din punctul de vedere al stagiilor de practică, al duratei stagiilor de practică. Iar elevii care accesează învățământul liceal tehnologic au posibilitatea, după clasa a XI-a, după trei ani de liceu tehnologic, să finalizeze învățământul și să meargă în câmpul muncii după obținerea acelei calificări de nivel III.  Și asta pentru că după clasa a XI-a au posibilitatea să susțină acele examene. Elevii care nu doresc să meargă în acea etapă, în câmpul muncii, pot continua învățământul liceal tehnologic și cu clasa XII-a și după aceea pot susține examenele de certificare nivel IV și finalizează liceul tehnologic și cu calificare de nivel IV.

Andreea Daraban: A fost o amplă discuție despre scoaterea unor discipline din programa școlară a elevilor de la liceele tehnologice. Care este opinia specialiștilor în acest sens? E nevoie să avem la clasa a XI-a, a XII-a elemente de cultură generală? Ce se dorește de fapt de la profilul absolventului de liceu tehnologic?

Maria Ciulei: Colegii noștri au participat în diverse sesiuni de dezbatere a planurilor-cadru, s-au transmis opinii, s-a participat la dezbaterile regionale și vom vedea, în final, rezultatul acestor dezbateri. Elevii se pregătesc pentru viață dacă urmează un învățământ liceal tehnologic, un învățământ profesional și tehnic. Elevul se pregătește pentru meseria, calificarea pe care și-a ales-o, dar bineînțeles că beneficiază și de cultura generală necesară.

“La nivelul Inspectoratului Județean Vaslui, deocamdată nu avem un studiu din care să reiasă absorbția pe piața muncii a absolvenților de învățământ profesional și tehnologic.”

Andreea Daraban:  Câți absolvenți de liceu tehnologic și de învățământ profesional are județul Vaslui pe an?

Maria Ciulei: În centralizarea rapoartelor pe certificare, anul școlar trecut au finalizat liceul tehnologic în jur de 750 de absolvenți cu calificări de nivel IV, iar pe învățământul profesional s-au certificat în jur de 520 de elevi.

Andreea Daraban:  Ce se întâmplă cu acești absolvenți? Sunt absorbiți de piața muncii din Vaslui?

Maria Ciulei: Elevii care sunt absolvenți de învățământ profesional pot continua studiile în învățământul liceal, iar elevii care sunt absolvenți de învățământ liceal pot merge pe învățământ post-liceal, pe învățământ universitar. Depinde de dorința fiecăruia.

Andreea Daraban:  Nu există un studiu privind angajarea acestora pe piața muncii, după ce termină?

Maria Ciulei: Deocamdată nu avem anumite cifre din care să reiasă absorbția pe piața muncii. Nu avem  noi un studiu de acest fel. Se mai fac anumite acțiuni de identificare a parcursului elevului după ce a finalizat studiile. De exemplu, dacă după învățământul profesional a mers pe învățământ liceal, dacă elevii din învățământul liceal sunt viitori studenți, dacă se regăsesc în cursuri postliceale. Dar o statistică exactă nu avem.

Varianta audio a interviului:

Maria Ciulei este absoventă a Facultății de Electronică şi Telecomunicaţii, Univesitatea “Gheorghe Asachi” Iaşi, specializarea Electronică și Telecomunicații. A urmat cursuri postuniversitare de Specializare Informatică, la Facultatea de Informatică din cadrul  Universității “Al.I.Cuza” Iași. Din 2016 până în prezent este inspector școlar pentru învăţământ profesional şi tehnic în cadrul ISJ Vaslui. Între activitățile principale se numără coordonarea şi îndrumarea cadrelor didactice din aria curriculară Tehnologii, coordonarea Consiliului consultativ si al corpului de metodiști, aria curriculară Tehnologii, formare metodiști, membru în echipe de scriere și implementare de proiecte prin Programul ERASMUS+, expert în implementarea de  Proiecte POCU.

FOTO arhivă personală

#InfoEconomic: Ciprian Dan, președintele Asociației Business Service Leaders în România: pentru companiile din industria serviciilor pentru afaceri ”Iașiul este unul dintre cele mai atractive centre, dincolo de București”

Publicat de hdaraban, 11 martie 2025, 20:10 / actualizat: 12 martie 2025, 9:41

Este vorba despre o întâlnire a exponenților industriei serviciilor pentru afaceri. Participarea, una extrem de bogată: peste 60 de reprezentanți de companii, specialiști în domeniu.

Dialogurile desfășurate s-au raportat la un subiect larg, cu amprentă regională: adaptarea la noul context global, cea mai mare provocare pentru companiile din industria serviciilor pentru afaceri din Iași.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Business Service Leaders din România. La #Infoeconomic, Horia Daraban  a discutat cu domnul Ciprian Dan, președintele organizației. Interlocutorul consideră Iașiul ca fiind un ”important centru” pentru industria serviciilor pentru afaceri. Iașiul ”este unul dintre cele mai atractive, dincolo de București”. Motivele care oferă o astfel de poziționare țin de forța de muncă pregătită, și de câștigul salarial: ”probabil, costul e puțin mai mic decât la celelalte competitoare, gen Cluj sau Timișoara. Și doi, bazinul de resurse care există la Iași: oameni educați, oameni care cunosc limbi străine”.

Referitor la câștigurile salariale, președintele ABSL, Ciprian Dan, a precizat că ”pentru zona Moldovei, media în industrie este de 8.300 lei. Probabil, la nivel de țară, suntem undeva la 9.000, Bucureștiul este peste 10.000. Dar creșterea a fost permanentă, adică, în ultimii cinci ani, au avut loc creștere între 48 și 71% în total la salariile din industria noastră”.

Legat de provocări, invitatul Radio Iași a precizat că ceea ce se întâmplă la nivel global, ”turbulențele politico-economice nu ajută companiile să decidă să investească, să deschidă astfel de centre noi. Această incertitudine face ca orice decident din orice companie se gândească de două ori înainte de a se hotărî să investească bani pentru a deschide astfel de centre”.

Horia Daraban: Încercând o definiție foarte succintă, spunem că serviciile pentru afaceri sunt activități ce oferă sprijin companiilor, fără a furniza produse fizice. Vorbim despre consultanță, marketing, asistență IT și contabilitate. Bineînțeles, enumerarea poate continua. Ei, și aici adăugăm, România ocupă locul șase în lume în topul țărilor care activează în industria serviciilor pentru afaceri și locul doi în Europa, după Polonia, potrivit unui raport realizat chiar de asociația pe care o reprezentați. Luăm datele ca fiind de bun augur. Care sunt elementele care fac România să fie atractivă în această zonă, în acest domeniu, în această industrie?

Ciprian Dan: România a fost dintotdeauna atracția numărul doi, după cum spuneți, după Polonia. Să dau și motivele pentru care este numărul doi. Polonia a început mult mai repede această călătorie în domeniul serviciilor de business și, pe locul doi, în cazul Poloniei, este vorba despre însăși mărimea țării, numărul de locuitori. Ei sunt dublu ca și număr de locuitori față de România și e normal să fie mai mare această industrie. Pe de altă parte, asta e o treia linie, au avut întotdeauna o strategie și o direcție venite de la nivel politic în domeniul serviciilor de business și, mai nou, în domeniul IT. Noi suntem locul doi și avantajele noastre, când mă întrebați de ce România este aici, au fost întotdeauna legate, în primul rând, de cost. De acolo s-a plecat. Originile acestei industrii, în România, și, în general, oriunde în lume, se referă la cost. Atâta vreme cât costul, dacă poți să realizezi servicii de genul ăsta cu un cost mai redus, de ce să nu faci și, consolidând aceste servicii într-o locație cum este România, cum a fost, ca să fim corecți, de cost redus, ai multiple avantaje.

Costul este primul, locul doi, limbile străine. România este probabil una din singurele țări din Europa care oferă o așa largă paletă de limbi străine și zic de ce a fost. Limbile străine au fost sunt încă un mare avantaj al României. Dar, ușor-ușor, cum înaintăm în era asta digitalizării și a inteligenței artificiale, acest avantaj se diminuează, pentru că tot mai multe companii folosesc soluții tehnologice de traducere. Deci e din ce în ce mai ușor să traduci folosind tehnologia. După cost și după limbile străine, e vorba de o forță de muncă educată în România, disponibilă pentru industria noastră. Ne lăudăm puțin, noi suntem pe locul cinci între industriile din România ca și pondere în produsul intern brut. Deci România are o forță de muncă educată, angajează destul de mulți oameni, circa peste 200.000 de oameni, în această industrie. Și faptul că bazinul de resurse disponibil este de o calitate înaltă nu face decât să ajute. Dincolo de educația, de nivelul de pregătire al forței de muncă, vorbim și despre alinierea culturală între noi și Europa de Vest, respectiv America, Statele Unite, de acolo de unde vin cei mai mulți clienți pentru noi, în această industrie.

Horia Daraban: Ați spus dumneavoastră și ați făcut o trimitere directă la justificările, motivele care fac ca această industrie să prindă rădăcini în România și ați făcut trimitere către costuri. Nu se poate desprinde de aici un tipar, în sensul în care și alte industrii și alte domenii s-au manifestat foarte bine în România și atunci când costurile nu au mai fost foarte prietenoase, s-au retras? Nu există pericolul să se întâmple același lucru și în cazul industriei serviciilor pentru afaceri?

