El a mai spus că SUA ‘sunt pregătite să desfăşoare un al doilea atac, mai puternic, dacă va fi nevoie’.
Potrivit lui Trump, marile companii petroliere americane vot desfăşura activităţi în Venezuela.
Caracas, capitala Venezuelei, a fost cufundată în întuneric pentru a facilita operaţiunea forţelor americane împotriva preşedintelui Nicolas Maduro, a dezvăluit Donald Trump în timpul conferinţei de presă.
‘Luminile din Caracas au fost în mare parte stinse datorită unei expertize pe care o avem’, a declarat preşedintele SUA.
Trump a confirmat că niciun militar american nu a fost ucis şi că niciun echipament nu a fost pierdut.
‘Aceasta a fost una dintre cele mai uimitoare, eficiente şi puternice demonstraţii de putere şi competenţă militară americană din istoria Americii’, a declarat Trump.
El a spus că în operaţiune au fost folosite forţe aeriene, terestre şi maritime americane.
Nicolas Maduro şi soţia sa sunt în drum spre New York, unde sunt inculpaţi pentru trafic de droguri, potrivit preşedintelui SUA.
Potrivit declaraţiei date acestei agenţii de o sursă neprecizată, încă nu este clar cine vor fi liderii europeni care vor veni la această întâlnire.
După summitul din Alaska, încheiat fără rezultate concrete, dar cu progrese, potrivit declaraţiilor lui Putin şi Trump, care s-au arătat mulţumiţi de întâlnire, preşedintele american a avut convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean şi cu un grup de lideri europeni, respectiv preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer şi secretarul general al NATO Mark Rutte.
‘Toţi am stabilit că cel mai bun mod de a încheia oribilul război dintre Rusia şi Ucraina este să ajungem direct la un acord de pace, care să pună capăt războiului, şi nu o simplă încetare a focului, care adesea nu este respectată. Preşedintele Zelenski va veni la (Washington) D.C., în Biroul Oval, luni după-amiază. Dacă totul merge bine, vom programa apoi o întâlnire cu preşedintele Putin’, a anunţat Trump într-un mesaj pe reţeaua de socializare Truth Social.
‘Am avut o întâlnire extrem de productivă şi am convenit asupra multor puncte. Au mai rămas doar câteva. Unele nu sunt foarte importante. Unul este probabil cel mai semnificativ, dar avem şanse foarte bune să-l soluţionăm’, a rezumat Trump summitul său cu Putin, în declaraţii acordat presei la încheierea summitului din Alaska.
De partea sa, Putin şi-a menţinut poziţia asupra condiţiilor sale pentru încheierea războiului, vorbind din nou despre necesitatea de abordare a ‘cauzelor profunde’ ale acestuia, a ‘preocupărilor legitime’ ale Rusiei şi a restabilirii ‘unui echilibru corect în sfera securităţii în Europe şi în lume’.
Totuşi, el s-a declarat de acord cu Trump că securitatea Ucrainei trebuie ‘asigurată’. ‘Aş dori să sper că înţelegerea la care am ajuns ne va permite să ne apropiem de acest obiectiv şi să deschidem calea către pace în Ucraina’, a adăugat Putin.
El le-a cerut Ucrainei şi susţinătorilor europeni ai acesteia să nu creeze obstacole şi să ‘nu încerce să perturbe progresul incipient prin provocări sau intrigi de culise’.
Într-un interviu acordat apoi postului Fox News, Trump a spus că a discutat cu Putin despre schimburi de teritorii, referindu-se de fapt la cedarea către Rusia a unor teritorii ale Ucrainei ocupate în prezent de armata rusă, şi despre garanţii de securitate pentru Ucraina, adăugând că ei ‘în mare parte sunt de acord’ asupra acestui subiect, dar mai rămâne de obţinut acordul Ucrainei.(AGERPRES/Imagine ilustrativă: Radio Iași)
După mai mult de două ore şi jumătate de discuţii în Alaska, ambii lideri au lăudat relaţiile dintre ei, dar Donald Trump a afirmat „Nu am ajuns acolo”.
