Statele Unite ar putea pune punct războiului din Iran în două-trei săptămâni (Donald Trump)

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 aprilie 2026, 08:00

Pe de altă parte, Emiratele Arabe Unite, un aliat al Statelor Unite, ar face presiuni pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz cu forţa şi ar fi gata să participe cu armata sa la acest efort.

De partea cealaltă, Teheranul a lansat noi atacuri în direcţia unor ţări din Golf şi ameninţă că, începând din această seară, va ataca şi obiective care ţin de unele dintre cele mai importante companii americane.

„Vom pleca foarte curând, în două – trei săptămâni”, a declarat Donald Trump presei acreditate la Casa Albă. Preşedintele american, care diseară va susţine în direct un discurs catalogat drept important despre război, a adăugat că nu este nevoie ca, înainte ca războiul să înceteze, să se şi ajungă la o înţelegere cu Iranul, transmite Reuters. Declaraţiile arată o nouă schimbare a discursului la Washington. La începutul războiului, Donald Trump a spus că acesta nu va dura mai mult de patru săptămâni, termen care a fost deja depăşit, iar în ultimele zile a insistat că au loc negocieri şi că Iranul este pe punctul de a accepta 15 solicitări făcute de Statele Unite pentru a pune capăt războiului. Reprezentanţii Teheranului au negat în repetate rânduri că ar avea loc negocieri directe şi au respins, totodată, pretenţiile americane. Ministrul de externe, Abbas Aragchi, a afirmat chiar ieri că ţara sa este pregătită să lupte atât timp cât va fi nevoie. Pe de altă parte, Iranul a ameninţat cu atacuri unele din cele mai mari companii americane, inclusiv Apple, Microsoft, Google, Meta, IBM, HP, Intel, Tesla, Boeing şi JP Morgan. Potrivit Teheranului, companiile din domeniul tehnologiei ar ajuta Statele Unite şi Israelul să găsească responsabilii care sunt ulterior asasinaţi, astfel încât ele reprezintă ţinte legitime şi vor fi vizate dacă un singur responsabil iranian va mai fi ucis. Iranul şi-a continuat şi atacurile în direcţia unor ţări din Golf, iar în această dimineaţă dronele au lovit rezervoare de combustibil pe aeroportul internaţional din Kuweit, Bahrainul a fost, de asemenea, lovit. Între timp, The Wall Street Journal scrie că Emiratele Arabe Unite încearcă să convingă Statele Unite să lanseze, alături de aliaţi, o operaţiune de deblocare a Strâmtorii Ormuz, la care sunt gata să participe. (Rador/ FOTO imagine generată cu AI)

Donald Trump ameninţă că, dacă Strâmtoarea Ormuz nu e deblocată în 48 de ore, termocentralele iraniene vor fi distruse

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 martie 2026, 10:44

Teheranul ameninţă la rândul său că va distruge infrastructura strategică din Golf.

Pe de altă parte, Iranul a continuat lansările de rachete, printre ţinte numărându-se o importantă bază americano-britanică din Oceanul Indian şi oraşul Dimona, care este asociat cu programul nuclear al Israelului.

Ameninţarea lui Donald Trump că va ordona distrugerea termocentralelor iraniene marchează încă o schimbare a retoricii preşedintelui american, care a declarat anterior că Statele Unite nu vizează sistemul energetic iranian. Totodată, Donald Trump îi ceruse Israelului să nu mai vizeze ţinte din industria energetică, după ce aviaţia israeliană a bombardat câmpul gazifer South Pars, iar iranienii au răspuns atacând cel mai important centru de procesare a gazelor din Qatar.

Acum, Iranul ameninţă că, dacă îi vor fi atacate termocentralele, va bombarda în ţările din Golf infrastructura energetică şi de tehnologie a informaţiei, dar şi uzine de desalinizare a apei, transmite France Press.

Escaladarea atacurilor reciproce asupra infrastructuri energetice ar pune o presiune suplimentară pe pieţele de energie, puternic afectate de bombardamentele de până acum şi mai ales de blocarea Strâmtorii Ormuz, prin care, în mod normal, trece 20% din petrolul vândut la nivel global.

Între timp, Iranul şi-a continuat atacurile, lansând două rachete cu rază de 4.000 de km asupra insulei Diego Garcia, unde se află o importantă bază americano-britanică. Teoretic, Iranul nu ar fi trebuit să aibă în arsenal astfel de rachete cu o rază suficient de mare pentru a atinge capitalele europene. Pe de altă parte, aseară, rachete iraniene au trecut de sistemele antiaeriene din două oraşe israeliene, Arad şi Dimona, acesta din urmă, aflat la doar câţiva kilometri de centrala nucleară a Israelului. Zeci de persoane au fost rănite în cele două atacuri. (Rador/ ro.wikipedia.org)

România, între Bruxelles și Washington. Reforme interne și mize globale

Prezența președintelui Nicușor Dan la Washington, la reuniunea Consiliului pentru Pace, inițiată de Donald Trump, și decizia Curții Constituționale a României privind reforma pensiilor magistraților sunt subiectele ediției de săptămâna aceasta ale emisiunii „Imperativ”.

Publicat de isoreanu, 20 februarie 2026, 08:11

Două teme majore de dezbatere, la emisiunea „Imperativ” de vineri, 20 februarie, după știrile orei 14,00: participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace de la Washington și decizia Curții Constituționale de a declara constituțională legea privind reforma pensiilor magistraților. Două teme importante și o întrebare: încotro se îndreaptă România?

Invitații ediției sunt Ana Maria Albulescu, cercetător în studii de pace și conflict la Universitatea din Tartu, Estonia, și consultantul în comunicare.

Realizator, Ioana Soreanu.

Emisiunea poate fi urmărită și în format video-live pe pagina noastră de Facebook și pe contul nostru de YouTube.

Donald Trump a spus că acordul privind Groenlanda este încă în curs de negociere

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 ianuarie 2026, 17:00

Într-un interviu acordat Fox Business Network de la Davos, dl Trump a recunoscut, de asemenea, impactul insistenţei sale pentru Groenlanda asupra pieţelor globale şi a spus că nu intenţionează să plătească pentru a achiziţiona insula.

„Detaliile sunt într-adevăr în curs de negociere acum. Dar, în esenţă, este vorba de acces total. Este – nu există sfârşit, nu există limită de timp”, a spus dl Trump în marja Forumului Economic Mondial. „Am observat că piaţa bursieră a crescut foarte substanţial după ce am anunţat-o”, a declarat el pentru programul „Mornings with Maria” de la FBN.

