Atac de amploare lansat de Ucraina asupra mai multor obiective din Rusia
Publicat de Gabriela Rotaru,
18 iulie 2026, 11:20 / actualizat: 18 iulie 2026, 12:27
În oraşele Noghinsk şi Elektrostal, au izbucnit incendii la un depozit de produse petroliere şi la un centru logistic al Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia.
De asemenea, un depozit Wildberries din oraşul Kotovsk, regiunea Tambov, a fost cuprins de flăcări în urma unui atac cu drone. Autorităţile ruse susţin că există zeci de victime.
Potrivit publicaţiei ASTRA, imaginile apărute online confirmă că, la Elektrostal, a ars un depozit Wildberries. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a declarat că 24 de persoane au fost rănite, unele dintre ele fiind în stare gravă. Informaţiile nu au putut fi verificate.
Totodată, la Noghinsk, a izbucnit un incendiu la un depozit de produse petroliere. Autorităţile ruse afirmă că focul a fost provocat de căderea unei drone şi au raportat doi răniţi. Canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a informat că explozii s-au auzit şi în oraşul Tver. Acelaşi canal de Telegram a relatat despre un incendiu izbucnit la depozitul de produse petroliere din Noghinsk, aflat la mai puţin de 10 kilometri de Elektrostal. Drone au atacat şi oraşul Kotovsk, din regiunea Tambov.
După explozii, un depozit Wildberries a fost cuprins de flăcări. Un angajat al companiei a declarat că incendiul a izbucnit după atac şi că personalul este evacuat. Guvernatorul regiunii Tambov a anunţat un bilanţ de şapte morţi şi 25 de răniţi. Nici aceste informaţii nu au putut fi verificate. Canalele de monitorizare susţin că incendiul de la depozit ar fi putut fi provocat de o rachetă a apărării antiaeriene ruse, lansată pentru interceptarea dronelor deasupra oraşului. Wildberries este cea mai mare platformă de comerţ online din Rusia şi operează o reţea extinsă de centre logistice şi depozite atât în Federaţia Rusă, cât şi în alte state. (Rador/ FOTO captură youtube)
La Moscova are loc astăzi şi parada tradiţională de 9 mai, care va fi mult mai restrânsă decât în alţi ani.
Ruşii ameninţaseră că, dacă Ucraina va lansa vreun atac, vor distruge centrul Kievului.
Carmen Gavrilă – Încetarea focului, anunţată iniţial de preşedintele american Donald Trump, a fost confirmată atât de Ucraina, cât şi de Rusia. Trump a anunţat pe reţeaua sa de socializare că pe parcursul suspendării ostilităţilor părţile vor face şi un schimb de prizonieri, câte o mie din fiecare tabără. Liderul de la Casa Albă şi-a exprimat speranţa că încetarea focului va fi prelungită şi după 11 mai şi că ea va marca începutul sfârşitului războiului. Armistiţiul de trei zile este cel de-al treilea propus săptămâna aceasta. Atât Ucraina, cât şi Rusia au anunţat zilele trecute încetări unilaterale ale focului şi au acuzat cealaltă tabără de încălcarea lor. Prima a fost Ucraina, care a propus o pauză în ostilităţi pe 6 şi 7 mai şi s-a plâns că doar în primele 24 de ore Rusia a lansat aproximativ 2.000 de atacuri, atât pe front, cât şi împotriva unor obiective civile aflate cu mult în spatele acestuia. Şi Moscova a anunţat o încetare a focului pe 8 şi 9 mai, pentru a putea marca, astăzi, Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, care este una din cele mai importante sărbători ale regimului Putin. Ca de obicei, la Moscova va avea loc o paradă militară, dar, spre deosebire de alţi ani, vor lipsi tancurile, rachetele şi avioanele de luptă. Analiştii cred că lipsa acestora denotă dificultăţile de pe front, dar şi teama lui Vladimir Putin de un posibil asasinat sau o lovitură de stat. Oficial însă ruşii spun că se tem de un atac ucrainean şi au ameninţat că, în acest caz, ar distruge centrul Kievului. (Rador/ FOTO captură youtube)
Prin bombardamente intense şi mesaje intransigente de la Kremlin, Moscova şi-a menţinut presiunea asupra Kievului pentru a-i accepta condiţiile teritoriale, care ar fi cedarea întregii regiuni Donbas, pe care nu o ocupă în totalitate şi o îngheţare a liniei frontului pe celelalte direcţii.
Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a declarat că războiul va continua cât timp regimul de la Kiev nu ia decizii corespunzătoare. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Într-o postare pe platforma sa de socializare Truth Social, preşedintele SUA, Donald Trump, a confirmat un ‘atac de amploare’ asupra capitalei Venezuelei, Caracas, şi că preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, şi soţia sa au fost scoşi din ţară.
Trump a declarat că operaţiunea a fost desfăşurată ‘în colaborare cu autorităţile de aplicare a legii din SUA’ (Law Enforcement), promiţând mai multe detalii într-o conferinţă de presă anunţată pentru ora 11:00 (16:00 GMT) la reşedinţa sa Mar-a-Lago din Florida.
Venezuela a respins şi a denunţat ‘agresiunea militară extrem de gravă’ comisă de actualul guvern al Statelor Unite ale Americii împotriva teritoriului venezuelean şi a declarat stare de urgenţă naţională.
Reacţiile internaţionale arată o polarizare accentuată: aliaţii şi partenerii SUA din regiune salută operaţiunea ca pe o lovitură dată regimului Maduro, în timp ce adversarii Washingtonului o consideră o agresiune ilegală cu potenţial destabilizator global.
Între aceste două tabere, numeroase state şi organizaţii regionale adoptă o atitudine prudentă, concentrată pe evaluarea riscurilor şi pe protejarea stabilităţii regionale.
EFE a consemnat o parte dintre aceste reacţii.
Preşedintele argentinian, Javier Milei, a salutat pe reţelele de socializare anunţul lui Donald Trump privind capturarea lui Nicolas Maduro. Reacţia sa a fost urmată de mesaje similare din partea unor oficiali guvernamentali argentinieni, care au prezentat evenimentul drept un pas spre ‘eliberarea Venezuelei’.
Preşedintele chilian, Gabriel Boric, a exprimat ‘îngrijorare şi condamnare’ faţă de acţiunile militare ale SUA, subliniind că criza venezueleană trebuie rezolvată prin dialog, multilateralism şi respectarea dreptului internaţional, nu prin forţă sau ingerinţă externă.
Preşedintele Columbiei, Gustavo Petro, a avertizat asupra unei escaladări periculoase a tensiunilor în regiune şi a reafirmat angajamentul Columbiei faţă de principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea suveranităţii statelor şi soluţionarea paşnică a conflictelor.
Preşedintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a denunţat un ‘atac criminal’ al Statelor Unite împotriva Venezuelei şi a avertizat că ‘Zona de Pace’ a Americii Latine este ‘brutal asaltată’.
Alianţa Bolivariană pentru Popoarele Americii (ALBA) a descris operaţiunea drept un ‘act criminal de război’, acuzând Washingtonul că urmăreşte jefuirea resurselor strategice ale Venezuelei, în special petrolul şi aurul. Blocul regional a cerut guvernelor şi organismelor internaţionale să respingă ferm intervenţia.
Statele membre ale Comunităţii Caraibiene (CARICOM), care include 15 naţiuni, au convocat rapid o reuniune de urgenţă, anunţând că monitorizează atent situaţia, pe care o consideră ‘de mare îngrijorare’ pentru regiune, din cauza posibilelor efecte asupra ţărilor vecine.
‘Spania face apel la dezescaladare, reţinere şi respectarea dreptului internaţional în Venezuela’, a declarat Ministerul spaniol de Externe într-un comunicat, adăugând că este ‘în acest sens (…) pregătit să îşi ofere bunele oficii pentru a se ajunge la o soluţie paşnică şi negociată la criza actuală’.
Ministerul german de Externe a transmis că urmăreşte ‘foarte atent’ evoluţiile din Venezuela, menţinând contactul cu ambasada de la Caracas. Berlinul a recunoscut că situaţia rămâne neclară şi a activat celula de criză guvernamentală.
Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că atacul american asupra Venezuelei este un eveniment cu impact global, care va avea consecinţe inclusiv asupra Europei şi care necesită o analiză atentă şi pregătiri pentru noul context geopolitic.
Guvernul italian a anunţat că urmăreşte îndeaproape situaţia şi că se concentrează în special pe siguranţa cetăţenilor italieni aflaţi în Venezuela, fără a formula deocamdată o poziţie politică explicită.
