Guvernul a suspendat temporar procedura de contractare a proiectelor finanţate prin Politica de Coeziune 2021-2027

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 februarie 2026, 16:37

‘În prezent, autorităţile publice locale au utilizat fonduri proprii pentru elaborarea documentaţiilor tehnice ale proiectelor, însă nu pot finaliza contractarea acestora. Motivul principal îl reprezintă imposibilitatea de a depune documentele necesare care să ateste lipsa datoriilor la bugetul local şi la bugetul de stat, precum şi imposibilitatea de a aproba angajamente bugetare fără buget aprobat. În plus, apelurile de proiecte sunt închise şi au depăşit alocările bugetare, ceea ce împiedică redeschiderea acestora’, informează un comunicat al Executivului.

Pentru a elimina ambiguităţile juridice, ordonanţa de urgenţă introduce clarificări terminologice. Termenul ‘document’ din Ghidul solicitantului va fi înlocuit cu ‘act administrativ individual’, termen consacrat de legislaţia administrativă, care defineşte clar actele juridice emise de autorităţile publice, prin care se stabilesc drepturi şi obligaţii specifice.

‘Suspendarea procedurii de contractare va dura până la aprobarea bugetului de stat pe 2026 şi clarificarea alocărilor bugetare necesare. După intrarea în vigoare a bugetului, autorităţile vor putea relua contractarea proiectelor, cu o perioadă de maxim 30 de zile pentru depunerea documentelor restante. Această măsură are ca scop asigurarea unui cadru legal, financiar şi administrativ clar, prevenirea respingerii cererilor eligibile şi garantarea accesului transparent, nediscriminatoriu şi simplificat la fondurile europene nerambursabile. Neadoptarea acestei soluţii ar conduce la riscul pierderii fondurilor şi la întârzieri în implementarea investiţiilor prevăzute prin Politica de Coeziune 2021-2027’, se explică în comunicat.

De asemenea, în urma consultărilor cu Comisia Europeană, prin actul normativ se introduc verificările pe bază de eşantionare a respectării procedurilor de achiziţii publice şi a celor derulate de beneficiarii privaţi, fundamentate pe baza analizelor de risc.

‘Vor fi clarificate atribuţiile instituţionale şi metodologia de eşantionare. Această reglementare asigură un cadru clar şi predictibil pentru selectarea eşantioanelor şi aplicarea proporţională a verificărilor, în funcţie de nivelul de risc, în vederea eficientizării activităţii de control. Posibilitatea realizării verificărilor pe baza unei analize de risc, stabilite prin instrucţiuni emise de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi avizate de coordonatorul naţional, permite adaptarea verificărilor la specificul fiecărei reforme sau investiţii, concentrarea resurselor administrative asupra cererilor cu risc ridicat, dar şi reducerea duratei medii de verificare a cererilor de transfer’, se menţionează în comunicat.

Noile reglementări contribuie la accelerarea procesului de plată către beneficiari şi la asigurarea unei utilizări mai eficiente a resurselor umane, fără afectarea funcţionării sistemului de management şi control al PNRR, precizează sursa citată. (Agerpres/ FOTO AI)

Paşii pentru alegerea succesorului Papei Francisc

Publicat de Lucian Bălănuţă, 21 aprilie 2025, 12:31

Cele mai multe sunt guvernate de o constituţie cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 şi revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 şi 2013.

Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (şambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de ‘sede vacante’ (scaunul gol).

El confirmă oficial decesul papei, o chestiune simplă în zilele noastre, care implică un medic şi un certificat de deces. Până undeva în secolul al XX-lea, acest lucru se făcea în mod ritual prin lovirea de trei ori a frunţii papei cu un ciocan de argint.

Camerlengo şi trei asistenţi aleşi dintre cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, cunoscuţi sub numele de cardinali electori, decid când trupul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să îşi prezinte omagiile.

De asemenea, ei se asigură că ‘Inelul Pescarului’ şi sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni. Nu se efectuează nicio autopsie.

Camerlengo încuie şi sigilează reşedinţa personală a papei. În trecut, aceasta se afla în apartamente din Palatul Apostolic, însă Francisc a locuit într-un mic apartament din pensiunea Vaticanului cunoscută sub numele de Santa Marta.