Întrebat despre posibilitatea ca europenii să vândă acţiuni şi obligaţiuni americane, el a adăugat: „Dacă o fac, o fac. Dar dacă s-ar întâmpla asta, ar exista o represalii majore din partea noastră şi avem toate cărţile”. Donald Trump a început să lanseze ideea achiziţionării Groenlandei după ce şi-a preluat noul mandat, anul trecut, dar şi-a intensificat retorica în ultimele săptămâni, ameninţând cu o taxă vamală de 10% opt ţări europene, ceea ce i-a zdruncinat pe investitori. Şi-a continuat presiunile într-un discurs de peste o oră rostit miercuri la Davos, înainte de a se întâlni cu secretarul general al NATO şi de a anunţa planuri privind un nou acord care nu a fost încă definit. Întrebat joi cât este dispus să plătească pentru teritoriul semi-autonom, el a adăugat: „Nu va trebui să plătim nimic altceva decât faptul că vom construi Domul de Aur”. Donald Trump a spus că orice acord va permite „acces total” la Groenlanda, inclusiv pentru armată: „Primim tot ce ne dorim, fără costuri”. (Rador/ FOTO AI)

Parlamentul European a decis să suspende ratificarea acordului comercial cu SUA

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 ianuarie 2026, 18:17

Există un ”acord majoritar” al grupurilor politice pentru a îngheţa acordul comercial încheiat anul trecut între Statele Unite şi UE, a dat asigurări lidera grupului S&D, Iratxe Garcia Perez, în faţa jurnaliştilor.

Grupul Partidului Popular European (PPE), cel mai numeros din Parlamentul European, a confirmat suspendarea discuţiilor referitoare la acest acord. Încheiat în vara anului trecut, el prevede taxe vamale de 15% asupra exporturilor europene către SUA şi suprimarea taxelor în ceea ce priveşte exporturile americane către Uniunea Europeană.

”A nu le permite companiilor americane să aibă acces fără taxe vamale la piaţa europeană este un instrument foarte puternic”, a dat asigurări marţi liderul grupului PPE, germanul Manfred Weber.

”Este o pârghie extrem de solidă. Nu cred că întreprinderile vor fi de acord să renunţe la piaţa europeană”, a subliniat, la rândul său, eurodeputata franceză Valerie Hayer, lidera grupului europarlamentar Renew Europe.

În schimb, o parte a extremei drepte s-a pronunţat contra îngheţării acestui accord. ”Credem că este o greşeală”, a indicat co-liderul grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) Nicola Procaccini.

Grupul europarlamentar ‘Patrioţi pentru Europa’, prezidat de francezul Jordan Bardella, s-a declarat favorabil ”suspendării” acestui acord.

Îngheţarea discuţiilor din interiorul Parlamentului European împiedică ratificarea acordului şi, implicit, aplicarea sa.

Donald Trump a ameninţat sâmbătă mai multe ţări europene – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franţa, Germania, Regatul Unit, Olanda şi Finlanda – că le va impune tarife vamale suplimentare până când va fi încheiat ‘un acord pentru vânzarea completă şi integrală a Groenlandei’. Această suprataxă, de 10%, va deveni efectivă din 1 februarie şi ar putea ajunge la 25% la 1 iunie acest an, a declarat liderul american. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

Statele Unite au transmis în mod clar că nu vor să renunţe la revendicările lor cu privire la Groenlanda

Publicat de Gabriela Rotaru, 15 ianuarie 2026, 07:00

Daniela Vasilescu – Preşedintele american Donald Trump a reiterat ieri că vrea ca Statele Unite să obţină Groenlanda şi a spus că Danemarca nu este capabilă să asigure securitatea acestei insule în cazul în care Rusia sau China ar dori să o ocupe. Declaraţia a fost făcută în aceeaşi zi în care la Casa Albă a avut loc o întrevedere pe tema Groenlandei între preşedintele J.D. Vance şi secretarul de stat american Marco Rubio, pe de o parte, şi miniştrii de externe ai Danemarcei şi Groenlandei, pe de altă parte. Aceştia din urmă au declarat după întrevedere că Statele Unite şi Danemarca vor forma în săptămânile următoare un grup de lucru pentru a discuta o serie de preocupări legate de Groenlanda. Şeful diplomaţiei daneze, Lars Løkke Rasmussen, a mai spus că el şi colegul său nu au reuşit să schimbe poziţia americană şi că este clar că preşedintele îşi doreşte să cucerească Groenlanda. Partea americană a evocat anterior două variante pentru preluarea Groenlandei, cumpărarea insulei sau capturarea acesteia pe cale armată. Înainte de întrevederea de la Washington, Danemarca a anunţat că îşi va consolida prezenţa militară în Groenlanda, iar Germania şi Suezia au spus, de asemenea, că vor trimite misiuni militare simbolice în insulă. Aceasta are o poziţie strategică, mai ales în perspectiva deschiderii rutelor maritime nordice, ca urmare a încălzirii globale. În plus, Groenlanda are rezerve importante de minerale strategice, dar acestea sunt greu accesibile din cauza climatului şi a lipsei infrastructurii. (Rador/ FOTO AI)

Volodimir Zelenski se va întâlni cu Donald Trump la reşedinţa de la Mar-a-Lago din Florida

Publicat de Gabriela Rotaru, 28 decembrie 2025, 07:58

Întrevederea are loc după un nou atac masiv al Rusiei asupra Kievului şi noi ameninţări lansate de Vladimir Putin că îşi va atinge obiectivele cu forţa.

Volodimir Zelenski se va întâlni cu Donald Trump la reşedinţa acestuia de la Mar-a-Lago, Florida, şi speră să-l convingă să accepte cea mai recentă variantă a planului de pace, care pleacă de la propunerea lansată de Statele Unite în urmă cu aproape o lună. Kievul e dispus să facă unele concesii majore, să renunţe la aderarea la NATO şi să-şi retragă forţele din Donbas. Dar există două condiţii-cheie.

În primul rând, Ucraina vrea garanţii similare articolului 5 din Carta NATO, care prevede că un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor. În al doilea rând, Kievul îşi va retrage forţele din Donbas doar dacă şi Rusia face acelaşi lucru. O altă variantă pe care Ucraina ar putea să o agreeze prevede îngheţarea conflictului de-a lungul liniei frontului. Problema e că Rusia a transmis în repetate rânduri că vrea ca Ucraina să renunţe la propriile teritorii şi să cedeze nu doar Donbasul, unde forţele Kievului mai controlează câteva oraşe puternic fortificate, la care ruşii nici măcar nu au reuşit să ajungă în cei patru ani de război, ci şi o parte din sudul Ucrainei. Este vorba, în primul rând, de regiunile Herson şi Zaporojie, însă Vladimir Putin şi adjuncţi ai săi au vorbit în repetate rânduri şi despre ceea ce numesc Novorusia, adică tot sudul Ucrainei până la graniţa cu România. De altfel, chiar ieri, Putin a spus din nou că Moscova îşi va atinge obiectivele cu forţa, dacă va fi nevoie. Noile ameninţări ale lui Putin au fost făcute după un nou atac rusesc masiv contra Kievului, cu peste 500 de drone şi 40 de rachete. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Negocierile de pace pentru Ucraina avansează rapid

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 noiembrie 2025, 09:25

Rusia a dat însă un prim semnal că, în continuare, nu este dispusă să renunţe la cererile sale, considerate de Ucraina şi de aliaţii europeni ai acesteia drept o capitulare.