‘Este important să prevenim o escaladare şi să ne concentrăm pe găsirea unei ieşiri din această situaţie prin dialog’, a precizat Ministerul rus de Externe. Totodată, Rusia a solicitat clarificări cu privire la situaţia preşedintelui venezuelean, Nicolas Maduro, declarându-se ‘extrem de alarmată’ de informaţiile potrivit cărora acesta ar fi fost scos cu forţa din ţară.
Iranul, aliat politic al Venezuelei, a condamnat atacul militar american, pe care l-a calificat drept ‘o încălcare flagrantă a suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale’ a statului venezuelean.
Mişcarea houthi, aliată cu Iranul, a condamnat ‘în cei mai duri termeni’ atacul SUA, pe care l-a prezentat ca parte a unei politici americane de ‘distrugere şi dominaţie’. Gruparea şi-a exprimat solidaritatea cu Maduro şi a cerut comunităţii internaţionale să intervină pentru a opri agresiunea.
Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a calificat intervenţia drept un ‘act de agresiune’ şi a avertizat că aceasta riscă să devină ‘al doilea Vietnam’ pentru Statele Unite. Ministerul de Externe de la Minsk a vorbit despre o ‘ameninţare directă la adresa păcii şi securităţii mondiale’ (AGERPRES)
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a făcut apel la moderaţie sâmbătă, în urma atacului aerian al SUA din Caracas şi după ce a vorbit cu secretarul de stat american Marco Rubio, informează EFE.
‘Am vorbit cu secretarul de stat american Marco Rubio şi cu ambasadorul nostru din Caracas. UE monitorizează îndeaproape situaţia din Venezuela’, a declarat Kallas într-un mesaj pe reţelele de socializare, în cadrul căruia a adăugat că UE face’un apel la moderaţie’.
Kallas a insistat, totodată, că ‘UE a declarat în repetate rânduri că (liderul venezuelean Nicolas) Maduro nu are legitimitate şi a pledat pentru o tranziţie paşnică’.
Cu toate acestea, Kallas a adăugat că, ‘în orice circumstanţe, principiile dreptului internaţional şi ale Cartei ONU trebuie respectate’ şi a dat asigurări că ‘siguranţa cetăţenilor UE din ţară este prioritatea noastră principală’.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat că Statele Unite au ‘efectuat cu succes un atac la scară largă împotriva Venezuelei’ sâmbătă şi a declarat că preşedintele venezuelean Nicolas Maduro şi soţia sa au fost capturaţi şi scoşi din ţară.
Trump a confirmat atacul la câteva ore după ce au fost raportate explozii şi survolări de aeronave militare în Caracas şi în alte părţi ale ţării.
La rândul său, Rubio a afirmat că Maduro se va confrunta cu acuzaţii penale în Statele Unite şi că acum, după ce liderul venezuelean a fost capturat, nu sunt aşteptate alte acţiuni militare în Venezuela, potrivit senatorului republican Mike Lee, care a discutat la telefon cu secretarul de stat american. (AGERPRES)
Ministerul rus de Externe şi-a declarat îngrijorarea şi a condamnat un act de agresiune armată împotriva Venezuelei comis de Statele Unite, făcând apel la dialog pentru prevenirea unei escaladări suplimentare şi pentru găsirea unei ieşiri din această situaţie.
Şi Iranul a catalogat atacul militar american asupra Venezuelei ca o încălcare flagrantă a suveranităţii sale naţionale şi a integrităţii teritoriale, cerând ONU să acţioneze imediat pentru a opri agresiunea ilegală şi tragerea la răspundere a celor responsabili.
În acelaşi timp, o serie de lideri europeni şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia din statul sud-american. Diplomaţiile germană, spaniolă şi italiană au anunţat formarea unor unităţi de criză, iar Madridul s-a oferit ca negociator pentru a ajuta la găsirea unei soluţii paşnice, cerând totodată respectarea dreptului internaţional în Venezuela. (RADOR)
Populaţia era îndemnată să se protejeze în spaţii sigure, departe de ferestre.
Pentru prima dată în ultimii ani, mesajul RO-ALERT trimis persoanelor din municipiul Tulcea a fost şi unul vocal, aşa cum s-a întâmplat luna trecută şi la Ceatalchioi.
Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că noaptea trecută, două aeronave F-16 de la Baza Aeriană Feteşti, au fost ridicate în aer pentru a monitoriza spaţiul la frontiera cu Ucraina, în urma atacurilor armatei ruse pe teritoriul ucrainean, foarte aproape de graniţa cu România. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
Mesajul avertiza populaţia că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, iar tulcenii au fost îndemnaţi să adopte măsuri de protecţie în timpul alarmei aeriene care a durat 90 de minute.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Delta a anunţat că, în urma alertei aeriene, s-a înregistrat un singur apel la numărul unic de urgenţă 112, în timpul căruia o persoană a cerut detalii despre zgomotele auzite.
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
Angela Grămadă, analist politic, despre operațiunile rusești de influențare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova: „agresivitatea este cuvântul potrivit care caracterizează această campanie electorală”. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (21.09.2025)
La emisiunea „Weekend cu prieteni” Angela Grămadă, președinte al Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale a spus că, pentru forțele proruse, „miza acestor alegeri este totuși deturnarea acelui parcurs european al Republicii Moldova și oprirea tuturor acțiunilor care au dus la ceea ce s-a întâmplat anul trecut, adică la acel rezultat fragil al referendumului pro-european.”
Invitata lui Horia Daraban a vorbit și despre acțiunile de influențare a votului din diaspora: „e greșit să credem că diaspora este ferită și că formațiunile proruse nu au înțeles rolul diasporei. Se lucrează inclusiv pe această fractură [dintre cei din Republica Moldova și rudelele lor plecate], este parte a campaniei electorale. Adică, diaspora nu ar înțelege cu adevărat care sunt problemele cu care se confruntă cetățenii în interiorul Republicii Moldova. Acest lucru nu este adevărat, pentru că, altfel, diaspora nu ar mai contribui și nu și-ar ajuta oamenii care au rămas acasă.”
Horia Daraban: Bani pentru cumpărarea alegătorilor, convorbiri telefonice și discuții pentru influențarea acestora, instituții implicate pentru a face propagandă în favoarea politicienilor și partidelor proruse, tot felul de canale deschise pentru a ajunge la alegători. Care sunt planurile pe care se desfășoară aceste acțiuni de indicare a unor opțiuni politice, de defăimare a altora?
Angela Grămadă: Cred că ambele variante sunt corecte, cele pe care le-ați menționat dumneavoastră, dar cea mai importantă miză a acestor alegeri este totuși deturnarea acelui parcurs european al Republicii Moldova și oprirea tuturor acțiunilor care au dus la ceea ce s-a întâmplat anul trecut, adică la acel rezultat fragil al referendumului pro-european. De fapt, partidele proruse și asistența pe care o primesc acestea din afară a Republicii Moldova, mă refer din partea Moscovei, doresc oprirea acestor reforme, pentru că sunt foarte mulți lideri ai acestor partide care au probleme cu justiția și care au lucrat împotriva intereselor naționale ale Republicii Moldova.
Doar ajungând la guvernare pot să pună capăt acestui proces, chiar dacă în Constituția Republicii Moldova este deja scris altceva, e menționat altceva după acel referendum pro-european pe care l-am avut anul trecut. Deci miza acestor alegeri, pe lângă ajungerea la guvernare a acestor formațiuni politice proruse, este și oprirea acestui proces de integrare europeană al Republicii Moldova.
Horia Daraban: Invoc două teritorii, două zone geografice, să spun așa: Transnistria și Găgăuzia. Prin factorii politici și nu numai din aceste zone, cum este influențată opțiunea de vot în Republica Moldova?
Angela Grămadă: Eu aș mai adăuga alte câteva regiuni care generează provocări pentru autoritățile guvernamentale. Pe lângă Găgăuzia și regiunea transnistreană, mai avem câteva regiuni în Republica Moldova unde locuiesc compact vorbitori de limbă rusă. Aici includem și pe ucraineni, și pe etnicii ruși, dar și etnicii bulgari, care sunt cumva mai mult influențați de propagandă și dezinformare.
De ce? Pentru că s-a lucrat foarte bine cu ei, s-a făcut foarte eficient profilul alegătorului și s-au calculat toate fricile și toate acele mecanisme care pot să alimenteze aceste frici. În majoritatea cazurilor, fricile sunt asociate cu o Uniune Europeană decadentă, care vrea să închidă anumite biserici în Republica Moldova, adică să limiteze libertatea religioasă.