Camerlengo şi ceilalţi cardinali nu pot lua decizii majore care să afecteze Biserica sau să schimbe învăţăturile acesteia. Şefii majorităţii departamentelor Vaticanului demisionează până când noul papă îi confirmă sau îi înlocuieşte.

Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor şi a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali. Universi Dominici Gregis spune că acestea ar trebui să înceapă între a patra şi a şasea zi de la moartea sa.

FUNERLII PAPALE

Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul şi privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat şi simplificat riturile funerare papale în 2024.

Se aşteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piaţa Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulţi predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona.

De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântaţi în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb şi stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, aşa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.

CONCLAVUL

Cardinali din întreaga lume se adună la Roma în urma decesului unui pontif. Aceştia organizează întâlniri zilnice, cunoscute sub numele de congregaţii generale, pentru a discuta chestiuni legate de Biserică şi pentru a prezenta caracteristicile pe care fiecare crede că ar trebui să le aibă noul papă.

Cardinalii în vârstă de 80 de ani sau peste pot participa la congregaţiile generale, dar nu li se permite să intre în conclavul pentru alegerea viitorului papă, care este o adunare a cardinalilor sub 80 de ani. O mare parte a discuţiilor are loc în cadrul interacţiunilor personale dintre cardinali.

În mod tradiţional, o perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea unui conclav. Înainte de a demisiona în 2013, Papa Benedict a modificat constituţia pentru a permite ca acesta să înceapă mai devreme, dacă cardinalii aleg acest lucru, sau la maximum 20 de zile după deces, dacă unii cardinali au dificultăţi în a ajunge la Roma.

Conclavul are loc în Capela Sixtină. Până la cele două conclavuri din 1978 care i-au ales pe Ioan Paul I şi Ioan Paul al II-lea, cardinalii au stat în camere improvizate în jurul Capelei Sixtine.

De la conclavul din 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, aceştia au votat în Capela Sixtină, dar s-au cazat în casa de oaspeţi Santa Marta, cu aproximativ 130 de camere. Santa Marta este izolată şi sunt duşi cu autobuzul la Capela Sixtină.

Cuvântul conclav provine din latinescul ‘cu cheie’. Acesta provine dintr-o tradiţie care a început în secolul al XIII-lea, în care cardinalii erau închişi pentru a-i forţa să decidă cât mai repede posibil şi pentru a limita interferenţele externe.

În aceste zile, participanţilor le este interzisă orice comunicare cu lumea exterioară. Telefoanele, internetul şi ziarele nu sunt permise, iar poliţia Vaticanului foloseşte aparate electronice de securitate pentru a impune regulile.

Cu excepţia primei zile a conclavului, când există un singur vot, cardinalii votează de două ori pe zi.

O majoritate de două treimi plus unu este necesară pentru alegeri. În cazul în care nimeni nu este ales după 13 zile, se organizează un tur de scrutin între cei doi candidaţi principali, dar este necesară în continuare o majoritate de două treimi plus unu. Acest lucru este menit să promoveze unitatea şi să descurajeze căutarea de candidaţi de compromis.

‘HABEMUS PAPAM’

Atunci când conclavul a ales un papă, acesta este întrebat dacă acceptă şi ce nume doreşte să poarte. Dacă refuză, procedura începe din nou.

Noul papă îmbracă veşminte albe care au fost pregătite în trei mărimi şi se aşează pe un tron în Capela Sixtină pentru a-i primi pe ceilalţi cardinali, care îi aduc omagiu şi promit supunere.

Lumea va şti că un papă a fost ales atunci când un oficial va arde buletinele de hârtie cu substanţe chimice speciale pentru a face să iasă fum alb din coşul de fum al capelei. Fumul negru indică un vot neconcludent.

Cel mai mare elector dintre cardinalii diaconi, în prezent cardinalul francez Dominique Mamberti, urcă la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunţa mulţimii din piaţă ‘Habemus Papam’ (Avem un Papă).

Noul papă apare apoi şi dă mulţimii prima sa binecuvântare ca pontif.

(Agerpres/ FOTO presa internationala)