Acordul cu Iranul a fost semnat, anunţă Trump

Cu puţin timp înainte, înalţi responsabili americani au declarat că Statele Unite şi Iranul au semnat în format digital un memoradum de înţelegere pentru soluţionarea conflictului declanşat în urmă cu aproape patru luni.

Memorandumul a fost semnat de preşedintele american Donald Trump, de vicepreşedintele JD Vance şi de preşedintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, le-a spus un oficial american reporterilor, precizând că o ceremonie oficială de semnare va avea loc vineri.

Detaliile acordului-cadru urmează să fie făcute publice în următoarele 24-48 de ore, a indicat un al doilea oficial.

Deocamdată nu există o confirmare din partea Teheranului.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

SUA: Femeia ucisă la Minneapolis de poliţistul ICE a fost împuşcată de patru ori

Potrivit acestui raport, obţinut de Minnesota Star Tribune, Renee Good prezenta două răni la piept, una la braţ şi o alta la cap.

Ambulanţierii au găsit-o pe Renee Good inconştientă în automobilul său, având sânge pe faţă şi trup. Femeia nu respira şi avea pulsul ”incoerent şi neregulat”, conform raportului raportului citat de cotidianul local.

Ea avea două răni în partea dreaptă a pieptului, una la antebraţul stâng şi una ”în partea stângă a capului”, detaliază raportul. Din urechea stângă a femeii curgea sânge, iar pupilele erau dilatate, mai precizează raportul.

Pompierii au încercat în zadar să o resusciteze pe Renee Good la locul incidentului, iar ulterior şi în ambulanţa care a transportat-o pe femeie la spital, unde a fost constatat decesul.

Potrivit transcrierii comunicaţiilor cu serviciile de urgenţă, din care mai multe media au publicat extrase, un apelant la numărul telefonic de urgenţă 911 le-a spus operatorilor: ”Există 15 poliţişti ai ICE (Serviciul federal pentru imigraţie). Ei au atras în plan vertical pentru că femeia nu voia să deschidă uşa maşinii sale. Trimiteţi o ambulanţă vă rog, o ambulanţă vă rog”, se aude vocea persoanei care a telefonat la 911.

Administraţia preşedintelui Donald Trump susţine că poliţistul ICE care a deschis focul în legitimă apărare. Până în prezent, poliţistul respectiv nu a făcut obiectul niciunei urmăriri în justiţie.

(AGERPRES/FOTO pagina oficială ICE)

SUA retrag efective din baze militare din Orientul Mijlociu, ca măsură de precauţie

Dezvăluirea a fost precedată de remarci ale unui oficial iranian de rang înalt, care afirmase – tot miercuri, pentru aceeaşi agenţie de presă – că Teheranul a avertizat ţările vecine unde sunt staţionate efective americane că bazele SUA vor fi lovite în cazul unor atacuri ale americanilor pe teritoriul iranian.

Qatarul a confirmat plecarea unei părţi din personalul bazei americane Al-Udeid, transmite AFP.

Autorităţile de la Doha au precizat că iau în continuare ‘toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii cetăţenilor şi rezidenţilor, inclusiv măsuri legate de protecţia infrastructurilor esenţiale şi a instalaţiilor militare’, ‘ca reacţie la tensiunile regionale actuale’, arată un comunicat al Oficiului Internaţional Media, preluat de AFP şi Xinhua.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

Două mii de victime, în urma protestelor din Iran

Într-un mesaj pe reţeaua X, şefa Executivului comunitar a mai precizat că va propune rapid noi măsuri celor 27 de state membre ale Uniunii.

La Washigton, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat taxe vamale de 25 la sută pentru toate ţările care fac comerţ cu Iranul.

Agenţiile de presă scriu că astăzi liderul de la Casa Albă ar putea decide ce va face în privinţa acestei ţări, iar una dintre variante este o intervenţie militară. Donald Trump se va întâlni în cursul zilei cu echipa sa.

În Iran, bilanţul violenţelor din ultimele săptămâni este în creştere. Un oficial de la Teheran a declarat pentru Reuters că două mii de oameni au fost ucişi şi a dat vina pe „terorişti”.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

(INTERVIU) Charles Shapiro, fost Ambasador al SUA în Venezuela: „Entuziasmul din Venezuela nu va dura fără o tranziție politică reală”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 13 ianuarie 2026, 17:27

Lucian Bălănuță: Bună ziua și bine ați venit la Radio România Iași. Invitatul nostru de astăzi este Charles S. Shapiro, fost ambasador al Statelor Unite în Venezuela și diplomat american de carieră, cu decenii de experiență în America Latină și politica externă a SUA. Ambasadorul Shapiro a servit la Caracas între 2002 și 2004, într-una dintre cele mai turbulente perioade ale relațiilor bilaterale, și a rămas de atunci o voce importantă în domeniul securității, diplomației și competiției dintre marile puteri. Discutăm cu domnia sa într-un moment de tensiune extraordinară în relațiile dintre SUA și Venezuela, cu implicații de amploare nu doar pentru regiune, ci și pentru geopolitica globală, inclusiv în ceea ce privește China și Rusia. Domnule ambasador, bună ziua și vă mulțumim că sunteți astăzi alături de noi la Radio România Iași. Bună ziua!

Charles S. Shapiro: Este o plăcere. Vă mulțumesc pentru invitație.

Lucian Bălănuță: Din punctul dumneavoastră de vedere, pentru a începe discuția, ne puteți spune care credeți că este obiectivul strategic final al Washingtonului în Venezuela în acest moment: schimbarea regimului, limitarea influenței sau descurajarea rivalilor?

Charles S. Shapiro: Probabil că este vorba de toate acestea, în grade diferite. Iar dacă l-ați urmărit pe președintele Trump, știți că obiectivele sale par să se schimbe de la o zi la alta. Îl aveți pe Rubio, secretar de stat și consilier pe probleme de securitate, care îl sfătuiește într-un cadru aproape neoconservator. Îl aveți pe vicepreședinte, care, pe de altă parte, este foarte precaut în privința implicării SUA în străinătate, mai ales a implicării trupelor americane. Și îl aveți pe Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, a cărui preocupare dominantă este imigrația ilegală în Statele Unite și cum poate fi stopată. Așadar, este vorba de toate aceste lucruri, da.

Lucian Bălănuță: Au existat multe discuții legate de aprovizionarea cu petrol. Dacă petrolul Venezuelei s-ar orienta mai mult către SUA, ce ar însemna acest lucru pentru piețele globale de energie și pentru planificarea strategică a resurselor de către China?

Charles S. Shapiro: Ei bine, ați văzut aceleași lucruri pe care le-am văzut și eu, în cadrul marii întâlniri pe care am avut-o cu directorii unui număr de companii energetice americane — cred că au fost 17 sau 18 firme prezente. Un aspect esențial de reținut este că guvernul Statelor Unite nu forează petrol; acest lucru este făcut de companii private. Iar ele nu o fac ca pe un act caritabil, ci pentru a obține profit. În cazul Venezuelei, ar fi necesară o investiție estimată la 10 miliarde de dolari pe an — nu milioane, ci miliarde — pe o perioadă de zece ani. Asta înseamnă 100 de miliarde de dolari. Este o sumă foarte mare. Este mult chiar și pentru Statele Unite și sunt sigur că este mult și pentru România. Este o sumă foarte mare chiar și pentru Exxon Mobil, cea mai mare companie petrolieră din Statele Unite.Pentru astfel de companii, decizia nu este pur și simplu dacă să investească în Venezuela sau să nu facă nimic. Întrebarea reală este dacă să investească în Venezuela sau să aloce acești bani în altă parte. De exemplu, Exxon Mobil este puternic implicată în Guyana, țara vecină, care este mult mai stabilă. Deși investițiile sunt costisitoare și acolo, investițiile în Venezuela sunt și mai scumpe — și considerabil mai riscante. Așadar, dacă sunteți directorul general al Exxon Mobil, vă măriți investițiile în Guyana sau direcționați capitalul către o Venezuela riscantă, unde situația politică este instabilă și unde cadrul legislativ existent nu încurajează investițiile? În România, este posibil să fi cunoscut astfel de situații în trecut. Legile în sine sunt descurajatoare. Întrebarea este simplă: vreți să operați într-un asemenea sistem? Vreți să investiți într-un asemenea sistem?

Lucian Bălănuță: Vorbeam despre țările din America Latină. Cum credeți că vor fi modelate relațiile din regiune după aceste evenimente din Venezuela?

Charles S. Shapiro: În primul rând, oamenii vorbesc despre America Latină ca și cum ar fi un singur lucru, o singură entitate, când, de fapt, nu este. Dacă adăugați și țările din Caraibe, sunt 34 de state în America Latină și Caraibe. Unele au guverne de stânga sau de centru, altele de dreapta sau de centru. Unele au economii mici și populații reduse, în timp ce Brazilia are aproximativ 220 de milioane de locuitori și cea mai mare economie din regiune. Diferențele sunt enorme.
Alegerile prezidențiale recente din ultimele patru-cinci țări arată o deplasare spre dreapta-centru în America Latină. Dar cele mai mari și mai importante două țări — Brazilia și Mexic — au președinți de stânga-centru și nu dau semne că și-ar schimba pozițiile.

Lucian Bălănuță: Cum ar putea SUA să echilibreze presiunea asupra Venezuelei pentru a rupe legăturile cu China și Rusia fără a antagoniza și mai mult acești actori globali?

Charles S. Shapiro: Vedem deja acest lucru, dar nu îmi este clar care ar fi mecanismul prin care s-ar realiza. Când președintele Trump spune: «ei bine, noi conducem Venezuela», nu îmi este deloc clar, în acest moment, în ce fel anume conducem Venezuela. Ceea ce avem este faptul că Maduro și soția sa, care este membră a Adunării Naționale, au plecat. Însă oamenii lui Maduro sunt încă la putere, inclusiv Delcy Rodríguez, dar mai ales ministrul de interne, Diosdado Cabello, care este omul forte — a fost întotdeauna omul forte în interiorul chavismului, mișcarea politică denumită după fostul președinte Hugo Chávez. El controlează poliția. Iar Cabello este inculpat; se află în același dosar de inculpare cu Nicolás Maduro și Cilia Flores.
Așadar, există o mulțime de inconsecvențe, poziții ilogice, care s-ar putea clarifica în timp, în următoarele săptămâni. Suntem încă într-o fază foarte timpurie. Dar cum ar face Statele Unite acest lucru? Nu sunt deloc sigur. Este însă destul de clar ce își doresc să facă: să întrerupă livrările de petrol către Cuba. Cred că acest lucru va fi primul pas pe care îl vom vedea. În primul rând, Cuba nu plătea pentru acest petrol. Era, în esență, un cadou, Cuba trimițând în schimb personal — personal de securitate, medici, stomatologi, kinetoterapeuți, instructori de balet. Așa se făcea plata pentru petrol: nu în bani, ci în personal. Iar eu cred că acest aranjament se va încheia destul de rapid. Iar acest lucru va pune o presiune enormă asupra Cubei, pentru că, dacă va fi nevoită să înlocuiască petrolul venezuelean la prețurile pieței, în condițiile în care economia sa este deja în declin, situația va deveni extrem de dificilă pentru Cuba. Ați menționat China. Ei bine, dacă Statele Unite — să spunem că dintre companiile care s-au întâlnit cu președintele săptămâna trecută, două sau trei, sau șase, sau zece decid să se implice în Venezuela — își vor vinde petrolul pe piața internațională. Iar, foarte probabil, dacă prețul este potrivit, îl vor vinde Chinei. Nu cred că vindem petrol Rusiei. Nu cred nici că Venezuela vindea petrol Rusiei. Ceea ce Venezuela cumpăra de la Rusia era un diluant. Fără a-i plictisi pe ascultătorii dumneavoastră, petrolul venezuelean este foarte gros, un petrol greu. Se folosește acest diluant — un agent chimic — pentru a-l subția suficient încât să poată curge prin conducte. Apoi, când ajunge la rafinărie, diluantul este extras și trimis înapoi, printr-o conductă paralelă, către capul sondei.