Ciprian Dan: Pentru business, pericolul bineînțeles că există. Doar că această industrie de la începutul ei a evoluat în mod permanent și ce vreau să spun cu asta, vreau să spun noi, chiar acum, când vorbim, e într-o profundă de transformare. Vorbim despre inteligența artificială, vorbim de soluții tehnologice, de robotic process automation și așa mai departe. Forța noastră de muncă trebuie să aibă capabilitatea să gestioneze, să lucreze cu aceste soluții, să implementeze proiecte de inteligență artificială și asta ne va ajuta pe noi în viitor. Avem avantajul, pe lângă toate cele care vi le-am spus, pe lângă forță de muncă educată, avem o forță de muncă foarte mare, cu cunoștințe digitale, să nu zic IT, să nu zic software developers, dar cu cunoștințe digitale. Iar generațiile noi, care s-au născut cu calculatorul și cu telefonul în mână, nu fac decât să ne ajute în direcția asta.

Horia Daraban: Care este câștigul mediu salarial în industria serviciilor pentru afaceri și, poate, în acest sens, facem o particularizare pentru zona Moldovei?

Ciprian Dan: Pentru zona Moldovei, media în industrie este de 8.300 lei. Probabil, la nivel de țară, suntem undeva la 9.000, Bucureștiul este peste 10.000. Dar creșterea a fost permanentă, adică, în ultimii cinci ani, au avut loc creștere între 48 și 71% în total la salariile din industria noastră.

Horia Daraban: Faptul că au fost aceste majorări salariale arată intenția companiilor de a-și păstra angajații, disponibilitatea de a-i menține și de a-i specializa?

Ciprian Dan: Sigur că da. Întotdeauna, până mai recent, singura limitare a industriei noastre a fost capacitatea companiilor din industrie de a angaja și de a reține oameni. Asta a fost singura limitare. După pandemie, a început să crească ușor rata de plecări din companie. Era normal, nu numai în industria noastră, în toate industriile. Dar observăm trendul anului trecut a fost din nou de scădere a acestui indicator, deci plecările din companii, demisiile și înseamnă că industria noastră, la ora asta, a intrat într-o fază pe care noi o așteptăm de la această industrie și pe care o prognozăm pe anul acesta. Nu este egală cu ce s-a întâmplat în trecut, acum doi, trei, cinci, zece ani.

Horia Daraban: Am pomenit în introducerea dialogului nostru de întâlnirea pe care ați avut-o la Iași și, în acest sens, ce loc ocupă Iașiul, ce loc își asumă în acest peisaj al industriei serviciilor pentru afaceri?

Ciprian Dan: Iașiul este un foarte important centru pentru industria noastră. Este unul dintre cele mai atractive, dincolo de București, care, fiind un oraș foarte mare, are și un bazin de resurse foarte mare și cu diverse calificări și așa mai departe. Dar Iașul, din grupul celorlalte orașe de nivel doi, după București, este unul foarte, foarte atractiv pentru industria serviciilor de business.

Horia Daraban: Mai este loc de creștere în ceea ce privește Iașiul este da, și dacă da, de ce anume depinde?

Ciprian Dan: O astfel de evoluție depinde doar de clienții noștri. Este singura dependență pe care o avem la această oră. Deci Iașul poate să crească, pot crește toate celelalte orașe. Bucureștiul, probabil și el mai are loc de creștere, dar e destul de aglomerat. Nu vorbesc de aglomerația fizică, vorbesc de aglomerația în industria noastră, dar celelalte orașe sunt destul de atractive. Iașiul este unul dintre cele mai atractive și de ce zic dintre cele mai atractive: probabil, costul e puțin mai mic decât celelalte competitoare, gen Cluj sau Timișoara. Și doi, tot pomenesc de bazinul de resurse care există la Iași: oameni educați, oameni care cunosc limbi străine. În continuare, am spus acest avantaj, deși se diminuează, el există pentru România, deci Iașiul este unul dintre cele mai atractive centre la ora asta.

Horia Daraban: Spuneam în introducere că titlul întâlnirii de la Iași cuprinde și această sintagmă ”adaptarea noul context global”. Ce înseamnă acest context global pentru industria serviciilor pentru afaceri?

Ciprian Dan: Contextul global, după cum vedeți, este destul de incert și mă refer aici la contextul politic și economic și nu vorbesc de România, vorbesc de contextul global din lumea întreagă. Clienții noștri nu sunt neapărat companii românești. Prea puține companii au dimensiunea care să le facă atractive sau să aibă un avantaj de a face acest fel de servicii cu un outsource. Și mă refer atunci la piețele de unde ne vin nouă clienții și aceste piețe sunt, cum am spus, Europa de Vest și Statele Unite ale Americii. După cum vedeți, deși toată lumea a așteptat după alegerile din Statele Unite o oarecare predictibilitate, oarecare reașezare economică, turbulențele continuă și, atunci, după scăderea globală a sectorului tehnologic care a început acum doi ani, după pandemie. Turbulențele astea politico-economice nu ajută companiile să decidă să investească, să deschidă astfel de centre noi.

Această incertitudine face ca orice decident din orice companie se gândească de două ori înainte de a se hotărî să investească bani pentru a deschide astfel de centre.

Horia Daraban: Ați pomenit despre zone geografice Europa de Vest, Statele Unite ale Americii. Oferiți-ne și câteva trimiteri în ceea ce privește domeniile care ies în față în ceea ce privește serviciile pentru afaceri și care sunt particularitățile pentru zona Iașiului?

Ciprian Dan: Nu există o limitare. Clienții noștri sunt dintr-o multitudine de industrii, deci este diversitate. Gândiți-vă, fiecare companie mare din indiferent ce domeniu dorește să se focuseze pe domeniul lui de activitate, cum se spune, ”core”, principal și atunci se gândește: ”nu vreau să-mi consum energia pe procese secundare pe care oricum trebuie să le desfășor la mine în companie” și ce fac? Fie deschid un centru de servicii partajate într-o locație cu cost mai jos, fie îl externalizez către o companie specializată, care poate să-mi facă mie acest serviciu. Și atunci, industria din care vine clientul poate să fie oricare din lumea asta. Bine, importante sunt, e clar, din domeniul tehnologic, din domeniul bancar și asigurări și multe altele, multe altele.

Horia Daraban: Ați pomenit dumneavoastră despre inteligența artificială și aș vrea să vă întreb ce rol vedeți pentru aceasta în această industrie? Anticipând, poate, privind spre viitor, credeți că se va ajunge la un moment dat ca inclusiv folosirea inteligenței artificiale să devină un serviciu pentru business, pentru afaceri și pentru outsourcing?

Ciprian Dan: Nu mai există companie în industria noastră, în România mă refer, nu mai există companie care, măcar, să nu vorbească despre inteligența artificială. Mai toate soluțiile pe care companiile noastre le propun fie clienților interni, în cazul centrelor de servicii, fie clienților externi, la externalizare, conțin inteligență artificială la o scară mai mică sau mai mare. Noi avem o singură șansă în România, să ne împrietenim cu inteligența artificială, să știm să o folosim, pentru că nu avem de ales. Ăsta este valul. Asta este schimbarea care a început de acum un an jumate, doi. Și nu avem altceva de făcut decât să ne folosim de inteligență artificială în industria noastră.

Horia Daraban: Asta înseamnă mai puțini angajați?

Ciprian Dan: Nu neapărat, nu neapărat. Din punctul meu de vedere, angajații, care ar putea fi înlocuiți de inteligență artificială, ar putea face altceva, servicii cu valoare adăugată, servicii de consiliere, de înțelegere a clientului, servicii, cum se spune, high-end. De exemplu, în financiar-contabil, high-end înseamnă controlership, înseamnă financial planing și așa mai departe. Sunt lucruri care se pot face de către angajații care, să zicem, ar putea fi înlocuiți. Inteligență artificială creează nenumărate oportunități noi pentru toată lumea.

Horia Daraban: Revenind la întâlnirea de la Iași, putem oferi câteva concluzii ale discuțiilor și care să se raporteze la ceea ce se întâmplă la Iași?

Ciprian Dan: Tema era despre schimbare, despre transformare și ce ne așteaptă. E această incertitudine. În spiritul acesta, s-a discutat despre schimbare în domeniul HR, cum recrutăm, cum reținem, despre ce vă pomeneam, despre contextul geopolitic, despre schimbările tehnologice. Aici mă refer la inteligența artificială, la roboții de proces și așa mai departe; toate care ne impactează pe noi. Și din punctul meu de vedere, concluzia e una singură: noi trebuie să folosim inteligența artificială, să devenim prieteni cu ea, să ne folosim de inteligența artificială.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: ABSL/ Iulia Șuteu

#InfoEconomic: Ana Călugăru, coordonator comunicare Ejobs România: în regiunea Moldovei, Iașiul, urmat de Bacău, ”este județul care are cea mai mare ofertă de job-uri part-time, dar care atrage și cele mai multe aplicări. Media salarială netă la nivel național pentru cei care lucrează part-time este undeva la 3000 de lei. Dar dacă ne uităm la regiunea Moldovei, această medie coboară undeva la 2500 de lei”.

Publicat de hdaraban, 4 martie 2025, 17:03

Datele, de altfel, se regăsesc într-o analiză a companiei, document ce scoate în evidență mai multe evoluții ale pieței locurilor de muncă, plecând de la cerere și ofertă până la tendințele de ordin social.

La #InfoEconomic, Horia Daraban a discutat despre aceste evoluții cu doamna Ana Călugăru, coordonator comunicare în cadrul companiei menționate.

Invitata vorbește despre domeniile unde se găsesc cele mai multe oferte, dar și despre particularitățile pe care le are zona Moldovei. De altfel, la capitolul numărului de locuri de muncă cu normă parțială, Iașul este pe primul loc între ce le opt județe ale Moldovei, și în primele cinci la nivel național.

O altă particularitate este faptul că salariile pentru joburile part time sunt mai mici în nord estul țării comparând cu ceea ce se înregistrează în alte regiuni: ”media salarială netă la nivel național pentru cei care lucrează part-time este undeva la 3000 de lei. Dar dacă ne uităm la regiunea Moldovei, această medie coboară undeva la 2500 de lei”.