Se marșează în continuare pe acea criză energetică a Republicii Moldova și aici avem în vedere faptul că s-au făcut promisiuni că se va aduce gaz la un leu în Republica Moldova, dacă vor veni anumite forțe proruse la guvernare, lucru care nu este adevărat, e imposibil să se întâmple acest lucru, mai ales că avem acest context regional complicat, că vor fi limitate și mai mult drepturile și libertățile minorităților etnice, deși în Uniunea Europeană acestea sunt garantate și există state care au practici în acest sens, care sunt de luat în considerare; aici o avem în vedere și România, mă refer la experiența românească, și multe alte lucruri care, în continuare, dacă mi-e permis termenul, aș folosi chiar direct, bagă frica în oameni, deși nu există argumente pentru așa ceva, pentru simplu motiv că toate acele beneficii pe care Uniunea Europeană poate să le producă pentru cetățenii europeni, sunt parte a unor realități moldovenești, adică bani mai mulți pentru proiecte de infrastructură, pentru renovarea unor obiective de infrastructură civilă, grădinițe, școli și nu numai, edificii culturale și așa mai departe.
Adică, oamenii sunt speriați atât de mult de această propagandă și dezinformare, încât nu mai ajung să vadă lucrurile bune și transformările bune care se întâmplă în jurul lor. Și mai există o parte care, din cauza că nu dorește să se transforme, pur și simplu acceptă acei bani, care nu sunt foarte mulți, din partea formațiunilor pro-rușe sau a acelor activiști pro-ruși care acționează pe teritoriul Republicii Moldova prin diferite scheme. Și pentru acei 50 de euro, omul este gata să-și vândă votul, pentru că primește bani în mână rapid, fără a se gândi care ar putea să fie consecințele pe termen lung. Transformarea de mentalitate va fi un proces foarte greu în Republica Moldova ca de altfel și în multe alte state ex-sovietice.
Horia Daraban: La acest tablou pictat în culorile fricii, nesiguranței, contribuie și Biserica Moldovei, cea care este supusă canonic, legată de Biserica Rusă?
Angela Grămadă: Da, foarte mult. Chiar dacă a existat și o adresare deschisă a Mitropolitului Moldovei, Vladimir, către preoți să nu se implice în activitatea electorală, știm foarte bine, de exemplu, că un număr destul de impresionant de preoți din Republica Moldova o susțin, de exemplu, pe Victoria Furtuna sau sunt asociați cu Igor Dodon și Partidul Socialiștilor.
Și aceștia, da, fac campanie electorală foarte intens. Anul trecut, la alegerile prezidențiale, preoții chiar au fost au fost unii dintre acei cărăuși care au adus ilegal pe teritoriul Republicii Moldova sume impozante de bani, resurse financiare, care au fost implicate în această campanie electorală. Și anul acesta ei s-au organizat nu doar în biserici, dar s-au organizat inclusiv în spațiul online. Adică, foarte multe dintre bisericile sau dintre parohiile din Republica Moldova au conturi de TikTok, acolo unde promovează aceste falsuri, neadevăruri și, într-adevăr, subjugă oamenii prin acele frici pe care le promovează în ceea ce privește integrarea europeană și faptul că le va fi limitată în enoriașilor libertatea religioasă.
Horia Daraban: Dinamica acestui tablou pe care l-ați descris dumneavoastră pare foarte greu de reașezat, aceste acțiuni par foarte greu de combătut de către autoritățile guvernamentale din Republica Moldova.
Angela Grămadă: Chiar dacă s-au făcut eforturi considerabile în acest sens, pentru că și Poliția, Inspectoratul General al Poliției Republicii Moldova și societatea civilă, mai ales jurnaliștii de investigație, în continuare, au adus dovezi că lucrurile ar trebui să se întâmple altfel decât se întâmplă, adică scheme de corupție, modul în care sunt oamenii implicați în aceste scheme, faptul că au existat foarte multe sentințe ale instanțelor de judecată care au sancționat anul trecut corupția, nu i-au oprit pe cei care au atât de mari interese în Republica Moldova să se oprească și să acționeze mai puțin agresiva. Agresivitatea este cuvântul potrivit care caracterizează această campanie electorală.
Horia Daraban: Aș vrea să vă adresez două întrebări, dar care au un numitor comun și mă refer la diaspora. Diaspora basarabeană, în primul rând, este ferită prin faptul că este departe de Republica Moldova? Aceasta ar fi prima întrebare; și a doua întrebare, în funcție de răspunsul pe care îl oferiți dumneavoastră, există riscul fracturii între cei rămași acasă și cei plecați la muncă peste hotare? Să se rupă această legătură care este organică, este firească, dar care totuși, prin prisma opțiunilor de vot, până la urmă, poate fi afectată?
Angela Grămadă: Diaspora nu este ferită deloc pentru că, în diaspora, anumite formațiuni proruse deja au ajuns. Dacă dumneavoastră puteți să considerați diasporă și România, atunci știm foarte bine ce s-a întâmplat la Iași, săptămâna trecută, acei oameni, care au fost identificați de către poliția din România, ca apelând basarabeni care locuiesc aici, pe teritoriul României, îndemnându-i să voteze pentru anumite formațiuni proruse.
Vreau să vă amintesc că și la alegerile parlamentare anterioare noi am avut în diaspora un număr impresionant de persoane, în diaspora occidentală, nu mă refer la cea din spațiu ex-sovietic, un număr impresionant de persoane care au votat cu „Partidul Nostru” și cu Renato Usatîi.
Deci, e greșit să credem că diaspora este ferită și că nu au înțeles rolul diasporei, formațiunile proruse sau formațiunile ai căror lideri au probleme cu justiția în Republica Moldova. Dar da, se lucrează inclusiv pe această fractură, este parte a campaniei electorale. Adică, diaspora nu ar înțelege cu adevărat care sunt problemele cu care se confruntă cetățenii în interiorul Republicii Moldova.
Acest lucru nu este adevărat, pentru că, altfel, diaspora nu ar mai contribui și nu și-ar ajuta oamenii care au rămas acasă. Mă refer la rude, mă refer la copii, bătrâni și așa mai departe. Diaspora cunoaște care sunt problemele Republicii Moldova, dar e un element important al campaniei și al modului în care este verificată și sancționată această implicare mai mare din partea diasporei ca să poată fi și ea controlată într-un fel sau altul. A miza în totalitate doar pe diaspora este un element greșit pentru formațiunile pro-europene și ele ar trebui să se concentreze pe plan multiplu și în interior, dar și în exteriorul Republicii Moldova.
Horia Daraban: Privind la nivel macro, toată această campanie de influențare a votanților este, de această dată, de o intensitate mai mare sau este doar mai vizibilă acum?
Angela Grămadă: Eu zic că este și mai mare, resursele sunt mai mari. Colegii dumneavoastră, mă refer la jurnaliștii din Republica Moldova, au și demonstrat, au adus dovezi și Inspectoratul General de Poliție deja a confiscat foarte multe resurse financiare și, conform experților din Republica Moldova care au fost implicați în monitorizarea acestor campanii electorale, se știe că aproximativ 350 de milioane de dolari au fost implicate din afară a Republicii Moldova pentru a influența rezultatul acestor alegeri. Deci sumele sunt mult mai mari decât am avut, de exemplu, anul trecut la alegerile prezidențiale și pentru referendumul pro-european.
Horia Daraban: Având toate datele pe fundal ca o concluzie a dialogului nostru, poate pare imposibil, încercăm un pronostic al finalului de alegeri parlamentare din Republica Moldova?
Angela Grămadă: E un lucru greu să facem pronosticuri acum, dar ideea este următoarea: suntem la limită, exact cum am fost și anul trecut la limită și trebuie să-i facem pe ascultătorii dumneavoastră și cei care, în general, sunt atenți la ce se întâmplă în Republica Moldova să înțeleagă faptul că votul contează și că nu există un tur doi, așa cum s-a întâmplat la alegerile prezidențiale de atunci și că e timpul să iasă la vot și să nu stea acasă în acea zi. Dar situația este la limită și de aceea trebuie să ne implicăm fiecare dintre noi. Votul fiecăruia contează.
Autorităţile de la Tallin l-au convocat deja pe ambasadorul rus şi este luată în calcul varianta unor consultări cu aliaţii din NATO în baza articolului 4 al tratatului nordatlantic, a transmis corespondentul RRA la Bruxelles, Bogdan Isopescu, care a consemnat reacţiile alianţei şi Uniunii Europene.