Lucian Bălănuță: Pentru noi, europenii, este important și contextul războiului Rusia–Ucraina. Poate deveni Venezuela o monedă de schimb în confruntările mai largi dintre SUA și Rusia?

Charles S. Shapiro: Nu am nicio idee. Nu înțeleg. Adică nu înțeleg ce face președintele Trump în acest moment în negocierile cu Rusia privind Ucraina și războiul din Ucraina. Este, sincer, extrem de complicat. Totuși, vă spun chiar acum că puteți găsi acest lucru pe Spotify. Există o melodie apărută probabil marțea trecută, intitulată ¿Dónde están los comunistas? — Unde sunt comuniștii?. Iar primul vers este: ¿Dónde está China? ¿Dónde está Rusia? — Unde este China? Unde este Rusia?. Cine a spus că vor veni în ajutorul lui Maduro? Și nu au venit. Iar de aseară și până în această dimineață, încă o mie de oameni s-au filmat dansând și cântând pe această melodie pe TikTok. Este uriaș, pur și simplu uriaș. Ca să fac un pas înapoi, implicarea Rusiei în Venezuela a fost minimă din punct de vedere militar. Rusia nu are capacitatea economică sau militară necesară pentru a fi implicată serios în Venezuela sau chiar în Cuba, de altfel, care le este aliat încă din 1959. Aveau, cred, o singură navă pe an care făcea escală într-un port din Venezuela. Și, cred, două bombardiere care mergeau în Venezuela, stăteau acolo două zile și apoi plecau. Dincolo de atașații lor din ambasadă, nu cred că rușii au trupe acolo. Cel puțin nu am auzit pe nimeni vorbind despre trupe rusești în Venezuela. Au vândut echipamente Venezuelei, echipamente pe care venezuelenii, în mod evident, nu le-au utilizat foarte eficient. Au cumpărat un sistem rusesc de apărare antiaeriană extrem de complex și foarte scump. Sunt sigur că rușii au câștigat bani din această tranzacție, dar nu văd în ce fel ar fi ajutat Venezuela. China, la fel cum procedează și în Europa — nu pot vorbi despre România, pentru că nu cunosc suficient situația — este dispusă să acorde împrumuturi guvernelor pentru tipuri de proiecte pe care Statele Unite nu sunt dispuse să le finanțeze: construirea de autostrăzi, baraje, facilități portuare. Au făcut acest lucru în Venezuela și l-au făcut în întreaga Americă Latină și în Caraibe. Însă, cu excepția unei stații chineze de interceptare și culegere de informații de semnale din Cuba, care spionează Statele Unite, nu cred că China are trupe, nave sau avioane în America Latină și Caraibe. Desigur, în afară de atașații de apărare și personalul din ambasade.
Așadar, prezența Chinei este una economică, nu una militară

Lucian Bălănuță: Revenind la Venezuela, cât timp poate supraviețui o autoritate de tranziție fără o legitimitate internă clară?

Charles S. Shapiro: Aceasta este întrebarea perfectă la care ar trebui să se concentreze toată lumea. Uitați, venezuelenii sunt încântați. Majoritatea venezuelenlor din Venezuela și din afara Venezuelei. Apropo, o treime din țară a fugit. Așadar, sunt 9 milioane de venezueleni în afara unei țări care, la un moment dat, avea 32 de milioane de locuitori. Nu știu care mai este populația acum, având în vedere câți oameni au plecat. Și oamenii sunt pur și simplu foarte fericiți. Sunt în contact cu prieteni de acolo și cu venezueleni din întreaga lume. Și sunt pur și simplu încântați. Dar cât va dura asta? O săptămână, o lună, șase luni? Nu pot să răspund. Dacă, așa cum spune președintele Trump, „voi conduce Venezuela”… și o face prin Delcy Rodríguez, care a fost învestită, așa cum se numește ea însăși, președinte interimar, pentru că încă îl recunoaște pe Maduro ca președinte al țării… V-ar fi greu să găsiți un politician mai puțin respectat în Venezuela decât Delcy Rodríguez.
Și președintele are o întâlnire săptămâna aceasta, după ce săptămâna trecută a fost foarte rece față de Maria Corina Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, care, de fapt, este cel mai respectat politician din Venezuela. Așadar, avem această situație ciudată: oamenii sunt încântați că Maduro a plecat, dar sunt supărați că Delcy Rodríguez este președintele țării. Chaviștii sunt încă la putere. Și se vede în anunțul guvernului Delcy Rodríguez că vor elibera deținuți politici. În realitate, numărul celor eliberați este, după ce am văzut eu, poate 14 sau 15 persoane. Și, evident, ei și familiile lor sunt încântați.
Dar, conform organizațiilor neguvernamentale pentru drepturile omului, există peste 800 de prizonieri politici în Venezuela. Unde sunt aceștia? Care este evidența lor? Când vor fi eliberați? Evident, dacă este cineva din familia ta printre cei eliberați, te vei bucura pentru cei 14, dar nu pentru fiul tău, fratele tău, soțul sau soția care încă sunt închiși. Și cred că acest lucru se va intensifica în timp. Într-un fel, oamenii gândesc irațional că lucrurile se vor îmbunătăți peste noapte, că economia se va redresa peste noapte, că situația politică se va îmbunătăți peste noapte și că vom avea o democrație liberă și funcțională în Venezuela.
Și cred că mulți dintre acești oameni vor fi dezamăgiți. Este un proces dificil și complicat. Ați avut, la fel, acea experiență în România, nu? După căderea lui Ceaușescu, toată lumea se aștepta că totul va fi minunat peste noapte. Și sunt sigur că ați trecut prin tot felul de crize politice, crize economice. Cum gestionezi oamenii care au făcut parte din vechiul guvern, din vechiul stat? Ai nevoie de ei? Cât timp îi păstrezi? Povestiți-mi despre prizonierii politici din România. Cine îi deține? Toate aceste lucruri fac procesul extrem de complicat.

Lucian Bălănuță: Ultima întrebare: dacă ați putea sfătui decidenții de la Washington, care este cea mai mare greșeală pe care trebuie să o evite în viitorul apropiat?

Charles S. Shapiro: Ei bine, asta este o întrebare bună. Adică, eu cred că trebuie să se meargă spre democrație. Venezuela a avut 25 de ani de petrol și un guvern dictatorial. Este timpul să ai petrol și democrație. Venezuela nu va renunța la petrol — el este acolo în pământ. Este acest avantaj uriaș pe care îl are Venezuela pe scena internațională: cantitatea de petrol. Ar fi frumos să vedem încercându‑se o combinație între petrol și democrație.
Și provocarea va fi: cum faci asta? Cât de repede? Maria Corina Machado este programată să se întâlnească cu președintele Trump la Washington mai târziu în această săptămână. Nimeni nu mi‑a cerut opinia, dar o voi împărtăși cu tine.
Cred că trebuie găsit un mod de a pune cap la cap un grup de oameni — în spaniolă, cuvântul este notables, și sunt sigur că există un cuvânt similar în limba română — persoane respectate din punct de vedere politic, care nu sunt implicate direct în politică. Ar putea fi, știi tu, un rector de universitate, un avocat — nu tehnocrați, ci oameni cu influență. Oameni cu influență care nu fac parte nici din guvernul lui Maduro, nici din ceea ce urmează după. Lideri religioși — ar putea fi cardinalul sau un episcop, ar putea fi nunțiul papal, care să cheme oamenii la nunțiatură.
Dar să ai oameni care să negocieze o foaie de parcurs, nu ceva de tipul „puneți mâna pe toți acești oameni și arestați‑i”. Ci cum implementăm treptat o democrație într‑un sistem care a suferit sub un guvern jalnic, populist, autoritar și dictatorial timp de 25 de ani? Și asta aș face eu, să văd dacă se poate — adică sigur trebuie să existe o cale mai bună de a face asta decât să continui să lucrezi prin Delcy Rodríguez, tovarășa lui Nicolás Maduro.

Lucian Bălănuță: Domnule ambasador Charles Shapiro, vă mulțumim foarte mult pentru timpul și comentariile dumneavoastră. A fost o reală plăcere și onoare.

Charles S. Shapiro: Vă mulțumesc. Sper să vă fie de folos.

ENGLISH VERSION:

Lucian Bălănuță: Good afternoon and welcome to Radio Romania Iasi. Our guest today is Charles S. Shapiro, former United States ambassador to Venezuela and career American diplomat with decades of experience in Latin America and US foreign policy. Ambassador Shapiro served in Caracas from 2002 to 2004 during one of the most turbulent periods in bilateral relations and has since remained a leading voice on security, diplomacy and great power competition. We speak to him today at a moment of extraordinary tension in US-Venezuela relations with far reaching implications, not only for the region, but also for global geopolitics involving China and Russia. Dear Ambassador, good afternoon and thank you for being today with us at Radio Romania Iasi. Good afternoon.

Charles S. Shapiro: It’s a pleasure. Thank you for inviting me.

Lucian Bălănuță: From your point of view, to start our discussion, could you tell us please what do you believe is Washington’s ultimate strategic objective in Venezuela at this stage, either regime change, containment or deterrence of rivals?

Charles S. Shapiro: It’s probably all of the above to varying degrees.  And if you’ve been following President Trump, you know that I think what are his goals change from day to day. And you’ve got Rubio, Secretary of State and security advisor, advising him almost in a neoconservative framework. You’ve got the Vice President, who, on the other hand, is very wary of US involvement abroad, US troop involvement abroad. And you’ve got Stephen Miller, who’s the Deputy White House Chief of Staff, who’s overriding concern is illegal immigrants in the United States and how to get rid of them. And so this is all three of those. Yeah.

Lucian Bălănuță: And a lot of discussions were made related to the oil supply. And if Venezuela’s oil supply shifts towards the US, what does this mean for global energy markets and China’s strategic resource planning in this regard?