Legat de evoluția pieței locurilor de muncă în acest, Ana Călugăru precizează că ”angajatorii își pun puțin pe pauză orice planuri de extindere, altele decât cele care sunt ghidate de situații de urgență. Toți sunt cu ochii pe ceea ce se va întâmpla în zona politică în luna mai. Toți sunt cu ochii pe efectele economice la care vom fi martori și, din acel moment încolo, probabil că vom vedea schimbări. Însă chiar și acum, la început de lună martie, este timpuriu să facem predicții, pentru că realmente nimeni nu știe concret cum vor arăta lucrurile de la jumătatea anului încolo”.

Horia Daraban: Spuneam în introducere a dialogului nostru de creștere a cererii, dacă e să ne raportăm la numărul de aplicări, vin aceasta concomitent cu o ofertă mai bogată?

Ana Călugăru: Dacă în ceea ce privește aplicările, era de așteptat să vedem o creștere a acestora, mai ales că nu traversăm un context economic prielnic pentru nimeni, nici pentru angajatori, dar mai ales nici pentru candidați și angajați. Prin urmare, în astfel de perioade, vedem o dată cum crește la nivel general numărul de conturi nou create în platformă, respectiv numărul de candidați care se află în mod activ în căutarea unui loc de muncă. Vedem mai departe cum crește numărul de aplicări pe toate categoriile de candidați. Și mai în detaliu de atât, vedem cum cresc aplicările pe anumite segmente, care arată, spre exemplu, nevoia de a avea un al doilea loc de muncă.

Și aici ne referim strict la numărul de aplicări pentru job-urile part-time, pentru că ele, de cele mai multe ori, ascund în spate o nevoie punctuală a candidaților de a-și suplimenta veniturile și singura metodă pe care o au la dispoziție este aceea de a-și găsi un nou loc de muncă cu jumătate de normă. Și cumva, ceea ce spun este întărit de profilul aplicărilor, dar și profilul job-urilor pentru part-time, respectiv dacă la nivel general undeva la 12% dintre aplicări sunt pentru job-urile remote, în ceea ce privește job-urile part-time remote, procentul crește undeva la 30%.

Horia Daraban: Deci, într-un fel, part-time se întâlnește cu ideea lucrului de acasă?

Ana Călugăru: Da, pentru că foarte mulți dintre candidați vor să se angajeze part-time, nu pentru că vor să lucreze part-time, ci pentru că mai vor un al doilea job, pe lângă cel pe care îl au deja, care este de obicei full-time, de luni până vineri. Și atunci caută un part-time pe care să-l poată face de acasă, prin urmare să îl poată face în paralel cu job-ul principal, tocmai pentru că, așa cum spuneam, au nevoie de o sursă suplimentară de venituri. Cei mai mulți dintre ei vor să facă acest lucru pe o perioadă determinată de timp, fie până depășesc o perioadă mai dificilă din punct de vedere financiar, fie până reușesc să strângă sumele necesare unei achiziții mai mari, unei achiziții mai importante.

Deci nu vor să facă din asta un stil de a lucra pe termen lung, ci vor pur și simplu să treacă un anumit moment sau un anumit pas, o anumită etapă financiară, după care vor renunța la oricare dintre cele două job-uri care le aduce cele mai mici venituri și să rămână cu un singur job care să fie suficient pentru cheltuielile lunare pe care le-au.

Horia Daraban: Ați oferit dumneavoastră explicațiile, motivațiile care stau la baza creșterii numărului de aplicări pentru locurile de muncă cu normă parțială. Dar, de cealaltă parte, ce-l determină pe un angajator să opteze pentru astfel de soluții în privința angajării forței de muncă pentru job-uri part-time?

Ana Călugăru: Aici trebuie să recunosc că cifrele au fost cumva surprinzătoare și pentru noi, pentru că în 2023, după cum știți, contractele de muncă parte au început să fie impozitate la nivelul contractelor full-time pe salariul minim pe economie. Și atunci, am observat brusc o scădere a interesului angajatorilor pentru acest tip de contracte și a crescut numărul de contracte full-time. Bineînțeles, cele care au fost înlocuite au fost pentru salariul minim pe economie. 2023, 2024 au fost doi ani în care am văzut, probabil, cele mai scăzute niveluri ale job-urilor part-time postate la noi în platformă, dar 2025 a venit cu o creștere care a surprins pe toată lumea, mai ales că vorbim despre creșteri în domenii care au rămas fără acele facilități fiscale. Și mă refer aici la doar două dintre ele, pentru că doar două dintre ele se regăsesc în acest top al angajatorilor care au crescut numărul de job-uri; mă refer la industria alimentară și la construcții. Cumva, poate pentru ele este o formă de optimizare fiscală, pentru că, probabil, pentru a nu renunța la o parte dintre angajați preferă să modifice tipul de contracte pe care le au, poate alții, în loc să fac angajări noi pentru full-time, fac angajări și, mă rog, lucrează cu echipe subdimensionate pe contracte part-time. Este foarte probabil ca pentru angajatori să fie, cumva, o formă de a testa piața în acest moment, pentru a lucra cu echipe ceva mai suple pe costuri ceva mai suple decât până acum. Dar, cum spuneam, a fost cumva surprinzătoare pentru piață această deschidere bruscă a angajatorilor față de joburile part-time.

Horia Daraban:  Ce domenii, ce este căutat acum în zona asta a locurilor de muncă cu normă parțială. Ce domenii profesionale?

Ana Călugăru: Aici există o suprapunere aproape perfectă. Topul domeniilor care postează cel mai mult job-uri part-time este aproape identic cu topul domeniilor care atrag, deoarece candidații se uită în platformă, văd unde sunt cele mai multe job-uri pe profilul pe care și-l doresc ei, respectiv part-time și atunci aplică acolo unde văd cel mai mare volum de oportunități. Și atunci vorbim despre retail, call center, industria alimentară, turism, transporturi. Sunt domenii care și în trecut postau joburi part-time în mod consistent. Nu este o surpriză apariția acestor domenii în clasament. În plus, trebuie menționat faptul că, dacă vorbim despre joburi part-time, în cea mai mare parte a cazurilor, vorbim despre job-uri pentru segmentul entry-level, respectiv pentru candidați care au maximum doi ani de experiență, nu neapărat foarte tineri, dar și pentru tineri; și vorbim și despre job-uri pentru cei din segmentul ”blue collar” (candidați care nu au studiile superioare absolvite). Deci, cumva, acesta este profilul de job-uri, dar și profilul de candidați care sunt căutați pentru job-urile part-time. Nu mai există această percepție din trecut că job-urile part-time sunt acele job-uri care se adresează exclusiv studenților, spre exemplu, care vor să lucreze în timp ce își urmează studiile sau elevilor din anii terminali de liceu. Acum, vedem multe cazuri, candidați care au poate peste 45 de ani și care, așa cum spuneam, motivați de faptul că au nevoie de o suplimentare a veniturilor pe o perioadă determinată de timp, aleg să-și mai ia un job în paralel cu job-ul lor principal, sau să lucreze în weekend sau să lucreze pe bază de proiect, dar tot așa, pe contract cu jumătate de normă.

Horia Daraban: Apropo de ceea ce ați spus dumneavoastră, prin prisma ceea ce se întâmplă pe platforma Ejobs România, ce preferă angajatorul, generic vorbind? Un tânăr lipsit de experiență sau o persoană matură care a trecut, să spunem așa, prin mai multe planuri profesionale și a ajuns să aplice și pentru un job part-time?

Ana Călugăru: Și din acest punct de vedere, 2025 pare a fi anul revelaților. Ne surprinde și schimbarea de abordare a angajatorilor cu privire la segmentele de vârstă ale candidaților preferați. În ultimii doi-trei ani a existat o percepție foarte clară a faptului că tinerii sunt extrem de căutați pentru că sunt nativi digital, așa cum se numesc, pentru că par a fi mult mai bine digitalizați decât alte segmente de vârstă. Teoretic, învață mai repede și există această frustrare, dacă putem să o numim astfel, din partea candidaților care au peste 45 de ani, că, deși au experiență, nu mai sunt căutați, pentru că sunt căutați cei foarte tineri, care nu au neapărat niște competențe clare și nu au nici experiență, dar au acest spirit mult mai proaspăt și au acest argument al digitalizării mult mai puternic.

Acum nu mai vedem acest lucru, tocmai pentru că angajatorii nu își mai permit și angajează cu prudență și nu se hazardează atunci când își fac planurile de recrutare. Sunt companii care lucrează cu echipe, cum spuneam, subdimensionate și atunci preferă când angajează pe cineva să angajeze un candidat care să devină productiv din prima săptămână, dacă se poate, ori acest lucru nu este posibil cu un candidat foarte tânăr, care nu a mai lucrat niciodată. Aceste proceduri prin care candidatul este introdus în companie, este familiarizat cu tot ce înseamnă compania, durează, în cazul tinerilor, poate și două luni. Este un timp pe care mulți angajatori nu și-l mai permit acum. În plus, din păcate, este o realitate faptul că candidații foarte tineri sunt destul de instabili, au o rezistență destul de scăzută la frustrare și creează o rată de fluctuație mare de personal, lucru pe care, din nou, un alt lucru pe care angajatorii nu și-l mai permit acum.

Și atunci, cumva, încep să se orienteze spre persoane care să le ofere măcar acest element de stabilitate. Și atunci vorbim despre candidați care au de la 30 de ani în sus. Posibil să fie o situație temporară, nu știm, dar este o schimbare pe care o vedem față de anul trecut și mai ales față de acum doi-trei ani.

