Acest scrutin este văzut ca un test înaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare de anul viitor.
Majoritatea comunelor şi oraşelor mici şi-au desemnat aleşii duminica trecută, astfel că, din aproape 35.000 de localităţi câte are Franţa, turul al doilea este organizat astăzi în doar aproape 1.600, însă rezultatele sale vor da tendinţa preferinţelor politice în marile aglomeraţii urbane.
La Paris se menţine confruntarea tradiţională. Viitorul primar va fi socialistul Emmanuel Grégoire, fost viceprimar al Capitalei, sau reprezentanta dreptei republicane, Rachida Dati, fost ministru în mai multe guverne, daţi aproape la egalitate de sondajele publicate vineri. Calculele celor doi ar putea fi încurcate de o a treia candidată rămasă în cursă, Sophia Chikirou, reprezentanta extremei stângi, Partidul Franţa Nesupusă, creditată cu aproape 12%. Rezultate greu de anticipat şi în alte mari oraşe: Marsilia, Lyon, Toulouse, Lille, Strasbourg, Nisa sau Bordeaux, unde au rămas în competiţie doi, trei sau chiar patru candidaţi, pentru că, potrivit legii franceze, se califică în turul al doilea toţi cei care au obţinut peste 10% din voturi în primul tur. (Rador/ FOTO AI)
Luni dimineaţă, la ora 8:00, erau centralizate datele din 99,60% din totalul secţiilor de votare, respectiv 2.265 din totalul celor 2.274 secţii constituite.
PAS, aflat actualmente la guvernare, a fost votat de 50,05% dintre alegători, în timp ce principala formaţiune de stânga, ‘Blocul Patriotic’ (Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei), a atras voturile a 24,25% dintre votanţi.
Pe poziţia a treia se află Blocul Electoral ‘Alternativa’, al primarului Chişinăului, Ion Ceban, cu 7,99%, urmat de Partidul Nostru al lui Renato Usatîi, cu 6,22%, şi Partidul Politic Democraţia Acasă, condus de Vasile Costiuc, cu 5,63%.
Ceilalţi competitori nu au trecut pragul electoral. AGERPRES
ORA 00:50 Până la această oră au fost procesate peste 92% din procesele verbale. Conform acestora, PAS a cîștigat alegerile parlamentare cu 46,60%, urmat de Blocul Patriotic cu 26,62%, Blocul „Alternativa” cu 8,67%, Partidul Nostru cu 6,29% și PPDA, cu 5,67%. Acestea sunt cele 5 formațiuni care vor forma următorul Parlament al Republicii Moldova.
În diaspora continuă procesul de numărare a voturilor. Până la această oră, au fost procesate 144 de procese verbale din 301, adică aproape jumătate.
Hubert Thuma – Regiunea Bucureşti – Ilfov. (Agerpres)
Partidul Naţional Liberal îşi alege astăzi noua conducere, în cadrul Congresului Extraordinar al formaţiunii, care va avea loc la Palatul Parlamentului.
Pentru funcţia de preşedinte şi-a depus candidatura Ilie Bolojan, iar pentru poziţiile de prim vicepreşedinţi sunt zece candidaţi. Vor fi validaţi şi vicepreşedinţii regionali care vor deveni membri ai Biroului Naţional Executiv. (Rador/ FOTO pnl.ro)
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
Conclavul Cardinalilor se va reuni în celebra Capelă Sixtină, iar pentru a păstra secretul discuţiilor, comunicaţiile telefonice vor fi tăiate pe teritoriul Vaticanului. Lumea întreagă va şti că a fost ales un nou Papă atunci când pe coşul instalat deasupra Capelei va ieşi fum alb.