Charles S. Shapiro: Well, I mean, you’ve seen all the stuff I’ve seen in the big meeting that we had with the executives from a number, I think there were 17, 18 US energy firms that were there. The thing to keep in mind is that the United States government doesn’t drill for oil, private companies do. And they do it not as a charitable enterprise, but because they want to make money. And what’s required in Venezuela is an estimated investment of $10 billion, not million, billion dollars a year, over 10 years. So that’s $100 billion. And that’s a lot of money. It’s a lot of money in the United States. And I bet you that’s a lot of money in Romania. And it’s a lot of money for Exxon Mobil, the largest oil company in the United States. Because for them, it’s not just, do we put this money into Venezuela or do nothing? It’s do we put this money into Venezuela or do we invest somewhere else? For example, they’re heavily aged next door in Guyana, which is a much more stable nation, which I think the investment is expensive and the investment is expensive in Venezuela. And so if you’re the CEO of Exxon Mobil, do you increase your investment in Guyana or do you put your investment in risky Venezuela where the political situation is unstable, where the laws that are on the books are laws that are not encouraging investment? You in Romania may be familiar with a bunch of those from back when you were a kid, right? And the laws themselves are dissuasive. I mean, do you want to be in that system? Do you want to invest in that system?

Lucian Bălănuță: We were speaking about countries from Latin America. How would these relationships being shaped after this event from Venezuela?

Charles S. Shapiro: Well, first of all, people talk about Latin America as if it is a single thing, right? An entity, when in fact it’s not. You count all the Caribbean nations, there’s 34 countries in Latin America and the Caribbean. Some have left or center governments, some have right or center governments. Some have tiny little economies and small populations, while Brazil has what, 220 million people in the largest economy in Latin America. So it varies a great deal. The last presidential elections in the last four or five countries show a shift to the right of center among Latin American countries.

But the two biggest, most important Latin American countries, Brazil and Mexico, of course, I mean, their presidents have left the center and show no signs of changing their views.

Lucian Bălănuță:  And how might the US balance pressure on Venezuela to cut ties with China, Russia, without antagonizing those global actors further?

Charles S. Shapiro: I mean, you can see that happening. It’s not clear to me what would be the mechanism through which that would happen. I mean, President Trump saying, well, we’re running Venezuela. It’s not clear to me right now how we are running Venezuela. What you have is Maduro and his wife, who’s a member of the National Assembly, are gone. But Maduro’s henchmen are still in place, so including Delcy Rodriguez, but even more so the Minister of the Interior, Diostado Cabello, who is the strong guy, has always been the strong guy within Chavismo, the political movement, named after former President Hugo Chavez. He controls the police. And Cabello is indicted. He’s in the same indictment with Nicolas Maduro and Celia Flores. So I mean, there’s a whole bunch of inconsistencies, illogical positions that might sort out over time, over the next few weeks. I mean, it’s still very early days. But how would the United States do this? I’m not quite sure. Quite clearly, what they want to do is cut off oil to Cuba. I think you’ll see that first. First of all, Cuba wasn’t paying for the oil. So it was essentially a gift with Cuban sending personnel to Cuba, security personnel, doctors, dentists, physical therapists, ballet instructors.

And that’s how they were paying for the oil, not in money, but in personnel. And I think that will stop fairly quickly. And that’s going to put a huge amount of pressure on Cuba, because if it has to replace Venezuelan oil at market prices, while its economy is just shrinking, it’s going to be very, very difficult for Cuba.

You talked about China. I mean, if the United States, I mean, let’s say those companies that met with the president last week, you know, two or three or six or 10 of them decide they want to get involved in Venezuela, they’re going to sell their oil on the international market. And presumably, if the price is right, they’ll sell to China.

I don’t think we’re selling oil to Russia. I don’t think Venezuela was selling oil to Russia. What Venezuela was buying from Russia was a diluent.

Not to bore your listeners, but Venezuelan oil is very thick, heavy oil. And they use this diluent, a chemical, to dilute the oil enough that it will flow through the pipelines. And then when it gets to the refinery, they are able to extract the diluent and put it in a parallel pipeline back to the wellhead.

Lucian Bălănuță:  Okay. Also, for us Europeans, it is important to see different outcomes in relation to the Russia-Ukraine war. Could Venezuela become a bargaining chip in broader US-Russia confrontations elsewhere in the world? How do you see that?

Charles S. Shapiro: I have no idea. I don’t understand it. I mean, I don’t understand what President Trump is doing in negotiations with Russia over Ukraine right now and the Ukraine war. I mean, that’s really damn complicated. I will tell you right now, though, that you can find it on Spotify. There’s a song out that must have been made on Tuesday of last week, the title is Donde Están Los Comunistas? Where are the communists? And the first line is Donde está China? Donde está Rusia? Where’s China? Where’s Russia? Who said they were going to come to the assistance of Maduro? And they did not.

And it’s been like since last night and this morning, there are another thousand people putting themselves, dancing and singing to it on TikTok. I mean, it’s just huge, just huge. So to back up a little bit, I mean, Russia’s involvement in Venezuela was minimal from the military side.

Russia does not have the economic or military wherewithal to be very heavily involved in Venezuela or even in Cuba, for that matter. Which has been their ally since 1959. I mean, they had one ship a year that made a port call in Venezuela.

And I think two bombers that go to Venezuela, spend two days there and then leave. But beyond their attachés in the embassy, I don’t think the Russians have any troops. Not that I’ve heard anybody talk about troops in Venezuela.

They’ve sold equipment to Venezuela. Which the Venezuelans clearly did not use very well. I mean, they bought a very complicated, expensive Russian air defense system.

And I’m sure the Russians made money off the deal. But I can’t see that it helped Venezuela at all. The Chinese, like they do in Europe. I can’t speak to Romania because I don’t know enough about it. But they’re willing to make loans to governments for the sorts of things the US won’t do. To build highways, to build dams, to build port facilities.

And so they’ve done that in Venezuela and they’ve done that across Latin America and the Caribbean. But except for a Chinese signals intelligence listening station in Cuba, that spies on the United States, I don’t think the Chinese have any troops or ships or airplanes in Latin America and the Caribbean at all. Except for, you know, defense attachés and embassies.

You know, so China’s presence is an economic presence, not a military presence.

Lucian Bălănuță:  And coming back to Venezuela, how long can a transitional authority survive without this clear domestic legitimacy?

Charles S. Shapiro: That’s the perfect question that everybody ought to be focusing on. Listen, Venezuelans are delighted. Most Venezuelans in Venezuela and Venezuelans outside Venezuela. I mean, a third of the country has fled. So there’s 9 million Venezuelans outside of a country that at one point had 32 million people.

I don’t know what the population is now since so many people have left. And people are just happy as can be. You know, I’m in touch with friends there and friends and Venezuelans around the world.

And they are just delighted. But how long will that last? You know, a week, a month, six months? I can’t answer that. If, as President Trump says, you know, I’m going to be running Venezuela.

And he’s working through Delcy Rodriguez, who was sworn in as she calls herself the interim president, because she still recognizes Maduro as the president of the country. You’d be hard put to find a less respected politician in Venezuela than Delcy Rodriguez. And the president has a meeting this week that was very dismissive last week of Maria Corina Machado, the Nobel Peace Prize winner, who in fact is the most respected politician in Venezuela.

And so you’ve got this crazy situation where people are delighted Maduro is gone, but upset that Delcy Rodriguez is the president of the country, right? That the Chavistas are still in charge. And you see it in the Delcy Rodriguez government announced they were releasing political prisoners. In fact, there’s the number who’ve been released.

It’s something I saw, maybe it’s 14, 15 have been released. And obviously they and their families are delighted. But according to non-governmental human rights organizations, there’s more than 800 political prisoners in Venezuela. Where are they? Where’s the accounting for those people? When are they going to be released? Clearly, if they’re your family member, you’re going to be glad that the 14 got out, but not your son, your brother, your husband or wife who are still being held in jail.

And I think that will increase over time. I mean, people in a way, irrationally think that things are going to be better overnight, that the economy will turn around overnight, that the political situation is going to turn around overnight, and that we’re going to have a free and functioning democracy in Venezuela.

And I think a lot of those people are going to be disappointed, right? It’s a difficult and complicated process. I mean, you had that, again, you had that experience in Romania, no? After the fall of Ceaușescu, I mean, everybody wanted, you know, just thought everything was going to be wonderful overnight. And I’m sure you went through all kinds of political crises, economic crises, as you know, do you get rid of the people who are part of the former government, part of the former state? Do you need them? How long do you keep them on? Tell me about political prisoners in Romania.

I mean, who is holding them? All of that stuff makes it very, very complicated.

Lucian Bălănuță: And my last question, Ambassador, if you could advise today’s policymakers in Washington, what is the single most important mistake they must avoid from this point onward?

Charles S. Shapiro: Well, that’s a good question. I mean, I think they’ve got to move to democracy. I mean, Venezuela’s had 25 years of oil plus a dictatorial government. It’s time to have oil. Venezuela’s not going to move away from oil. I mean, it’s in the ground. It’s this huge advantage that Venezuela has internationally is the amount of oil. Be nice to see them try oil plus democracy.

And the challenge is going to be, how do you bring that on? How quickly? Maria Carina Machado is supposed to meet with President Trump in Washington later this week. Nobody has asked me my opinion, but I’m going to share it with you.

Is that there must be a way to put together a group of people, in Spanish, the word is notables, and I bet there’s a similar word in Romanian, of people who are respected politically, who are not directly involved in politics themselves, who could be, you know, a university rector, a lawyer, not technocrats, but people with influence. With influence who are not part of either the Maduro government, nor what comes next. Religious leaders, it could be the cardinal or a bishop, they could be the papal nuncio, could call people to the nunciatura.

But to have people negotiate a roadmap, not for an overnight, you know, take all these people and arrest them. But how do you gradually implement a democracy and a system that has been suffering from a miserable, populist, authoritarian, dictatorial government for 25 years? And that’s what I would do, and see if you could, I mean, there’s got to be a better way to do it than, you know, continuing to work through Delcy Rodriguez, the sidekick of Nicolás Maduro.

Lucian Bălănuță: Ambassador Charles Shapiro, thank you very much for your comments and for your time. It was a real pleasure and honor. Thank you very much.

Charles S. Shapiro: Well, thank you.I hope this is useful.

Operaţiunea împotriva preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro a fost planificată ‘de mai multe luni’, a dezvăluit şeful Statului Major Interarme al SUA

Publicat de letitia, 3 ianuarie 2026, 19:48

‘Această operaţiune discretă şi precisă, numită Absolute Resolve (‘Determinare Absolută’ – n.r.), desfăşurată în timpul orelor de întuneric maxim din 2 ianuarie, este punctul culminant al unor luni de pregătire şi antrenament’, a declarat generalul Caine într-o conferinţă de presă.

El a precizat că operaţiunea a implicat peste 150 de aeronave.

Potrivit acestuia, Nicolas Maduro şi soţia sa s-au predat forţelor americane fără a opune rezistenţă.