Vladimir Putin, vorbind prin translator, a afirmat că „Este sincer interesat de încheierea conflictului”, dar a avertizat că trebuie văzute şi îngrijorările legitime ale Rusiei, care privesc securitatea. „Suntem convinşi că pentru a face înţelegerea să dureze pe termen lung trebuie să eliminăm toate rădăcinile iniţiale, cauzele primare ale acestui conflict. Şi, am spus de multe ori, să luăm în considerare toate îngrijorările legitime ale Rusiei şi să se impună un echilibru corect al securităţii în Europa şi în lume, ca întreg. Sunt de acord cu preşedintele Trump care a spus astăzi că, desigur, şi securitatea Ucrainei trebuie asigurată. Desigur. Suntem pregătiţi să lucrăm asupra acestui lucru”, a declarat preşedintele Putin.
Preşedintele Trump a afirmat că va informa Ucraina şi pe aliaţii acesteia.
La scurt timp după încheierea summitului el a declarat pentru Fox News că depinde de preşedintele Volodimir Zelenski să obţină un acord.
Întâlnirea din Alaska nu a avut rezultatul dorit de preşedintele Trump – un acord de încetare a focului. În schimb, preşedintele Putin a obţinut foarte multe. O primire cu covorul roşu, o zi în lumina reflectoarelor geopolitice şi ocazia de a împărţi scena cu liderul celei mai puternice ţări. În ultimele săptămâni, preşedintele Trump a ameninţat că va impune o abordare mai dură asupra Rusiei din cauza faptului că aceasta nu este dispusă să ajungă la un acord de încetare a focului în Ucraina. Totuşi, până în prezent Casa Albă nu şi-a pus în aplicare ameninţarea. Rador
„High Stakes!” – miză mare, a scris preşedintele Trump la plecarea către Alaska. Întâlnirea cu Vladimir Putin este prevăzută pentru ora 22:30, ora României, la Baza Elmendorf Richardson, de lângă oraşul Anchorage.
Liderul american a declarat că această întâlnire va fi una de tatonare, care să deschidă calea către o a doua reuniune, Putin-Zelenski, sau dacă va fi nevoie, Putin-Trump-Zelenski. Donald Trump a spus în avion că scopul său nu este să negocieze ceva în numele Ucrainei, ci să aducă părţile la masa discuţilor, urmând ca apoi Ucraina să decidă singură dacă va ceda sau nu teritorii Rusiei.
Un mesaj oarecum liniştitor pentru Ucraina şi aliaţii europeni, care se tem că preşedinţii celor două super-puteri ar putea impune oprirea războiului prin sacrificarea Kievului.
Sosit deja la Anchorage, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că nu face previziuni. Simbolic, poate, avea un tricou cu însemnele fostei URSS.
Pentru a face pace, preşedintele Putin doreşte anexarea celor patru regiuni ucrainene – Doneţk, Herson, Luhansk şi Zaporijjea, plus recunoaşterea anexării Crimeei, garanţii că Ucraina nu va intra în NATO şi oprirea aprovizionării acestei ţări cu armament occidental.
Preşedintele Trump a spus că vor fi schimburi de teritorii pe care Ucraina va trebui să le accepte, altfel va lupta în continuare.
Avionul lui Putin este prevăzut să aterizeze în Alaska la ora 22:00 ora României, iar Trump îl va întâmpina personal la scară. (RADOR/FOTO imagine ilustrativă)
Invitat la o serie de conferințe ale organizației Alianța, generalul a subliniat că liderul de la Kremlin ar putea folosi viitorul summit cu Donald Trump pentru a obține concesii, nu pentru a pune capăt conflictului.
În contextul tensiunilor dintre Washington, Moscova și Kiev, Breedlove a avertizat că eventualele negocieri de pace trebuie să fie bazate pe unitatea și forța colectivă a NATO.