Emisarul special al Casei Albe, Steve Witkoff, se va deplasa săptămâna viitoare la Moscova, pentru a discuta despre planul de pace propus de americani, a declarat preşedintele Donald Trump, care a adăugat că este posibil ca ginerele său, Jared Kushner, să-l însoţească pe Witkoff, transmite Reuters. Cei doi au fost implicaţi, de altfel, în redactarea planului de pace şi s-au întâlnit, în Florida, cu emisarul lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev. Bloomberg scrie în ediţia sa de ieri că Witkoff chiar i-ar fi sfătuit pe ruşi cum să îi „vândă” lui Donald Trump planul de pace, despre care numeroşi analişti din presa internaţională, dar şi oficiali occidentali şi politicieni americani, afirmă că, în varianta sa iniţială, conţinea aproape toate pretenţiile Moscovei. Între timp, planul a suferit modificări în urma negocierilor dintre Statele Unite şi Ucraina, iar preşedintele Donald Trump a declarat ieri că mai sunt doar câteva aspecte care trebuie convenite. Donald Trump a adăugat că Rusia a fost de acord să facă unele concesii, dar nu a precizat despre ce este vorba. Totodată, liderul american a anunţat că nu există vreun termen-limită pentru încheierea negocierilor, după ce, anterior, îi dăduse Ucrainei până mâine să accepte planul. În ceea ce priveşte Rusia, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a spus că planul trebuie să respecte „litera şi spiritul” înţelegerii la care Donald Trump şi Vladimir Putin ar fi ajuns în cursul întrevederii pe care au avut-o în Alaska în august. Lavrov a sugerat că, în caz contrar, Moscova ar putea respinge planul de pace.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Donald Trump a fost primit de familia regală britanică în prima zi a vizitei de stat în Regatul Unit

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 septembrie 2025, 07:11

La coborârea din elicopter, pe peluza castelului, cuplul prezidenţial a fost întâmpinat de prinţul moştenitor William şi de soţia sa, Catherine, iar ulterior de Regele Charles al III-lea şi de Regina Camilla.

Vizita a început cu o desfăşurare spectaculoasă de fast regal, de care liderul american este mare amator, şi o ceremonie militară de o anvergură fără precedent, în care au fost implicaţi 1.300 de membri ai armatei britanice.

După o salvă de tun trasă din castel, cele trei cupluri au participat la o procesiune în caleşti în incinta domeniului regal.

Pe lângă depunerile de flori la mormântul Reginei Elisabeta a II-a, decedată în septembrie 2022, mai sunt programate o defilare aeriană şi tradiţionalul banchet regal cu circa 150 de invitaţi.

Donald Trump este nepopular în Regatul Unit, iar mii de persoane au protestat miercuri în centrul Londrei faţă de vizita sa. (Rador/ FOTO Arhivă / facebook.com/DonaldTrump)

Mai mulţi lideri europeni au anunţat că i se vor alătura luni preşedintelui ucrainean la discuţiile cu Donald Trump

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 august 2025, 06:00

Volodimir Zelenski a fost duminică la Bruxelles, unde a participat împreună cu omologii săi europeni la o întâlnire virtuală menită a stabili agenda discuţiilor cu dl Trump.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat importanţa protejării Ucrainei împotriva oricăror noi agresiuni: „Ucraina trebuie să fie capabilă să îşi menţină suveranitatea şi integritatea teritorială. Forţele armate ucrainene nu trebuie supuse niciunei limitări privind cooperarea cu ţări terţe sau sprijin din partea acestora. Aşa cum am spus deseori, Ucraina trebuie să devină un arici de oţel, indigerabil pentru potenţiali invadatori”. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Volodimir Zelenski: Refuzul Rusiei de a accepta un armistiţiu complică eforturile de a pune capăt războiului

Publicat de Gabriela Rotaru, 17 august 2025, 08:02

Zelenski merge luni la Washington pentru discuţii cu preşedintele Donald Trump după întâlnirea acestuia cu Vladimir Putin.

Într-o schimbare radicală de poziţie după discuţiile din Alaska cu liderul de la Kremlin, Donald Trump a spus că doreşte încheierea directă a unui acord de pace, fără un armistiţiu prealabil care, spune preşedintele american, adesea nu rezistă. Este exact varianta susţinută de Putin, care refuză o încetare a luptelor înaintea începerii negocierilor. „žObservăm că Rusia respinge numeroasele apeluri de armistiţiu şi nu a stabilit când va opri uciderile. Acest lucru complică situaţia”ť, spune Zelenski într-un comunicat pe platforma X. Preşedintele ucrainean, care a discutat la telefon cu Trump, după summitul acestuia cu Putin, a cerut o pace reală şi durabilă, adăugând în acelaşi timp că focul trebuie să înceteze şi uciderile să se oprească.

Potrivit surselor BBC, Trump i-ar fi prezentat lui Zelenski oferta de pace a lui Putin, care ar impune Ucrainei să se retragă din regiunea Donbas în schimbul îngheţării liniilor frontului în Zaporojie şi Herson. Preşedintele ucrainean a respins deja varianta cedării teritoriilor pe care le mai controlează în Donbas, spunând că acestea ar putea fi folosite ca rampă de lansare pentru viitoare atacuri ruseşti. Înainte de vizita la Washington, Zelenski discută în această după amiază cu liderii ţărilor care susţin Ucraina, inclusiv România, din aşa-numita „coaliţie a voluntarilor”. CNN transmite că cel puţin unul din liderii europeni va fi prezent mâine la întâlnirea dintre Zelenski şi Trump. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Lideri europeni, oficiali ai Uniunii Europene şi ai NATO au programată o videoconferinţă cu preşedintele american Donald Trump

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 august 2025, 16:32

România va fi reprezentată de preşedintele Nicuşor Dan. Se încearcă obţinerea unor poziţii puternice în faţa Rusiei, pe fondul temerilor generate de afirmaţiile preşedintelui american că Ucraina va trebui să cedeze teritorii Moscovei, lucru inacceptabil pentru Kiev şi aliaţii europeni.

Potrivit CNN, preşedintele Ucrainei a ajuns deja la Berlin.

Între timp, ministerul rus de externe a catalogat drept „nesemnificativă” întâlnirea de astăzi şi a arătat că, în loc să ajute procesul de pace din Ucraina, Europa mai degrabă îl sabotează.

Pe front, Rusia a înregistrat în ultimele luni progrese constante în faţa Ucrainei.