‘Maduro şi soţia sa, ambii inculpaţi, s-au predat fără a opune rezistenţă şi au fost reţinuţi de Departamentul de Justiţie, cu asistenţa incredibilei noastre armate americane’, a adăugat generalul american. (AGERPRES)

Donald Trump: SUA va conduce Venezuela până când va avea loc o tranziţie corespunzătoare şi sigură

Publicat de letitia, 3 ianuarie 2026, 19:08

El a mai spus că SUA ‘sunt pregătite să desfăşoare un al doilea atac, mai puternic, dacă va fi nevoie’.

Potrivit lui Trump, marile companii petroliere americane vot desfăşura activităţi în Venezuela.

Caracas, capitala Venezuelei, a fost cufundată în întuneric pentru a facilita operaţiunea forţelor americane împotriva preşedintelui Nicolas Maduro, a dezvăluit Donald Trump în timpul conferinţei de presă.

‘Luminile din Caracas au fost în mare parte stinse datorită unei expertize pe care o avem’, a declarat preşedintele SUA.

Trump a confirmat că niciun militar american nu a fost ucis şi că niciun echipament nu a fost pierdut.

‘Aceasta a fost una dintre cele mai uimitoare, eficiente şi puternice demonstraţii de putere şi competenţă militară americană din istoria Americii’, a declarat Trump.

El a spus că în operaţiune au fost folosite forţe aeriene, terestre şi maritime americane.

Nicolas Maduro şi soţia sa sunt în drum spre New York, unde sunt inculpaţi pentru trafic de droguri, potrivit preşedintelui SUA.

(AGERPRES, FOTO Arhivă/ facebook.com/DonaldTrump)

Reacții internaționale, în urma intervenției SUA în Venezuela

Publicat de letitia, 3 ianuarie 2026, 14:38

Într-o postare pe platforma sa de socializare Truth Social, preşedintele SUA, Donald Trump, a confirmat un ‘atac de amploare’ asupra capitalei Venezuelei, Caracas, şi că preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, şi soţia sa au fost scoşi din ţară.

Trump a declarat că operaţiunea a fost desfăşurată ‘în colaborare cu autorităţile de aplicare a legii din SUA’ (Law Enforcement), promiţând mai multe detalii într-o conferinţă de presă anunţată pentru ora 11:00 (16:00 GMT) la reşedinţa sa Mar-a-Lago din Florida.

Venezuela a respins şi a denunţat ‘agresiunea militară extrem de gravă’ comisă de actualul guvern al Statelor Unite ale Americii împotriva teritoriului venezuelean şi a declarat stare de urgenţă naţională.

Reacţiile internaţionale arată o polarizare accentuată: aliaţii şi partenerii SUA din regiune salută operaţiunea ca pe o lovitură dată regimului Maduro, în timp ce adversarii Washingtonului o consideră o agresiune ilegală cu potenţial destabilizator global.

Între aceste două tabere, numeroase state şi organizaţii regionale adoptă o atitudine prudentă, concentrată pe evaluarea riscurilor şi pe protejarea stabilităţii regionale.

EFE a consemnat o parte dintre aceste reacţii.

Preşedintele argentinian, Javier Milei, a salutat pe reţelele de socializare anunţul lui Donald Trump privind capturarea lui Nicolas Maduro. Reacţia sa a fost urmată de mesaje similare din partea unor oficiali guvernamentali argentinieni, care au prezentat evenimentul drept un pas spre ‘eliberarea Venezuelei’.

Preşedintele chilian, Gabriel Boric, a exprimat ‘îngrijorare şi condamnare’ faţă de acţiunile militare ale SUA, subliniind că criza venezueleană trebuie rezolvată prin dialog, multilateralism şi respectarea dreptului internaţional, nu prin forţă sau ingerinţă externă.

Preşedintele Columbiei, Gustavo Petro, a avertizat asupra unei escaladări periculoase a tensiunilor în regiune şi a reafirmat angajamentul Columbiei faţă de principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea suveranităţii statelor şi soluţionarea paşnică a conflictelor.

Preşedintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a denunţat un ‘atac criminal’ al Statelor Unite împotriva Venezuelei şi a avertizat că ‘Zona de Pace’ a Americii Latine este ‘brutal asaltată’.

Alianţa Bolivariană pentru Popoarele Americii (ALBA) a descris operaţiunea drept un ‘act criminal de război’, acuzând Washingtonul că urmăreşte jefuirea resurselor strategice ale Venezuelei, în special petrolul şi aurul. Blocul regional a cerut guvernelor şi organismelor internaţionale să respingă ferm intervenţia.

Statele membre ale Comunităţii Caraibiene (CARICOM), care include 15 naţiuni, au convocat rapid o reuniune de urgenţă, anunţând că monitorizează atent situaţia, pe care o consideră ‘de mare îngrijorare’ pentru regiune, din cauza posibilelor efecte asupra ţărilor vecine.

‘Spania face apel la dezescaladare, reţinere şi respectarea dreptului internaţional în Venezuela’, a declarat Ministerul spaniol de Externe într-un comunicat, adăugând că este ‘în acest sens (…) pregătit să îşi ofere bunele oficii pentru a se ajunge la o soluţie paşnică şi negociată la criza actuală’.

Ministerul german de Externe a transmis că urmăreşte ‘foarte atent’ evoluţiile din Venezuela, menţinând contactul cu ambasada de la Caracas. Berlinul a recunoscut că situaţia rămâne neclară şi a activat celula de criză guvernamentală.

Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că atacul american asupra Venezuelei este un eveniment cu impact global, care va avea consecinţe inclusiv asupra Europei şi care necesită o analiză atentă şi pregătiri pentru noul context geopolitic.

Guvernul italian a anunţat că urmăreşte îndeaproape situaţia şi că se concentrează în special pe siguranţa cetăţenilor italieni aflaţi în Venezuela, fără a formula deocamdată o poziţie politică explicită.

‘Este important să prevenim o escaladare şi să ne concentrăm pe găsirea unei ieşiri din această situaţie prin dialog’, a precizat Ministerul rus de Externe. Totodată, Rusia a solicitat clarificări cu privire la situaţia preşedintelui venezuelean, Nicolas Maduro, declarându-se ‘extrem de alarmată’ de informaţiile potrivit cărora acesta ar fi fost scos cu forţa din ţară.

Iranul, aliat politic al Venezuelei, a condamnat atacul militar american, pe care l-a calificat drept ‘o încălcare flagrantă a suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale’ a statului venezuelean.

Mişcarea houthi, aliată cu Iranul, a condamnat ‘în cei mai duri termeni’ atacul SUA, pe care l-a prezentat ca parte a unei politici americane de ‘distrugere şi dominaţie’. Gruparea şi-a exprimat solidaritatea cu Maduro şi a cerut comunităţii internaţionale să intervină pentru a opri agresiunea.

Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a calificat intervenţia drept un ‘act de agresiune’ şi a avertizat că aceasta riscă să devină ‘al doilea Vietnam’ pentru Statele Unite. Ministerul de Externe de la Minsk a vorbit despre o ‘ameninţare directă la adresa păcii şi securităţii mondiale’ (AGERPRES)

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a făcut apel la moderaţie sâmbătă, în urma atacului aerian al SUA din Caracas şi după ce a vorbit cu secretarul de stat american Marco Rubio, informează EFE.

‘Am vorbit cu secretarul de stat american Marco Rubio şi cu ambasadorul nostru din Caracas. UE monitorizează îndeaproape situaţia din Venezuela’, a declarat Kallas într-un mesaj pe reţelele de socializare, în cadrul căruia a adăugat că UE face’un apel la moderaţie’.

Kallas a insistat, totodată, că ‘UE a declarat în repetate rânduri că (liderul venezuelean Nicolas) Maduro nu are legitimitate şi a pledat pentru o tranziţie paşnică’.

Cu toate acestea, Kallas a adăugat că, ‘în orice circumstanţe, principiile dreptului internaţional şi ale Cartei ONU trebuie respectate’ şi a dat asigurări că ‘siguranţa cetăţenilor UE din ţară este prioritatea noastră principală’.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat că Statele Unite au ‘efectuat cu succes un atac la scară largă împotriva Venezuelei’ sâmbătă şi a declarat că preşedintele venezuelean Nicolas Maduro şi soţia sa au fost capturaţi şi scoşi din ţară.

Trump a confirmat atacul la câteva ore după ce au fost raportate explozii şi survolări de aeronave militare în Caracas şi în alte părţi ale ţării.

La rândul său, Rubio a afirmat că Maduro se va confrunta cu acuzaţii penale în Statele Unite şi că acum, după ce liderul venezuelean a fost capturat, nu sunt aşteptate alte acţiuni militare în Venezuela, potrivit senatorului republican Mike Lee, care a discutat la telefon cu secretarul de stat american. (AGERPRES)

Ministerul rus de Externe şi-a declarat îngrijorarea şi a condamnat un act de agresiune armată împotriva Venezuelei comis de Statele Unite, făcând apel la dialog pentru prevenirea unei escaladări suplimentare şi pentru găsirea unei ieşiri din această situaţie.

Şi Iranul a catalogat atacul militar american asupra Venezuelei ca o încălcare flagrantă a suveranităţii sale naţionale şi a integrităţii teritoriale, cerând ONU să acţioneze imediat pentru a opri agresiunea ilegală şi tragerea la răspundere a celor responsabili.

În acelaşi timp, o serie de lideri europeni şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia din statul sud-american. Diplomaţiile germană, spaniolă şi italiană au anunţat formarea unor unităţi de criză, iar Madridul s-a oferit ca negociator pentru a ajuta la găsirea unei soluţii paşnice, cerând totodată respectarea dreptului internaţional în Venezuela. (RADOR)

(AUDIO) Redimensionarea trupelor americane nu este un motiv de îngrijorare, dau asigurări specialiștii din domeniu

SUA: Trei morţi într-un atac armat la o şcoală catolică din Minneapolis, inclusiv atacatorul

Publicat de Gabriela Rotaru, 27 august 2025, 19:54

Doi copii au fost ucişi şi alte 17 persoane au fost rănite după ce un bărbat înarmat a deschis focul asupra elevilor care participau la o slujbă la şcoala catolică Annunciation (Buna Vestire) din Minneapolis, au declarat autorităţile.

Atacatorul, înarmat cu o puşcă, o armă automată şi un pistol, a tras zeci de gloanţe care au pătruns prin ferestrele bisericii, au declarat oficialii, precizând că apoi atacatorul s-a sinucis.

‘A fost un act deliberat de violenţă împotriva copiilor nevinovaţi şi a altor persoane care participau la slujbă. Cruzimea şi laşitatea de a trage asupra unei biserici pline de copii sunt absolut de neînţeles’, le-a declarat jurnaliştilor şeful poliţiei din Minneapolis, Brian O’Hara.

Atacul armat a avut loc la două zile după începerea anului şcolar la şcoala catolică Annunciation, o şcoală elementară privată unde învaţă circa 395 de elevi. Şcoala aparţine de Biserica Catolică Annunciation, ambele clădiri fiind situate într-o zonă rezidenţială în sud-estul celui mai mare oraş din Minnesota.

Oficialii au declarat că atacatorul purta haine negre, avea puţin peste 20 de ani şi nu avea antecedente penale.

Autorităţile nu au publicat numele atacatorului şi au spus că încearcă să găsească un motiv pentru faptele sale.