Întrebat de către colegul nostru, Lucian Bălănuță, dacă prezența militară americană din România și Polonia ar putea fi folosită ca monedă de schimb într-un potențial acord de pace, generalul Breedlove a răspuns că îl îngrijorează mai mult atitudinea actuală a Washingtonului de a pleda pentru mutarea resurselor militare către Pacific.
„ideea ca acest subiect să facă parte dintr-un acord de pace mă îngrijorează mult mai puțin decât atitudinea actuală potrivit căreia trebuie să ne mutăm capacitățile militare în Pacific. De ceva vreme, în America, spunem că ne deplasăm capabilitățile către Pacific, iar acest lucru, în realitate, nu a afectat deloc Rusia. În timpul primului mandat al președintelui Trump, prezența noastră în Europa a crescut, investițiile în facilitățile militare americane din Europa au crescut, iar implicarea noastră în exerciții de amploare, precum Trident Juncture și altele, a crescut. Deci, în pofida tuturor discuțiilor despre o retragere din Europa, noi am crescut. Dar acum suntem, cu adevărat, în situația de a muta o parte din echipamente și capacități din Europa pentru a ne sprijini mai bine eforturile din Pacific.”
Generalul Philip Breedlove a apreciat creșterea cheltuielilor de apărare ale NATO, dar a atras atenția că Europa trebuie să fie pregătită să se susțină singură dacă Statele Unite reduc implicarea.
Declarațiile generalului au fost făcute într-o discuție online moderată de jurnalistul și omul de media John Florescu, în cadrul seriei „Alianta Conversations”, eveniment dedicat analizei relațiilor transatlantice și securității europene.
Ucraina nu va fi de acord cu nicio înţelegere de pace negociată de Statele Unite şi Rusia fără implicarea Kievului
Publicat de Gabriela Rotaru,
14 februarie 2025, 05:50 / actualizat: 14 februarie 2025, 7:28
Zelenski urmează să se întâlnească azi, la München, cu prilejul Conferinţei anuale de Securitate, cu vicepreşedintele american JD Vance, după ce Donald Trump şi Vladimir Putin au convenit telefonic să înceapă imediat negocierile pentru a pune capăt războiului.
Trump a declarat, în urma conversaţiei, că aderarea Ucrainei la NATO nu este practică, iar revenirea ei la graniţele dinaintea invaziei ruse este improbabilă.
Afirmaţiile preşedintelui american au nemulţumit Ucraina şi au contrariat ţările europene, care le consideră o capitulare în faţa Rusiei şi un pericol pentru securitatea continentului.
Corespondentul RRA în Germania, Vlad Drăghicescu relatează: La fel ca în alte capitale europene, nervozitatea este în creştere şi la Berlin. Cancelarul Olaf Scholz a sublinat aseară că europenii nu pot accepta ca preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, să ia decizii de unii snguri şi să impună Ucrainei un dictat de pace. „Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că în Germania nu va mai exista niciodată război. Sunt cuvinte cu siguranţă tulburătoare, dar ele fac parte din adevăr, pentru că în aceste zile este vorba despre război şi pace în Europa.” Iniţiativa lui Trump privind Ucraina îl îngrijorează şi pe liderul creştin-democrat Friedrich Merz, cel mai probabil viitor cancelar federal, potrivit sondajelor. Vicepreşedintele american JD Vance va transmite vineri europenilor la Conferinţa de Securitate de la München un mesaj brutal. Va fi un mesaj de confruntare, a declarat şeful Uniunii Creştin-Democrate, aseară, la un post de televiziune. Europa trebuie să poată răspunde fără echivoc, a spus domnul Merz, potrivit căruia ziua de astăzi va avea urmări importante şi va intra în istorie. Ministrul apărării federal, Boris Pistorius, a descris schimbarea bruscă de curs a Statelor Unite ca fiind un semnal de armă şi un motiv în plus pentru continuarea consolidării militare în statele partenere NATO din Europa. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