Institutul American pentru Studii de Război a arătat că Moscova a înregistrat ieri cel mai mare avans zilnic pe teritoriul ucrainean în decurs de peste un an. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Preşedintele Nicuşor Dan a semnat declaraţia comună a liderilor europeni dinaintea întâlnirii Trump-Putin

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 august 2025, 16:49

Într-un mesaj pe internet, şeful statului anunţă că a semnat declaraţia comună de dinaintea întâlnirii de vineri din Alaska dintre preşedintele american, Donald Trump, şi cel rus, Vladimir Putin, declaraţie prin care liderii europeni afirmă fără echivoc că pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranităţii şi integrităţii şi teritoriale a acestei ţări şi fără ca poporul ucrainean să îşi decidă liber viitorul.

Mâine, Nicuşor Dan va participa prin videoconferinţă la summitul „Coaliţiei bunăvoinţei”, formată din statele membre ale Uniunii Europene sau ale NATO care susţin Ucraina.(Rador/ FOTO presidency.ro)

Taxe vamale suplimentare pentru ţările cu care Washingtonul nu a încheiat acorduri comerciale cadru

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 august 2025, 11:49

Potrivit unui responsabil al administraţiei americane, ordinul prezidenţial intră în vigoare de la 7 august şi nu de azi, cum avertizase Trump, pentru a da timp serviciilor vamale americane să se organizeze pentru colectă.

Casa Albă susţine într-un document că măsurile vizează „restructurarea comerţului global în beneficiul lucrătorilor americani”.

Majoritatea ţărilor sunt supuse unor tarife vamale de 15%, dar câteva se confruntă cu rate mai mari, cum ar fi Africa de Sud cu 30%, Serbia cu 35 şi Elveţia cu 39 de procente.

Industriaşii elveţieni care se bazează în mare măsură pe exporturi au cerut astăzi guvernului să continue negocierile cu administraţia Trump pentru a obţine o scădere a tarifelor.

De altfel, chiar şi acordurile încheiate până în prezent sunt adesea doar cadre de negocieri cu detalii destul de vagi, care ar trebui să conducă ulterior la documente mai detaliate.

Uniunea Europeană, care a obţinut o impozitare cu 15% a mărfurilor exportate în Statele Unite, faţă de cele 30 de procente stabilite iniţial de Trump, susţine că înţelegerea este doar un prim pas, după ce mai multe ţări membre s-au arătat nemulţumite.

De pe lista ţărilor taxate prin decretul de ieri lipseşte Mexicul, păsuit cu 90 de zile.

Canada, în schimb, celălalt partener al Statelor Unite în tratatul nord-american de liber schimb, are de înfruntat o creştere a tarifelor de la 25 la 35%, după ce Casa Albă a acuzat guvernul canadian că a luat măsuri de represalii împotriva Statelor Unite, iar Donald Trump l-a criticat pe premierul Mark Carney pentru intenţia de a recunoaşte statul palestinian din septembrie. O incertitudine persistă însă în privinţa Chinei, a doua putere economică a lumii, cu care Statele Unite n-au ajuns încă la un compromis de prelungire a armistiţiului comercial pentru reducerea tarifelor. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Uniunea Europeană şi Statele Unite au ajuns la un acord comercial care prevede taxe vamale de 15%

Publicat de Gabriela Rotaru, 28 iulie 2025, 09:37

Acordul a fost anunţat după negocierile dintre şefa Comisei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele american, Donald Trump.

Cei doi s-au întâlnit în Scoţia unde liderul de la Casa Albă îşi vizitează terenurile de golf pe care le deţine. Potrivit preşedintelui american, Uniunea Europeană promite investiţii şi achiziţii energetice de sute de miliarde de dolari, iar von der Leyen spune că, prin acest acord, Statele Unite vor înlocui Rusia ca furnizor de petrol şi gaz pentru Uniune.

Anterior acestui anunţ, Uniunea Europeană avea perspectiva unor tarife de 30% începând cu 1 august, astfel că noile tarife de 15% par, teoretic, o variantă mai bună, deşi europenii sperau la 10%. Tarifele de 15% se vor aplica majorităţii produselor europene importate din Statele Unite, inclusiv pentru industria auto şi pentru produse farmaceutice. Ursula von der Leyen anunţa că există şi produse, atât europene, cât şi americane, pentru care nu vor exista tarife în schimbul comercial dintre cele două blocuri. Este cazul industriei aeronautice, anumitor produse chimice, semiconductorilor şi anumitor produse agro-alimentare. Un alt element al acordului este creşterea colaborării în sectorul energetic, iar Ursula von der Leyen anunţa că Europa va importa circa 750 de milioane de metri cubi gaz american, pentru a elimina integral gazul rusesc din mixul energetic european.

Ursula von der Leyen: Această cantitate este împărţită pe trei ani, câte 250 de milioane în fiecare an. În Europa intră încă prea mult gaz lichefiat rusesc pe diverse rute şi vrem că acest lucru să ia sfârşit, de aceea este binevenit să cumpărăm mai mult LNG american, care este o sursă mai bună şi de încredere, şi cam 750 de milioane de metri cubi estimăm că putem importa în trei ani.

Ursula von der Leyen recunoaşte că noile tarife de 15% vor reprezenta o problemă pentru anumite sectoare europene, însă Uniunea continua să caută pieţe noi de desfacere la nivel global. Pe de altă parte, însă, noul acord, spune ea, va aduce stabilitate şi predictibilitate pentru companii şi consumatori în condiţiile unei perioade tulburi la nivel global. În fine, un alt punct al înţelegerii este că Europa şi Statele Unite vor încerca să găsească împreună soluţii pentru a face faţă supraproducţiei globale de oţel şi aluminiu, care presează cele două pieţe. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Discuţii între şefa Comisiei Europeene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele american, Donald Trump privind taxele vamale

Publicat de Gabriela Rotaru, 27 iulie 2025, 08:01

Liderul de la Casa Albă a evaluat şansele unui acord la 50%. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Donald Trump şi Vladimir Putin au avut o nouă convorbire telefonică

Publicat de Gabriela Rotaru, 5 iunie 2025, 07:00

Cei doi au avut ieri o nouă convorbire telefonică de o oră şi 15 minute, în care au discutat despre atacurile ucrainene şi Iran. La câteva ore după discuţie, ruşii au bombardat din nou obiective civile din Ucraina, cel puţin 17 persoane fiind rănite.