Children’s Minnesota, un spital local, a informat că şase copii primesc îngrijiri medicale.

‘Am fost informat despre un atac armat produs la şcoala catolică Annunciation şi voi continua să vă ţin la curent pe măsură ce am mai multe informaţii’, a declarat anterior guvernatorul Tim Walz pe reţeaua X, precizând că forţe de poliţie au fost trimise la faţa locului.

‘Mă rog pentru copiii şi profesorii noştri a căror primă săptămână de şcoală a fost marcată de acest act teribil de violenţă’, a adăugat el.

Preşedintele Donald Trump a declarat miercuri că a fost ‘pe deplin informat’ despre atacul ‘tragic’ cu arme de foc dintr-o şcoală din Minneapolis.

‘Casa Albă va continua să urmărească această situaţie teribilă’, a adăugat preşedintele american pe reţeaua sa Truth Social.

Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a declarat într-o postare că Departamentul de Securitate Naţională (DHS) monitorizează situaţia şi se află în legătură cu autorităţile locale. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

Taxe vamale suplimentare pentru ţările cu care Washingtonul nu a încheiat acorduri comerciale cadru

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 august 2025, 11:49

Potrivit unui responsabil al administraţiei americane, ordinul prezidenţial intră în vigoare de la 7 august şi nu de azi, cum avertizase Trump, pentru a da timp serviciilor vamale americane să se organizeze pentru colectă.

Casa Albă susţine într-un document că măsurile vizează „restructurarea comerţului global în beneficiul lucrătorilor americani”.

Majoritatea ţărilor sunt supuse unor tarife vamale de 15%, dar câteva se confruntă cu rate mai mari, cum ar fi Africa de Sud cu 30%, Serbia cu 35 şi Elveţia cu 39 de procente.

Industriaşii elveţieni care se bazează în mare măsură pe exporturi au cerut astăzi guvernului să continue negocierile cu administraţia Trump pentru a obţine o scădere a tarifelor.

De altfel, chiar şi acordurile încheiate până în prezent sunt adesea doar cadre de negocieri cu detalii destul de vagi, care ar trebui să conducă ulterior la documente mai detaliate.

Uniunea Europeană, care a obţinut o impozitare cu 15% a mărfurilor exportate în Statele Unite, faţă de cele 30 de procente stabilite iniţial de Trump, susţine că înţelegerea este doar un prim pas, după ce mai multe ţări membre s-au arătat nemulţumite.

De pe lista ţărilor taxate prin decretul de ieri lipseşte Mexicul, păsuit cu 90 de zile.

Canada, în schimb, celălalt partener al Statelor Unite în tratatul nord-american de liber schimb, are de înfruntat o creştere a tarifelor de la 25 la 35%, după ce Casa Albă a acuzat guvernul canadian că a luat măsuri de represalii împotriva Statelor Unite, iar Donald Trump l-a criticat pe premierul Mark Carney pentru intenţia de a recunoaşte statul palestinian din septembrie. O incertitudine persistă însă în privinţa Chinei, a doua putere economică a lumii, cu care Statele Unite n-au ajuns încă la un compromis de prelungire a armistiţiului comercial pentru reducerea tarifelor. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Omul care aduce vestea: Aur și Argint pentru România la prima Cupă Mondială de Paraclimbing din Salt Lake City, SUA!

Publicat de Andreea Drilea, 26 mai 2025, 10:45

Cosmin Candoi, locul 1 și Daniel Andrei și Răzvan Nedu locul al II-lea!

Despre sutele de ore de antrenament dedicate performanței sportive, la radio, în această dimineață.

Sportivul cu deficiențe de vedere, Daniel Andrei, medaliat cu argint în America și Ionela Oprea, manager Climb Again Iași, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan:

FOTO Facebook

Cetățenii români nu vor putea să călătorească în SUA fără viză

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 martie 2025, 20:20

Autorităţile de la Washington au anunţat astăzi că reevaluează includerea României în programul Visa Waiver şi, până la luarea unei decizii, cetăţenii români nu vor putea folosi sistemul electronic de autorizare a călătoriilor.

Departamentul american al Securităţii Interne a anunţat astăzi că includerea recentă a României în programul Visa Waiver va fi reevaluată pentru a se asigura de respectarea cerinţelor stricte de securitate ale acestuia. Astfel, cetăţenii români nu vor putea să apeleze la sistemul electronic de autorizare a călătoriei ESTA pentru a călători în Statele Unite fără viză, începând de la 31 martie.

Ministerul de Externe de la Bucureşti avertizează că cetăţenii români care au programate călătorii în Statele Unite în perioada următoare, inclusiv după data de 31 martie, trebuie să se adreseze ambasadelor Statelor Unite ale Americii din ţările în care domiciliază, în vederea solicitării şi obţinerii vizelor de intrare pe teritoriul american. Persoanele care deţin o viză turistică americană în termen de valabilitate o pot folosi pentru călătorii, fără a fi necesară obţinerea ESTA.

Premierul Marcel Ciolacu este convins că revizuirea includerii României în programul Visa Waiver este o măsură strict tehnică şi speră să fie de scurtă durată. Pe 10 ianuarie anul acesta, Administraţia americană, condusă de democratul Joe Biden, anunţa includerea ţării noastre în programul Visa Waiver, care ar fi permis cetăţenilor români ca, începând de la 31 martie 2025, să călătorească în Statele Unite în scopuri turistice sau de afaceri, pentru o perioadă de până la 90 de zile, fără a obţine în prealabil o viză americană. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Trump anunţă că a avut o discuţie ‘foarte bună’ cu Zelenski şi că suntem ‘pe drumul cel bun’

‘Tocmai am încheiat o discuţie telefonică foarte bună cu preşedintele Zelenski al Ucrainei. A durat aproximativ o oră. Mare parte din discuţie a fost legată de convorbirea de ieri cu preşedintele Putin, pentru a alinia atât Rusia, cât şi Ucraina în ceea ce priveşte cererile şi nevoile lor. Suntem foarte mult pe drumul cel bun şi îi voi cere secretarului de stat Marco Rubio şi consilierului pentru securitate naţională Michael Waltz să ofere o descriere exactă a punctelor discutate. Declaraţia va fi transmisă în scurt timp’, a scris Trump pe reţeaua de socializare Truth Social.

În discuţia de marţi, preşedinţii rus şi american au convenit în principal un armistiţiu parţial în care Ucraina şi Rusia să oprească reciproc timp de 30 de zile atacurile asupra infrastructurilor enegetice, precum şi continuarea discuţiilor pentru un armistiţiu general – deocamdată respins de Putin – şi care în final să conducă la un acord de pace.

Potrivit Kremlinului, o soluţionare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ‘ia în considerare necesitatea necondiţionată de a elimina cauzele profunde ale crizei, precum şi interesele legitime de securitate ale Rusiei’, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoaşterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei ţări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

Emisarul lui Trump, Steve Witkoff, a declarat că săptămâna viitoare, luni sau marţi, vor avea loc în Arabia Saudită noi discuţii cu Rusia.

(AGERPRES/FOTO – arhiva Agerpres, imagine ilustrativă)

Convorbirea Trump-Putin: Preşedintele rus a acceptat să suspende timp de 30 de zile atacurile contra infrastructurii energetice ucrainene

Cei doi lideri au avut un ‘schimb de opinii detaliat şi sincer’ cu privire la Ucraina, iar Putin a subliniat în convorbirea cu Trump că o soluţionare a conflictului trebuie să fie ‘cuprinzătoare, durabilă şi pe termen lung’, să ţină cont de interesele de securitate ale Rusiei şi de cauzele fundamentale ale războiului din Ucraina.

Ei au discutat asupra unei propuneri a SUA de armistiţiu pentru 30 de zile, acceptată de Ucraina săptămâna trecută. Potrivit Kremlinului, Putin a sesizat în discuţia cu Trump ‘puncte semnificative’ cu privire la monitorizarea unui astfel de armistiţiu şi la prevenirea utilizării acestuia de către Ucraina pentru a mobiliza mai mulţi soldaţi şi pentru a se reînarma.

De asemenea, Putin ‘a subliniat că o condiţie cheie pentru prevenirea escaladării conflictului şi pentru a lucra în direcţia soluţionării acestuia prin mijloace politice şi diplomatice trebuie să fie încetarea completă a asistenţei militare străine şi a furnizării de informaţii către Kiev’, a mai precizat Kremlinul după convorbirea Trump-Putin.

AGERPRES

Convorbirea telefonică între preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, s-a încheiat, au anunţat marţi seară agenţiile de presă ruse, citate de AFP şi Reuters.

”Sub leadershipul preşedintelui Putin şi al preşedintelui Trump, lumea a devenit astăzi un loc mult mai sigur! Istoric! Epic!”, a scris pe platforma X emisarul pentru cooperare internaţională al liderului de la Kremlin, Kiril Dmitriev.

Potrivit Reuters, cei doi preşedinţi au discutat despre războiul din Ucraina într-o convorbire telefonică prin care SUA sperau să convingă Moscova să accepte o încetare a focului pentru 30 de zile şi măsuri către un acord de pace.

Casa Albă informase în jurul orei 15:00 GMT că discuţia telefonică a început la ora 10:00 ET (14:00 GMT) şi că ”decurge bine”.

Ucraina a acceptat deja încetarea focului propuse de SUA pentru a se pune capăt celui mai mare conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial, în care sute de mii de oameni au fost ucişi sau răniţi, milioane de persoane au fost strămutate şi sute de localităţi au fost distruse.

Vladimir Putin, ale cărui forţe au invadat Ucraina în 2022, a afirmat săptămâna trecută că sprijină în principiu propunerea SUA privind o încetare a focului, dar că forţele ruse vor lupta până când vor fi acceptate câteva condiţii esenţiale pentru Moscova.

Donald Trump speră că securizeze progresele obţinute în vederea unui acord de pace pe termen mai lung, care ar putea include concesii teritoriale din partea Kievului.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

UE anunţă taxe asupra unor produse americane, ca răspuns la taxele vamale asupra oţelului impuse de SUA

Uniunea Europeană ”regretă profund” măsurile decise de preşedintele american Donald Trump, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat.

”Tarifele vamale sunt taxe. Ele sunt nefavorabile pentru afaceri şi chiar mai rele pentru consumatori”, a subliniat şefa executivului european.

Măsura UE constituie practic o reintroducere de taxe asupra unor produse americane precum motociclete, bărci, bourbon şi unt de arahide.

Potrivit comunicatului Comisiei Europene, obiectivul acestei contramăsuri este de a ”proteja companiile, lucrătorii şi consumatorii europeni” de impactul taxelor de până la 25% asupra importurilor americane de oţel, aluminiu şi unele produse conţinând aceste metale.

Potrivit executivului comunitar, noile taxe americane vor afecta exporturi ale UE în valoare de 26 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din exporturile totale ale UE către Statele Unite, o consecinţă fiind aceea că importatorii americani vor trebui să plătească taxe suplimentare de până la 6 miliarde de euro”.