Horia Daraban: În ce măsură aceste job-uri part-time se transformă în locuri de muncă full-time, cu normă întreagă?

Ana Călugăru: Destul de puține, în acest moment. Cei care postează sau cei care se angajează part-time au foarte clar în minte faptul că vor un angajat care să lucreze cu jumătate de normă sau că vor un job pentru 4 ore sau 6 ore  pe zi; nu mai sunt acele cazuri, cum spuneam, ale studenților care vin, se angajează part-time și apoi cresc, evoluează și obțin un job full-time. Nu, acum, sunt foarte clare așteptările tuturor.  Destul de puține, probabil, se vor transforma în job-uri full-time.

Horia Daraban: Aș vrea să îndreptăm dialogul nostru și către zona Moldovei. Ce se întâmplă în cele opt județe? Evident, raportându-ne la subiect, la job-urile part-time. Sunt anumite zone ale regiunii cu o ofertă mai bogată, altele cu o ofertă mai scăzută?

Ana Călugăru: Cu siguranță. Dacă ne uităm pe joburi, Iașul este, așa cum era și de așteptat, județul care are cea mai mare ofertă de job-uri part-time pentru candidați, dar care atrage, evident, și cele mai multe aplicări. Iașul, de altfel, se află, la nivel general, la nivel național, în top cinci județe cu cele mai multe job-uri, job-uri din toate categoriile, nu doar part-time. De la începutul anului și până acum au fost postate aproximativ 3000 de job-uri part-time pentru Iași. Urmează Bacăul, cu undeva la 2800 de joburi part-time, Suceava, Galați, Neamț și celelalte județe sunt undeva sub 800 de job-uri part-time.

 Iar domeniile, în cazul în care sunt candidați din această regiune care sunt interesați de opțiunea de a lucra cu jumătate de normă, domeniile în care au cele mai multe șanse de angajare sunt servicii sunt retail, call center, industria alimentară, turism și transporturi.

Horia Daraban: Comparând, aceeași dinamică pentru toate regiunile României sau sunt fluctuații, diferențe?

Ana Călugăru: Pot fi fluctuații, dar destul de mici. Dacă la nivel general, de exemplu, vedem retail-ul pe primul loc, în regina Moldovei vedem serviciile pe primul loc și retail-ul pe locul al doilea. Sunt fluctuații, dar destul de mici,  insuficiente ca să creeze niște specificități ale regiunii și care să ne creioneze o imagine aparte față de restul țării. Ce vă mai pot spune și poate asta ar fi de interes pentru cei care vor să lucreze cu jumătate de normă este faptul că media salarială netă la nivel național pentru cei care lucrează part-time este undeva la 3000 de lei. Dar dacă ne uităm la regiunea Moldovei, această medie coboară undeva la 2500 de lei.

Horia Daraban: Având datele momentului prezent, putem anticipa ce se va întâmpla? Dau un exemplu, peste câteva luni, evident, raportându-ne la cererea și oferta pentru locurile de muncă cu normă parțială, pentru job-urile part-time.

Ana Călugăru: Până în toamnă, lucrurile vor continua să urmeze aceeași tendință. Probabil, vor crește undeva spre vară, când, în general, angajatorii din HORECA, din turism, din industria alimentară cresc numărul de proiecte sezoniere și atunci angajează și part-time. Este o specificitate anuală a verii, dar din toamnă, este posibil să vedem anumite schimbări. În acest moment, inclusiv angajatorii își pun puțin pe pauză orice planuri de extindere, altele decât cele care sunt ghidate de situații de urgență, cum ar fi nevoie de înlocuire imediată și așa mai departe. Le pun un pic în așteptare. Toți sunt cu ochii pe ceea ce se va întâmpla în zona politică în luna mai. Toți sunt cu ochii pe efectele economice la care vom fi martori și, din acel moment încolo, probabil că vom vedea schimbări. Însă chiar și acum, la început de lună martie, este timpuriu să facem predicții, pentru că realmente nimeni nu știe concret cum vor arăta lucrurile de la jumătatea anului încolo.

Cu siguranță, ceea ce se va întâmpla dincolo de fiecare industrie în parte, ceea ce se va întâmpla la nivel macro, își va spune cuvântul și asupra planurilor de angajare.

Varianta audio a interviului:

sursa foto: IA/Gemini

#StareaEducației (INTERVIU): Claudia Oprescu, psihoterapeut: “Fenomenul de cyberbullying a luat amploare și a căpătat forme diverse, afectând tot mai mulți copii. Acest comportament poate să ia, adesea, forma unei infracțiuni și este important să se știe că există legislație pentru astfel de cazuri.”

Publicat de Andreea Drilea, 28 februarie 2025, 07:21

Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat despre aceste aspecte cu doamna Claudia Oprescu, psihoterapeut și coordonator program siguranță online în cadrul Organizației “Salvați Copiii”.

Andreea Daraban:  Ce înseamnă cyberbullyingul? Cum se manifestă acesta?

Claudia Oprescu:  Aș numi acest comportament ca fiind un comportament cu note de agresivitate, intenționat, cu un caracter repetitiv. Se produce pentru a umili, pentru a denigra pe cineva. În ultima vreme observăm mai multe forme ale acestui fenomen, iar dimensiunile sunt foarte mari, deci nu numai că s-a diversificat, dar a luat și amploare, acest pericol din online afectând tot mai mulți copii. Iar dacă ne referim la această cercetare, care s-a realizat la nivel național, să știți că aceste cifre sunt reflectate și la nivel european. Copiii din toate țările se confruntă cu acest fenomen.

Andreea Daraban: Ne puteți da niște exemple de astfel de comportamente care s-au amplificat odată cu utilizarea excesivă a internetului?

Claudia Oprescu: Vorbim de insulte care se trimit prin mediul online, vorbim, de exemplu, despre excluderea din grup. Noi știm cât de important este ca un adolescent să facă parte dintr-un grup și să simtă aprecierea grupului. Iar dacă este exclus, ceilalți nu mai vorbesc cu el nici în viața fizică. Acest lucru poat să aibă efecte emoționale pe perioadă foarte mare. Putem să vorbim, de exemplu, de falsificarea unor imagini care se trimit apoi cu scopul de a-l umili pe rețele de socializare. Și iată cum acest fenomen, de cyberbullying, radiază, dacă vreți, în celelalte fenomene și în alte riscuri. De exemplu, dacă ești exclus din grup, nu mai pot să afli ce se întâmplă acolo, nu mai ești la curent cu nimic, te simți exclus, izolat, te simți singur, simți că nimic nu mai are sens. Simți după aceea că nu mai ai o plăcere pentru a merge la școală, poate nu vrei să mai mergi, ai un apetit mai scăzut pentru activitățile care îți făceau plăcere înainte, dificultăți de somn și așa mai departe. Vorbim, de exemplu, despre producerea unor imagini cu caracter defăimător, iar aici apar alte riscuri. Dacă vorbim, de exemplu, de captura unor conversații și după aia de transmiterea acesteia în alte medii, în alte grupuri, acest comportament se asociază cu alte riscuri, chiar și cu infracțiuni. Și să știți că avem foarte multe activități la clase prin care noi întrebăm copiii ce cred despre cyberbullying. Este o glumă sau este o infracțiune? Pentru că realmente acest fenomen poate să ia forma unei infracțiuni și este important să se știe că legea ne apără și ne protejează în astfel de cazuri.

“Noi, părinții, nu navigăm pe aceleași rețele sociale pe care navighează copiii. Nu ne întâlnim cu aceleași riscuri cu care se întâlnesc copiii.”

Andreea Daraban: Cum pot face copiii diferența între ceea ce înseamnă o glumă și bullying?

Claudia Oprescu:  Dacă mă simt jignit, dacă mă simt umilit, dacă îmi provoacă o stare de teamă constantă, atunci cu siguranță că nu mai este o glumă. Gluma care doare, nu mai este o glumă. Iar această percepție ar trebui să o aibă atât părinții, cât și cadrele didactice. Și dacă mă gândesc la părinți, pentru că și eu sunt mamă a trei copii, aici pot să-mi dau seama că noi, părinții, nu navigăm pe aceleași rețele de socializare precum navighează copiii. Nu ne întâlnim cu aceleași riscuri și cu amplitudinea lor și cu dimensiunile lor, în așa fel în care se întâlnesc copiii. Și atunci putem să avem o incorectă înțelegere asupra fenomenului. Și atunci ar trebui să știm foarte bine să vedem aceste statistici, noi, părinții, și să ne gândim cum am putea să obținem mai multe informații pentru a ști să reacționăm. Tehnologia evoluează. Un părinte ne mărturisea că el simte tehnologia ca pe un tren care a plecat din gară. Indiferent dacă a plecat trenul din gară, copilul este acasă și atunci trebuie să vorbim cu el. Comunicarea este baza, indiferent de cum și cât evoluează tehnologia.

Andreea Daraban:  Cu cine ar trebui să vorbească minorul care se simte agresat, atât în mediul real cât și în mediul online și de ce este important să reacționeze?