În direct cu detalii acum, Cătălin Gomboş: A fost o convorbire bună, dar nu una care să ducă imediat la pace, a declarat liderul american, care a adăugat că Vladimir Putin i-a spus în termeni fermi că va trebui să răspundă la recentele atacuri asupra bazelor aeriene. Reuters notează că Putin nu s-a pronunţat public în privinţa atacurilor, dar a abordat problema într-o întâlnire cu miniştrii săi. Atacul simultan cu drone al Ucrainei a vizat bombardiere strategice pe care Rusia le foloseşte pentru a lansa rachete asupra oraşelor ucrainene. Bombardierele respective sunt capabile să poarte şi arme nucleare şi fac parte din aşa-numita triadă nucleară a Moscovei, alături de rachetele intercontinentale şi cele balistice cu care sunt echipate submarinele. Ucraina afirmă că ar fi distrus circa o treime din flota rusească de bombardiere strategice, iar propagandiştii Kremlinului au reacţionat cu furie, afirmând că atacurile ucrainene justifică un răspuns cu arme nucleare. Aerodromurile au fost lovite pe fondul intensificării campaniei ruseşti de bombardamente asupra Ucrainei, dar şi a ofensivei de-a lungul liniei frontului. De altfel, Rusia a bombardat din nou azi-noapte Ucraina, ţinta principală fiind al doilea oraş ca mărime al ţării, Harkov, unde cel puţin 17 civili au fost răniţi în zone rezidenţiale lovite de forţele Moscovei. Pe de altă parte, cresc tot mai mult şi pierderile înregistrate de ruşi. Cel mai recent studiu arată că se apropie de un milion de morţi şi răniţi şi că acest număr va fi atins în perioada următoare. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Administraţia Trump interzice complet Universităţii Harvard să mai înscrie studenţi străini

Publicat de Gabriela Rotaru, 23 mai 2025, 09:30

Secretarul pentru Securitatea Internaţională, Kristi Noem, a scris pe X că administraţia a revocat „certificarea programului pentru studenţi şi schimburi de vizitatori” de la Harvard, ca urmare a nerespectării legii.

Harvard a calificat această mişcare drept „ilegală”. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Președintele american, Donald Trump, amână cu trei luni introducerea taxelor majorate pentru importuri

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 aprilie 2025, 07:50

Importantul indice S&P 500 a înregistrat ieri o creştere de 9,5%, în timp ce indicele Nikkei al bursei japoneze a crescut în această dimineaţa cu 8%.

Bursele par să se stabilizeze după ce, în săptămâna care a trecut de la anunţarea taxelor, înregistraseră pierderi de mii de miliarde de dolari.

CNN scrie că Donald Trump a decis să amâne mărirea taxelor vamale tot ca o reacţie la evoluţiile de pe pieţele financiare, pe fondul riscului unei prăbuşiri a valorii obligaţiunilor guvernamentale americane.

Preşedintele american, care cu doar o zi mai devreme spunea că nu va renunţa la taxe, a admis că a observat nervozitatea de pe piaţa obligaţiunilor.

Pe de altă parte, echipa lui Trump insistă că totul a făcut parte dintr-un plan menit să avantajeze Statele Unite la negocieri.

Bursa de pe Wall Street a crescut rapid şi spectaculos ieri, după ce preşedintele Trump a anunţat pe platforma sa socială Truth Social că va suspenda timp de 90 de zile uriaşele tarife pe care le-a anunţat miercurea trecută şi care au condus la prăbuşirea drastică, timp de câteva zile consecutiv, a bursei americane. Trump va menţine pentru toate ţările taxe vamale de 10%, dar a decis, în urma reacţiei Chinei, care a anunţat tarife de 84% asupra importurilor americane, să crească şi mai mult taxele vamale impuse Beijingului, până la 125%. Donald Trump şi-a declarat deschiderea faţă de o întâlnire cu preşedintele Chinei, XI Jinping, pentru a discuta problema. Mai mult de 75 de ţări negociază acum cu Statele Unite, a arătat Donald Trump. Aceasta a fost strategia lui tot timpul, a comentat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, care a spus reporterilor că preşedintele Trump se va implica personal în negocierile pentru acorduri comerciale cu ţările individuale. Trump a creat, a spus Bessent, un maxim avantaj în negocieri. (Rador/ FOTO Foto: Arhivă / facebook.com/DonaldTrump)

Noua politică de taxe vamale a Administraţiei Trump a stârnit primele proteste de amploare în Europa şi în Statele Unite

Publicat de Gabriela Rotaru, 6 aprilie 2025, 07:11

Corespondenta RRA în Statele Unite, Doina Saiciuc: „Luaţi mâinile de pe democraţia noastră” – protestele de ieri din întreaga Americă, cele mai masive proteste anti-Trump şi anti-Musk de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, generic numite „Hands of!”. A fost o uriaşă mobilizare naţională, condusă de o coaliţie de grupuri de masă menite, potrivit organizatorilor, să pună capăt celei mai flagrante capturări a puterii din istoria modernă.

Sute de mii de demonstranţi au protestat împotriva preşedintelui Trump şi a administraţiei sale în mai mult de 1.000 de oraşe, în toate cele 50 de state americane.

Protestatarii au cerut încetarea influenţei miliardarilor cu referire directă la Elon Musk, a agresivei corupţii a administraţiei, încetarea tăierilor din domeniul securităţii sociale şi îngrijirii medicale, încetarea atacurilor împotriva imigranţilor şi a comunităţilor marginalizate.

Protestele au avut loc după două zile, calificate drept un adevărat carnagiu la Bursa de pe Wall Street, unde principalii indici s-au prăbuşit la niveluri istorice, după impunerea de către preşedintele Trump masivului val de noi tarife asupra importurilor.

Oamenii au purtat steaguri americane şi ucrainene, pancarte prin care cereau apărarea Constituţiei, unii demonstranţi purtând costume de clovn. Citez: „am ales un clovn şi acum avem un circ”, închei citatul.

Casa Albă a respins protestele care, citez: „nu îl vor îndepărta pe Trump de la a-şi onora promisiunile de a face guvernul mai eficient şi mai responsabil”, închei citatul. (Rador/ FOTO

Noile taxe vamale anunţate de Donald Trump ar putea duce la o scădere cu 1% a volumului de mărfuri tranzacţionate la nivel global

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 aprilie 2025, 08:17

OMC gestionează în prezent 74% din comerţul global, faţă de 80% la începutul anului, înainte de anunţarea primelor taxe.

Directorul-general al OMC şi-a exprimat, totodată, îngrijorarea că impunerea de taxe reciproce ar putea duce la un război comercial.

La avertismentele OMC se adaugă temerile legate de posibilitatea declanşării unei recesiuni economice la nivel global. Acestea au fost alimentate şi de impactul pe care anunţarea noilor tarife le-a avut asupra burselor din lume, în special cea din Statele Unite, care a pierdut ieri 2.500 de miliarde de dolari, cel mai mare declin înregistrat într-o zi de la pandemie încoace.

