Departamentul de Stat precizează într-un comunicat că românii sunt cei care trebuie să-şi exprime alegerea, nicio altă ţară sau actori străini neavând acest drept.
Statele Unite mai spun că au luat act de decizia Curţii Constituţionale privind alegerile prezidenţiale din România şi îşi reafirmă încrederea în instituţiile şi procesele democratice româneşti, inclusiv în anchetele privind influenţa străină negativă.
Potrivit datelor oficiale difuzate în timp real pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, în această ierarhie urmează: USR, S.O.S. România, UDMR şi Partidul Oamenilor Tineri.
Cele 7 formaţiuni vor primi proporţional la redistribuire 15% din totalul voturilor, obţinute de formaţiunile care nu au trecut de pragul minim necesar de 5% pentru a intra în Parlament. Radio Iași
După numărarea a peste 98% din procesele verbale, Partidul Social-Democrat conduce în alegerile parlamentare, fiind urmat de Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România.
La Senat, PSD a obținut peste 23% din sufragii, AUR – 18%, PNL – 14,5%, iar USR – 11,8%, arată rezultatele parțiale.
La Camera Deputaților, clasamentul este același: PSD obține 22,6%, AUR – 17,6%, PNL – 13,7%, iar USR – aproape 12 procente.
Pe locul 5, atât la Senat cât și la Camera Deputaților, se situează Partidul SOS, cu peste 7% din voturi; locul 6 este ocupat de UDMR, cu aproximativ 6,5%, iar pe 7 se situează Partidul Oamenilor Tineri, care a înregistrat peste 6 procente.
Partidele care nu vor fi trecut pragul electoral adună în acest moment circa 10% din voturi, iar acestea vor fi redistribuite, proporțional cu scorul înregistrat, partidelor care vor obține peste 5%.
Mai sunt de centralizat circa 130 de secții, majoritatea din diaspora, dar în Statele Unite și Canada încă se votează.
Aproape 9 milioane și jumătate de români s-au prezentat la urne ieri, în cadrul alegerilor parlamentare.
Prezența generală la vot a depășit 52%.
În diaspora, și-au exprimat opțiunea peste 775 de mii de alegători.
Exit-poll CURS – PSD, preferatul electoratului atât la Cameră, cât şi la Senat. Este urmat de AUR, PNL şi USR/ SOS şi POT au depăşit pragul, UDMR este la limită/ SENS şi Forţa Dreptei nu intră în Parlament
PSD se află pe primul loc în opțiunile electorale, atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat, fiind urmat de AUR, iar PNL și USR înregistrează scoruri similare. Partidul SOS, condus de Diana Șoșoacă, și POT, formațiunea care îl sprijină pe Călin Georgescu, au depășit pragul necesar pentru accederea în Parlament, în timp ce UDMR se află aproape de acest nivel. SENS și Forța Dreptei nu vor avea reprezentare parlamentară. Sondajul a fost realizat pe baza voturilor exprimate în România, la ieșirea de la urne, la ora 20:00, fără a include rezultatele din Diaspora.
‘Mediul digital trebuie să fie unul sigur, lipsit de manipulări şi ingerinţe care să afecteze discursul civic şi procesele democratice. În urma intervenţiei mele de ieri (miercuri – n.r.) în Parlamentul European, Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor (IMCO) a decis să organizeze marţi, 3 decembrie, o audiere oficială cu reprezentanţii TikTok. Tema va fi ‘Îndeplinirea obligaţiilor TikTok prevăzute în Directiva Serviciilor Digitale (DSA) în contextul ultimelor evoluţii”, a transmis Dan Nica pe pagina sa de Facebook.
‘Directiva Serviciilor Digitale obligă platformele mari să evalueze riscurile sistemice şi să le gestioneze responsabil, astfel încât procesele electorale şi discursul civic să fie protejate. Această audiere este un pas important spre transparenţă şi responsabilitate, un moment în care putem spera la măsuri clare care să protejeze democraţia în România şi în Europa. Un lucru este foarte clar: democraţia nu trebuie să fie niciodată de vânzare!’, a adăugat el.
Dan Nica, liderul delegaţiei PSD în PE, a solicitat, miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Colegiului Comisarilor să ofere răspunsuri referitoare la ‘entităţile străine’ care ‘s-au amestecat’ în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România.
Joi, în conferinţa de presă zilnică de la Bruxelles, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat, răspunzând unei întrebări din partea jurnaliştilor, că vineri va avea loc o ‘masă rotundă’ între autorităţile române şi reprezentanţii TikTok, organizată de executivul comunitar, ‘dată fiind situaţia actuală din România’.
El a mai precizat că la întâlnire au fost invitate şi alte platforme şi că este un ‘exerciţiu obişnuit’ înainte de alegeri. ‘Este o practică obişnuită pe care tindem să o facem în cadrul Directivei Serviciilor Digitale, pentru că alegerile corecte şi libere sunt centrul democraţiilor noastre’, a adăugat purtătorul de cuvânt.
România a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie formală asupra TikTok, platformă de socializare cu acţionariat chinez, în baza regulilor comunitare privind social media.