Taxele de 25% asupra oţelului şi aluminiului importate de SUA din Europa au devenit efective miercuri la ora locală 00:01 (04:01 GMT), marcând o nouă etapă în războiul comercial dintre SUA şi principalii lor parteneri.

Canada, China, Uniunea Europeană, Japonia şi chiar Australia sunt îngrijorate, în contextul în care scopul afişat de Donald Trump este de a proteja industria siderurgică americană, a cărei producţie este în scădere de la an la an, confruntată cu o concurenţă tot mai viguroasă, venită în special din Asia.

Preşedintele american introdusese deja taxe pe importurile de oţel şi aluminiu în primul său mandat (2017-2021), dar noua taxă se doreşte a fi ”fără excepţii”, potrivit primului anunţ făcut pe acest subiect de Trump, la începutul lunii februarie.

Replica europeană va fi efectuată în două etape. La 1 aprilie, contramăsurile introduse de UE în 2018 şi 2020 ca răspuns la taxele vamale americane din primul mandat de preşedinte al lui Donald Trump vor fi restabilite în mod automat.

”Pentru prima dată, aceste măsuri de reechilibrare vor fi puse în practică în integralitatea lor. Vor fi aplicate taxe vamale asupra unor produse mergând de la bărci la motociclete şi bourbon”, a explicat Comisia Europeană.

Însă noile taxe vamale americane intrate în vigoare miercuri sunt mult mai ambiţioase decât cele din primul mandat al lui Trump.

În consecinţă, Comisia Europeană a lansat în 12 martie o procedură pentru impunerea unor contramăsuri suplimentare faţă de SUA cu scopul de a ajunge la acelaşi impact cu cel al măsurilor americane.

Prima etapă a acestei proceduri este o fază de ”consultare de două săptămâni cu părţile interesate din UE” pentru a garanta că vor fi vizate ”produsele bune” şi pentru a asigura ”un răspuns eficient reducând la minimum perturbările pentru companiile şi consumatorii europeni”. Aceste măsuri adiţionale ar urma să intre în vigoare la jumătatea lunii aprilie.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Zelenski se declară gata să ‘lucreze sub leadershipul’ lui Donald Trump pentru ‘o pace durabilă’

‘Echipa şi eu însumi suntem gata să lucrăm sub leadershipul preşedintelui Trump pentru a obţine o pace durabilă’, a declarat Zelenski pe reţeaua socială X, dând totodată asigurări că vrea să ‘repare lucrurile’ cu omologul său american după altercaţia lor de vineri.

‘Întrevederea noastră la Washington, la Casa Albă, nu s-a derulat cum era prevăzut. Este regretabil că lucrurile s-au derulat astfel. Este timpul să reparăm lucrurile’, a afirmat Volodimir Zelenski, declarând că doreşte o ‘cooperare şi o comunicare (…) constructive pe viitor’.

Zelenski a propus de asemenea ‘un armistiţiu’ pe cer şi pe mare, precum şi un schimb de prizonieri cu Rusia, ca ‘prime etape’ menite ‘să pună capăt războiului’ declanşat prin invazia rusă asupra Ucrainei, în februarie 2022.

‘Primele etape ar putea fi eliberarea prizonierilor şi un armistiţiu pe cer – interzicerea rachetelor, dronelor cu rază de acţiune lungă, bombelor asupra infrastructurilor’ civile, în special energetice, precum şi ‘un armistiţiu pe mare imediat, dacă Rusia face acelaşi lucru’, a declarat preşedintele ucrainean.

Ucraina este ‘recunoscătoare’ pentru ajutorul militar american, a mai subliniat Volodimir Zelenski, părând a răspunde criticilor formulate de Donald Trump care, în timpul disputei lor verbale de vineri de la Casa Albă, i-a reproşat că nu este respectuos şi nu manifestă gratitudine faţă de Washington pentru eforturile lui menite să pună capăt războiului.

Preşedintele american a ordonat apoi, luni, o ‘pauză’ în ajutorul militar al SUA pentru Ucraina, ajutor crucial pentru capacitatea Kievului de a se apăra.

‘Apreciem cu adevărat tot ce America a făcut pentru a ajuta Ucraina să îşi menţină suveranitatea şi independenţa sa. Şi noi ne amintim de momentul în care lucrurile s-au schimbat atunci când preşedintele Trump (în timpul primului său mandat, n.r.) a furnizat (rachete anti-tanc americane) Javelin pentru Ucraina. Suntem recunoscători pentru aceasta’, a declarat marţi Zelenski.

De asemenea, preşedintele ucrainean s-a declarat gata să semneze ‘în orice moment’ acordul-cadru prevăzut cu SUA asupra exploatării de resurse minerale ucrainene, a cărui semnare a fost amânată din cauza disputei cu Donald Trump.

‘Considerăm acest acord un pas spre o mai mare securitate şi garanţii de securitate solide, şi eu sper sincer să el va funcţiona eficient’, a subliniat Volodimir Zelenski.

(AGERPRES/FOTO – pagina de Facebook a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski)

SUA suspendă ajutorul militar pentru Ucraina (Casa Albă)

Un oficial american a afirmat că SUA fac o pauză şi îşi revizuiesc ajutorul pentru a se asigura că acesta contribuie la găsirea unei soluţii.

‘Preşedintele a spus clar că se concentrează asupra păcii. Avem nevoie ca partenerii noştri să fie, de asemenea, dedicaţi acestui obiectiv. Facem o pauză şi ne revizuim ajutorul pentru a ne asigura că acesta contribuie la o soluţie’, a declarat oficialul, citat de CNN.

Pauza va dura până când Donald Trump va stabili că liderii Ucrainei demonstrează un angajament de bună credinţă faţă de pace, potrivit relatărilor Bloomberg şi Fox News.

‘Nu este o încetare permanentă a ajutorului, este o pauză’, a subliniat un responsabil al administraţiei Trump, citat de Fox News.

Pauza se va aplică tuturor echipamentelor militare care nu se află încă în Ucraina, au declarat oficialii, şi reprezintă un răspuns direct la ceea ce Trump consideră a fi comportamentul neadecvat al lui Zelenski de săptămâna trecută. Vor fi suspendate, potrivit Bloomberg, toate livrările de echipamente militare americane care nu se află în prezent pe teritoriul Ucrainei, inclusiv arme aflate în tranzit pe aeronave şi nave sau în aşteptare în zonele de tranzit din Polonia.

Sursele citate au indicat că Donald Trump i-a ordonat secretarului apărării Pete Hegseth să pună în aplicarea suspendarea livrărilor.

Aceste informaţii îngrijorătoare pentru armata ucraineană survin la câteva ore după ce Trump le-a declarat reporterilor de la Casa Albă că nu a discutat despre suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina, dar a adăugat că Zelenski ‘ar trebui să aprecieze mai mult’ sprijinul Washingtonului.

În cei peste trei ani de la declanşarea războiului de către Rusia, Washingtonul a alocat miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina, conform Reuters.

După mai mult de o săptămână de ostilitate deschisă între Washington şi Kiev, pauza anunţată în livrările de armament către Kiev este cel mai concret semn al gradului de deteriorare a relaţiilor între actuala administraţie americană şi Ucraina de la preluarea mandatului de către Trump.

Preşedintele american a preluat în ultimele săptămâni punctele de vedere ale preşedintelui rus Vladimir Putin, susţinând în mod fals că Ucraina a declanşat războiul şi acuzându-l pe Volodimir Zelenski că este un dictator, însă decizia sa de a opri furnizarea de ajutor militar este un demers ce ar putea avea consecinţe reale asupra raportului de forţe în conflict şi ar putea consolida poziţia lui Putin, notează CNN.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Summit la Casa Albă: Trump îi cere compromisuri lui Zelenski, care refuză compromisurile cu ‘criminalul’ Putin

‘Acesta este un moment emoţionant, dar adevăratul moment emoţionant va fi când va înceta focul şi vom ajunge la un acord. Şi cred că suntem destul de aproape de a-l obţine’, a spus Trump în declaraţiile acordate presei la primirea lui Zelenski la Casa Albă.

De partea sa, preşedintele ucrainean a spus că nu va face ‘compromisuri cu un criminal pe teritoriul nostru’, referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin. ‘Cred că preşedintele Trump este de partea noastră’, a adăugat Zelenski.

În replică, Trump l-a atenţionat că sunt necesare compromisurile. ‘Nu există acorduri fără compromisuri’, a subliniat preşedintele american, atenţionându-l pe omologul său ucrainean că ar trebui să fie ‘recunoscător’ faţă de sprijinul primit în acest război şi că în prezent se află ‘într-o poziţie foarte proastă’ de negociere. ‘Vă jucaţi cu al Treilea Război Mondial’, l-a mai avertizat Trump pe Zelenski.

În aceste declaraţii de presă de dinaintea întâlnirii de la Casa Albă devenite tensionate, Trump a mai spus că a discutat recent ‘de mai multe ori’ cu Putin şi a asigurat că acesta doreşte să ajungă la un acord cu Ucraina. Singura discuţie Putin-Trump confirmată oficial până la această declaraţie a fost cea din 12 februarie.

La întâlnirea în desfăşurare la Casa Albă, preşedinţii american şi ucrainean urmează să finalizeze înţelegerea privind un acord ce va oferi SUA un acces preferenţial la resursele minerale ucrainene, despre care Trump a susţinut la începutul întrevederii cu Zelenski că este un ‘acord foarte echitabil’.

De partea sa, preşedintele ucrainean a susţinut că acest acord este un prim pas către obţinerea de către Ucraina a unor ‘adevărate garanţii de securitate’. Zelenski a insistat că, din punctul său de vedere, este ‘crucial’ ca SUA să garanteze securitatea unei viitoare forţe de menţinere a păcii în Ucraina, chiar dacă aceasta ar fi doar o forţă europeană.

Detaliile acordului privind exploatarea mineralelor ucrainene sunt încă vagi. Înţelegerea prevede crearea unui fond americano-ucrainean în care Ucraina va vărsa o cotă – unii oficiali vorbesc despre o cotă de 50% – din veniturile rezultate în urma exploatării resurselor minerale ucrainene, respectiv pământuri rare, dar şi petrol şi gaze şi alte resurse minerale.

În timp ce oficialii ucraineni insistă pe ideea că este vorba despre un fond destinat ‘reconstrucţiei’ Ucrainei post-război, Trump urmăreşte două obiective prin acest acord, respectiv ca SUA să obţină o formă de compensaţie pentru ajutorul militar şi economic oferit până în prezent Ucrainei în războiul cu Rusia şi un acces preferenţial la resursele minerale ucrainene, cu precădere cele de interes pentru înaltele tehnologii, cum ar minereurile de litiu sau grafit. Totuşi, aceste resurse din Ucraina râvnite de Trump sunt majoritatea dificil de exploatat, extracţia lor necesită investiţii considerabile sau se află în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Zelenski a respins o primă versiune a acordului, considerând-o mult prea nefavorabilă Ucrainei, atât prin absenţa garanţiilor de securitate cât şi prin faptul că obliga Ucraina să recunoască datorii care ar împovăra ‘zece generaţii de ucraineni’. Ultima variantă, asupra căreia Zelenski a dat de înţeles că va încerca să mai negocieze vineri cu Trump, nu mai obligă Kievul să recunoască respectivele datorii în contul ajutorului primit până acum din partea SUA, dar lasă în suspans chestiunea garanţiilor de securitate.