Corespondenta RRA la Washington, Doina Saiciuc, ne spune mai multe: Ofensiva tarifelor a preşedintelui Trump a aruncat ieri bursa de pe Wall Street în cea mai neagră zi a sa din anul 2020 încoace, de la vârful pandemiei de coronavirus, anulând 2.500 de miliarde de dolari din bursă. Standard and Poor’s a scăzut cu aproape cinci procente, după un declin care avusese loc deja în ultimele cinci din şase săptămâni, când s-au intensificat îngrijorările în mijlocul discuţiilor despre creşterea tarifelor. Dolarul a suferit, pe de altă parte, cel mai mare declin al său din 2022 încoace. Valul de noi tarife care se aşteaptă să-i coste pe consumatorii americani şi mediile de afaceri americane miliarde de dolari ameninţă să schimbe radical perspectiva economică. Analiştii economici spun că nivelul noilor tarife este absolut masiv şi, dacă ele vor fi menţinute trei luni de zile, rezultatul va fi o recesiune. Compania producătoare de automobile Jeep Dodge Chrysler Stellantis a concediat deja temporar 900 de muncitori la cinci fabrici din Michigan şi Indiana, a închis pentru două săptămâni fabrica din Windsor, Ontario, şi a suspendat producţia în fabricile din Canada şi Mexic. Între timp, secretarul comerţului, Howard Lutnick, a apărat la o serie de televiziuni politica tarifelor care va conduce, crede el, „la cea mai extraordinară renaştere a producţiei în America”. (Rador/ FOTO facebook.com/DonaldTrump/ arhiva)

Donald Trump a anunţat taxe vamale de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană

Publicat de Gabriela Rotaru, 3 aprilie 2025, 07:54

Noilor tarife se adaugă celor impuse pentru aluminiu, oţel şi automobile, iar Uniunea a anunţat că va răspunde cu măsuri în oglindă.

Experţii spun că războiul comercial declanşat de preşedintele Statelor Unite va duce la scumpiri de produse pentru americani şi va antrena scăderea economiei mondiale. Însă, potrivit corespondentei noastre la Washington, Doina Saiciuc, la ceremonia organizată la Casa Albă, Trump a spus că vrea să echilibreze deficite comerciale de sute de miliarde de dolari şi să readucă bogăţia Americii.

Donald Trump: Aceasta este ziua eliberării de mult aşteptată.

Preşedintele Trump a anunţat aseară că va impune tarife de 10% la importurile din toate ţările lumii, care vor intra în vigoare la 5 aprilie.

Tarife suplimentare, individualizate între 10 şi 50 de procente, vor fi impuse asupra importurilor din aproximativ 60 de ţări, despre care Administraţia americană crede că au cele mai incorecte relaţii comerciale cu Statele Unite, fiind cei mai mari contributori la deficitul comercial al Americii. Acestea vor intra în vigoare la 9 aprilie. Ele includ tarife de 34% asupra importurilor din China şi de 20% asupra importurilor din Uniunea Europeană. Deficitele comerciale cronice sunt o urgenţă naţională, a explicat Trump.

Donald Trump: Timp de decenii, ţara noastră a fost furată, ruinată, abuzată şi prădată de naţiuni apropiate sau îndepărtate, prietene sau duşmane deopotrivă.

Naţiunile europene, inclusiv cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, figurează pe lista ţărilor nominalizate de Trump pentru tarife suplimentare.

Importurile din Elveţia, Serbia şi Lichtenstein vor fi taxate cel mai mult, între 31 şi 37%. Procentele tarifelor impuse ţărilor asiatice sunt încă şi mai mari.

Donald Trump a anunţat, de asemenea, că tarifele de 25% impuse tuturor importurilor de automobile străine intră în vigoare la miezul nopţii, adică în aceste momente. (Rador/ FOTO facebook.com/DonaldTrump/ arhiva)

Uniunea Europeană va răspunde cu măsuri în oglindă la majorarea tarifelor vamale anunţate de Trump

Publicat de Gabriela Rotaru, 3 aprilie 2025, 07:53

Noilor tarife se adaugă celor impuse pentru aluminiu, oţel şi automobile, iar Uniunea a anunţat că va răspunde cu măsuri în oglindă.

Răspunsul Uniunii Europene a venit cu puţin timp în urmă. Toate afacerile, mari sau mici, vor suferi. Inflaţia va creşte. Milioane de cetăţeni vor plăti alimente mai scumpe, medicamentele vor costa mai mult, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Europa va adopta contramăsuri.

Corespondentul nostru la Bruxelles, Bogdan Isopescu: Preşedintele Comisiei Europene nu vede nicio logică în politicile tarifare decise de Washington şi spune că acestea vor lovi direct şi imediat economia globală, inclusiv Statele Unite.

Ursula von der Leyen afirmă că Donald Trump are parţial dreptate, fiindcă, într-adevăr există state care au dus politici greşite, protecţioniste, însă tarifele nu vor rezolva problema. Ca atare – adaugă ea – dacă negocierile cu Statele Unite vor eşua, Uniunea Europeană va răspunde cu măsuri clare. Ursula von der Leyen nu foloseşte cuvântul ‘tarife’, ci măsuri pentru a proteja piaţa internă.

Spre exemplu, în cazul primului val de tarife, cel care viza oţelul şi aluminiul, Ursula von der Leyen spune că executivul european va anunţa foarte curând răspunsul comunitar. O parte a acestui răspuns include într-adevăr tarife pentru importurile americane în valoare de 28 de miliarde de dolari, dar şi alte măsuri.

Săptămâna trecută, spre exemplu, Uniunea a luat măsuri pentru a se proteja de importul masiv de oţel şi aluminiu, de politicile de dumping, dar şi pentru a încuraja producţia industrială europeană. Ursula von der Leyen anunţă măsuri similare şi pentru protejarea industriei auto sau pentru cea farmaceuticelor. (Rador/ FOTO agerpres.ro)

Donald Trump ameninţă că ar putea impune tarife suplimentare pentru petrolul rusesc, dacă Moscova blochează procesul de pace în Ucraina

Publicat de Gabriela Rotaru, 31 martie 2025, 06:05 / actualizat: 31 martie 2025, 8:01

Sunt cele mai dure declaraţii făcute de Trump cu privire la Putin de când şi-a preluat cel de-al doilea mandat.

Preşedintele Trump a declarat pentru televiziunea NBC că va impune tarife secundare de 25 până la 50% asupra tuturor exporturilor de petrol rusesc, dacă va constata că Moscova îi blochează eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.

Tarifele secundare ar putea fi impuse în termen de o lună, a spus Trump, care i-a telefonat ieri jurnalistei NBC Kristen Welker pentru a-şi declara furia şi iritarea faţă de preşedintele Putin, care a sugerat vineri nevoia instalării unei administraţii temporare în Ucraina pentru a permite desfăşurarea de alegeri, în condiţiile în care Kremlinul nu îl consideră pe Volodimir Zelenski un preşedinte legitim. Trump a respins ideea lui Putin. O nouă conducere ar însemna că nu va exista un acord mult timp de aici încolo, a spus Donald Trump, adăugând: „Dacă Rusia şi cu mine nu reuşim să ajungem la un acord pentru oprirea vărsării de sânge în Ucraina, iar eu voi considera că este din vina Rusiei, ceea ce s-ar putea să nu fie cazul, dar dacă e vina Rusiei, voi impune tarife suplimentare pe petrol, pe tot petrolul care vine din Rusia”.