Elena Postelnicu relatează: Potrivit unui comunicat transmis de Sfântul Scaun, la ora locală 15:00, de miercuri, cu o oră şi jumătate înainte de începerea procesiunii cardinalilor către Capela Sixtină, toate sistemele de transmisie a semnalelor de telecomunicaţii pentru telefoanele radio mobile prezente pe teritoriul statului Vatican, cu excepţia zonei Castel Gandolfo, vor fi oprite. Restabilirea semnalului va fi efectuată după anunţarea alegerii Suveranului Pontif, pronunţată din loja centrală a Bazilicii San Pietro din Vatican, cu rapiditatea maximă permisă de tehnologia operatorilor de telefonie mobilă, se mai precizează în comunicat. Deja la loja centrală a bazilicii au fost puse perdelele roşii, în faţa cărora va ieşi noul lider al Bisericii Catolice. Totodată, la Vatican au ajuns deja cele trei costume pentru noul Suveran Pontif, total identice, dar de mărimi diferite, cusute de un faimos croitor din Roma, Raniero Mancinelli, în vârstă de 86 de ani, care i-a îmbrăcat pe ultimii trei pontifi. (Rador/ FOTO AI)
Pe locul secund s-a situat independentul Nicușor Dan, votat de 27% dintre cetățeni. El a câștigat în municipiul Iași și în localitățile limitrofe Miroslava, Valea Lupului și Rediu.
Constantin Mihai vine cu o sinteză: ”În urma primului tur al alegerilor prezidențiale, în județul Iași, după centralizarea datelor din toate secțiile, candidatul AUR Gheorghe Simion a obținut 37% din voturi. Pe locul secund s-a situat independentul Nicușor Dan, cu 27% și Crin Antonescu, susținut de PSD, PNL și UDMR, are 16% din voturi. În județul Iași prezența la urne a fost de 42,4%. Prezență foarte ridicată la vot a fost în Heleșteni, dar acolo s-a votat și pentru funcția de primar aproape 64%. De asemenea, prezență ridicată în zona metropolitană Iași: Aroneanu 61%, Miroslava 59%, Bârnova 56% și Rediu 52%. Nu s-au înghesuit la urne în localitățile Costuleni 19%, Grozești 25% și Răducăneni 26%. George Simion a câștigat în 92 de localități. Nicușor Dan a fost preferat în municipiul Iași și în localitățile limitrofe Rediu, Valea Lupului și Miroslava, iar Crin Antonescu a fost votat în Plugari și în Lungani. În comuna Heleșteni au avut loc își alegeri locale. Primar a fost ales Eduard Zaur. El este candidat PSD și a fost asociat la fosta afirmă cu fostul primar Benone Șofrat, tot PSD, condamnat definitiv de instanțe.”
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
Pe locul al doilea se află Crin Antonescu, care a obținut 21,8%, în timp ce Nicușor Dan se apropie, cu 17,2%. Victor Ponta se situează pe locul al patrulea, cu 14,7%.
Rezultatele continuă să fie actualizate de Autoritatea Electorală Permanentă, iar diferențele dintre candidați pot suferi modificări pe măsură ce sosesc date din restul secțiilor de votare, inclusiv din diaspora.
Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale au început să fie afișate pe site-ul oficial al Autorității Electorale Permanente, după centralizarea proceselor verbale din secțiile de votare. La ora 21:00, toate secțiile de vot din țară și din diaspora s-au închis, iar imediat după aceea au fost publicate și sondajele exit-poll.
Potrivit estimărilor inițiale, George Simion s-ar afla pe primul loc, conform sondajelor publicate la închiderea urnelor. Lupta pentru locul al doilea este extrem de strânsă între Crin Antonescu și Nicușor Dan. În timp ce Avangarde îi plasează la egalitate, datele CURS indică un avans de aproximativ două procente în favoarea candidatului susținut de alianța PSD-PNL-UDMR.
După centralizarea a 9,5% din procesele verbale, George Simion se află pe primul loc în cursa pentru Președinția României, cu peste 102.000 de voturi, ceea ce reprezintă aproximativ 44% din totalul exprimat până acum.
Pe poziția a doua se situează Crin Antonescu, cu aproape 62.000 de voturi, urmat de Victor Ponta, care a obținut peste 32.000 de voturi.
Nicușor Dan se află momentan pe locul al patrulea, cu peste 24.000 de voturi, iar Elena Lasconi a trecut pragul de 2,5%.
Restul candidaților au obținut sub un procent fiecare, în această etapă preliminară a numărătorii.
Rezultatele sunt parțiale și vor continua să se actualizeze pe măsură ce procesul de centralizare avansează.