Bogdan Isopescu: Reacţia oficială a NATO a venit foarte repede pe mediile de socializare, unde aliaţii menţionează că incidentul este un alt exemplu al iresponsabilităţii Rusiei, dar şi al abilităţii NATO de a răspunde rapid oricăror ameninţări. Oficiali NATO apropiaţi de subiect spun că alianţa se aştepta la astfel de incidente, mai ales după episoadele din Polonia şi România. Un alt mesaj vine de la preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cea care spune că toate statele membre stau ferm alături de Estonia. Este încă o ocazie în care şeful Comisiei punctează necesitatea investiţiilor militare pentru întărirea apărării europene pe flancul de est. De asemenea, ea cere liderilor europeni să adopte cât mai repede al 19-la pachet de sancţiuni la adresa Moscovei, pachet care a fost publicat astăzi. Cel mai dur răspuns vine din partea şefului diplomaţiei europene, Kaja Kallas, fost premier al Estoniei. Ea spune că episodul este o provocare extrem de gravă, a treia în decurs de câteva zile. Conform acesteia, Putin testează voinţa Occidentului, aşa că Vestul nu trebuie să dea dovadă de slăbiciune. Estonia a convocat ambasadorul Rusiei şi ia în calcul consultări în NATO, în bază articolului 4 al alianţei. (Rador/ FOTO ec.europa.eu.)
Tot ieri, ambasadorul Rusiei la Bucureşti a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a i se transmite protestul ferm faţă de ceea ce MAE a catalogat drept un act inacceptabil şi iresponsabil.
Ambasada a respins acuzaţiile părţii române, afirmând, fără a oferi vreo dovadă, că incidentul ar fi fost o provocare a Ucrainei.
Între timp, Ministerul Român al Apărării a precizat că, de la începutul războiului, zeci de fragmente de drone folosite de ruşi în atacurile asupra Ucrainei au căzut pe teritoriul României.
Incursiunea Rusiei în spaţiul aerian românesc reprezintă încă o violare flagrantă a suveranităţii Uniunii Europene şi o ameniţare serioasă la adresa securităţii regionale, se arată în mesajul publicat de Ursula von der Leyen pe contul său de pe platforma X. Von der Leyen a dat acest mesaj după ce, sâmbătă, o dronă rusească a pătruns în spaţiul aerian al României, pe care l-a survolat timp de 50 de minute înainte de a trece în Ucraina. Două aparate F-16 ale Forţelor Aeriene Române au interceptat drona şi au primit permisiunea de a o dobărî, dar piloţii au decis să nu deschidă focul din cauza riscurilor colaterale, potrivit unui comunicat MApN. Incidentul a avut loc la doar câteva zile după ce drone ruseşti au violat spaţiul aerian al Poloniei, care a dobărât câteva dintre ele şi a catalogat incursiunea drept o testare a NATO de către Rusia.
La Bucureşti, ambasadorul Federaţiei Ruse în România a fost convocat la Ministerul de Externe ieri pentru a i se transmite protestul ferm faţă de un act inacceptabil şi iresponsabil, care reprezintă o violare a suveranităţii României. Ulterior, ambasada Rusiei a publicat un mesaj în care afirmă că protestul părţii române a fost respins ca fiind nefondat şi nejustificat, întrucât Bucureştiul nu ar fi prezentat dovezi că drona e rusească. Reprezentanţa diplomatică mai afirmă, fără a aduce vreo dovadă, că incidentul ar fi reprezentat de fapt o provocare a Ucrainei.
Între timp, Ministerul Apărării Naţionale a transmis Agerpres că, de la începutul războiului din Ucraina, ruşii au lansat 52 de atacuri împotriva unor ţinte din apropiera graniţelor României, în 38 dintre cazuri, adică mai mult de jumătate, fragmente de drone au ajuns pe teritoriul ţării noastre, iar în 10, dronele au violat spaţiul aerian al României. (Rador/ FOTO captură youtube/ imagine ilustrativă)
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
Energia este aşteptată să ocupe un loc important pe agenda reuniunii de săptămâna viitoare a preşedinţilor rus şi chinez, Vladimir Putin şi Xi Jinping. Cu toate acestea, sursele citate de Reuters spun că este puţin probabil ca la reuniunea din China să fie anunţate progrese cu privire la gazoductul Power of Siberia 2, un proiect cu o valoare de 13,6 miliarde de dolari care ar urma să livreze 50 de miliarde de metri cubi de gaze în nord-vestul Chinei.
În schimb, sursele susţin că China are în vedere majorarea achiziţiilor de gaze via actuala conductă Power of Siberia 1, care se situează la 38 de miliarde metri cubi pe an în prezent.
Timp de peste 50 de ani, Rusia a livrat gaze naturale Europei din vestul Siberiei, livrări care se situau la 180 de miliarde metri cubi pe an şi aduceau Moscovei până la 90 de miliarde de dolari pe an. În 2019, Rusia a început să livreze Chinei gaze de la zăcămintele din estul Siberiei via conducta Power of Siberia 1. Zonele din vestul şi estul Siberiei de unde sunt extrase gaze nu sunt interconectate şi Moscova speră să redirecţioneze gazele din vestul Siberiei spre China prin conducta Power of Siberia 2. Cu toate acestea, în pofida unor discuţii care durează de peste un deceniu, Moscova şi Beijingul nu au ajuns încă la un acord cu privire la preţul gazelor şi finanţarea pentru conducta Power of Siberia 2.
Creşterea producţiei interne de gaze a Chinei precum şi majorarea producţiei regenerabilelor a redus apetitul pentru energie al Beijingului, chiar dacă riscurile geopolitice, precum sancţiunile, fac importurile de gaze pe cale terestră din Rusia mai atractive, susţine Tatiana Mitrova, expertă la Center on Global Energy Policy din cadrul Universităţii Columbia.
O sursă din industria de gaze citată de Reuters a dezvăluit că Gazprom şi China National Petroleum Corporation discută majorarea, cu până la şase miliarde metri cubi pe an, a livrărilor de gaze via conducta Power of Siberia 1. Această majorare al livrărilor ar aduce Gazprom un plus de 1,5 miliarde de dolari pe an, pe baza unui preţ de calcul de 250 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze. O a doua sursă a dezvăluit şi ea că PipeChina, firma de stat care gestionează reţeaua de gazoducte din China, a demarat un studiu pentru extinderea infrastructurii interne de transport, în aşteptarea majorării livrărilor de gaze ruseşti via conducta Power of Siberia 1.
Rusia şi China discută majorarea cantităţilor de gaze livrate via Power of Siberia 1 până la 45 de miliarde metri cubi, a spus şi Sergey Sanakoev, directorul Asia-Pacific Research Centre din Moscova, care a fost implicat în discuţiile pe energie dintre Rusia şi China. La rândul său, grupul Gazprom susţine că Power of Siberia 1 poate să transporte mai multe gaze decât capacitarea nominală de 38 de miliarde metri cubi.
‘Asta nu înseamnă că proiectul Power of Siberia 2 va fi abandonat’, a subliniat Sanakoev.
De asemenea, Rusia intenţionează să înceapă să furnizeze gaze Chinei via o conductă din insula Sakhalin, din 2027. Aceste planuri vizează livrarea unei cantităţi de 10 miliarde metri cubi pe an.
Informaţia a fost transmisă de RBC-Ucraina, citând conversaţia liderului ucrainean cu jurnaliştii de la Casa Albă, după întâlnirea de luni cu preşedintele Donald Trump şi mai mulţi lideri din UE.
Zelenski a vorbit cu presa şi a menţionat că a avut o discuţie „destul de lungă” despre chestiunea teritoriilor. Situaţia a fost analizată direct pe o hartă pregătită de SUA, iar partea ucraineană avea o hartă identică.
„Am avut o discuţie lungă despre asta, este foarte important să înţelegem că unele părţi ale statului nostru, o parte din est şi Crimeea, au fost ocupate nu pentru că o armată o împinge pe cealaltă şi aceasta din urmă se retrage, ci pentru că nu au existat acţiuni militare, de exemplu în Crimeea – masive. Prin urmare, nu se poate spune că, într-un anumit interval de timp, a fost ocupată o parte atât de mare deoarece ruşii au o armată puternică” – a remarcat Volodimir Zelenski.
Potrivit preşedintelui, aceste aspecte nu sunt importante pentru a acuza pe cineva, ci pentru ca preşedintele SUA să înţeleagă care sunt mişcările reale ale armatelor şi ce forţă au trupele ucrainene.
„De exemplu, există cifre clare, care nu erau (pe hartă – n.r.) că, în 1.000 de zile, până la 1% din teritoriul nostru a fost ocupat de ruşi. Oamenii cred că e 20% sau 18%, dar a fost până la 1%. Asta schimbă puţin perspectiva. Pentru noi, accentul este pe adevăr şi pe realitate, (asta – n.r.) schimbă puţin echilibrul privind forţa pe care o are armata rusă şi forţa pe care o are armata ucraineană” – a adăugat şeful statului ucrainean.
Zelenski a mai afirmat că aceasta a fost prima întâlnire în care a putut vorbi cu Trump şi cu comandamentul său „fără să citească de pe foi, ci înţelegând foarte bine fiecare kilometru pătrat”.
În concluzie, Zelenski a adăugat că problema teritoriilor rămâne între el şi Putin.