Tot ieri, Donald Trump a avertizat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va avea probleme mari dacă nu va semna un acord cu Statele Unite privind exploatarea pământurilor rare ale Ucrainei.

Volodimir Zelenski a afirmat că, înainte de a se pronunţa cu privire la acord, documentul trebuie văzut de avocaţii Ucrainei.

Pe de altă parte, Zelenski a reiterat că nu va accepta să considere drept datorie ajutorul donat anterior de americani, aşa cum îşi doreşte preşedintele american, care spune că, prin acordul privind mineralele, Washingtonul îşi va recupera banii. (Rador/ FOTO AI)

Trump anunţă că a avut o discuţie ‘foarte bună’ cu Zelenski şi că suntem ‘pe drumul cel bun’

‘Tocmai am încheiat o discuţie telefonică foarte bună cu preşedintele Zelenski al Ucrainei. A durat aproximativ o oră. Mare parte din discuţie a fost legată de convorbirea de ieri cu preşedintele Putin, pentru a alinia atât Rusia, cât şi Ucraina în ceea ce priveşte cererile şi nevoile lor. Suntem foarte mult pe drumul cel bun şi îi voi cere secretarului de stat Marco Rubio şi consilierului pentru securitate naţională Michael Waltz să ofere o descriere exactă a punctelor discutate. Declaraţia va fi transmisă în scurt timp’, a scris Trump pe reţeaua de socializare Truth Social.

În discuţia de marţi, preşedinţii rus şi american au convenit în principal un armistiţiu parţial în care Ucraina şi Rusia să oprească reciproc timp de 30 de zile atacurile asupra infrastructurilor enegetice, precum şi continuarea discuţiilor pentru un armistiţiu general – deocamdată respins de Putin – şi care în final să conducă la un acord de pace.

Potrivit Kremlinului, o soluţionare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ‘ia în considerare necesitatea necondiţionată de a elimina cauzele profunde ale crizei, precum şi interesele legitime de securitate ale Rusiei’, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoaşterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei ţări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

Emisarul lui Trump, Steve Witkoff, a declarat că săptămâna viitoare, luni sau marţi, vor avea loc în Arabia Saudită noi discuţii cu Rusia.

(AGERPRES/FOTO – arhiva Agerpres, imagine ilustrativă)

Convorbirea Trump-Putin: Preşedintele rus a acceptat să suspende timp de 30 de zile atacurile contra infrastructurii energetice ucrainene

Cei doi lideri au avut un ‘schimb de opinii detaliat şi sincer’ cu privire la Ucraina, iar Putin a subliniat în convorbirea cu Trump că o soluţionare a conflictului trebuie să fie ‘cuprinzătoare, durabilă şi pe termen lung’, să ţină cont de interesele de securitate ale Rusiei şi de cauzele fundamentale ale războiului din Ucraina.

Ei au discutat asupra unei propuneri a SUA de armistiţiu pentru 30 de zile, acceptată de Ucraina săptămâna trecută. Potrivit Kremlinului, Putin a sesizat în discuţia cu Trump ‘puncte semnificative’ cu privire la monitorizarea unui astfel de armistiţiu şi la prevenirea utilizării acestuia de către Ucraina pentru a mobiliza mai mulţi soldaţi şi pentru a se reînarma.

De asemenea, Putin ‘a subliniat că o condiţie cheie pentru prevenirea escaladării conflictului şi pentru a lucra în direcţia soluţionării acestuia prin mijloace politice şi diplomatice trebuie să fie încetarea completă a asistenţei militare străine şi a furnizării de informaţii către Kiev’, a mai precizat Kremlinul după convorbirea Trump-Putin.

AGERPRES

Convorbirea telefonică între preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, s-a încheiat, au anunţat marţi seară agenţiile de presă ruse, citate de AFP şi Reuters.

”Sub leadershipul preşedintelui Putin şi al preşedintelui Trump, lumea a devenit astăzi un loc mult mai sigur! Istoric! Epic!”, a scris pe platforma X emisarul pentru cooperare internaţională al liderului de la Kremlin, Kiril Dmitriev.

Potrivit Reuters, cei doi preşedinţi au discutat despre războiul din Ucraina într-o convorbire telefonică prin care SUA sperau să convingă Moscova să accepte o încetare a focului pentru 30 de zile şi măsuri către un acord de pace.

Casa Albă informase în jurul orei 15:00 GMT că discuţia telefonică a început la ora 10:00 ET (14:00 GMT) şi că ”decurge bine”.

Ucraina a acceptat deja încetarea focului propuse de SUA pentru a se pune capăt celui mai mare conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial, în care sute de mii de oameni au fost ucişi sau răniţi, milioane de persoane au fost strămutate şi sute de localităţi au fost distruse.

Vladimir Putin, ale cărui forţe au invadat Ucraina în 2022, a afirmat săptămâna trecută că sprijină în principiu propunerea SUA privind o încetare a focului, dar că forţele ruse vor lupta până când vor fi acceptate câteva condiţii esenţiale pentru Moscova.

Donald Trump speră că securizeze progresele obţinute în vederea unui acord de pace pe termen mai lung, care ar putea include concesii teritoriale din partea Kievului.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Donald Trump a anunţat că a avut discuţii productive cu Vladimir Putin

Publicat de Gabriela Rotaru, 14 martie 2025, 16:14

„Am avut ieri discuţii foarte bune şi productive cu preşedintele Vladimir Putin al Rusiei şi există şanse foarte mari ca acest război oribil şi sângeros să se încheie în sfârşit”, a scris dl Trump într-un post pe platforma socială Truth Social, adăugând că i-a cerut lui Vladimir Putin să cruţe vieţile soldaţilor ucraineni „complet înconjuraţi”. (Rador/ FOTO WhiteHouse.org)

Zelenski se declară gata să ‘lucreze sub leadershipul’ lui Donald Trump pentru ‘o pace durabilă’

‘Echipa şi eu însumi suntem gata să lucrăm sub leadershipul preşedintelui Trump pentru a obţine o pace durabilă’, a declarat Zelenski pe reţeaua socială X, dând totodată asigurări că vrea să ‘repare lucrurile’ cu omologul său american după altercaţia lor de vineri.

‘Întrevederea noastră la Washington, la Casa Albă, nu s-a derulat cum era prevăzut. Este regretabil că lucrurile s-au derulat astfel. Este timpul să reparăm lucrurile’, a afirmat Volodimir Zelenski, declarând că doreşte o ‘cooperare şi o comunicare (…) constructive pe viitor’.