Claudia Oprescu:  Aș spune că tendința este ca acești copii, care sunt în postură de victimă, să nu vorbească. Ei nu spun adulților, tind să se ducă către grupul de prieteni și acolo nu știm cât de informați sunt. Copiii care ne-au spus că ei nu s-ar duce la părinții lor dacă s-ar întâmpla așa ceva, au spus că le este teamă să nu fie rușinați, pedepsiți, să nu li se taie accesul la internet. Deci acestea ar fi comportamentele estimate de către copii. Părinții, de altfel, ne spun că nu au înțelegere și că nu știu cum să reacționeze. De aceea insist foarte mult pe comunicare. Deci copilul ar trebui să se ducă la părinte, dar părintele când află că propriul copil nu este neapărat victimă, dar este în prag de a fi victimă sau este pur și simplu afectat emoțional de ceva ce s-a întâmplat în online, să nu învinuiască copilul, să nu-l pedepsească, să-l asculte, să-i valideze emoțiile, pentru că sunt firești. Aș spune că în aceste momente copii nu au neapărat nevoie de soluții rapide din partea părinților. Au mai degrabă nevoie de răbdarea părinților, să fie ascultați și văzuți, înțeleși. Noi am oferit o mulțime de resurse și pentru cadre didactice. Este și o metodologie în pachetul de resurse disponibil pe oradenet.ro și acolo sunt niște rute: ce să faci dacă simți că un elev din clasă este mai trist, este mai furios, simți că se petrece ceva în mediul online și nu știi cum să reacționezi. Sunt date acolo chiar exemple practice, de la care să pornească fiecare cadru didactic. Pe de altă parte, copiii au niște abilități digitale, poate mai avansate decât părinții, însă nu au maturitatea emoțională cu care să abordeze ce se întâmplă acolo. Este un exercițiu pe care îl fac des cu părinții când ne întâlnim. Eu îi rog să-și imagineze că sunt acasă cu copiii, că totul este bine, ei se află pe la bucătărie, copilul este acasă și este pe calculator, pe internet. Îi rog să-mi spună, în această situație, unde cred dumnealor că este copilul: este acasă sau este pe internet? Bineînțeles că toți îmi răspund că este pe internet, pentru că așa cum e valabil și la noi adulții, copilul este acolo unde atenția lui este. Și odată ce am stabilit că este pe internet, îi întreb cu cine vorbește copilul, pe cine urmărește, ce comunică, ce postează, cum reacționează, cum se simt copiii acolo. Majoritatea dintre părinți nu știe, predomină cumva o ceață. Și indiferent dacă știm sau nu știm, în acest punct o conversație trebuie începută. Și nu așa cu pumnul în masă sau cu piciorul în prag, ci cu multă curiozitate, cu multă înțelegere. Iar dacă acest copil vine și ne spune și ne arată, de exemplu, un videoclip pe o rețea de socializare, care nu o să ne placă sau un gen de muzică pe care-l ascultă și nu o să ne placă, important e cred că, în aceste momente, să nu reacționăm așa cum ne-ar veni, pentru că a doua oară, copilul nu va mai veni la noi să ne spună și ajungem iar în acel T zero în care nu știm ce face copilul pe internet.

“Salvați Copiii este notificator de încredere pe linia de hotline. Este o linie de raportare a conținutului ilegal pe internet și oricine care întâlnește conținut ilegal cu copii poate să-l raporteze pe oradenet.ro, iar mai departe se anunță autoritățile.”

Andreea Daraban:  Agresiunea de tip cyberbullying se pedepsește?

Claudia Oprescu:  Da, se pedepsește. Pe lângă aceste soluții emoționale sunt și soluții legale și soluții tehnice. Și de ce le menționez pe cele tehnice? Pentru că înainte de a avea soluții legale trebuie să știi să arhivezi. Au fost copii care s-au speriat, s-au dus la părinți și au spus că sunt într-o situație de genul acesta și când au vrut părinții să vadă, să înțeleagă ce se petrece, ce fel de mesaje au primit, nu le mai aveau pentru că au fost șterse. În primul rând trebuie arhivate. Dacă copilul simte teamă și a primit astfel de mesaje și este hărțuit în mediul online, le recomand să meargă la autorități. Dacă mergi la autorități trebuie să ai dovezi. Nu se poate construi un caz fără dovezi.

Andreea Daraban:  Pot fi trase la răspundere și companiile care administrează astfel de platforme de social media?

Claudia Oprescu:  Da, pot fi trase la răspundere. Noi, la Salvați Copiii, suntem notificator de încredere pe linia de hotline. Este o linie de raportare a conținutului ilegal pe internet și aici oricine care întâlnește conținut ilegal cu copii în ipostaze sexuale explicite sau un conținut violent sau care ar dăuna copilului, recomandăm să ne raporteze acest lucru pe oradenet.ro, pe linia de raportare. Colegii de acolo vor procesa conținutul și mai departe vor trimite la autorități, iar autoritățile mai departe vor localiza acel conținut și se vor ocupa de ștergerea lui de pe internet. Dar există și un formular de raportare pe oradenet.ro, unde oricine întâlnește un conținut dăunător, ne poate trimite și colegii de la linia de raportare vor procesa mai departe.

“Granițele sunt foarte fine între bullying și cyberbullying. Dacă vine copilul acasă lovit fizic, privesc vânătaia și reacționez. Dacă vorbim despre cyberbullying, rănile acestea sunt emoționale și nu le vezi fizic. Sunt mai greu detectabile.”

Andreea Daraban: Vorbeați despre implicarea atât a părinților cât și a școlii în gestionarea unor astfel de cazuri de cyberbullying. Cât de important este rolul școlii în prevenirea și depistarea cazurilor de acest tip?

Claudia Oprescu:  Este foarte important, mai ales că sunt granițele foarte fine între bullying și cyberbullying. Dacă vine copilul acasă lovit fizic, privesc vânătaia și reacționez. Dacă vorbim despre cyberbullying, rănile acestea sunt emoționale și nu le vezi fizic. Sunt mai greu detectabile, dar indiferent de această situație, copilul se duce la școală cu o stare de tristețe. Poate este mai irascibil, mai furios, poate copilul, nu știu, este mai retras, îl vezi izolat. Și atunci ar trebui cadrele dactice, și sunt convinsă că se face acest lucru, să identifice aceste semnale la copii și să se adreseze mai departe. Adică ori să vorbească cu ei sau poate cu părinții sau cu consilierii școlari. Noi prin acest program, oradenet.ro, am pus la dispoziție foarte multe resurse pe subiectul cyberbullying. Resursele se pot găsi pe oradenet.ro, la inițiative educaționale. Sunt scenarii didactice, sunt fișe, le-am dus chiar până la nivel de preșcolar. Sunt povești pentru preșcolari, ca în cazul în care văd, nu știu,un monstru în telefon și se sperie, să știe cum cum să reacționeze, să se ducă repede la un părinte. Sunt fișe de lucru, iar mergând la liceu, acolo i-am rugat pe elevi să citim legea împreună. Adică sunt materiale personalizate pe fiecare nivel de învățământ. Este o notă de fundamentare a acestui fenomen pentru profesori, pentru a înțelege cât se poate de bine, din perspectivă tehnică, juridică, legală, fenomenul.  Și mai mult decât atât, sunt invitați și părinții să aibă așa un moment reflectiv asupra acestui fenomen. Sunt întrebări de introspecție și pentru părinți și este și un videoclip pus la dispoziție. Deci cumva am abordat acest fenomen din mai multe puncte de vedere, pentru că doar cu toții la masă, profesorii, părinții, autoritățile, doar așa putem să facem față. Și nu am vorbit deloc în această intervenție despre martor. Pentru că momentul în care vorbim despre victime, aș extinde această semnificație și asupra acestora, asupra martorilor și a celui care inițiază acest comportament cu note agresive. Pentru că toți sunt victime. Și dacă ne gândim și mai larg, și părinții tuturor acestor copii implicați sunt victime. Nu de puține ori am auzit martori la fel de afectați de ce li se întâmplă și care nu au reacționat și după aceea s-au transformat ei în abuzatori, online sau fizic. Deci cumva aș fi atentă, ca și cadru didactic la ce se întâmplă în clasă, la cum se schimbă dinamica în clasă. Deci cumva trebuie să fim atenți și să nu-i lăsăm. Pentru că acești copii nu pot face față singuri acestor provocări, trebuie să le fim noi alături, noi, adulții, din ipostaza de părinte, sau cadru didactic. Consilierea școlară este o componentă foarte importantă. De foarte multe ori, consilierii știu, au toate metodologia la dispoziție, știu cum să abordeze acest fenomen și pot face minuni la clasă.

Varianta audio a interviului:

Claudia Maria Oprescu este de profesie psihoterapeut și coordonator al programului „Siguranța copiilor pe internet” în cadrul Organizației ”Salvați Copiii” România. A absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la  Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Oradenet.ro este o platformă coorodonată de Salvați Copiii România, cofinanțată de Comisia Europeană și care se aliniază obiectivelor internaționale ale Agendei Digitale pentru Europa, Strategiei Europene pentru un Internet mai bun pentru copii și Convenției ONU pentru Drepturile Copilului. În cadrul programului „Ora de Net”, se derulează seria de evenimente gratuite destinate părinților, abordând teme precum utilizarea excesivă a tehnologiei, informațiile false, cyberbullyingul și gestionarea activității pe rețelele sociale.

FOTO Salvați Copiii România

„De-ale noastre” (27 februarie 2025) – Baba Dochia la români

Publicat de Andreea Drilea, 27 februarie 2025, 08:49

Etnologul Adina Hulubaș se va auzi în fiecare marți și joi în Bună Dimineața (8.45) și în Pulsul Zilei (12.45) dar și în matinalul de sâmbătă (8.45).

„De-ale noastre” – în căutarea a tot ceea ce înseamnă autentic românesc: tradiții, povețe, locuri sau urmele trecutului și arhitectura prezentului.

Joi, 27 februarie 2025, Adina Hulubaș a vorbit despre zilele Babei Dochia la români:

#InfoEconomic: Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură: ”deși se prelungesc reglementările schemei de plafonare-compensare a facturilor, nu avem niciun fel de claritate cu privire la ce se va întâmpla după acest moment. Ar trebui să apară și o propunere privind dereglementarea pieței”

Publicat de hdaraban, 26 februarie 2025, 12:50 / actualizat: 26 februarie 2025, 13:54

Așadar, după termenul final din aprilie, ar putea fi menținute cele trei plafoane maxime de preț: pentru energia electrică, 0,68 de lei/kWh, 0,80 și 1,3 lei/kWh în funcție de consum, și 0,31 și 0,37 lei/kWh, pentru gazele naturale.