Preşedintele american a precizat însă că nu va oferi Ucrainei garanţii de securitate, estimând că europenii ar trebui să facă acest lucru, şi a apreciat de asemenea că acordul în sine pentru exploatarea resurselor este ‘un fel de garanţie de securitate’ automată pentru Ucraina, întrucât lucrătorii americani vor fi prezenţi în această ţară pentru exploatarea zăcămintelor minerale ale acestei ţări după ce războiul cu Rusia se va fi încheiat.

O altă chestiune neclarificată legată de acest acord priveşte continuarea ajutorului militar american pentru Ucraina, în timp ce armata rusă îşi continuă ofensiva. Zelenski a declarat că-l va întreba vineri ‘direct’ pe Trump dacă SUA vor mai furniza arme şi muniţii Ucrainei sau măcar dacă Kievul va putea să le cumpere din SUA. Trump a spus anterior că este de acord ca ţările europene să cumpere din SUA arme şi muniţii pentru armata ucraineană.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

SUA şi Rusia au stabilit la Riad să abordeze elementele ‘iritante’ în relaţiile lor

Statele Unite şi Rusia au convenit la această întâlnire stabilirea unui mecanism bilateral de consultări pentru a aborda elementele ‘iritante’ în relaţiile lor şi să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică de săptămâna trecută să iniţieze negocieri de pace, a transmis Departamentul de Stat al SUA.

‘O discuţie telefonică urmată de o întâlnire nu sunt suficiente pentru stabilirea unei păci durabile’, a declarat după încheierea convorbirilor de la Riad purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, dând astfel de înţeles că eforturile de pace sunt încă în stadiu incipient.

Aceeaşi idee rezultă şi din declaraţia consilierului pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, participant la reuniunea de la Riad. ‘Am discutat, ne-am expus abordările de principiu şi am convenit ca echipe distincte de negociatori asupra acestui subiect să intre în contact la momentul potrivit’, a spus Uşakov în faţa presei ruse. ‘Americanii trebuie să-şi desemneze reprezentanţii, noi îi vom desemna pe ai noştri, iar apoi, probabil, activitatea va începe’, a adăugat acesta.

Uşakov a mai declarat că întrevederea de la Riad ‘nu a decurs rău’, cele două delegaţii au avut ‘o discuţie foarte serioasă asupra tuturor aspectelor pe care dorim să le abordăm’, dar este improbabil ca săptămâna viitoare să se desfăşoare un summit între Putin-Trump. Încă mai trebuie să se lucreze ‘intens’ la organizarea acestui summit, a indicat el. Totuşi, consilierul lui Putin a asigurat că Rusia şi SUA au convenit la Riad să-şi respecte interesele în mod reciproc.

Oficiali ruşi şi americani au avut de asemenea la Riad o discuţie separată despre cooperarea economică, inclusiv despre preţurile energiei, a declarat şeful fondului suveran rus, Kirill Dmitriev.

În acest timp, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că Rusia respinge nu doar aderarea Ucrainei la NATO în prezent, ci doreşte în plus un angajament din partea Alianţei că aceasta va revoca promisiunea făcută la summitul de la Bucureşti din 2008 privind o admitere a Ucrainei în NATO în viitor.

Rusia leagă soluţionarea conflictului ucrainean de crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident, răspunsul ulterior al Rusiei fiind invazia în Ucraina.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Lucian Dîrdală, politolog: suma declarațiilor lui Donald Trump reprezintă ”un semnal că America e din nou imperialist-expansionistă. Până acum, America s-a afirmat ca păstrătoare a ordinii internaționale. Acum, vedem vorbindu-se despre expansiune ca în secolul al XIX-lea.” Emisiunea ”Weekend cu prieteni (19.01.2024)”

Publicat de hdaraban, 20 ianuarie 2025, 09:26 / actualizat: 21 ianuarie 2025, 11:09

Acestea sunt doar câteva exemple. Adăugăm și chestiunile de ordin economic și aici poate fi invocată declarația lui Donald Trump potrivit căreia va crea un nou departament denumit Serviciul pentru Venituri Externe. Scopul acestuia va fi să colecteze taxe vamale, datorii și toate veniturile din surse din afara țării.

În plan intern, venirea lui Trump, salutată de unele tabere, primită cu reticență și avertizări în altele.

De altfel, președintele Joe Biden, într-un discurs de rămas bun, și-a exprimat îngrijorarea că America va cădea în mâinile unei ”oligarhii”, vizându-i, fără a-i numi, pe președintele Donald Trump și pe miliardarii din domeniul tehnologiei aliniați acum în spatele acestuia.

Politologul Lucian Dîrdală a oferit câteva răspunsuri legate de cum ar putea arăta al doilea mandat al lui Donald Trump. Invitatul lui Horia Daraban spune că partea economică va fi fundamentală și, în cazul acestei administrații, ”foarte multe alte teme internaționale vor fi văzute, în primul rând, prin lentile economice”.

Referitor la ralierea giganților americani high-tech în spatele lui Donald Trump, Lucian Dîrdală precizează că, ”există un apel din partea companiilor americane să li se asigure măcar un teren rezonabil de competiție, pentru că, până acum, foarte multe alte state au profitat de viziunea pro-liber schimb a Statelor Unite și au răspuns cu politici mai protecționiste.”

Politologul spune că poziționările cu privire la Groenalanda, Canalul Panama reprezintă ”un semnal că America e din nou imperialist-expansionistă. Până acum, America s-a afirmat ca păstrătoare a ordinii internaționale, o putere oarecum defensivă, redutabilă, dar defensivă. Acum vedem vorbindu-se despre expansiune ca în secolul al XIX-lea”.

Horia Daraban: Care este paradigma celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump? Putem încerca o creionare a acesteia, poate făcând și o paralelă între cea ce a fost prima administrație a președintelui ales?

Lucian Dîrdală: Cred că în cazul lui Donald Trump, paradigma este, în mod clar, că nu există nicio paradigmă. Lăsând jocurile de cuvinte la o parte, Donald Troamp este, destul de neomogen, eclectic în abordări și oamenii din jurul său, chiar dacă uneori par foarte similari, în realitate, în politica externă, inclusiv în privința relațiilor economice internaționale, au opinii diverse. Va fi o competiție, așa cum e mereu în cazul administrațiilor americane, și s-ar putea să rezulte un traseu incoerent al acestui mandat. Va fi însă foarte clar pentru toți ceilalți jucători din sistemul internațional, fie ei parteneri sau adversari, în măsura în care la Donald Tom mai funcționează această distincție, deci toți ceilalți jucători vor avea mai multe dificultăți în a face predicții, în a anticipa comportamentul Statelor Unite.

Horia Daraban: Și totuși, ați spus dumneavoastră, viziunea președintelui ales pentru următorii ani, într-o cromatică impregnată de elementul economic al influenței presiunii prin această pârghie. Și sunt exemple anunțuri legate de taxe vamale pentru diferite țări, pentru diferite organizații multinaționale.

Lucian Dîrdală: Într-adevăr, partea economică mie mi se pare fundamentală și cred că, în cazul acestei administrații, foarte multe alte teme internaționale vor fi văzute în primul rând prin lentile economice. Pomeneați de discuții despre taxe, tarife vamale. Donald Trump nu este un protecționist, filozofic vorbind, dar aici există un consens în rândul membrilor administrație și, sigur, Donald Trump este și el de această părere; Statele Unite ar face bine să fie mai puțin altruiste, să fie mai ferme în a dobândi toate beneficiile posibile din statutul pe care îl au, încă îl au, de principală economie mondială, principală putere în planul tehnologiei, ș.a.m.d. Aș face doar o precizare, pentru că ați pomenit în introducere de această acuzație a democraților, că în jurul lui Trump e oligarhie și ați dat exemplul marilor conglomerate din domeniul înaltei tehnologii. Sigur că întrebarea s-ar pune, dar când erau toți în jurul democraților și al președinților democrați, nu era tot oligarhie?.

Lăsând aceste înțepături, aș pune altceva: ralierea acestor companii la mesajul lui Trump s-a făcut nu doar din frică, nu doar din dorința de a nu fi sancționate în vreun fel prin taxe, prin alte metode, ci și pentru că simt nevoia ca Statele Unite să fie în spatele lor în dialogurile adesea contondente cu alt jucător internațional, cum ar fi Uniunea Europeană. Aici, în cazul Meta, în cazul domnului Zuckerberg, problema a venit de la încercările Uniunii Europene de a impune constrângeri și cred că și în alte zone, poate mai puțin vizibile pentru noi fascinați de înalta tehnologie, există un apel din partea companiilor americane să li se asigure măcar un teren rezonabil de competiție, pentru că, până acum, să recunoaștem, foarte multe alte state au profitat de viziunea pro-liber schimb a Statelor Unite și au răspuns cu politici mai protecționiste.

Horia Daraban: Deci, dau un exemplu, poziționările publice ale miliardarului Elon Musk legate de campania electorală, scena politică din Germania, legate de ceea ce se întâmplă în Marea Britanie, aceste luări de poziții pot fi privite în această cheie, a ceea ce spuneați dumneavoastră, alăturarea voluntară în spatele lui Donald Trump?

Lucian Dîrdală: Elon Musk a fost, sigur, primul dintre mogulii care s-au alăturat lui Trump. Aici mi se pare totuși diferit. Elon Musk, sigur, și un sine greu de cuprins în limitele fizice, a început să intervină în politica internă a multor state, și România este un exemplu. Întrebarea este, desigur, dacă a făcut-o într-un fel cu voia lui Donald Trump. Părerea mea este că aceste odată venit la Casa Albă, Donald Trump le va cere colaboratorilor săi să nu întreprindă gesturi de politică externă, iar dacă le vedem, înseamnă că sunt încurajate de Donald Trump. Faptul că această încercare de a afecta jocurile politice din Europa, invitarea unuia din co-liderii Alternativei pentru Germania la inaugurare, din câte știu, nu e decizia lui Elon Musk. Este o decizie a unui comitet mai amplu responsabil în fața lui Donald Trump. Deci e clar că noua administrație nu boicotează, nu marginalizează aceste forțe ”Alt-right” ale dreptei alternative, cum ar fi Alternativa pentru Germania, cum ar fi partidul domnului Farage în Regatul Unit(Reform UK), e un peisaj mai complicat și liderii europeni convenționali, probabil, se vor adapta. Sunt foarte curios dacă nu va veni curând și o relație cu formațiunea doamnei Le Pen.

Horia Daraban: Îmi dau seama din ceea ce spuneți dumneavoastră că Donald Trump este interesat mai mult de planul economic și mai puțin de alianțele construite în timp de către Statele Unite.

Lucian Dîrdală: Da, Donald Trump nu crede în alianțele bazate pe valori. Crede în alianțe bazate pe interese.

