Programul continuă astăzi și mâine în satul Poiana, din comuna Schitu Duca, unde este în curs de reconstituire prima fortăreață geto-dacă din România.
Inițiatorul și organizatorul festivalului, Constantin Lăpușneanu, spune că ediția din acest an va reuni pasionați ai istoriei și reconstituirii istorice din țară.
Constantin Lăpușneanu:Cea de-a șaptea ediție a Festivalului Getodava va începe astăzi (vineri), începând cu ora 18:00, în fața Primăriei Iași. Timp de o oră vor fi dansuri ale nimfelor, lupte de gladiatori, demonstrații, prezentarea asociațiilor și chiar lupte de vikingi, iar sâmbătă și duminică, începând cu ora 12:00, în fiecare zi, la Cetatea Getodava, din satul Poiana, comuna Schitu Duca, pe parcursul întregii zile vor fi tot felul de activități: ateliere, jocuri, tombolă, concerte, demonstrații, bătălii, absolut tot ce ține de un festival de reconstituire istorică. Aici locația este exact ceea ce trebuie, este o cetate dacică, getică, reconstituită la scară reală, prima și unica din România. Nu este încă gata, dar o mare parte din ea este construită și oamenii pot să-și dea seama sau pot să înțeleagă cum arăta o fortăreață sau o cetate la acea vreme.
(Radio Iași/Constantin Mihai/ FOTO Facebook Constantin Lăpușneanu)
Prin această performanță, Mungiu intră într-un grup restrâns de regizori care au câștigat de două ori marele premiu de la Cannes. Printre cineaștii care au mai reușit această performanță se află Francis Ford Coppola, Emir Kusturica și Michael Haneke.
Filmul „Fjord” spune povestea unei familii româno-norvegiene stabilite în Norvegia. La început, familia pare să se adapteze fără probleme într-o societate care promovează toleranța și respectul pentru minorități. Situația se schimbă însă după apariția unor suspiciuni de violență domestică asupra copiilor.
Autoritățile norvegiene contestă educația strictă impusă de părinți și critică valorile religioase ale familiei. Conflictul escaladează după declanșarea unei proceduri de plasament pentru cei cinci copii ai cuplului. Înaintea galei finale de la Cannes, „Fjord” a primit alte patru distincții importante în cadrul festivalului. Lungmetrajul a fost premiat de Federația Internațională a Criticilor de Film, de Juriul Ecumenic și de juriul Premiului Cetățeniei.
Filmul a mai câștigat și Premiul Francois Chalais, acordat producțiilor dedicate valorilor jurnalismului.
A fost găsit cel mai vechi plan al Iașului. Descoperirea aparține istoricului Laurențiu Rădvan. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (8.02.2026)
Rezultatele cercetării țin de preocupările ce vin din partea unuia din profesorii Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, domnul Laurențiu Rădvan; domnia sa, aplecat asupra ceea ce înseamnă istorie medievală, specializat în problemele structurilor urbane din spațiul românesc și european.
În interviul acordat lui Horia Daraban la „Weekend cu prieteni”, istoricul a vorbit despre planul de întărire a unei părți a orașului, un document realizat în 1686, în perioada prezenței unor trupe poloneze în capitala moldavă, vizitată și de regele Jan Sobieski.
Aflat în arhivele Bibliotecii de Stat din Berlin, documentul scoate în evidență existența în acele vremuri a unor clădiri, care astăzi nu mai sunt, dar și cum se intenționa apărarea orașului, prin ridicarea unor fortificații.
Planul orașului Iași din biblioteca germană se alătură unor alte documente de acest gen descoperite în alte arhive străine, în special cele rusești, realizate între 1739 și 1833.
Dincolo de elementele de noutate, profesorul Laurențiu Rădvan a oferit și câteva repere pentru perioada secolelor XVII-XIX, marcată de prezențe militare străine dese ce au avut efecte dezastruoase pentru populația țărilor românești. Ocupațiile mai mult sau mai puțin vremelnice s-au consumat tocmai pe fondul confruntării celor trei mari imperii: Otoman, Habsburgic și cel Țarist.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Cele mai multe sunt guvernate de o constituţie cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 şi revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 şi 2013.
Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (şambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de ‘sede vacante’ (scaunul gol).
El confirmă oficial decesul papei, o chestiune simplă în zilele noastre, care implică un medic şi un certificat de deces. Până undeva în secolul al XX-lea, acest lucru se făcea în mod ritual prin lovirea de trei ori a frunţii papei cu un ciocan de argint.