„Mi se pare că preşedintele (SUA – n.r.) a auzit, a văzut asta şi este o informaţie importantă. De aceea, chestiunea teritoriilor este una pe care o vom lăsa între mine şi Putin” – a remarcat Volodimir Zelenski.(Rador/ FOTO www.facebook.com/WhiteHouse)
Capitala ucraineană a fost lovită peste noapte de un val de rachete şi drone ruseşti
Publicat de Gabriela Rotaru,
31 iulie 2025, 06:14 / actualizat: 31 iulie 2025, 8:04
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a afirmat că au fost lovite clădiri rezidenţiale.
Aproximativ 20 de persoane au fost rănite. Atacurile aeriene ale Rusiei au continuat, în ciuda ameninţării lui Donald Trump de a impune sancţiuni financiare mai dure împotriva Moscovei.
El a oferit Moscovei termen până la finalul săptămânii viitoare pentru a ajunge la un acord de încetare a focului. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Potrivit anunţului publicat de primarul Roman Kliciuk, toate activităţile publice şi evenimentele cu mulţi participanţi au fost anulate.
Autorităţile iau măsuri de sprijin pentru cetăţeni, fiind organizată deja o reuniune a celulei de criză pentru gestionarea efectelor atacului.
Cernăuţenii afectaţi au posibilitatea de a se reloca temporar într-un cămin studenţesc. Oamenii primesc produse alimentare, apă, produse de igienă, precum şi asistenţă medicală şi psihologică.
Toate serviciile de intervenţie din oraş acţionează în regim de urgenţă pentru sprijinirea celor afectaţi.
O comisie specială a fost constituită pentru examinarea pagubelor materiale, estimarea pierderilor şi coordonarea intervenţiilor.
Echipa de specialişti lucrează intens pentru a oferi ajutor rapid şi eficient tuturor locuitorilor afectaţi de bombardamente.
Amintim că, în noaptea de vineri spre sâmbătă, invadatorii ruşi au bombardat Ucraina cu 623 de mijloace de atac aerian – zeci de rachete şi sute de drone. În urma unui atac cu drone Shahed şi rachete lansat de armata rusă asupra oraşului Cernăuţi, autorităţile locale au confirmat moartea a două persoane. De asemenea, 14 persoane au fost rănite. Patru răniţi sunt în stare gravă. Mai multe locuinţe, magazine, clădiri administrative şi autoturisme au fost avariate în timpul atacului. În comuna Storojineţ, de asemenea, o casă şi un vehicul au fost avariate de fragmente dintr-o dronă rusească doborâtă de apărarea antiaeriană. (Rador/ FOTO radiochisinau.md)
Ucraina şi Rusia au procedat la un nou schimb de prizonieri
20 iunie 2025, 15:55
În singurul rezultat tangibil al negocierilor de la Istanbul, Kievul şi Moscova au convenit să elibereze toţi prizonierii de război răniţi sau mai tineri de 25 de ani, precum şi să predea luptătorii ucişi.
‘Un grup de militari ruşi a revenit din teritoriul controlat de regimul de la Kiev’, a indicat vineri Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că aceştia se află deocamdată în Belarus.
‘La schimb a fost predat un grup de prizonieri de război ucraineni’, a adăugat ministerul rus.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat schimbul, salutând faptul că soldaţii ucraineni sunt ‘în sfârşit acasă’.
‘Cei mai mulţi soldaţi care revin azi din captivitatea rusă au petrecut acolo peste doi ani’, a precizat el pe Telegram.
La fel ca la precedentele schimburi din ultimele două săptămâni, niciuna din părţi nu a precizat cifra exactă a militarilor eliberaţi.
Totul a avut loc cu câteva ore înainte de o ultimă etapă, astăzi, a schimbului de prizonieri de război, stabilit între cele două părţi la negocierile din Turcia, săptămâna trecută.
În Kiev, atacul rusesc a ucis trei persoane, iar cel puţin 10 au fost rănite, potrivit autorităţilor locale, iar jurnaliştii France Presse, de la faţa locului, au raportat mai multe explozii. De altfel, în aproape toată ţara au sunat alarmele aeriene din cauză că Moscova a lansat şi atacuri cu rachete de croazieră. Au fost lovite regiunile Mikolaev şi Herson din sudul Ucrainei. A fost a doua noapte de atacuri ruseşti majore, în timp ce este în derulare, un schimb de câte 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Rusia şi Ucraina au eliberat câte 390 de prizonieri vineri şi alţi 307 ieri, iar restul urmează să fie eliberaţi astăzi. Între timp, Kievul a anunţat că peste 95% dintre prizonierii de război ucraineni care au revenit acasă au fost torturaţi în mod repetat de gardienii lor ruşi. Şi la alte schimburi de prizoniere autorităţile au prezentat imagini cu soldaţi ucraineni foarte slabi şi cu urme de abuzuri pe corp. Conform convenţiilor internaţionale, este ilegală torturarea sau înfometarea prizonierilor de război. Între timp, Rusia susţine că după încheierea schimbului de prizonieri îşi va prezenta condiţiile pentru încetarea focului în Ucraina. (Rador/ FOTO facebook.com/zelenskyy.official/photos_by/)
Ucraina a acceptat propunerea Rusiei de negocieri directe de pace, cu condiţia ca Moscova să înceteze focul imediat
Ucraina a acceptat propunerea Rusiei de negocieri directe de pace, cu condiţia ca Moscova să înceteze focul imediat. Tot astăzi, preşedintele Zelensky a cerut Rusiei să respecte, începând de mâine, un armistiţiu de 30 de zile şi a denunţat atacurile ruseşti de azi-noapte, după expirarea celor trei zile de pauză pentru ceremoniile de la Moscova.
Ucraina a acceptat propunerea Rusiei de negocieri directe de pace, cu condiţia ca Moscova să înceteze focul imediat. Tot astăzi, preşedintele Zelensky a cerut Rusiei să respecte, începând de mâine, un armistiţiu de 30 de zile şi a denunţat atacurile ruseşti de azi-noapte, după expirarea celor trei zile de pauză pentru ceremoniile de la Moscova.
Propunerea Rusiei a fost lansată azi-noapte de preşedintele Putin, care a spus că negocierile ar putea avea loc joi 15 mai, la Istanbul.
Vladimir Putin doreşte ca aceste discuţii să se refere în primul rând la „cauzele profunde” ale conflictului, iar consilierul său Iuri Uşakov a arătat că negocierile trebuie să ţină seama de liniile teritoriale incluse în proiectul de acord din 2022 şi de situaţia de pe front. (Rador/ FOTO Radio Iasi )
Kremlinul respinge ”presiunile” şi ”ameninţările” aliaţilor europeni ai Kievului pentru un armistiţiu în Ucraina
Rusia a respins sâmbătă 'presiunile' exercitate asupra ei în vederea acceptării unui armistiţiu de 30 de zile în Ucraina, precum şi noile 'ameninţări cu sancţiuni' formulate de puteri occidentale, informează dpa.
Rusia a respins sâmbătă ‘presiunile’ exercitate asupra ei în vederea acceptării unui armistiţiu de 30 de zile în Ucraina, precum şi noile ‘ameninţări cu sancţiuni’ formulate de puteri occidentale, informează dpa.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la televiziunea de stat rusă că Moscova nu se va lăsa intimidată şi că este deja obişnuită cu măsurile punitive.
‘Noi ne gândim deja la ce vom face după ce aceste sancţiuni vor fi impuse, cum vom minimiza consecinţele lor’, a spus Peskov. ‘Încercarea de a ne speria cu sancţiuni este zadarnică’, a declarat Peskov.
Preşedintele american Donald Trump şi lideri europeni au atenţionat cu noi sancţiuni în cazul în care Rusia va refuza armistiţiul.
Noul cancelar federal german Friedrich Merz a atenţionat Moscova cu o ‘înăsprire masivă a sancţiunilor’ dacă preşedintele rus refuză armistiţiul de 30 de zile în conflictul său împotriva Ucrainei. În lipsa unei reacţii a Kremlinului, ‘va avea loc o înăsprire masivă a sancţiunilor şi ajutorul masiv pentru Ucraina va continua. Pe plan politic, desigur, dar şi pe plan financiar şi militar’, a declarat Merz într-un interviu pentru cotidianul german Bild.
Moscova formulase anterior condiţii pentru orice pauză în lupte, inclusiv oprirea livrărilor de arme occidentale pentru Ucraina.
Cancelarul federal german Friedrich Merz, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierii britanic Keir Starmer şi polonez Donald Tusk se aflau sâmbătă la Kiev, de unde au propus Moscovei un armistiţiu ‘complet şi necondiţionat’ pentru 30 de zile, începând de luni.