Plafoanele de preț final la energie electrică din prezent vor fi folosite până la 30 iunie 2025, iar cele la gaze, până la 31 martie 2026. De asemenea, la gaze, va fi menținută, până la 31 martie 2026, obligația producătorilor din România de a livra angro la preț reglementat fix de 120 lei pentru un MWh, pentru consumul populației și al CET-urilor ce alimentează sistemele centralizate de încălzire.

Măsurile pot fi puse și în contextul în care, prețul la gaze naturale  pe piața de profil înregistrează un trend ascendent , iar România s-a confruntat cu tarife mari la importul de  energia electrică.

La #InfoEconomic, doamna Otilia Nuțu, analist în politici de energie de la Expert Forum, a oferit câteva răspunsuri despre efectele pe care le are intervenția statului în piața energetică din România. Unul dintre acestea este încetinirea investițiilor și a apariției unor noi unități de producție, tocmai din cauza imprevizibilității pe termen lung.

Expertul subliniază că este necesară o analiză asupra impactului pe care îl are politica de reglementare din piața energetică și că este nevoie de o liberalizarea, fie ea și treptată, așa cum a fost până în 2022.

Referitor la zona Moldovei și la posibilitatea plecării companiei E.ON, Otilia Nuțu spune că aceasta ar fi cauzată tocmai de ”incertitudinea cu privire la banii pe care statul îi datorează, care sunt peste 100 de milioane de euro, și dacă sumele vor fi recuperate. Deci valoarea aceea estimată de 120 de milioane de euro pentru activele de furnizare sunt în cea mai mare parte creanțe pe care le are E.ON față de statul român din schema de plafonare și compensare”.

Horia Daraban: Ca principiu, date fiind condițiile, circumstanțele internaționale, naționale, prelungirea plafonării prețurilor la energie electrică și la gaze este o măsură oportună?

Otilia Nuțu: Nu cred că este de măsură oportună în felul în care a fost propusă, pentru că, deși prin ordonanța asta se prelungesc practic reglementările existente, nu avem niciun fel de claritate cu privire la ce se va întâmpla după acest moment. Adică, eu mă așteptam să apară și o propunere privind dereglementarea pieței, pentru că, în ultimii câțiva ani, de când avem aceste reglementări, s-au întâmplat tot felul de lucruri și tot felul de distorsiuni în piață. Adică, spre exemplu, ar fi trebuit să facem întâi și întâi o analiză cât anume din aceste reglementări poate am întârziat unele planuri de investiții pe care le aveau în plan investitorii privați. Nu ne este foarte clar, spre exemplu, de ce E.ON este atât de disperat să-și vândă activele pe care le are în furnizarea în România și s-ar putea să fie și din cauza faptului că furnizorii nu reușesc să-și recupereze banii pe care îi datorează statul român.

Deci, cumva, lucrurile astea ar trebui să fie analizate. Hai să vedem care este impactul real al acestei reglementări de prețuri. Zilele trecute a fost un mare scandal, dacă nu cumva se golesc depozitele de înmagazinare foarte repede. S-ar putea ca și asta să fie o consecință a faptului că furnizorii preferă să vândă gazul cumpărat scump și să-și recupereze banii de la stat, gazul care este înmagazinat fiind cumpărat în 2022, în momentul în care prețurile erau foarte mari în piața liberă. Deci, toate lucrurile astea trebuie să fie foarte clar analizate și să vedem dacă nu cumva facem pe termen lung un mare deserviciu pieței de energie din România. Ce poate să-și imagineze în acest moment un furnizor sau un investitor în sectorul de gaze sau de energie electrică: păi, nu știe ce se va întâmpla de anul viitor, dacă prețurile vor fi reglementate în continuare, care va fi schema prin care se va dereglementa piața la un moment dat și atunci nu-și poate face absolut niciun fel de planuri pe termen lung. Ori, în sectorul energiei, ai nevoie de o predictibilitate pe termen rezonabil.

Horia Daraban: Liberalizare a pieței, pe principiul cerere și ofertă este răspunsul corect la ceea ce se întâmplă acum, cu prețuri mari la energie electrică, cu prețuri mari la gaze naturale?

Otilia Nuțu: Să ne uităm un pic de unde vin aceste prețuri. Prețurile cresc în momentul în care oferta din piață este mult mai mică decât cererea. Ai cantități mult mai mici de energie electrică sau de gaze decât se cere cu adevărat din piață. Care este soluția structurală la această problemă? Păi, trebuie să fie crescută oferta. Degeaba ții prețurile la un nivel reglementat. Prin asta descurajezi investitorul să facă investiții în piață, pentru că nu știe dacă își va putea vinde energia la un preț care să-i acopere investiția și atunci doar amânăm această problemă a deficitului de ofertă pentru viitor.

Horia Daraban: Putem face o comparație între o factură cu preț subvenționat și una ce ar putea fi calculată fără aceste subvenții?

Otilia Nuțu: Nu, nu putem să facem o astfel de analiză din simplul motiv că nu știm care ar fi în acest moment prețurile de piață. Trebuie să ne uităm un pic la experiența pe care am avut-o chiar noi în trecut, și anume faptul că piața s-a de reglementat gradual, în perioada 2012-2018, și pentru gaze, și pentru energie electrică. Deci, în acest moment, și asta am văzut înainte să fie această propunere de ordonanță de urgență pentru extinderea schemei de plafonare și compensare, am văzut că jucătorii din piață nu știau clar care să fie prețurile la care să-și facă ofertele de vânzare și cumpărare, adică nu se făceau oferte în piață pentru simplul motiv că nimeni nu știa dacă regimul reglementat va continua și care ar fi un preț real de piață în condițiile actuale.

De asta este nevoie de o schemă de liberalizare care să se facă gradual și avem modelul pe care l-am avut pentru energie electrică și pentru gaze în 2013-2018. La energia electrică, schema a fost prin creșterea graduală a unor cantități care să se tranzacționeze în mod liber pe piață, în portofoliul furnizorilor, în timp ce la gaz, unde exista într-adevăr o referință de preț, respectiv prețul gazului de import, s-a crescut gradual prețul gazului tranzacționat. Deci, noi avem nevoie să construim acum o piață care a fost distrusă după 2022. În acest moment, dacă s-ar liberaliza mâine piața, nimeni nu știe exact cum ar arăta prețurile, nici măcar jucătorii din piață. A dispărut complet semnalul de preț pe care ți-l dădea piața liberă pe vremea când era piața liberalizată, iar acum condițiile sunt complet diferite față de acum trei ani.

Horia Daraban: De ce ministerul de resort nu a gândit mai departe, așa cum spuneați dumneavoastră, un plan care să se raporteze la liberalizarea, fie și treptată, a pieței de profil?

Otilia Nuțu: Impresia mea este că pur și simplu am încercat să amânăm această problemă, ca să nu trebuiască să avem de-a face cu ea acum.

Horia Daraban: E.ON acoperă, prin serviciile sale, zona Moldovei, șase din cele opt județe ale regiunii. Expert Forum a sesizat inclusiv instituțiile europene cu privire la scenariul preluării de către o companie din Ungaria, care ar putea crea dependență a României față de gazul rusesc. În opinia dumneavoastră, care este soluția? Ministerul de resort a invocat inclusiv achiziționarea de către entități din România a acestei companii E.ON?

Otilia Nuțu: Soluția, în primul și în primul rând, trebuie să pornească de la care sunt motivele reale pentru care E.ON a încercat să vândă aceste active și s-ar putea să vedem acolo că e incertitudinea cu privire la banii pe care statul îi datorează și care sunt peste 100 de milioane de euro, dacă vor fi recuperați. Deci valoarea aceea estimată de 120 de milioane de euro pentru activele de furnizare sunt în cea mai mare parte creanțe pe care le are E.ON față de statul român din schema de plafonare și compensare. M-aș gândi întâi și întâi de ce încearcă furnizorii privați să scape de această piață.

Horia Daraban: Este clar, România are o problemă în a-și acoperi nevoile, necesitățile energetice din plan intern. Care credeți că ar fi principalele măsuri care să ofere un răspuns la această problemă, la acest deficit?

Otilia Nuțu: Problema este că noi trebuie să avem o piață în care producătorii să facă investiții, și cei de gaze, și cei de energie electrică și asta, înainte să stimulăm creșterea consumului, cum intenționăm să o facem în piața de gaze. Practic, singura strategie a noastră coerentă în domeniul energiei a fost creșterea consumului de gaze prin extinderea rețelelor de distribuție către toți consumatorii casnici și aceste planuri de investiți în centrale pe gaze la Oltenia, care nu știm exact dacă se vor întâmpla sau nu. Deci, în loc de asta, noi ar trebui să liberalizăm piața în așa fel încât să apară investitorii privați.

Otilia Nuțu: Și aici cred că ar trebui să ne uităm puțin de ce din 2022 încoace, practic, au intrat în piață doar 400 de megawați, capacități care sunt deja conectate la rețea, în afară de prosumatori. S-ar putea întâmpla să vedem că motivele nu țin atât de faptul că nu există bani europeni sau nu există oportunități sau că prețurile nu sunt atât de mari încât să justifice investițiile, ci, pur și simplu, ai o piață care are reglementări foarte neclare și ai dificultăți de acces la rețea. Asta ar trebui să fie principalele lucruri pe care să ne concentrăm acum: liberalizare a pieței, investiții în rețea în așa fel încât să se poată conecta noi producători în piață și să își poată oferi energia consumatorilor.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: IA/Gemini

„Femei ilustre din spațiul românesc”, de Nicolae Busuioc – un dar de primavară la Iași

Publicat de Andreea Drilea, 26 februarie 2025, 09:48

„Femei ilustre din spațiul românesc”, de Nicolae Busuioc – un dar de primavară la Iași.