Horia Daraban: Am văzut că problema migrației este o temă centrală și pe care Trump a promis că o va aborda în relațiile cu Mexicul, cu Canada. Mai mult decât atât, am văzut poziționări foarte clare legate de Canalul Panama, de Groenlanda. Se creionează un interes mai mare pentru a crea o influență puternică a Statelor Unite ale Americii în emisfera vestică și mai puțin interes pentru ceea ce înseamnă partea asta de glob cu Rusia, China ș.a.m.d?

Lucian Dîrdală: Cred că Groenlanda poate fi privită și prin prisma respingerii sau contracarării unei influențe ruse, nu doar chineze. Sigur, aici vorbim de un teritoriu cu resurse imense. Probabil, foarte curând, vor deveni exploatabile și o concurență care are în vârf China, dar nici Rusia nu trebuie exclusă. Zona Canalului Panama are o importanță globală pentru comerțul global. Aș pune de asemeni că interesul major pentru Pacific va rămâne. Deci e un joc global cu parteneri și adversari globali. Dar mai e ceva, e un semnal că America e din nou imperialist-expansionistă. Până acum, America s-a afirmat ca păstrătoare a ordinii internaționale, o putere oarecum defensivă, redutabilă, dar defensivă. Acum vedem vorbindu-se despre expansiune ca în secolul XIX.

Horia Daraban: Pentru că nu am discutat mai aplicat pe această zonă, în ceea ce privește Uniunea Europeană, va predomina aceeași dispută privind taxele vamale, așa cum a fost în primul mandat sau vor fi și alte direcții, mai ales că, trebuie să recunoaștem, Europa trece printr-o perioadă cu șefi de stat ale căror mandate sunt la final sau sunt șubrezite de alegerile recente sau care urmează. Așadar, în ce cheie această relație trans-atlantică? Statele Unite – Europa, Uniunea Europeană?

Lucian Dîrdală: Cred că e, în primul rând, o mixtură de cooperare și conflict. Competiția și solidarizarea sunt vectori care vor coexista, dar, prin comparație cu administrația Biden, dimensiunea concurențială va fi mult sporită. Și da, vor putea să fie taxe vamale pe care vor putea să apară elementele preferențiale de care Europa se bucură. E aici interesant ce vor spune și specialiștii în relații economice internaționale. Eu pot să anticipez o modificare dinamicii în cadrul NATO și această viziune, oarecum mercantilistă, ”trebuie să plătești ca să fie apărat”, care, până la urmă, sigur, are până la un punct logica ei, dar și NATO va fi un teren mai zbuciumat decât a fost până acum.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: flickr.com

Autor: Gage Skidmore from Surprise, AZ, United States of America

SUA: Donald Trump este scutit de pedeapsă, dar condamnarea sa rămâne

Sentinţa a fost pronunţată de judecătorul Juan Merchan, care a precizat că Trump nu va fi trimis la închisoare şi nu va trebui să plătească vreo amendă. Totuşi, statutul său de condamnat penal este un precedent istoric pentru un preşedinte ales al Statelor Unite. El îşi va prelua al doilea mandat de preşedinte al SUA peste zece zile.

Donald Trump a compărut prin legătură video în faţa tribunalului din Manhattan, denunţând ceea ce a numit ”o ruşine pentru sistem”.

”Este o vânătoare de vrăjitoare politică. A fost făcută pentru a-mi afecta reputaţia, astfel încât să pierd alegerile şi, evident, chestia asta nu a funcţionat. Sunt absolut nevinovat, nu am făcut nimic rău”, a spus Trump înaintea pronunţării sentinţei.

El nu a depus mărturie în timpul procesului care a durat şase săptămâni, în cursul anului trecut.

În 30 mai anul trecut, Donald Trump a fost găsit vinovat pentru 34 de capete de acuzare în procesul în care fusese acuzat de falsificarea unor acte contabile ale societăţii Trump Organization pentru a masca o plată de 130.000 de dolari pe care i-ar fi oferit-o înaintea alegerilor prezidenţiale din 2016 fostei starlete de filme pentru adulți Stormy Daniels, pentru ca aceasta să păstreze tăcerea asupra unei relaţii pe care ei ar fi avut-o în 2006.

Această plată, a cărei disimulare a fost considerată ilegală, avea scopul de a-i cumpăra tăcerea despre o relaţie sexuală pe care ea susţine că a avut-o cu Donald Trump – şi pe care acesta din urmă o neagă – în 2006, când era deja căsătorit cu soţia sa Melania. Infracţiunea de fals în acte contabile poate fi pedepsită teoretic cu până la patru ani de închisoare, însă judecătorul poate alege o alternativă precum pedeapsa cu suspendare cu probaţiune sau chiar muncă în folosul comunităţii.

Echipa de avocaţi a lui Trump a încercat o amânare a sentinţei în acest dosar, dar Curtea Supremă a SUA a respins solicitarea. Luni, şi Curtea de Apel din New York respinsese cererea lui Trump de clasare a acestui caz.

Într-un interviu acordat anul trecut tabloidului britanic Daily Mirror, fosta actriţă de filme pentru adulți a susţinut că a avut o relaţie sexuală cu Donald Trump în urmă cu zece ani, fapt contestat vehement de miliardarul american.

Stormy Daniels, pe numele său real Stephanie Clifford, a spus în interviu că a fost intimidată în timpul depunerii mărturiei din cauza faptului că era privită de toată lumea, ‘dar aşa cum am spus deja, tot timpul am zis adevărul’. Mărturia fostei actriţe a unul dintre momentele esenţiale ale dezbaterilor. Ea a povestit în detaliu despre relaţia lor sexuală, despre care a spus că era consimţită, dar ‘raportul de forţă’ era ‘dezechilibrat’.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

Ministrul Afacerilor Externe: Din martie românii vor putea călători în SUA fără vize

Şeful diplomaţiei române a explicat că, după un eveniment oficial ce va avea loc vineri la Washington, România va deveni cel de-al 43-lea stat din lume care nu mai are nevoie de vize, atunci când cetăţenii săi vor să călătorească în SUA. Până în prezent, obţinerea vizei de călătorie în SUA însemna pentru români inclusiv un interviu la Consulatul Statelor Unite ale Americii şi plata unei taxe.

‘Unul dintre criteriile cele mai importante pentru acordarea acestui privilegiu a fost scăderea ratei de refuz a solicitărilor de viză. În ceea ce priveşte în mod concret calendarul previzibil – în 10 ianuarie are loc ceremonia oficială, se anunţă oficial de către secretarul Departamentului de Interne şi şeful misiunii diplomatice române la Washington; urmează ca această decizie să fie publicată în Monitorul Oficial al Statelor Unite şi nu se va întâmpla imediat, dar bănuiesc că, înainte de 20 ianuarie, Ziua inaugurării noii administraţii Trump’, a arătat Hurezeanu.

El a adăugat că pentru călătoria fără viză în SUA va exista pentru români ‘o perioadă de adaptare’ tehnică a sistemului ESTA. ‘Este un sistem de transmitere a solicitărilor electronice pentru autorizarea unei călătorii în Statele Unite, care nu este o viză’, a menţionat ministrul.

Potrivit acestuia, din primăvară, românii vor călători fără vize în SUA.

‘Această autorizare este pur şi simplu operaţiunea pe care o fac toţi ceilalţi cetăţeni ai lumii care călătoresc în Statele Unite fără viză. Dar, pentru a ajunge în acest moment, deci pentru o notificare prealabilă electronică a călătoriei în Statele Unite, trebuie să mai aşteptăm două luni şi jumătate, adică până în 1 martie. E vorba de o adaptare a sistemelor tehnice, de o acomodare. Din martie, românii vor putea călători aşa cum călătoresc toţi ceilalţi, sigur că nu fără această solicitare, autorizaţie, autorizare, notificare electronică de călătorie’, a spus Emil Hurezeanu, adăugând că şederea nu poate fi mai mare de 90 de zile.

Ministrul de Externe a apreciat eforturile făcute în direcţia includerii României în Visa Waiver.

‘Pot să atribui toate meritele instituţiilor române care au contribuit la acest succes: Ministerul de Externe, condus de doamna Luminiţa Odobescu, ministerul de Interne, condus de către Cătălin Predoiu, alte instituţii ale statului, Guvernul României. De ce? Pentru că în interiorul Parteneriatului Strategic – şi nu suntem de ieri de azi parteneri strategici cu Statele Unite, dar abia în martie vom intra în Visa Waiver – există câteva căi de acţiune şi câteva obligaţii’, a afirmat Hurezeanu.

El a amintit că pentru a primi intrarea în Programul Visa Waiver exista cerinţa de natură statistică – sub 3% rata de refuz a solicitărilor de viză.

Aceasta, a indicat ministrul, a fost controlată şi obţinută între octombrie 2023 şi toamna anului trecut.

‘Am ajuns la 2,6%. Au fost discuţii în cadrul dialogului strategic, anul trecut, în martie 2024, la Bucureşti şi cu alte prilejuri în SUA pe teme de securitate, pe teme de migraţie, pe teme de terorism, pe teme de aplicare a legilor. Acesta este motivul pentru care mai multe ministere au fost implicate şi acolo au fost obţinute progrese, pentru că este nu numai o facilitate pentru călătorul român în Statele Unite. Deja este foarte mare lucru şi e o răsplată binemeritată şi îndelung aşteptată’, a punctat Emil Hurezeanu.

El a evidenţiat şi avantajele economice ale includerii ţării noastre în Visa Waiver.

‘Este o upgradare, dacă vreţi, o măsură suplimentară, o întărire a Parteneriatului Strategic, pentru că tot ce v-am spus în termeni de securitate, de migraţie, de apărare a frontierelor fac parte din conţinutul unui Parteneriat Strategic. Apoi, dincolo de îmbunătăţirea coeficientului turiştilor, vor exista mai multe călătorii în scopuri de afaceri. De asemenea, vor apărea şi beneficiile economice – investitori americani în România care călătoresc mai uşor, investitori români în Statele Unite’, a arătat ministrul de Externe.

Secretarul pentru Securitate Internă al Statelor Unite, Alejandro Mayorkas, şi ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, se vor întâlni vineri pentru a consemna oficial aderarea României la programul american de scutire de vize. Întâlnirea va avea loc la sediul Departamentului pentru Securitate Internă, în Washington D.C., a transmis, miercuri, Ambasada României în SUA.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

SUA, apel la toate partidele româneşti să asigure ordinea constituţională a ţării şi să se implice într-un proces democratic paşnic

Publicat de Andreea Drilea, 7 decembrie 2024, 07:28

Departamentul de Stat precizează într-un comunicat că românii sunt cei care trebuie să-şi exprime alegerea, nicio altă ţară sau actori străini neavând acest drept.

Statele Unite mai spun că au luat act de decizia Curţii Constituţionale privind alegerile prezidenţiale din România şi îşi reafirmă încrederea în instituţiile şi procesele democratice româneşti, inclusiv în anchetele privind influenţa străină negativă.

Rador/FOTO imagine ilustrativă