Uniunea Europeană şi SUA au impus deja mai multe serii de sancţiuni împotriva Rusiei, în efortul de a lipsi această ţară de mijloacele economice pentru a-şi susţine războiul împotriva Ucrainei.
Chiar dacă aceste măsuri au creat provocări semnificative în faţa Rusiei, inclusiv acces limitat la tehnologii occidentale, analişti remarcă rezilienţa surprinzătoare a economiei ruse.
În calitate de exportator de materii prime, Rusia continuă să câştige miliarde din vânzări de petrol şi gaz, venituri ce îi permit să-şi alimenteze economia de război. (Agerpres/ FOTO imagine ilustrativă)
Cu puţin înainte de miezul nopţii, locuitorii din Sulina au auzit explozii puternice şi, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, au primit mai multe mesaje RO-ALERT – spune viceprimarul localităţii, Laurenţiu Praz.
Laurenţiu Praz: În jurul orelor 23:30 am auzit o bubuitură, a fost urmată de nişte rafale de mitralieră, după care a apărut mesajul de RO-ALERT, primul RO-ALERT, după care au urmat încă două şi la scurt timp s-au auzit la fel, mai multe. Bubuiturile pot să spun că au fost chiar puternice, simţindu-se chiar în casele oamenilor. S-au auzit mai puternice decât cele de acum trei ani de zile, când a fost bombardată Insula Şerpilor.
Mesaje de avertizare au primit şi locuitorii din comunele Chilia Veche, Pardina şi C.A. Rosetti, transmite corespondentul RRA Luiza Rosetti. Una dintre drone ar fi intrat pentru scurt timp pe teritoriul românesc, iar Ministerul Apărării a ridicat mai multe avioane de luptă – spune purtătorul de cuvânt, general-maior Constantin Spînu.
Constantin Spînu: Conform procedurilor, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române şi două Eurofighter ale Forţelor Aeriene Italiene, aflate în serviciul de luptă poliţie aeriană, au decolat succesiv din Bazele 86 Aeriană Borcea, respectiv 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu şi au executat misiuni de supraveghere şi protecţie a spaţiului aerian al României. Pe parcursul executării atacurilor asupra obiectivelor ucrainene, sistemul de supraveghere radar al României a indicat posibilitatea ca traiectoria uneia dintre dronele implicate în atac să fi intersectat pentru o perioadă foarte scurtă de timp spaţiul aerian naţional, pe adâncimea de până la 500 de metri, într-o zonă aflată la aproximativ 8 kilometri est de localitatea C.A. Rosetti, judeţul Tulcea.
Unităţi militare fac marţi cercetări în zonă, iar forţele MApN continua misiunile de supraveghere a spaţiului aerian, mai precizează Ministerul Apărării. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
Militarii nord-coreeni au fost trimişi în Rusia la ordinele lui Kim Jong-un, a anunţat televiziunea de stat de la Phenian, care a notat parteneriatul strategic pe care Coreea de Nord îl are cu Moscova. Prezenţa militară a nord-coreenilor era cunoscută de mult timp, Ucraina prezentând numeroase probe privind participarea acestora la luptele din regiunea rusă Kursk, unde forţele ucrainene au lansat o ofensivă surpriză vara trecută.
Reuters notează că Phenianul a trimis iniţial 11.000 de militari şi ulterior alţi 3.000 pentru a-i înlocui pe cei ucişi sau răniţi în luptă.
În urma anunţului de astăzi, atât Seulul, cât şi Statele Unite au condamnat implicarea Coreii de Nord în război.
Phenianul recunoaşte prezenţa forţelor sale în Rusia, la doar o zi după ce preşedintele american Donald Trump a criticat din nou Moscova pentru bombardarea Ucrainei. El făcuse acelaşi lucru şi după întâlnirea tête-à-tête pe care a avut-o la Vatican cu preşedintele Volodimir Zelenski. Atunci, Trump i-a transmis lui Vladimir Putin să înceteze cu atacurile.
Într-un interviu difuzat ieri de o televiziune americană, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus însă că ţara sa va continua să bombardeze obiective militare şi că ţintele civile lovite în sângerosul atac de la Kiev de săptămâna trecută nu ar fi fost pe deplin civile.
Tot ieri, secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat că Statele Unite ar putea abandona negocierile de pace şi că această săptămână va fi crucială în această privinţă. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Prezent la summitul de astăzi de la Paris, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susţinut şi el că ar fi periculoasă ridicarea sancţiunilor, întrucât Rusia nu doreşte niciun fel de pace.
Liderul ucrainean a insistat la reuniunea din capitala Franţei că ţara sa are nevoie de garanţii de securitate.
O misiune franco-britanică se va deplasa în Ucraina, în următoarele zile, pentru pregătiri privind formatul armatei ucrainene, precum şi o posibilă desfăşurare de forţe din ţările aliate, după un eventual acord de pace, a anunţat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care, împreună cu premierul britanic, Keir Starmer, conduce Coaliţia de voinţă pentru sprijinirea Ucrainei.
Corespondenta RRA, Daniela Coman, transmite de la Paris: Puterile europene sunt hotărâte să susţină pe termen lung armata ucraineană, care devine, într-un fel, prima linie de apărare a Europei, iar pentru aceasta trebuie să fie capabilă să prevină orice eventuală agresiune ulterioară a Rusiei pe continent. De asemenea, aliaţii Ucrainei au convenit în unanimitate ca sancţiunile politice şi economice împotriva Moscovei să fie menţinute, a precizat Emmanuel Macron. Reprezentată la reuniunea de la Paris de preşedintele interimar Ilie Bolojan, România s-a angajat să participe la grupul de lucru creat pentru supravegherea respectării recentului acord de încetare a focului în Marea Neagră.
Ilie Bolojan: Întrucât înţelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiţii importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că Portul Constanţa este cel mai important port la Marea Neagră. România va participa la acest grup de lucru şi prin infrastructura pe care o are – radare, drone, poliţia aeriană – , dar şi colaborarea cu Turcia şi Bulgaria pe partea de deminare.
România va sprijini şi ea în continuare Ucraina să se apere în faţa agresiunii ruse, aşa cum s-a stabilit la recentul Consiliu European, a adăugat preşedintele interimar, explicând că acest lucru reprezintă un interes strategic pentru ţara noastră, întrucât ucrainenii ţin pericolul la distanţă.
În schimb, niciun militar român nu va fi trimis pe teritoriul Ucrainei nici acum şi nici după încheierea păcii, o decizie luată la nivel politic, după consultarea partidelor reprezentate în Parlamentul de la Bucureşti, a reiterat Ilie Bolojan. (Rador/ FOTO EPA/Agerpres)
Rusia şi Statele Unite au convenit, de asemenea, să elaboreze măsuri pentru a opri atacurile asupra instalaţiilor energetice ruse şi ucrainene pentru o perioadă de 30 de zile, care a început la 18 martie, a adăugat acesta, transmite REUTERS preluată de RADOR RADIO ROMÂNIA. (Rador/ FOTO arhivă/mil.ru)
Convorbirea Trump-Putin: Preşedintele rus a acceptat să suspende timp de 30 de zile atacurile contra infrastructurii energetice ucrainene
18 martie 2025, 19:08
Cei doi lideri au avut un ‘schimb de opinii detaliat şi sincer’ cu privire la Ucraina, iar Putin a subliniat în convorbirea cu Trump că o soluţionare a conflictului trebuie să fie ‘cuprinzătoare, durabilă şi pe termen lung’, să ţină cont de interesele de securitate ale Rusiei şi de cauzele fundamentale ale războiului din Ucraina.
Ei au discutat asupra unei propuneri a SUA de armistiţiu pentru 30 de zile, acceptată de Ucraina săptămâna trecută. Potrivit Kremlinului, Putin a sesizat în discuţia cu Trump ‘puncte semnificative’ cu privire la monitorizarea unui astfel de armistiţiu şi la prevenirea utilizării acestuia de către Ucraina pentru a mobiliza mai mulţi soldaţi şi pentru a se reînarma.
De asemenea, Putin ‘a subliniat că o condiţie cheie pentru prevenirea escaladării conflictului şi pentru a lucra în direcţia soluţionării acestuia prin mijloace politice şi diplomatice trebuie să fie încetarea completă a asistenţei militare străine şi a furnizării de informaţii către Kiev’, a mai precizat Kremlinul după convorbirea Trump-Putin.
AGERPRES
Convorbirea telefonică între preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, s-a încheiat, au anunţat marţi seară agenţiile de presă ruse, citate de AFP şi Reuters.
”Sub leadershipul preşedintelui Putin şi al preşedintelui Trump, lumea a devenit astăzi un loc mult mai sigur! Istoric! Epic!”, a scris pe platforma X emisarul pentru cooperare internaţională al liderului de la Kremlin, Kiril Dmitriev.