Camerlengo şi trei asistenţi aleşi dintre cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, cunoscuţi sub numele de cardinali electori, decid când trupul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să îşi prezinte omagiile.
De asemenea, ei se asigură că ‘Inelul Pescarului’ şi sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni. Nu se efectuează nicio autopsie.
Camerlengo încuie şi sigilează reşedinţa personală a papei. În trecut, aceasta se afla în apartamente din Palatul Apostolic, însă Francisc a locuit într-un mic apartament din pensiunea Vaticanului cunoscută sub numele de Santa Marta.
Camerlengo şi ceilalţi cardinali nu pot lua decizii majore care să afecteze Biserica sau să schimbe învăţăturile acesteia. Şefii majorităţii departamentelor Vaticanului demisionează până când noul papă îi confirmă sau îi înlocuieşte.
Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor şi a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali. Universi Dominici Gregis spune că acestea ar trebui să înceapă între a patra şi a şasea zi de la moartea sa.
FUNERLII PAPALE
Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul şi privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat şi simplificat riturile funerare papale în 2024.
Se aşteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piaţa Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulţi predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona.
De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântaţi în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb şi stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, aşa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.
CONCLAVUL
Cardinali din întreaga lume se adună la Roma în urma decesului unui pontif. Aceştia organizează întâlniri zilnice, cunoscute sub numele de congregaţii generale, pentru a discuta chestiuni legate de Biserică şi pentru a prezenta caracteristicile pe care fiecare crede că ar trebui să le aibă noul papă.
Cardinalii în vârstă de 80 de ani sau peste pot participa la congregaţiile generale, dar nu li se permite să intre în conclavul pentru alegerea viitorului papă, care este o adunare a cardinalilor sub 80 de ani. O mare parte a discuţiilor are loc în cadrul interacţiunilor personale dintre cardinali.
În mod tradiţional, o perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea unui conclav. Înainte de a demisiona în 2013, Papa Benedict a modificat constituţia pentru a permite ca acesta să înceapă mai devreme, dacă cardinalii aleg acest lucru, sau la maximum 20 de zile după deces, dacă unii cardinali au dificultăţi în a ajunge la Roma.
Conclavul are loc în Capela Sixtină. Până la cele două conclavuri din 1978 care i-au ales pe Ioan Paul I şi Ioan Paul al II-lea, cardinalii au stat în camere improvizate în jurul Capelei Sixtine.
De la conclavul din 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, aceştia au votat în Capela Sixtină, dar s-au cazat în casa de oaspeţi Santa Marta, cu aproximativ 130 de camere. Santa Marta este izolată şi sunt duşi cu autobuzul la Capela Sixtină.
Cuvântul conclav provine din latinescul ‘cu cheie’. Acesta provine dintr-o tradiţie care a început în secolul al XIII-lea, în care cardinalii erau închişi pentru a-i forţa să decidă cât mai repede posibil şi pentru a limita interferenţele externe.
În aceste zile, participanţilor le este interzisă orice comunicare cu lumea exterioară. Telefoanele, internetul şi ziarele nu sunt permise, iar poliţia Vaticanului foloseşte aparate electronice de securitate pentru a impune regulile.
Cu excepţia primei zile a conclavului, când există un singur vot, cardinalii votează de două ori pe zi.
O majoritate de două treimi plus unu este necesară pentru alegeri. În cazul în care nimeni nu este ales după 13 zile, se organizează un tur de scrutin între cei doi candidaţi principali, dar este necesară în continuare o majoritate de două treimi plus unu. Acest lucru este menit să promoveze unitatea şi să descurajeze căutarea de candidaţi de compromis.
‘HABEMUS PAPAM’
Atunci când conclavul a ales un papă, acesta este întrebat dacă acceptă şi ce nume doreşte să poarte. Dacă refuză, procedura începe din nou.
Noul papă îmbracă veşminte albe care au fost pregătite în trei mărimi şi se aşează pe un tron în Capela Sixtină pentru a-i primi pe ceilalţi cardinali, care îi aduc omagiu şi promit supunere.
Lumea va şti că un papă a fost ales atunci când un oficial va arde buletinele de hârtie cu substanţe chimice speciale pentru a face să iasă fum alb din coşul de fum al capelei. Fumul negru indică un vot neconcludent.