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
DATE EXIT-POLL / ora 21:00 – George Simion câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale
Publicat de Lucian Bălănuţă,
4 mai 2025, 21:01 / actualizat: 4 mai 2025, 22:48
Pe poziția a doua este Crin Antonescu, cu 22,8%, urmat îndeaproape de Nicușor Dan, cu 21%. Victor Ponta obține un scor de 14,5%, conform acelorași date.
Aceste rezultate sunt estimative și reflectă opțiunile alegătorilor până la momentul închiderii urnelor. Numărătoarea oficială a voturilor este în desfășurare, iar rezultatele finale vor fi comunicate de Autoritatea Electorală Permanentă.
George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidenţiale, a obţinut, la primul tur de scrutin de duminică, 30% din voturi, Crin Antonescu, candidatul Alianţei electorale ”România, Înainte!” – 23%, iar Nicuşor Dan, candidat independent, 23%, potrivit exit-poll-ului realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE.
Potrivit AVANGARDE, datele sunt valabile pentru ora 19:30 şi doar pentru secţiile de pe teritoriul României, fără a ţine cont de secţiile din străinătate.
Mai jos găsiți și datele CURS:
George Simion – 33.1%
Crin Antonescu – 22.9%
Nicușor Dan – 20.9%
Victor Ponta – 14.7%
Elena Lasconi – 4.0%
De menționat că datele sunt valabile pentru ora 19,00 şi doar pentru secţiile de pe teritoriul României, fără a ţine cont de secţiile din străinătate.
George Simion conduce în sondajul INSCOP pentru primul tur al alegerilor prezidențiale – 4 mai 2025, ora 19:00
Potrivit sondajului de opinie realizat de INSCOP Research în ziua votului, George Simion (AUR) se află pe primul loc în preferințele alegătorilor din România, cu un scor de 36,2%. Sondajul a fost efectuat telefonic, pe un eșantion de 4490 de persoane, dintre care 2455 au declarat că au votat sau vor vota cu siguranță.
Pe locul al doilea se clasează Crin Antonescu, susținut de PSD, PNL și UDMR, cu 21,5%, urmat la foarte mică distanță de Nicușor Dan, candidat independent, care obține 20,6% din intențiile de vot. Fostul premier Victor Ponta, de asemenea candidat independent, se situează pe locul al patrulea, cu 17,1%.
Restul candidaților sunt mult sub pragul de 5%, cu Elena Lasconi (USR) la 2,5%, Lavinia Șandru (PUSL) cu 1%, iar ceilalți sub 1%: Daniel Funeriu (0,4%), Sebastian Popescu (0,2%), John Ion Banu Muscel (0,2%), Cristian Terheș (0,2%) și Silviu Predoiu (0,1%).
Sondajul este reprezentativ pentru populația cu drept de vot de pe teritoriul României, cu o marjă de eroare de ±2%. Rezultatele indică un posibil tur doi între George Simion și unul dintre cei doi candidați apropiați ca scor: Crin Antonescu sau Nicușor Dan.
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
Cele mai multe sunt guvernate de o constituţie cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 şi revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 şi 2013.
Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (şambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de ‘sede vacante’ (scaunul gol).
El confirmă oficial decesul papei, o chestiune simplă în zilele noastre, care implică un medic şi un certificat de deces. Până undeva în secolul al XX-lea, acest lucru se făcea în mod ritual prin lovirea de trei ori a frunţii papei cu un ciocan de argint.
Camerlengo şi trei asistenţi aleşi dintre cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, cunoscuţi sub numele de cardinali electori, decid când trupul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să îşi prezinte omagiile.
De asemenea, ei se asigură că ‘Inelul Pescarului’ şi sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni. Nu se efectuează nicio autopsie.
Camerlengo încuie şi sigilează reşedinţa personală a papei. În trecut, aceasta se afla în apartamente din Palatul Apostolic, însă Francisc a locuit într-un mic apartament din pensiunea Vaticanului cunoscută sub numele de Santa Marta.
Camerlengo şi ceilalţi cardinali nu pot lua decizii majore care să afecteze Biserica sau să schimbe învăţăturile acesteia. Şefii majorităţii departamentelor Vaticanului demisionează până când noul papă îi confirmă sau îi înlocuieşte.
Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor şi a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali. Universi Dominici Gregis spune că acestea ar trebui să înceapă între a patra şi a şasea zi de la moartea sa.
FUNERLII PAPALE
Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul şi privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat şi simplificat riturile funerare papale în 2024.
Se aşteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piaţa Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulţi predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona.
De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântaţi în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb şi stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, aşa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.
CONCLAVUL
Cardinali din întreaga lume se adună la Roma în urma decesului unui pontif. Aceştia organizează întâlniri zilnice, cunoscute sub numele de congregaţii generale, pentru a discuta chestiuni legate de Biserică şi pentru a prezenta caracteristicile pe care fiecare crede că ar trebui să le aibă noul papă.
Cardinalii în vârstă de 80 de ani sau peste pot participa la congregaţiile generale, dar nu li se permite să intre în conclavul pentru alegerea viitorului papă, care este o adunare a cardinalilor sub 80 de ani. O mare parte a discuţiilor are loc în cadrul interacţiunilor personale dintre cardinali.
În mod tradiţional, o perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea unui conclav. Înainte de a demisiona în 2013, Papa Benedict a modificat constituţia pentru a permite ca acesta să înceapă mai devreme, dacă cardinalii aleg acest lucru, sau la maximum 20 de zile după deces, dacă unii cardinali au dificultăţi în a ajunge la Roma.
Conclavul are loc în Capela Sixtină. Până la cele două conclavuri din 1978 care i-au ales pe Ioan Paul I şi Ioan Paul al II-lea, cardinalii au stat în camere improvizate în jurul Capelei Sixtine.
De la conclavul din 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, aceştia au votat în Capela Sixtină, dar s-au cazat în casa de oaspeţi Santa Marta, cu aproximativ 130 de camere. Santa Marta este izolată şi sunt duşi cu autobuzul la Capela Sixtină.
Cuvântul conclav provine din latinescul ‘cu cheie’. Acesta provine dintr-o tradiţie care a început în secolul al XIII-lea, în care cardinalii erau închişi pentru a-i forţa să decidă cât mai repede posibil şi pentru a limita interferenţele externe.
În aceste zile, participanţilor le este interzisă orice comunicare cu lumea exterioară. Telefoanele, internetul şi ziarele nu sunt permise, iar poliţia Vaticanului foloseşte aparate electronice de securitate pentru a impune regulile.
Cu excepţia primei zile a conclavului, când există un singur vot, cardinalii votează de două ori pe zi.
O majoritate de două treimi plus unu este necesară pentru alegeri. În cazul în care nimeni nu este ales după 13 zile, se organizează un tur de scrutin între cei doi candidaţi principali, dar este necesară în continuare o majoritate de două treimi plus unu. Acest lucru este menit să promoveze unitatea şi să descurajeze căutarea de candidaţi de compromis.
‘HABEMUS PAPAM’
Atunci când conclavul a ales un papă, acesta este întrebat dacă acceptă şi ce nume doreşte să poarte. Dacă refuză, procedura începe din nou.
Noul papă îmbracă veşminte albe care au fost pregătite în trei mărimi şi se aşează pe un tron în Capela Sixtină pentru a-i primi pe ceilalţi cardinali, care îi aduc omagiu şi promit supunere.
Lumea va şti că un papă a fost ales atunci când un oficial va arde buletinele de hârtie cu substanţe chimice speciale pentru a face să iasă fum alb din coşul de fum al capelei. Fumul negru indică un vot neconcludent.
Cel mai mare elector dintre cardinalii diaconi, în prezent cardinalul francez Dominique Mamberti, urcă la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunţa mulţimii din piaţă ‘Habemus Papam’ (Avem un Papă).
Noul papă apare apoi şi dă mulţimii prima sa binecuvântare ca pontif.
Este pentru a doua oară când ea încearcă să intre în competiţia pentru Palatul Cotroceni, după ce, anul trecut, Curtea Constituţională i-a respins candidatura.