Potrivit Reuters, cei doi preşedinţi au discutat despre războiul din Ucraina într-o convorbire telefonică prin care SUA sperau să convingă Moscova să accepte o încetare a focului pentru 30 de zile şi măsuri către un acord de pace.
Casa Albă informase în jurul orei 15:00 GMT că discuţia telefonică a început la ora 10:00 ET (14:00 GMT) şi că ”decurge bine”.
Ucraina a acceptat deja încetarea focului propuse de SUA pentru a se pune capăt celui mai mare conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial, în care sute de mii de oameni au fost ucişi sau răniţi, milioane de persoane au fost strămutate şi sute de localităţi au fost distruse.
Vladimir Putin, ale cărui forţe au invadat Ucraina în 2022, a afirmat săptămâna trecută că sprijină în principiu propunerea SUA privind o încetare a focului, dar că forţele ruse vor lupta până când vor fi acceptate câteva condiţii esenţiale pentru Moscova.
Donald Trump speră că securizeze progresele obţinute în vederea unui acord de pace pe termen mai lung, care ar putea include concesii teritoriale din partea Kievului.
Moscova vizată de un atac ‘masiv’ cu drone ucrainene, anunţă primarul
11 martie 2025, 06:04 / actualizat: 11 martie 2025, 7:32
‘Apărarea antiaeriană a Ministerului Apărării continuă să respingă un atac masiv cu drone inamice care vizează Moscova’, a declarat Sobianin pe Telegram.
El a precizat că au fost interceptate cel puţin 58 de drone.
‘Specialiştii din echipele de salvare lucrează la locul căderii resturilor’, a indicat edilul, fără a raporta deocamdată victime sau pagube.
Media ruse au difuzat pe reţelele sociale imagini cu clădiri rezidenţiale lovite de resturile care au căzut, cu ferestre sparte şi găuri în acoperişuri.
Dacă Ucraina şi Rusia trimit zilnic zeci de drone spre teritoriile celeilalte, capitala rusă în sine este rar lovită.
Ucraina va prezenta marţi Statelor Unite, la o reuniune în Arabia Saudită, un plan pentru o încetare parţială a focului cu Rusia.
Discuţiile de la Jeddah vor fi primele la acest nivel între responsabili ucraineni şi americani de la vizita dezastruoasă a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă la sfârşitul lunii februarie.
Ucraina şi-a exprimat speranţa să recâştige sprijinul Washingtonului după recentul cataclism din relaţiile lor.
Pentru a avansa, Ucraina vine la Jeddah cu o propunere, a declarat luni pentru AFP un înalt responsabil ucrainean sub acoperirea anonimatului: un ‘armistiţiu în aer’ şi ‘pe mare’ cu Moscova.
‘Acestea sunt opţiunile de încetare a focului care sunt uşor de implementat şi supravegheat şi este posibil să începem cu ele’, a adăugat el.
Potrivit analiştilor internaţionali, întâlnirea de mâine de la Riad, în Arabia Saudită, va fi totodată şi un test pentru revigorarea relaţiilor bilaterale Washington-Kiev, puternic deteriorate de recentele tensiuni Trump-Zelenski de la Casa Albă.
Sorin Croitorescu prefaţează evenimentul de mâine: Ucraina doreşte pacea, iar singura cauză pentru care războiul continuă este Rusia, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea negocierilor de mâine cu Statele Unite. Zelenski este aşteptat astăzi la Riad, în Arabia Saudită, pentru convorbiri cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman. Întâlnirea va prefaţa reuniunea de mâine a negociatorilor americani şi ucraineni, prima între Washington şi Kiev de la eşecul recentei întâlniri Trump-Zelenski de la Casa Albă, care a deteriorat puternic relaţiile Ucrainei cu principalul său susţinător militar.
Delegaţiile vor fi conduse de secretarul de stat Marco Rubio şi şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak. Ucraina va propune un armistiţiu în aer şi pe mare cu Rusia. Oficialii americani vor folosi întâlnirea nu numai pentru a vedea dacă Ucraina este pregătită să facă Rusiei concesii pentru a opri războiul, ci şi dacă ucrainenii sunt serioşi în ceea ce priveşte consolidarea relaţiei cu administraţia Trump.
Între timp, premierul britanic a anunţat organizarea, sâmbătă, a unei reuniuni virtuale cu liderii statelor care doresc să se implice în eforturile de menţinere a păcii în Ucraina, în cazul ajungerii la un armistiţiu cu Rusia. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Poziţii exprimate de părţile ucraineană, americană şi rusă înainte de convorbirile care vor avea loc la Riad, în Arabia Saudită
Publicat de Gabriela Rotaru,
9 martie 2025, 06:01 / actualizat: 9 martie 2025, 7:10
Se pregătesc primele convorbiri cu reprezentanţi americani, care vor avea loc marţi la Riad, în Arabia Saudită.
Convorbirile de marţi au devenit posibile după ce preşedintele Zelenski i-a trimis o scrisoare liderului american în care a încercat să repare eşecul convorbirilor de la Casa Albă, asigurând-l pe acesta că Ucraina este pregătită să se aşeze la masa negocierilor cât mai curând posibil, „sub conducerea puternică a preşedintelui Tump”, şi să semneze şi acordul privind exploatarea mineralelor rare ucrainiene.
Scrisoarea a fost bine primită la Washington, iar secretarul de stat american, Marco Rubio, i-a spus ieri omologului ucrainean că preşedintele Trump este determinat să pună capăt cât mai repede posibil conflictului.
Zelenski a propus chiar un armistiţiu în aer şi pe mare, care să permită lansarea negocierilor.
Rusia, pe de altă parte, a salutat suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina, pe care a catalogat-o drept cea mai bună contribuţie pentru obţinerea păcii, Kremlinul declarând luni că Volodimir Zelenski trebuie forţat să facă pace.
Potrivit Bloomberg, Rusia şi-a exprimat disponibilitatea de a lua în considerare un armistiţiu pe termen scurt, cu condiţia să existe progrese către un acord final de pace.
Amintim că principalele revendicări ale Moscovei sunt păstrarea celor cinci regiuni ucrainiene pe care le controlează, inclusiv peninsula Crimeea şi asigurarea că Ucraina nu va intra niciodată în NATO. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Procurorii spun că ei au intrat de mai multe ori în legătură cu agenţi ai unei puteri străine, atât în ţara noastră, cât şi în Rusia.
Gruparea este acuzată că ar fi intenţionat să ştirbească suveranitatea şi independenţa statului român, prin subminarea politică şi a capacităţii de apărare a ţării.
Membrii săi urmăreau să obţină retragerea României din NATO, desfiinţarea partidelor sau adoptarea unei noi constituţii, susţin anchetatorii.
De asemenea, voiau schimbarea drapelului, a imnului şi chiar a numelui ţării, din România în Geţia.(Rador/ FOTO diicot.ro)
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
MAE: Ataşatul militar, aero şi naval al Federaţiei Ruse la Bucureşti şi adjunctul lui – persona non grata
5 martie 2025, 17:01
Potrivit MAE, aceste elemente au fost comunicate părţii ruse în cursul zilei de miercuri, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziţia ministrului Emil Hurezeanu, a însărcinatului cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
SUA şi Rusia au stabilit la Riad să abordeze elementele ‘iritante’ în relaţiile lor
18 februarie 2025, 15:27
Statele Unite şi Rusia au convenit la această întâlnire stabilirea unui mecanism bilateral de consultări pentru a aborda elementele ‘iritante’ în relaţiile lor şi să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică de săptămâna trecută să iniţieze negocieri de pace, a transmis Departamentul de Stat al SUA.
‘O discuţie telefonică urmată de o întâlnire nu sunt suficiente pentru stabilirea unei păci durabile’, a declarat după încheierea convorbirilor de la Riad purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, dând astfel de înţeles că eforturile de pace sunt încă în stadiu incipient.
Aceeaşi idee rezultă şi din declaraţia consilierului pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, participant la reuniunea de la Riad. ‘Am discutat, ne-am expus abordările de principiu şi am convenit ca echipe distincte de negociatori asupra acestui subiect să intre în contact la momentul potrivit’, a spus Uşakov în faţa presei ruse. ‘Americanii trebuie să-şi desemneze reprezentanţii, noi îi vom desemna pe ai noştri, iar apoi, probabil, activitatea va începe’, a adăugat acesta.
Uşakov a mai declarat că întrevederea de la Riad ‘nu a decurs rău’, cele două delegaţii au avut ‘o discuţie foarte serioasă asupra tuturor aspectelor pe care dorim să le abordăm’, dar este improbabil ca săptămâna viitoare să se desfăşoare un summit între Putin-Trump. Încă mai trebuie să se lucreze ‘intens’ la organizarea acestui summit, a indicat el. Totuşi, consilierul lui Putin a asigurat că Rusia şi SUA au convenit la Riad să-şi respecte interesele în mod reciproc.