Joi, 27 februarie 2025, de la ora 17, la Iași, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, se lansează volumul – FEMEI ILUSTRE DIN SPAȚIUL ROMÂNESC.

Scriitorul Nicoale Busuioc la microfonul Radio România Iași, în matinal cu Adina Șuhan:

Nicolae Busuioc

Lucrarea a văzut lumina tiparului la Editura Vasiliana 98 din Iași.

Cartea va fi prezentată de către Cassian Maria Spiridon, Ioan Milică, Diana Vrabie, Ioan-Alexandru Tofan, Liviu Apetroaie, Cristian Ungureanu.

Moderatorul evenimentului desfasurat sub egida Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași, va fi profesorul Simona Modreanu.

Invitație la Bal Vienez. Ștefania Mihăilescu în direct la Radio Iași

Publicat de Andreea Drilea, 25 februarie 2025, 09:45 / actualizat: 25 februarie 2025, 11:30

Artista Ștefania Mihăilescu și organizatorul Liviu Mihăilă, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan:

Asociația Fălticeni Cultural vă invită, joi, 27 februarie 2025, începând cu ora 18 la cea de-a IV-a ediție a Balului Vienez de la Fălticeni.

Programul serii vă surprinde cu momente artistice semnate de:

Essenza Quartet Iași

Soprana Maria Rădeanu – Opera Națională Română București,

Soprana Maria Tovba – Opera Națională Română Iași,

Bas-Baritonul Andrei Yvan – Opera Națională Română Iași,

Tenorul Constantin Pastramă- Opera Națională Română București,

Baritonul Teodor Avădanei – Opera Națională Română București

Adina Alupei – Maestru corepetitor pian Opera Națională Iași.

Andrei Purdilă – pian

Momente coregrafice realizate de balerini ai Operei Naționale Române Iași. Coregraf: Lorette Enache.

Școala de Dans Tango Expression Suceava

Valsul și polka copiilor.

Valsul și polka adolescenților

Prezintă: Ștefania Mihăilescu

Balul vienez de la Fălticeni va avea loc în Salonul Vienez al Hotelului Turist din Fălticeni.

Dress code – Elegant.

Intrarea este liberă, însă pe bază de rezervare în limita locurilor disponibile la 0743.102.992.

„De-ale noastre” (25 februarie 2025) – ”Dragobete” – Zeul Iubirii la români

Publicat de Andreea Drilea, 25 februarie 2025, 08:53

Etnologul Adina Hulubaș se va auzi în fiecare marți și joi în Bună Dimineața (8.45) și în Pulsul Zilei (12.45) dar și în matinalul de sâmbătă (8.45).

„De-ale noastre” – în căutarea a tot ceea ce înseamnă autentic românesc: tradiții, povețe, locuri sau urmele trecutului și arhitectura prezentului.

Marți, 25 februarie 2025, Adina Hulubaș a vorbit despre Dragobete – Zeul Iubirii la români:

Games of Science, competiția care aduce cercetătorii români în fața publicului. Bună Dimineața la Radio Iași

Publicat de Andreea Drilea, 24 februarie 2025, 10:03

În parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Games of Science invită studenți, masteranzi, doctoranzi și tineri cercetători din Iași și din zonele învecinate să participe la un training de opt ore pe 27 februarie, după care să vină la concurs pe 28 februarie, pentru a-și prezenta cercetările într-un mod concis și captivant pe durate de 15, 30, 60 și 180 de secunde.

Mai multe detalii, în matinalul Radio România Iași am aflat de la Laura Hroștea – doctor în fizică, cercetător științific UAIC Iași, coordonator local Games of Sciece 2025 și Adina Cîmpanu – masterand la Facultatea de Fizică UAIC Iași, trainer Games of Science 2025:

Astăzi, alegeri anticipate în Germania. Tudor Ancuța, expert în relațiile româno-germane: ”cel mai probabil, vom avea o așa numită mare coaliție, care, în trecut, ajungea la 60-70%, iar acum, abia dacă o să atingă pragul de 50% din mandate”

Publicat de hdaraban, 23 februarie 2025, 08:29 / actualizat: 23 februarie 2025, 10:01

O creștere constantă pentru două partide mai mici, dacă se va reflecta în rezultatele alegerilor de astăzi, ar fragmenta mandatele în Bundestag, camera legislativă inferioară. Die Linke (stânga radicală) a urcat la 7%, în timp ce Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW, populist), un partid nou, a atins pragul electoral de 5%.

De aici lucrurile se complică, mai multe scenarii postelectorale pentru formarea unui guvern. Invitat la ”Weekend cu prieteni” a fost domnul Tudor Dan Ancuța, jurist, absolvent al Facultății de Drept a Freie Universität Berlin, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.

În interviul acordat lui Horia Daraban, interlocutorul a vorbit despre dificultățile care pot apărea în stabilirea unei coaliții de guvernare, fiecare procent obținut de partidele politice putând simplifica sau complica negocierile ulterioare.

Expertul oferă justificări pentru ascensiunea în opțiunile  de vot a extremei drepte, multe din ele raportându-se la nemulțumirile populației cu privire la costurile de trai, la modul în care a funcționat coaliția condusă de actualul cancelar Olaf Scholz.

În ipoteza în care Friedrich Merz, liderul blocului conservator de opoziție,  va ajunge cancelar, Bucureștiul va avea oportunitatea, având în vedere și contextul internațional,  să revigoreze relațiile, să ea îmbunătățească. În acest sens, Tudor Dan Ancuța adaugă: ”acum, depinde și de România cât de mult reușim să beneficiem de acest viitor sau nou zvâc care va veni în cancelaria de la Berlin”.

Horia Daraban: Pe plan intern, în ce constă importanța rezultatelor acestor alegeri? Vor defini calea politică pe care o va lua Germania după luna februarie?

Tudor Dan Ancuța: Cu siguranță, cel mai important lucru care se întâmplă este că, oricum ar arăta rezultatele astăzi, guvernul ce va urma va fi unul diferit de actualul, cel mai probabil cu un alt cancelar, cel mai probabil de la conservatori. Și atunci, pur și simplu, toată direcția Germaniei se va schimba în următoarea perioadă, în următorii patru ani.

Horia Daraban: În ce sens?

Tudor Dan Ancuța: Se vor pune accente pe alte politici publice. Alte zone vor fi de interes pentru noul guvern. Desigur, interesul pentru situația din Ucraina, pentru război, pentru susținerea Ucrainei va rămâne în continuare ridicat, indiferent de rezultat. Dar, în afară de acest lucru, va scădea importanța schimbărilor climatice și a subiectului schimbărilor climatice și va crește importanța combaterii migrației ilegale și, desigur, restartarea economiei germane.

Horia Daraban: Din sondajele făcute publice și pe care le-am invocat în introducere a dialogului nostru, rezultă că nicio formațiune nu va putea face de una singură guvernul. E nevoie de colaborări. Cea mai probabilă sau este o misiune foarte dificilă și greu de calculat înainte de publicarea rezultatelor?

Tudor Dan Ancuța: Nu putem zice 100% ce coaliție va apărea după aceste alegeri, deoarece, în sondaje,  scorurile sunt  atât de apropiate între partide, încât, dacă se coalizează, au majorități atât de subțiri, atât de mici, încât fiecare procent în plus sau în minus poate să creeze sau să distrugă o posibilă coaliție. Cel mai probabil, vom avea o așa-numită mare coaliție, care, în trecut, de obicei ajungea pe la 60-70%, iar în prezent, de-abia dacă o să atingă acel prag de 50% din mandate, adică o coaliție formată dintre conservatori și social-democrați. Pe masă mai este de sigur o coaliție între conservatori și ecologiști, dacă ecologiștii reușesc să adune suficiente procente ca această coaliție să fie posibilă matematic, iar dacă niciuna din aceste două variante nu este posibilă, s-ar putea crea o coaliție între conservatori, social-democrați și ecologiști. Dar asta ar fi o coaliție extrem de instabilă pentru țară, pentru Germania, iar guvernul, cel mai probabil, ar fi mai mult paralizat decât eficient în a-și atinge țelurile.

Horia Daraban: Alternativa pentru Germania, în sondaje, 21%. Cum se explică ascensiunea acestei formațiuni de extremă dreapta?

Tudor Dan Ancuța: Această formațiune, față de 2021, s-a dublat. Atunci, avea în jur de 10 procente, un pic mai mult de 10 procente, acum a ajuns pe la 20. S-a întâmplat asta,  pentru că actualul guvern avut o imagine în public extrem de proastă. Este guvernul care a început în timpul pandemiei, apoi a venit războiul în Ucraina, care a adus cu el prețuri mari la energie, inflație ridicată; costurile, în general, au crescut, iar oamenii nu au acceptat situația asta. Nu le-a convenit ce a făcut acest guvern și de asemenea guvernul acesta a avut marea problemă: a fost primul guvern din istoria Germaniei federale la nivel federal, care a fost format din trei partide complet diferite; partid ecologist cu un partid social-democrat și un partid liberal, fiecare cu țeluri diferite, cu scopuri diferite, cu propuneri de politici publice la care nu voiau să renunțe, care erau în antiteză completă cu ceea ce își doreau ceilalți. Iar acest trio a mers în primul an, iar după primul an, pur și simplu, nu au mai reușit să facă față.

Horia Daraban: Aș vrea să aduc în dialogul nostru și influențarea opțiunilor de vot în Germania. Este ea palpabilă, se simte? De multe ori este invocată Rusia pe acest palier.