Diana Şoşoacă a susţinut că, potrivit unui principiu de drept, nu poate fi judecată de două ori pentru aceeaşi faptă şi s-a declarat încrezătoare că membrii BEC îi vor valida candidatura.
Lidera SOS a venit la sediul BEC purtând mănuşi de box şi a spus că este pregătită să lupte cu sistemul:
Diana Şoşoacă:Sunt un om al dreptului, de aproape 30 de ani nu fac altceva decât să reprezint şi să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale ţării mele şi ale poporului meu. Nu v-am trădat niciodată, nu am trădat pe nimeni niciodată, pentru că m-aş fi trădat pe mine şi pe Dumnezeu. La Bruxelles şi în Strasbourg v-am reprezentat şi vă reprezint demnă şi verticală şi cu adevărul în faţă.
În jurul orei 15:00, la sediul BEC este aşteptată şi preşedinta USR, Elena Lasconi.
Zilele următoare sunt anunţate şi alte candidaturi: George Simion, liderul AUR şi Ana Maria Gavrilă, preşedinta POT.
Până în prezent, membrii Biroului Electoral Central au validat doar două candidaturi la prezidenţiale: Crin Antonescu şi Nicuşor Dan.
Termenul limită pentru înregistrarea candidaturilor este 15 martie. (Rador)
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
Departamentul de Stat precizează într-un comunicat că românii sunt cei care trebuie să-şi exprime alegerea, nicio altă ţară sau actori străini neavând acest drept.
Statele Unite mai spun că au luat act de decizia Curţii Constituţionale privind alegerile prezidenţiale din România şi îşi reafirmă încrederea în instituţiile şi procesele democratice româneşti, inclusiv în anchetele privind influenţa străină negativă.
Potrivit datelor oficiale difuzate în timp real pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, în această ierarhie urmează: USR, S.O.S. România, UDMR şi Partidul Oamenilor Tineri.
Cele 7 formaţiuni vor primi proporţional la redistribuire 15% din totalul voturilor, obţinute de formaţiunile care nu au trecut de pragul minim necesar de 5% pentru a intra în Parlament. Radio Iași
După numărarea a peste 98% din procesele verbale, Partidul Social-Democrat conduce în alegerile parlamentare, fiind urmat de Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România.
La Senat, PSD a obținut peste 23% din sufragii, AUR – 18%, PNL – 14,5%, iar USR – 11,8%, arată rezultatele parțiale.
La Camera Deputaților, clasamentul este același: PSD obține 22,6%, AUR – 17,6%, PNL – 13,7%, iar USR – aproape 12 procente.
Pe locul 5, atât la Senat cât și la Camera Deputaților, se situează Partidul SOS, cu peste 7% din voturi; locul 6 este ocupat de UDMR, cu aproximativ 6,5%, iar pe 7 se situează Partidul Oamenilor Tineri, care a înregistrat peste 6 procente.
Partidele care nu vor fi trecut pragul electoral adună în acest moment circa 10% din voturi, iar acestea vor fi redistribuite, proporțional cu scorul înregistrat, partidelor care vor obține peste 5%.
Mai sunt de centralizat circa 130 de secții, majoritatea din diaspora, dar în Statele Unite și Canada încă se votează.
Aproape 9 milioane și jumătate de români s-au prezentat la urne ieri, în cadrul alegerilor parlamentare.
Prezența generală la vot a depășit 52%.
În diaspora, și-au exprimat opțiunea peste 775 de mii de alegători.
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
Exit-poll CURS – PSD, preferatul electoratului atât la Cameră, cât şi la Senat. Este urmat de AUR, PNL şi USR/ SOS şi POT au depăşit pragul, UDMR este la limită/ SENS şi Forţa Dreptei nu intră în Parlament
PSD se află pe primul loc în opțiunile electorale, atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat, fiind urmat de AUR, iar PNL și USR înregistrează scoruri similare. Partidul SOS, condus de Diana Șoșoacă, și POT, formațiunea care îl sprijină pe Călin Georgescu, au depășit pragul necesar pentru accederea în Parlament, în timp ce UDMR se află aproape de acest nivel. SENS și Forța Dreptei nu vor avea reprezentare parlamentară. Sondajul a fost realizat pe baza voturilor exprimate în România, la ieșirea de la urne, la ora 20:00, fără a include rezultatele din Diaspora.