Cel mai mare elector dintre cardinalii diaconi, în prezent cardinalul francez Dominique Mamberti, urcă la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunţa mulţimii din piaţă ‘Habemus Papam’ (Avem un Papă).
Noul papă apare apoi şi dă mulţimii prima sa binecuvântare ca pontif.
(AUDIO) Programa de liceu pentru Istorie va fi modificată
14 februarie 2025, 12:49
De asemenea, s-a stabilit că este necesară o schimbare aprofundată a programei de liceu.
Referindu-se la Istoria comunismului și Istoria Holocaustului, profesorul Lucrețiu Bârliba a declarat că acestea rămân integrate în programa stabilită până acum.
Lucrețiu Bârliba:Rămâne să stabilim detalii de genul: când va fi Istoria românilor și Istoria universală – probabil că în primele clase se va face Istoria universală și în ultimele două, Istoria românilor – dacă se va numi „Istoria românilor și a României” sau doar „Istoria românilor”. Aceste lucruri urmează să ne punem de acord cu comunitatea de istorici de la noi din țară. Domnia sa ne-a solicitat chiar să participăm activ la o schimbare chiar a programei. Și aici am căzut iarăși de acord – programa trebuie, necesită, unele modificări – și ne-am declarat disponibilitatea ca nu numai Facultatea, dar și facultate da, împreună cu alte facultăți din țară, cu profesorii din mediul preuniversitar, să punem umărul, să avem pentru Istorie, pentru elevi în primul rând, o programă atractivă.
Constantin Mihai:Cum se va proceda cu Istoria comunismului și Holocaustului?
Lucrețiu Bârliba:Rămâne în programă și Istoria evreilor/Holocaustului, și Istoria comunismului. Trebuie într-adevăr integrate în contextul mare al Istoriei universale și a Istoriei românilor. Modul în care se va face această integrare îl vom discuta și vom face propuneri domnului ministru.
Noile planuri cadru ar urma să fie folosite prima dată de elevii care intră în clasa a IX-a în toamna anului 2026, adică cei aflaţi acum în clasa a VII-a.
(AUDIO) Memoriu inițiat de decanii Facultăților de Istorie, prin care se solicită revizuirea planurilor-cadru pentru liceu
10 februarie 2025, 13:26
Decanul Facultății de Istorie din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Lucrețiu Bârliba, a precizat că, pentru clasele a XI-a și a XII-a, Istoria dispare complet din trunchiul comun. Potrivit acestuia, se încalcă astfel directiva europeană, care prevede că această disciplină dezvoltă anumite competențe civice.
Profesorii de istorie au solicitat reintroducerea materiilor Istoria Universală și Istoria Românilor în aceste forme în planurile cadru.
Lucrețiu Bârliba a mai spus că, în Germania, Franța, Polonia și Slovenia, Istoriei îi sunt alocate până la trei ore pe săptămână.
Lucrețiu Bârliba:Propunerea noastră este ca Istoria să aibă, într-un trunchi comun la aceste profile, măcar o oră. Nu trebuie să existe o discriminare între profil Uman și profilele Reală sau Tehnologic. Istoria trebuie învățată, la fel la toate clasele, de către elevi. Este vorba de Istoria Universală și de Istoria Românilor, care ar trebui cumva reintroduse sub această formă ca discipline în planul de învățământ, pentru că ele nu numai că formează conștientizarea apartenenței atât la națiune, cât și la civilizația europeană, dar formează și o mulțime de competențe care, de altminteri, sunt și solicitate prin directivele europene. Dar dincolo de asta, Istoria contribuie foarte mult la educația civică și la formarea acestor competențe civice ale elevilor, iar disciplinele complementare care au fost introduse – Istoria Evreilor/Holocaustului, respectiv Istoria Comunismului, nu pot fi înțelese decât în ansamblul înțelegerii Istoriei Universale și Istoriei Românilor.
În urma demersurilor făcute, ministrul Educației, Daniel David, a invitat decanii profesori de Istorie din țară, joi, la un dialog pe marginea viitoarelor planuri-cadru și a programei pentru liceu.
Săptămâna aceasta încep și dezbaterile publice pe această temă. Prima dintre acestea este programată mâine, la Bucureşti şi va fi urmată de una, vineri, la Cluj-Napoca. Alte două întâlniri sunt anunţate pe 25 februarie la Iaşi şi pe 4 martie la Timişoara, iar pe 6 martie, în ultima zi de depunere a propunerilor şi observaţiilor, va fi organizată o discuţie online.