Oficiali ruşi şi americani au avut de asemenea la Riad o discuţie separată despre cooperarea economică, inclusiv despre preţurile energiei, a declarat şeful fondului suveran rus, Kirill Dmitriev.
În acest timp, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că Rusia respinge nu doar aderarea Ucrainei la NATO în prezent, ci doreşte în plus un angajament din partea Alianţei că aceasta va revoca promisiunea făcută la summitul de la Bucureşti din 2008 privind o admitere a Ucrainei în NATO în viitor.
Rusia leagă soluţionarea conflictului ucrainean de crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident, răspunsul ulterior al Rusiei fiind invazia în Ucraina.
Consilierul şefului NATO în problema ameninţărilor hibride: Intervenţia Rusiei în alegerile prezidenţiale din România, pregătită cu mult timp înainte
14 februarie 2025, 14:46
Conform acestuia, efectul manipulării Moscovei este mai subversiv decât orice ajutor făţiş acordat filoruşilor din Europa, iar scenariul se poate repeta inclusiv în alegerile din Germania de luna aceasta.
Bogdan Isopescu are detalii de la Bruxelles: James Appathurai spune că acest gen de intervenţii şi manipulări ale Rusiei au un efect negativ mult mai puternic decât orice alt tip de operaţiune de destabilizare a societăţii europene. În esenţă, Moscova reuşeşte să promoveze în societatea europeană figuri filoruse care îi servesc ţintele. Într-un interviu acordat jurnaliştilor de la EUobserver, demnitarul NATO spune că în cazul României operaţiunile de manipulare au presupus crearea unor conturi neatribuite pe reţelele de socializare, care au stat în hibernare poate câţiva ani şi care au fost activate apoi la momentul oportun pentru a influenţa rezultatul votului. Conform acestuia, operaţiunea a presupus plăţi către influenceri mici, care aveau între 100 şi 5.000 de abonaţi fiecare, însă plăţi către foarte mulţi astfel de influenceri. Astfel, o simplă recenzie a unui influencer asupra unui produs căruia îi făcea reclamă, cum ar fi cosmeticele, promova şi o propoziţie favorabilă candidatului Călin Georgescu. Pe scurt, este vorba de o înşelăciune pregătită din timp, iar acest lucru, adaugă demnitarul NATO, s-ar putea repeta în Germania, o altă ţintă a manipulării Rusiei, în condiţiile în care aici vor fi alegeri pe 23 februarie. Pe locul doi în sondaje este partidul AfD, considerat rusofil şi care se opune sprijinului militar pentru Ucraina. După invazia Ucrainei, statele vestice au expulzat mii de diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj, spune James Appathurai. Însă Rusia s-a repliat pentru a-şi recupera capacitatea de influenţare a societăţii europene, mărindu-şi paleta de metode.
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
Petrolierele au fost lovite de o furtună pe 15 decembrie. Unul s-a rupt în două, iar celălalt a eşuat.
Scurgerile rezultate au acoperit plajele de nisip din Anapa, o staţiune populară, şi au cauzat probleme serioase pentru animale sălbatice, inclusiv păsări marine, delfini şi marsuini.
Peste 10.000 de persoane au fost mobilizate pentru operaţiunile de curăţare. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă wikipedia
Precizările MApN vin după ce în spaţiul public au apărut informaţii referitoare la o rachetă rusească ce ar fi intersectat, miercuri dimineaţă, spaţiul aerian naţional.
”Sistemul de supraveghere aeriană al României, ca parte a sistemului integrat al NATO, care monitorizează în permanenţă situaţia aeriană din zonă, nu a detectat o astfel de situaţie”, anunţă ministerul.
Potrivit MApN, autorităţile militare române au fost informate de cele ucrainene despre faptul că, în jurul orei 7,30, o rachetă a forţelor Federaţiei Ruse, care ar fi avut impactul în regiunea Cernăuţi, Ucraina, ar fi evoluat prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru aproximativ două minute, şi prin spaţiul aerian al României, în zona de nord, în proximitatea localităţii Darabani.
”Din datele de monitorizare ale sistemelor de supraveghere aeriană ale României şi din cele furnizate de mijloacele ţărilor NATO care suplimentează monitorizarea în zona de responsabilitate a României, nu a fost confirmată traversarea spaţiului aerian românesc”, arată sursa citată.
Structurile competente ale MApN vor continua să cerceteze această situaţie, pentru clarificarea tuturor circumstanţelor.
De asemenea, forţele şi mijloacele angrenate în executarea Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană – sub comandă naţională şi sub comandă NATO rămân permanent la datorie pentru protejarea spaţiului aerian naţional şi aliat. AGERPRES
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
Acordul a intrat în vigoare miercuri, când documentele ratificate după acordul semnat în iunie de liderul nord-coreean Kim Jong Un şi omologul său rus Vladimir Putin au fost schimbate la Moscova între cele două ţări, a adăugat agenţia.
Oficializarea tratatului intervine în contextul în care Statele Unite şi Coreea de Sud au acuzat Coreea de Nord, dotată cu arme nucleare, că a trimis peste 10.000 de militari pentru a ajuta Rusia să lupte cu Ucraina.
Potrivit experţilor, liderul nord-coreean Kim Jong Un doreşte să dobândească tehnologii avansate de la Moscova şi, în schimb, experienţă de luptă pentru trupele sale.
Kim şi preşedintele rus Vladimir Putin au semnat acordul de parteneriat strategic în cursul vizitei liderului de la Kremlin la Phenian.
Acest acord obligă cele două state să ofere asistenţă militară ‘fără întârziere’ în cazul unui atac împotriva celuilalt şi să se opună în comun sancţiunilor occidentale.
Luna trecută, parlamentarii de la Moscova au votat în unanimitate în favoarea acordului, care a fost semnat ulterior de Vladimir Putin. Phenianul a spus că a fost ratificat printr-un decret al lui Kim.
Tratatul va servi drept ‘forţă motrice puternică accelerând stabilirea unei ordini mondiale multipolare, independente şi juste, fără dominaţie, supunere sau hegemonie’, a declarat KCNA.
Analiştii au sugerat că Phenianul ar putea folosi Ucraina pentru a-şi reorienta politica externă.
Prin trimiterea de trupe, Coreea de Nord se poziţionează în economia de război rusă ca furnizor de arme, sprijin militar şi forţă de muncă şi ar putea chiar să ocolească aliatul său tradiţional, vecinul şi principalul său partener comercial, China.
Coreea de Nord şi Rusia şi-au întărit legăturile militare de la invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022.
Ambele ţări sunt supuse unei serii de sancţiuni ale ONU, prima pentru programul său de arme nucleare şi a doua pentru conflictul din Ucraina.
Kim a declarat săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Phenian a ministrului rus al apărării, Andrei Belousov, că guvernul, armata şi poporul său ‘vor sprijini invariabil politica Federaţiei Ruse de a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială’.
În iunie, liderul de la Kremlin a numit acordul drept ‘document revoluţionar’. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Un purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a declarat că biroul acestuia nu va comenta relatări ce privesc chestiuni operaţionale militare.
Marea Britanie a furnizat deja Ucrainei rachete cu lansare aeriană Storm Shadow, similare rachetelor franceze SCALP, de asemenea oferite Kievului de Franţa, care au o rază de acţiune de 550 de kilometri. Forţele aeriene ucrainene le-au lansat până în prezent asupra unor ţinte din Crimeea şi din celelalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia, folosind avioane de atac de concepţie sovietică Sukhoi SU-24, modificate de specialiştii occidentali pentru a purta rachete de acest tip.
Guvernul britanic a precizat în trecut că permite Ucrainei să folosească aceste rachete doar în interiorul graniţelor ucrainene recunoscute internaţional, dar în ultima vreme a exercitat presiuni asupra SUA să ridice restricţiile de folosire a armamentului oferit Kievului astfel încât să poată fi lovite ţinte în profunzimea teritoriului rus.
În cele din urmă, preşedintele american Joe Biden, aflat la final de mandat, a decis duminică să dea curs cererii insistente a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a ridica aceste restricţii asupra folosirii rachetelor ATACMS, rachete cu lansare terestră care au o rază de acţiune de 300 de kilometri.
După unda verde primită de la Washington, Ucraina a folosit marţi în premieră astfel de rachete într-un atac asupra unei instalaţii militare în regiunea rusă de graniţă Briansk. Potrivit Moscovei, antiaeriana rusă a doborât cinci din cele şase rachete ATACMS lansate în acest atac.
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