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
‘Mediul digital trebuie să fie unul sigur, lipsit de manipulări şi ingerinţe care să afecteze discursul civic şi procesele democratice. În urma intervenţiei mele de ieri (miercuri – n.r.) în Parlamentul European, Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor (IMCO) a decis să organizeze marţi, 3 decembrie, o audiere oficială cu reprezentanţii TikTok. Tema va fi ‘Îndeplinirea obligaţiilor TikTok prevăzute în Directiva Serviciilor Digitale (DSA) în contextul ultimelor evoluţii”, a transmis Dan Nica pe pagina sa de Facebook.
‘Directiva Serviciilor Digitale obligă platformele mari să evalueze riscurile sistemice şi să le gestioneze responsabil, astfel încât procesele electorale şi discursul civic să fie protejate. Această audiere este un pas important spre transparenţă şi responsabilitate, un moment în care putem spera la măsuri clare care să protejeze democraţia în România şi în Europa. Un lucru este foarte clar: democraţia nu trebuie să fie niciodată de vânzare!’, a adăugat el.
Dan Nica, liderul delegaţiei PSD în PE, a solicitat, miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Colegiului Comisarilor să ofere răspunsuri referitoare la ‘entităţile străine’ care ‘s-au amestecat’ în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România.
Joi, în conferinţa de presă zilnică de la Bruxelles, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat, răspunzând unei întrebări din partea jurnaliştilor, că vineri va avea loc o ‘masă rotundă’ între autorităţile române şi reprezentanţii TikTok, organizată de executivul comunitar, ‘dată fiind situaţia actuală din România’.
El a mai precizat că la întâlnire au fost invitate şi alte platforme şi că este un ‘exerciţiu obişnuit’ înainte de alegeri. ‘Este o practică obişnuită pe care tindem să o facem în cadrul Directivei Serviciilor Digitale, pentru că alegerile corecte şi libere sunt centrul democraţiilor noastre’, a adăugat purtătorul de cuvânt.
România a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie formală asupra TikTok, platformă de socializare cu acţionariat chinez, în baza regulilor comunitare privind social media.
Joi, într-o declaraţie transmisă AGERPRES, reprezentanţii TikTok au spus că, până în prezent, nu au fost găsite dovezi ale unei ‘operaţiuni de influenţă ascunsă’ pe platformă, în ultimele săptămâni, legate de alegerile prezidenţiale din România şi nici dovezi de influenţă străină. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
Raport al Democracy Reporting International despre influența rețelei TikTok la alegerile din România
Alegerile prezidențiale din România au scos la iveală o nouă controversă legată de influența rețelelor de socializare asupra rezultatelor electorale. Acest aspect a atras atenția asupra unor presupuse practici lipsite de etică, inclusiv manipularea angajamentelor online și posibila utilizare a unor conturi false pentru a amplifica mesajele politice.
Organizația Democracy Reporting International a publicat un raport prin care subliniază elemente de mascare a identității și comportament coordonat prin intermediul platformei Tik Tok.
Într-o declarație acordată în exclusivitate pentru Radio Iași, directorul executiv al acestui think tank cu sediul la Berlin, Michael Meyer-Resende, a precizat că platforma a exploatat identitatea și imaginea candidatului independent Călin Georgescu prin încălcarea Regulamentului European privind serviciile digitale:
Democracy Reporting International este o organizație non-profit cu sediul la Berlin, fără afiliere politică, religioasă, partizană sau națională. Membrii săi formează un grup de reflecție, care caută soluții la tranziții politice complexe, dar și un partener de proiect pentru factorii de decizie naționali și pentru cetățenii care doresc să producă schimbări în țările lor.
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
În premieră, anul acesta Autoritatea Electorală Permanentă, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Institutul Naţional de Statistică au realizat un program prin care cetăţenii pot urmări rezultatele scrutinului în timp real.
La fel ca la primul tur al prezidenţialelor, după ora 21,00, pe măsură ce procesele verbale şi materialele necesare votării sunt trimise birourilor electorale judeţene, verificate şi urcate în sistem, ‘în mod instantaneu’, după cum a explicat preşedintele AEP, Toni Greblă, rezultatul este afişat pe site-ul Biroului Electoral Central şi al Autorităţii Electorale Permanente.
Toţi cei interesaţi pot urmări centralizarea voturilor şi o serie de reprezentări grafice ale rezultatelor provizorii, parţiale şi finale, după închiderea secţiilor de votare.
Cele două site-uri – prezenta.roaep.ro şi voting.roaep.ro – vor fi disponibile începând cu deschiderea oficială a votării.
Pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din acest an, STS a instruit peste 46.000 de persoane care vor face parte din secţiile de votare, iar din punct de vedere tehnic a configurat, instalat şi pus la dispoziţie sisteme informatice, echipamente de reţea şi de telecomunicaţii, tablete şi telefoane. AGERPRES/FOTO roaep.ro
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
Procesul de vot la cele 950 de secţii s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, începând de vineri, în funcţie de fusul orar al fiecărei ţări.
Până luni la 7,00 ora României, în străinătate au votat în total 821.703 cetăţeni români, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Conform rezultatelor provizorii din diaspora, candidatul independent Călin Georgescu este pe prima poziţie în preferinţele electoratului din diaspora, cu 43,36% din voturi, după centralizarea a 97,78 % din procesele verbale din străinătate, arată datele AEP.
Elena Lasconi, candidatul USR, se află pe locul al doilea cu 26,75 % din voturile exprimate la primul tur de scrutin. Următorii plasaţi sunt George Simion (12,11 %), Mircea Geoană (4,9 %), Nicolae Ciucă (4,66 %). AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Pe locurile următoare s-au clasat, conform sondajului realizat la ieşirea de la urne:
* George Simion (AUR) – 15%
* Nicolae Ciucă (PNL) – 14%
* Mircea Geoană (independent) – 5%
* Kelemen Hunor (UDMR) – 4%
* Cristian Diaconescu (independent) – 2%
* Alţii – 1%.
Potrivit AVANGARDE – CIRA, datele sunt valabile pentru ora 19,00 şi doar pentru secţiile de pe teritoriul României, fără a ţine cont de secţiile din străinătate.
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
Prezidenţiale2024/AEP: Prezența la urne în diaspora
Publicat de Andreea Drilea,
24 noiembrie 2024, 06:19 / actualizat: 24 noiembrie 2024, 9:19
UPDATE – Aproape 218.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până duminică la ora 3,00, pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă. Agerpres
Peste 43.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă dimineaţa la ora 9,00, pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de vineri, până sâmbătă dimineaţa la ora 9,00, s-au prezentat la urne 43.359 de cetăţeni români.
De asemenea, 4.227 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de peste 47.000.
Cei mai mulţi alegători români au votat în Marea Britanie – 7.988, Republica Moldova – 5.869, Germania – 5.509, Italia – 5.234, Spania – 4.987, Franţa – 1.971, Belgia – 1.686, Ţările de Jos (Olanda) – 1.640, Austria – 1.396.
O prezenţă importantă la urne s-a înregistrat şi în SUA – 882, Irlanda – 713, Canada – 650, Danemarca – 609 şi Elveţia – 540.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul www.roaep.ro.
Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică.
În 2014, la cele 294 de secţii organizate în diaspora au votat în total, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 161.262 de români.
La ultimul scrutin prezidenţial, în anul 2019, în cele 838 de secţii organizate în străinătate şi-au exprimat opţiunea prin vot la primul tur de scrutin 675.348 de români din diaspora. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile: * vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00; * sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare dintre secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
La alegerile prezidenţiale, alegătorii români, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pot vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.
Dacă un alegător român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are aprobate atât cererea de a vota prin corespondenţă, cât şi cea privind exprimarea votului la o secţie, la alegerile prezidenţiale, acesta va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă, potrivit Biroului Electoral Central.
Conform Autorităţii Electorale Permanente, s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă 6.916 cetăţeni, iar pentru a-şi exercita dreptul de a alege la o secţie – 6.751.
*** Vot prin corespondenţă
Prin înregistrarea ca alegător prin corespondenţă, cetăţeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care deţine un document ce dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poştă a documentelor de vot la adresa sa de corespondenţă din străinătate.
Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă la prezidenţiale au venit de la românii din Marea Britanie – 1.609; Germania – 1.347; Elveţia – 555; Ţările de Jos – 421; Franţa – 410. Peste 300 de cereri au venit din Spania, Italia, SUA sau Belgia.
Cei care au optat pentru acest tip de vot au urmărit o anumită procedură: pe buletinul de vot au lipit autocolantul cu menţiunea ”VOTAT’ în patrulaterul care conţinea numele candidatului preferat; buletinul de vot a fost introdus în plicul interior, care a fost sigilat cu eticheta de siguranţă; a fost completat certificatul de alegător, menţionând data şi semnând olograf; plicul interior şi certificatul de alegător au fost introduse în plicul exterior, care a fost de asemenea sigilat.
Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei alegerilor, potrivit AEP, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea zilei votării, inclusiv, şi anume cel mai târziu la data de 21 noiembrie, ora 23,59 – tur I / data de 5 decembrie, ora 23,59 – tur II, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz. Plicurile livrate după aceste date vor fi anulate fără a mai fi desigilate.
Autoritatea Electorală Permanentă va notifica alegătorii, prin intermediul poştei electronice, cu privire la recepţionarea sau nerecepţionarea documentelor de vot prin corespondenţă de către birourile electorale. Alegătorii care au fost notificaţi, prin e-mail, că documentele de vot prin corespondenţă nu au ajuns la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă pot vota la orice secţie de votare din străinătate.
După primirea documentelor, birourile electorale pentru votul prin corespondenţă asigură verificarea codurilor de bare imprimate pe plicurile exterioare şi înregistrarea primirii acestora. După înregistrarea plicurilor exterioare, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, locţiitorul sau membrul desemnat de către preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă verifică starea sigiliului plicului exterior. Plicurile exterioare sigilate sunt desigilate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, care va proceda la verificarea certificatelor de alegător şi la verificarea integrităţii plicurilor interioare şi a sigiliilor acestora. Plicurile interioare sigilate sunt introduse în urne de vot, care sunt sigilate la sfârşitul fiecărei zile de activitate şi desigilate, dacă este cazul, la începutul fiecărei zile de activitate.
Urnele de vot sunt păstrate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă în condiţii de siguranţă şi sub pază asigurată de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
În ziua votării, după ora 21,00, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot una câte una şi plicurile interioare. Opţiunile de vot sunt grupate pe candidaţi.
Dintre cele 950 de secţii de votare, 140 au fost desemnate să gestioneze plicurile cu voturi prin corespondenţă, majoritatea aflându-se lângă reprezentanţele diplomatice ale României, potrivit ministrului de Externe, Luminiţa Odobescu.
*** Vot la secţie
Pentru votul la secţie s-au înregistrat cele mai multe cereri în Ţările de Jos – 1.653; Marea Britanie – 1.107; Germania – 732; Italia – 478; Franţa – 471; Belgia – 436; Spania – 409.
Dacă sunt alegători care nu s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, aceştia pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.
Votarea în străinătate începe vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00, şi continuă sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României a precizat că alegătorii care la ora 21,00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot vor putea să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23,59 doar în ziua de duminică.
Potrivit deciziei BEC, în cazul birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21,00.
Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.
Pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale în cadrul secţiilor de votare organizate în străinătate au fost distribuite în total 3.600.000 de buletine de vot, 9.120 de ştampile cu menţiunea ‘VOTAT’ şi 2.914.000 de timbre autocolante.
La secţia de votare, alegătorul îşi prezintă actele de identitate operatorului de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
În secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie.
AEP menţionează că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
În primul tur al alegerilor prezidenţiale, românii au de ales dintre 14 candidaţi, doi dintre aceştia, care primesc cel mai mare număr de voturi, urmând să îşi dispute cea mai înaltă funcţie în stat în turul al doilea.
La începutul acestei săptămâni, Ludovic Orban, candidatul Forţei Dreptei, şi-a anunţat retragerea din cursa electorală.
Ordinea în care candidaţii se află pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale este:
* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă RRA