Joi, într-o declaraţie transmisă AGERPRES, reprezentanţii TikTok au spus că, până în prezent, nu au fost găsite dovezi ale unei ‘operaţiuni de influenţă ascunsă’ pe platformă, în ultimele săptămâni, legate de alegerile prezidenţiale din România şi nici dovezi de influenţă străină. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
Raport al Democracy Reporting International despre influența rețelei TikTok la alegerile din România
Alegerile prezidențiale din România au scos la iveală o nouă controversă legată de influența rețelelor de socializare asupra rezultatelor electorale. Acest aspect a atras atenția asupra unor presupuse practici lipsite de etică, inclusiv manipularea angajamentelor online și posibila utilizare a unor conturi false pentru a amplifica mesajele politice.
Organizația Democracy Reporting International a publicat un raport prin care subliniază elemente de mascare a identității și comportament coordonat prin intermediul platformei Tik Tok.
Într-o declarație acordată în exclusivitate pentru Radio Iași, directorul executiv al acestui think tank cu sediul la Berlin, Michael Meyer-Resende, a precizat că platforma a exploatat identitatea și imaginea candidatului independent Călin Georgescu prin încălcarea Regulamentului European privind serviciile digitale:
Democracy Reporting International este o organizație non-profit cu sediul la Berlin, fără afiliere politică, religioasă, partizană sau națională. Membrii săi formează un grup de reflecție, care caută soluții la tranziții politice complexe, dar și un partener de proiect pentru factorii de decizie naționali și pentru cetățenii care doresc să producă schimbări în țările lor.
În premieră, anul acesta Autoritatea Electorală Permanentă, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Institutul Naţional de Statistică au realizat un program prin care cetăţenii pot urmări rezultatele scrutinului în timp real.
La fel ca la primul tur al prezidenţialelor, după ora 21,00, pe măsură ce procesele verbale şi materialele necesare votării sunt trimise birourilor electorale judeţene, verificate şi urcate în sistem, ‘în mod instantaneu’, după cum a explicat preşedintele AEP, Toni Greblă, rezultatul este afişat pe site-ul Biroului Electoral Central şi al Autorităţii Electorale Permanente.
Toţi cei interesaţi pot urmări centralizarea voturilor şi o serie de reprezentări grafice ale rezultatelor provizorii, parţiale şi finale, după închiderea secţiilor de votare.
Cele două site-uri – prezenta.roaep.ro şi voting.roaep.ro – vor fi disponibile începând cu deschiderea oficială a votării.
Pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din acest an, STS a instruit peste 46.000 de persoane care vor face parte din secţiile de votare, iar din punct de vedere tehnic a configurat, instalat şi pus la dispoziţie sisteme informatice, echipamente de reţea şi de telecomunicaţii, tablete şi telefoane. AGERPRES/FOTO roaep.ro
Procesul de vot la cele 950 de secţii s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, începând de vineri, în funcţie de fusul orar al fiecărei ţări.
Până luni la 7,00 ora României, în străinătate au votat în total 821.703 cetăţeni români, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Conform rezultatelor provizorii din diaspora, candidatul independent Călin Georgescu este pe prima poziţie în preferinţele electoratului din diaspora, cu 43,36% din voturi, după centralizarea a 97,78 % din procesele verbale din străinătate, arată datele AEP.
Elena Lasconi, candidatul USR, se află pe locul al doilea cu 26,75 % din voturile exprimate la primul tur de scrutin. Următorii plasaţi sunt George Simion (12,11 %), Mircea Geoană (4,9 %), Nicolae Ciucă (4,66 %). AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Pe locurile următoare s-au clasat, conform sondajului realizat la ieşirea de la urne:
* George Simion (AUR) – 15%
* Nicolae Ciucă (PNL) – 14%
* Mircea Geoană (independent) – 5%
* Kelemen Hunor (UDMR) – 4%
* Cristian Diaconescu (independent) – 2%
* Alţii – 1%.
Potrivit AVANGARDE – CIRA, datele sunt valabile pentru ora 19,00 şi doar pentru secţiile de pe teritoriul României, fără a ţine cont de secţiile din străinătate.
Prezidenţiale2024/AEP: Prezența la urne în diaspora
Publicat de Andreea Drilea,
24 noiembrie 2024, 06:19 / actualizat: 24 noiembrie 2024, 9:19
UPDATE – Aproape 218.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până duminică la ora 3,00, pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă. Agerpres
Peste 43.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă dimineaţa la ora 9,00, pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de vineri, până sâmbătă dimineaţa la ora 9,00, s-au prezentat la urne 43.359 de cetăţeni români.
De asemenea, 4.227 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de peste 47.000.
Cei mai mulţi alegători români au votat în Marea Britanie – 7.988, Republica Moldova – 5.869, Germania – 5.509, Italia – 5.234, Spania – 4.987, Franţa – 1.971, Belgia – 1.686, Ţările de Jos (Olanda) – 1.640, Austria – 1.396.
O prezenţă importantă la urne s-a înregistrat şi în SUA – 882, Irlanda – 713, Canada – 650, Danemarca – 609 şi Elveţia – 540.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul www.roaep.ro.
Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică.
În 2014, la cele 294 de secţii organizate în diaspora au votat în total, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 161.262 de români.
La ultimul scrutin prezidenţial, în anul 2019, în cele 838 de secţii organizate în străinătate şi-au exprimat opţiunea prin vot la primul tur de scrutin 675.348 de români din diaspora. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile: * vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00; * sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare dintre secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
La alegerile prezidenţiale, alegătorii români, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pot vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.
Dacă un alegător român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are aprobate atât cererea de a vota prin corespondenţă, cât şi cea privind exprimarea votului la o secţie, la alegerile prezidenţiale, acesta va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă, potrivit Biroului Electoral Central.
Conform Autorităţii Electorale Permanente, s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă 6.916 cetăţeni, iar pentru a-şi exercita dreptul de a alege la o secţie – 6.751.
*** Vot prin corespondenţă
Prin înregistrarea ca alegător prin corespondenţă, cetăţeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care deţine un document ce dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poştă a documentelor de vot la adresa sa de corespondenţă din străinătate.
Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă la prezidenţiale au venit de la românii din Marea Britanie – 1.609; Germania – 1.347; Elveţia – 555; Ţările de Jos – 421; Franţa – 410. Peste 300 de cereri au venit din Spania, Italia, SUA sau Belgia.
Cei care au optat pentru acest tip de vot au urmărit o anumită procedură: pe buletinul de vot au lipit autocolantul cu menţiunea ”VOTAT’ în patrulaterul care conţinea numele candidatului preferat; buletinul de vot a fost introdus în plicul interior, care a fost sigilat cu eticheta de siguranţă; a fost completat certificatul de alegător, menţionând data şi semnând olograf; plicul interior şi certificatul de alegător au fost introduse în plicul exterior, care a fost de asemenea sigilat.
Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei alegerilor, potrivit AEP, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea zilei votării, inclusiv, şi anume cel mai târziu la data de 21 noiembrie, ora 23,59 – tur I / data de 5 decembrie, ora 23,59 – tur II, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz. Plicurile livrate după aceste date vor fi anulate fără a mai fi desigilate.
Autoritatea Electorală Permanentă va notifica alegătorii, prin intermediul poştei electronice, cu privire la recepţionarea sau nerecepţionarea documentelor de vot prin corespondenţă de către birourile electorale. Alegătorii care au fost notificaţi, prin e-mail, că documentele de vot prin corespondenţă nu au ajuns la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă pot vota la orice secţie de votare din străinătate.
După primirea documentelor, birourile electorale pentru votul prin corespondenţă asigură verificarea codurilor de bare imprimate pe plicurile exterioare şi înregistrarea primirii acestora. După înregistrarea plicurilor exterioare, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, locţiitorul sau membrul desemnat de către preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă verifică starea sigiliului plicului exterior. Plicurile exterioare sigilate sunt desigilate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, care va proceda la verificarea certificatelor de alegător şi la verificarea integrităţii plicurilor interioare şi a sigiliilor acestora. Plicurile interioare sigilate sunt introduse în urne de vot, care sunt sigilate la sfârşitul fiecărei zile de activitate şi desigilate, dacă este cazul, la începutul fiecărei zile de activitate.
Urnele de vot sunt păstrate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă în condiţii de siguranţă şi sub pază asigurată de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
În ziua votării, după ora 21,00, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot una câte una şi plicurile interioare. Opţiunile de vot sunt grupate pe candidaţi.
Dintre cele 950 de secţii de votare, 140 au fost desemnate să gestioneze plicurile cu voturi prin corespondenţă, majoritatea aflându-se lângă reprezentanţele diplomatice ale României, potrivit ministrului de Externe, Luminiţa Odobescu.
*** Vot la secţie
Pentru votul la secţie s-au înregistrat cele mai multe cereri în Ţările de Jos – 1.653; Marea Britanie – 1.107; Germania – 732; Italia – 478; Franţa – 471; Belgia – 436; Spania – 409.
Dacă sunt alegători care nu s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, aceştia pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.
Votarea în străinătate începe vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00, şi continuă sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României a precizat că alegătorii care la ora 21,00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot vor putea să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23,59 doar în ziua de duminică.
Potrivit deciziei BEC, în cazul birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21,00.
Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.
Pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale în cadrul secţiilor de votare organizate în străinătate au fost distribuite în total 3.600.000 de buletine de vot, 9.120 de ştampile cu menţiunea ‘VOTAT’ şi 2.914.000 de timbre autocolante.
La secţia de votare, alegătorul îşi prezintă actele de identitate operatorului de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
În secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie.
AEP menţionează că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
În primul tur al alegerilor prezidenţiale, românii au de ales dintre 14 candidaţi, doi dintre aceştia, care primesc cel mai mare număr de voturi, urmând să îşi dispute cea mai înaltă funcţie în stat în turul al doilea.
La începutul acestei săptămâni, Ludovic Orban, candidatul Forţei Dreptei, şi-a anunţat retragerea din cursa electorală.
Ordinea în care candidaţii se află pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale este:
* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă RRA