Tudor Dan Ancuța: Se simt influențele externe, în sensul că ele sunt vizibile, fie că vorbim de Rusia, care finanțează diverși sau diverse mișcări în Germania, fie că vorbim de extrema dreaptă, fie că vorbim de extrema stângă, partidul lui Sarah Wagenknecht, e exemplul pe care l-ați menționat, e clar susținut și de Rusia. În același timp, se simte și influența din partea cealaltă a Atlanticului, venit, în ultima perioadă, din partea lui, de exemplu, Elon Musk sau J. D. Vance, vicepreședintele american, pentru Alternativa pentru Germania. Dacă chiar are un impact electoral, este greu de zis, și mai ales în relația asta dintre America și Alternativa pentru Germania. Votanții Alternativei pentru Germania sunt, în general, sceptici față de americani și atunci se poate foarte bine că această susținere venită din America nici să le dăuneze, dar nici să îi ajute pe aceștia. Plus că am observat inclusiv în sondaje că au o excepție, au fost foarte stabili în ultima lună, cel puțin, de campanie.

Și atunci ne dăm seama că, practic, orice subiect care s-a dezbătut fie în Parlament, fie susținerea venită din America și așa mai departe, nu au influențat scala partidelor, să zic așa, rangul partidelor.

Horia Daraban: În funcție de rezultatul alegerilor din Germania, se poate schimba modul în care va funcționa proiectul european, proiectul Uniunii Europene sau, Uniunea Europeană, ce există acum, rămâne în continuare?

Tudor Dan Ancuța: Ce există acum, cel mai probabil, rămâne în continuare. Pot apărea modificări, pot apărea reforme, dar nu în sensul de desființare a Uniunii Europene sau de reducere a importanței politice a Uniunii Europene, ci, tocmai, poate să ducă spre mai multă integrare europeană, spre mai multă susținere a Uniunii Europene din partea Germaniei. Singura mare problemă este ce facem cu datoriile comune la nivel european. Dacă vin aceste propuneri, teoretic, partidul viitorului, cel mai probabil cancelar Merz, nu susține aceste propuneri. În rest, este deschis pentru ca Germania să reia un rol important în Europa, lucru care în ultimii trei ani, în timpul mandatului Scholz nu s-a prea întâmplat. Și Friedrich Merz este, din declarațiile lui publice, dispus să reia legăturile strânse cu Franța, să reia legăturile strânse cu Polonia și, practic, prin aceste două legături, să restarteze puterea geopolitică a Uniunii Europene.

Horia Daraban: În cheia a ceea ce ați spus dumneavoastră, în această săptămână, mai exact la 20 februarie, a fost marcată împlinirea 145 de ani de relații diplomatice între România și Germania. După alegeri ce e sub semnul întrebării în aceste relații, în condițiile în care putem vorbi și de această repoziționare americană? Așadar, se poate întrevedea o întărire a relațiilor română-germane, deschiderea de noi planuri.

Tudor Dan Ancuța:  Cu siguranță am și văzut, a avut loc o întâlnire cu ambasadorul german din București, a mai multor miniștri, ministru de externe, ministru de interne, consilier prezidențial pe politici europene și așa mai departe. A fost, practic, o mare adunare acolo, ceea ce arată că România se reorientează către Germania, cu nesiguranța care vine de peste Atlantic. Problema mare a României este că face asta puțin prea târziu. Este un pic necredibil. Evident, Germania nu ne va zice ”n-aveți voie, nu faceți” sau ”nu vrem să auzim despre lucrurile astea”, dar ar fost bine pentru România ca aceste relații cu Germania să fi fost turate un pic mai devreme, mai ales că, în contextul războiului din Ucraina, aveam în Germania un partener de nădejde; și în contextul în care noi, în ultimii zece ani, am avut un președinte vorbitor de limbă germană, care, din păcate, nu s-a folosit atât de mult de posibile lui relații cu Berlinul.

Dar, per total, cu venirea probabilă a lui Friedrich Merz pe postul de cancelar, relațiile cu România nu au cum să se slăbească, ci, în contextul acesta internațional, pot doar să meargă mai departe, să crească, să se fructifice. Acum, depinde și de România cât de mult reușim să beneficiem de acest viitor sau nou zvâc care va veni în cancelaria de la Berlin.

Horia Daraban: Deci, într-un fel, dumneavoastră spuneți că se poate recupera acest decalaj existent în relațiile dintre București și Berlin.

Tudor Dan Ancuța: Cu siguranță, există disponibilitatea de la Berlin, dar pentru asta trebuie să arătăm și noi disponibilitate și să mergem, să fim activi, să conducem diplomatic și să încercăm să venim cu propuneri. Friedrich Merz o să își dorească să fie el, între ghilimele, un așa zis lider european sau cel mai mare lider european, iar pentru asta are nevoie de aliați. Acești aliați pot să vină inclusiv din România, prin susținere, iar pentru asta, România trebuie să vină cu propuneri, cu idei, nu doar să aștepte ca nemții să vină cu idei sau altcineva să vină cu idei și ei doar să se alăture acestora. Trebuie să fim proactivi, să acționăm, iar ceilalți europeni, inclusiv Germania, vor aprecia acest lucru.

Horia Daraban: Dați-mi un exemplu de propunere de inițiativă care să vină din partea României și să fie îndreptată către Germania, iar aceasta să trezească interesul viitorului guvern de la Berlin.

Tudor Dan Ancuța: De exemplu, acum, în contextul în care se vorbește despre retragerea trupelor americane din Europa de Est, o propunere bună din partea României ar fi să convoace cât mai repede formatul ”Bucharest 9”, B9, împreună cu președintele Poloniei, iar prin Polonia, să încerce și România să alăture  triunghiului ”Weimar plus”, la acest format în care, practic, cei mai importanți decidenți europeni, cu privire la estul Europei, se alătură. De asemenea, când vine vorba despre reforma instituțională a Uniunii Europene, acolo, România trebuie pur și simplu să vină cu propuneri, pentru că, în trecut, în ultimii ani, România, tot timpul, a așteptat să vină altcineva cu propuneri de reformă, la care, într-adevăr, România a fost o țară care tot timpul a fost pro-europeană și nu a încercat niciodată să se pună bețe în roate nimănui, dar nu a venit cu poziții proprii.

Și atunci România nu este neapărat chemat la masa negocierilor, pentru că se știe, România o să zic că da, dar nu vine cu propriul input.

Varianta audio a interviului:

fotografie generată cu IA, Gemini

Ziua Internațională a Ghidului de Turism. Irina Tacu Cociu, ghid de turism în direct la matinalul cu Adina Șuhan

Publicat de Andreea Drilea, 21 februarie 2025, 09:54

Irina Tacu Cociu, ghid de turism ieșean, în direct la matinalul cu Adina Șuhan:

Reporterul ”Incubator” Mihaela Ciobanu în direct la Radio România Iași

Publicat de Andreea Drilea, 21 februarie 2025, 08:50

Reporterul ”Incubator” Mihaela Ciobanu într-o transmisiune directă de la Chișinău în matinalul de la Radio Iași:

40.000 de km, de pedalat, într-o singură zi. Robert Dalas în direct la Bună Dimineața

Publicat de Andreea Drilea, 21 februarie 2025, 08:37

Instructor de ciclism Robert Dalas a fost în direct la Bună Dimineața cu Adina Șuhan:

Detalii aici

Cum rezolvăm probleme în cuplu? Psihoterapeuții Dana Galupa și Marian Gabriel Irimia în direct la Radio Iași

Publicat de Andreea Drilea, 20 februarie 2025, 10:03

Psihoterapeuții Dana Galupa și Marian Gabriel Irimia ne invită la o discuție sinceră despre noi cei dintr-un cuplu.

În Buna Dimineața cu Adina Șuhan am aflat că ”Nu are niciun sens dreptatea ta dacă ea plânge” și ”Nu are niciun sens puterea ta, femeie, dacă el începe să se simtă pierdut în prezența ta!”:

Despre IUBIRE, ediția a VII-a. Roaxana Oana Rotaru în direct la Radio Iași

Publicat de Andreea Drilea, 20 februarie 2025, 09:34

Evenimentul aduce în prim-plan perspective valoroase asupra iubirii, susținute de invitați deosebiți:

Părintele Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iașilor și consilier al Departamentului Comunicare și Relații Publice.

Elena Angela Roșcan – psiholog principal clinician, psihoterapeut va oferi o perspectivă profundă asupra iubirii din punct de vedere psihologic și emoțional.

Detalii despre eveniment, președintele Asociației ROR, Roaxana Oana Rotaru în direct la Radio Iași:

Intrarea este liberă, iar participanții vor avea ocazia să interacționeze direct cu invitații într-un dialog deschis despre iubire și complexitatea sa.

Acest eveniment a devenit o tradiție importantă în peisajul cultural și spiritual ieșean.

Eveniment organizat de Asociația ROR

„De-ale noastre” (20 februarie 2025) – Sora Soarelui, Luna.

Publicat de Andreea Drilea, 20 februarie 2025, 08:50

Etnologul Adina Hulubaș se va auzi în fiecare marți și joi în Bună Dimineața (8.45) și în Pulsul Zilei (12.45) dar și în matinalul de sâmbătă (8.45).

„De-ale noastre” – în căutarea a tot ceea ce înseamnă autentic românesc: tradiții, povețe, locuri sau urmele trecutului și arhitectura prezentului.

Joi, 20 februarie 2025, Adina Hulubaș a vorbit despre Sora Soarelui, Luna, în cultura noastră tradițională.

„Lună nouă, lună nouă/ Taie pâinea-n două,/ Ție jumătate, mie sănătate!”.: