Summit la Casa Albă: Trump îi cere compromisuri lui Zelenski, care refuză compromisurile cu ‘criminalul’ Putin

‘Acesta este un moment emoţionant, dar adevăratul moment emoţionant va fi când va înceta focul şi vom ajunge la un acord. Şi cred că suntem destul de aproape de a-l obţine’, a spus Trump în declaraţiile acordate presei la primirea lui Zelenski la Casa Albă.

De partea sa, preşedintele ucrainean a spus că nu va face ‘compromisuri cu un criminal pe teritoriul nostru’, referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin. ‘Cred că preşedintele Trump este de partea noastră’, a adăugat Zelenski.

În replică, Trump l-a atenţionat că sunt necesare compromisurile. ‘Nu există acorduri fără compromisuri’, a subliniat preşedintele american, atenţionându-l pe omologul său ucrainean că ar trebui să fie ‘recunoscător’ faţă de sprijinul primit în acest război şi că în prezent se află ‘într-o poziţie foarte proastă’ de negociere. ‘Vă jucaţi cu al Treilea Război Mondial’, l-a mai avertizat Trump pe Zelenski.

În aceste declaraţii de presă de dinaintea întâlnirii de la Casa Albă devenite tensionate, Trump a mai spus că a discutat recent ‘de mai multe ori’ cu Putin şi a asigurat că acesta doreşte să ajungă la un acord cu Ucraina. Singura discuţie Putin-Trump confirmată oficial până la această declaraţie a fost cea din 12 februarie.

La întâlnirea în desfăşurare la Casa Albă, preşedinţii american şi ucrainean urmează să finalizeze înţelegerea privind un acord ce va oferi SUA un acces preferenţial la resursele minerale ucrainene, despre care Trump a susţinut la începutul întrevederii cu Zelenski că este un ‘acord foarte echitabil’.

De partea sa, preşedintele ucrainean a susţinut că acest acord este un prim pas către obţinerea de către Ucraina a unor ‘adevărate garanţii de securitate’. Zelenski a insistat că, din punctul său de vedere, este ‘crucial’ ca SUA să garanteze securitatea unei viitoare forţe de menţinere a păcii în Ucraina, chiar dacă aceasta ar fi doar o forţă europeană.

Detaliile acordului privind exploatarea mineralelor ucrainene sunt încă vagi. Înţelegerea prevede crearea unui fond americano-ucrainean în care Ucraina va vărsa o cotă – unii oficiali vorbesc despre o cotă de 50% – din veniturile rezultate în urma exploatării resurselor minerale ucrainene, respectiv pământuri rare, dar şi petrol şi gaze şi alte resurse minerale.

În timp ce oficialii ucraineni insistă pe ideea că este vorba despre un fond destinat ‘reconstrucţiei’ Ucrainei post-război, Trump urmăreşte două obiective prin acest acord, respectiv ca SUA să obţină o formă de compensaţie pentru ajutorul militar şi economic oferit până în prezent Ucrainei în războiul cu Rusia şi un acces preferenţial la resursele minerale ucrainene, cu precădere cele de interes pentru înaltele tehnologii, cum ar minereurile de litiu sau grafit. Totuşi, aceste resurse din Ucraina râvnite de Trump sunt majoritatea dificil de exploatat, extracţia lor necesită investiţii considerabile sau se află în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Zelenski a respins o primă versiune a acordului, considerând-o mult prea nefavorabilă Ucrainei, atât prin absenţa garanţiilor de securitate cât şi prin faptul că obliga Ucraina să recunoască datorii care ar împovăra ‘zece generaţii de ucraineni’. Ultima variantă, asupra căreia Zelenski a dat de înţeles că va încerca să mai negocieze vineri cu Trump, nu mai obligă Kievul să recunoască respectivele datorii în contul ajutorului primit până acum din partea SUA, dar lasă în suspans chestiunea garanţiilor de securitate.

Preşedintele american a precizat însă că nu va oferi Ucrainei garanţii de securitate, estimând că europenii ar trebui să facă acest lucru, şi a apreciat de asemenea că acordul în sine pentru exploatarea resurselor este ‘un fel de garanţie de securitate’ automată pentru Ucraina, întrucât lucrătorii americani vor fi prezenţi în această ţară pentru exploatarea zăcămintelor minerale ale acestei ţări după ce războiul cu Rusia se va fi încheiat.

O altă chestiune neclarificată legată de acest acord priveşte continuarea ajutorului militar american pentru Ucraina, în timp ce armata rusă îşi continuă ofensiva. Zelenski a declarat că-l va întreba vineri ‘direct’ pe Trump dacă SUA vor mai furniza arme şi muniţii Ucrainei sau măcar dacă Kievul va putea să le cumpere din SUA. Trump a spus anterior că este de acord ca ţările europene să cumpere din SUA arme şi muniţii pentru armata ucraineană.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Preşedintele francez Emmanuel Macron îl întâlneşte, la Casa Albă, pe preşedintele american Donald Trump

Publicat de Andreea Drilea, 24 februarie 2025, 07:49

Trump a spus că rezultatul este dovada că germanii s-au săturat, la fel ca americanii, de o agendă lipsită de bun simţ, în special în privinţa energiei şi migraţiei.

Însă, potrivit BBC, viitorul cancelar al Germaniei, ferm susţinător al relaţiilor transatlantice şi al Ucrainei, a spus aseară, la o dezbatere televizată, că în ultima săptămână a devenit clar că Administraţia Trump este în mare măsură indiferentă faţă de soarta Europei şi a adăugat că prioritatea sa absolută va fi să consolideze Europa cât mai repede posibil, pentru a obţine o independenţă reală faţă de Statele Unite. Victoria lui Merz a fost rapid salutată de mare parte a liderilor europeni, inclusiv de preşedintele român interimar, Ilie Bolojan.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a vorbit despre unirea celor două puteri europene pentru a face faţă provocărilor majore ale lumii şi ale continentului. Macron îl întâlneşte astăzi, la Casa Albă, pe preşedintele Trump pentru a-l convinge că trebuie să ţină cont de securitatea europenilor. Daniela Coman transmite de la Paris:

Reporter: Preşedintele Emmanuel Macron speră să aibă o discuţie în deplină transparenţă cu liderul de la Casa Albă, care pare foarte hotărât să pună capăt rapid războiului din Ucraina, în condiţiile sale, fără să se consulte cu europenii.

Emmanuel Macron: Ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai incertă. În prezent, avem un război în Europa, cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, la 1500 de kilometri de graniţele noastre, avem o putere ce continuă să se înarmeze, Rusia, despre care nu ştim unde se va opri. Cu toţii trebuie să acţionăm pentru a o domoli. Statele Unite sunt un aliat istoric, aşa că voi merge acolo şi voi spune că securitatea francezilor şi a europenilor este importantă, trebuie să ţineţi cont de ea când luaţi decizii. Trebuie să ne spuneţi şi nouă până unde vreţi să mergeţi. Voi încerca să-l conving care sunt direcţiile potrivite şi, dacă nu va fi cazul, vom lua şi noi măsuri pentru a ne proteja.

Reporter: Din păcate, şeful statului francez merge la Washington doar în numele ţării sale, fără să aibă un mandat european, pentru a putea vorbi pe o singură voce. Reuniunile succesive de la Paris ale liderilor europeni organizate de el au arătat că aceştia sunt destul de divizaţi şi nu au reuşit să coaguleze o reacţie comună faţă de lansarea negocierilor americano-ruse privind pacea în Ucraina. Preşedintele Emmanuel Macron va fi urmat de premierul britanic Keir Starmer, care va merge joi la Washington pentru discuţii similare cu Donald Trump. De cealaltă parte, preşedintele Statelor Unite nu îşi aşteaptă oaspeţii în cea mai bună dispoziţie. El i-a acuzat recent pe preşedintele Franţei şi pe premierul britanic că nu au făcut nimic pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Rador

Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, îşi începe oficial, astăzi, cel de-al doilea mandat la Casa Albă

Publicat de Andreea Drilea, 20 ianuarie 2025, 07:26

Donald Trump va depune jurământul la ora locală 12:00, sau 19:00, ora României. Trump a afirmat că, în primele ore ale preşedinţiei sale, va semna aproape 100 de aşa-numite „ordine executive” – directive care vizează activitatea guvernului.

Într-un discurs ţinut ieri, în faţa suporterilor săi, la Washington, Donald Trump a anunţat o parte din măsurile pe care intenţionează să le ia ca preşedinte, printre acestea numărându-se deportarea imigranţilor ilegali, desecretizarea dosarului privind asasinarea preşedintelui John F. Kennedy şi construirea unui scut antirachetă care să protejeze Statele Unite.

Reporter: Cătălin Gomboş – Donald Trump intenţionează să lanseze cea mai mare campanie de deportări din istoria Statelor Unite, milioane de migranţi ilegali riscând să fie expulzaţi din ţară. Primul ordin executiv care îi vizează pe migranţi ar urma să fie semnat de noul preşedinte chiar astăzi, însă procesul, dacă va fi dus până la capăt, ar putea lua ani de zile şi ar fi extrem de costisitor, observă Reuters. Securizarea graniţelor şi deportarea migranţilor a fost una din temele majore ale campaniei electorale a lui Trump, iar preşedintele ales a reiterat-o ieri pentru miile de suporteri veniţi la Washington să-i sărbătorească învestirea. A fost primul discurs ţinut de Trump la Washington în faţa unei astfel de mulţimi după cel din 6 ianuarie 2021, care a fost urmat de asaltul susţinătorilor săi asupra Capitoliului. Circa 1.500 de persoane au fost puse sub acuzare sau chiar condamnate în urma asaltului, iar Donald Trump a declarat că intenţionează să le graţieze pe multe dintre acestea. În discursul său de ieri, Donald Trump a mai promis şi că va desecretiza dosarele cu privire la asasinarea fostului preşedinte John F. Kennedy, a fratelui acestuia, Robert Kennedy şi a liderului mişcării pentru libertăţi civile, Martin Luther King. Toate cele trei asasinate au dat naştere la teorii ale conspiraţiei care circulă de mai bine de 5 decenii. Alte măsuri anunţate ieri de Donald Trump vizează relaxarea reglementărilor de protecţie a mediului şi intensificarea extracţiei de petrol, interzice participării atleţilor transgender la competiţiile pentru femei, eliminarea aşa-numitei „ideologii woke” din armată şi construirea unui scut antirachetă, denumit Iron Dome, la fel ca scutul israelian. Noul preşedinte a mai promis şi că va anula toate ordinele executive semnate de predecesorul său, Joe Biden.

Rador/FOTO AI