Zelenski a propus de asemenea ‘un armistiţiu’ pe cer şi pe mare, precum şi un schimb de prizonieri cu Rusia, ca ‘prime etape’ menite ‘să pună capăt războiului’ declanşat prin invazia rusă asupra Ucrainei, în februarie 2022.

‘Primele etape ar putea fi eliberarea prizonierilor şi un armistiţiu pe cer – interzicerea rachetelor, dronelor cu rază de acţiune lungă, bombelor asupra infrastructurilor’ civile, în special energetice, precum şi ‘un armistiţiu pe mare imediat, dacă Rusia face acelaşi lucru’, a declarat preşedintele ucrainean.

Ucraina este ‘recunoscătoare’ pentru ajutorul militar american, a mai subliniat Volodimir Zelenski, părând a răspunde criticilor formulate de Donald Trump care, în timpul disputei lor verbale de vineri de la Casa Albă, i-a reproşat că nu este respectuos şi nu manifestă gratitudine faţă de Washington pentru eforturile lui menite să pună capăt războiului.

Preşedintele american a ordonat apoi, luni, o ‘pauză’ în ajutorul militar al SUA pentru Ucraina, ajutor crucial pentru capacitatea Kievului de a se apăra.

‘Apreciem cu adevărat tot ce America a făcut pentru a ajuta Ucraina să îşi menţină suveranitatea şi independenţa sa. Şi noi ne amintim de momentul în care lucrurile s-au schimbat atunci când preşedintele Trump (în timpul primului său mandat, n.r.) a furnizat (rachete anti-tanc americane) Javelin pentru Ucraina. Suntem recunoscători pentru aceasta’, a declarat marţi Zelenski.

De asemenea, preşedintele ucrainean s-a declarat gata să semneze ‘în orice moment’ acordul-cadru prevăzut cu SUA asupra exploatării de resurse minerale ucrainene, a cărui semnare a fost amânată din cauza disputei cu Donald Trump.

‘Considerăm acest acord un pas spre o mai mare securitate şi garanţii de securitate solide, şi eu sper sincer să el va funcţiona eficient’, a subliniat Volodimir Zelenski.

(AGERPRES/FOTO – pagina de Facebook a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski)

Summit la Casa Albă: Trump îi cere compromisuri lui Zelenski, care refuză compromisurile cu ‘criminalul’ Putin

‘Acesta este un moment emoţionant, dar adevăratul moment emoţionant va fi când va înceta focul şi vom ajunge la un acord. Şi cred că suntem destul de aproape de a-l obţine’, a spus Trump în declaraţiile acordate presei la primirea lui Zelenski la Casa Albă.

De partea sa, preşedintele ucrainean a spus că nu va face ‘compromisuri cu un criminal pe teritoriul nostru’, referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin. ‘Cred că preşedintele Trump este de partea noastră’, a adăugat Zelenski.

În replică, Trump l-a atenţionat că sunt necesare compromisurile. ‘Nu există acorduri fără compromisuri’, a subliniat preşedintele american, atenţionându-l pe omologul său ucrainean că ar trebui să fie ‘recunoscător’ faţă de sprijinul primit în acest război şi că în prezent se află ‘într-o poziţie foarte proastă’ de negociere. ‘Vă jucaţi cu al Treilea Război Mondial’, l-a mai avertizat Trump pe Zelenski.

În aceste declaraţii de presă de dinaintea întâlnirii de la Casa Albă devenite tensionate, Trump a mai spus că a discutat recent ‘de mai multe ori’ cu Putin şi a asigurat că acesta doreşte să ajungă la un acord cu Ucraina. Singura discuţie Putin-Trump confirmată oficial până la această declaraţie a fost cea din 12 februarie.

La întâlnirea în desfăşurare la Casa Albă, preşedinţii american şi ucrainean urmează să finalizeze înţelegerea privind un acord ce va oferi SUA un acces preferenţial la resursele minerale ucrainene, despre care Trump a susţinut la începutul întrevederii cu Zelenski că este un ‘acord foarte echitabil’.

De partea sa, preşedintele ucrainean a susţinut că acest acord este un prim pas către obţinerea de către Ucraina a unor ‘adevărate garanţii de securitate’. Zelenski a insistat că, din punctul său de vedere, este ‘crucial’ ca SUA să garanteze securitatea unei viitoare forţe de menţinere a păcii în Ucraina, chiar dacă aceasta ar fi doar o forţă europeană.

Detaliile acordului privind exploatarea mineralelor ucrainene sunt încă vagi. Înţelegerea prevede crearea unui fond americano-ucrainean în care Ucraina va vărsa o cotă – unii oficiali vorbesc despre o cotă de 50% – din veniturile rezultate în urma exploatării resurselor minerale ucrainene, respectiv pământuri rare, dar şi petrol şi gaze şi alte resurse minerale.

În timp ce oficialii ucraineni insistă pe ideea că este vorba despre un fond destinat ‘reconstrucţiei’ Ucrainei post-război, Trump urmăreşte două obiective prin acest acord, respectiv ca SUA să obţină o formă de compensaţie pentru ajutorul militar şi economic oferit până în prezent Ucrainei în războiul cu Rusia şi un acces preferenţial la resursele minerale ucrainene, cu precădere cele de interes pentru înaltele tehnologii, cum ar minereurile de litiu sau grafit. Totuşi, aceste resurse din Ucraina râvnite de Trump sunt majoritatea dificil de exploatat, extracţia lor necesită investiţii considerabile sau se află în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Zelenski a respins o primă versiune a acordului, considerând-o mult prea nefavorabilă Ucrainei, atât prin absenţa garanţiilor de securitate cât şi prin faptul că obliga Ucraina să recunoască datorii care ar împovăra ‘zece generaţii de ucraineni’. Ultima variantă, asupra căreia Zelenski a dat de înţeles că va încerca să mai negocieze vineri cu Trump, nu mai obligă Kievul să recunoască respectivele datorii în contul ajutorului primit până acum din partea SUA, dar lasă în suspans chestiunea garanţiilor de securitate.

Preşedintele american a precizat însă că nu va oferi Ucrainei garanţii de securitate, estimând că europenii ar trebui să facă acest lucru, şi a apreciat de asemenea că acordul în sine pentru exploatarea resurselor este ‘un fel de garanţie de securitate’ automată pentru Ucraina, întrucât lucrătorii americani vor fi prezenţi în această ţară pentru exploatarea zăcămintelor minerale ale acestei ţări după ce războiul cu Rusia se va fi încheiat.

O altă chestiune neclarificată legată de acest acord priveşte continuarea ajutorului militar american pentru Ucraina, în timp ce armata rusă îşi continuă ofensiva. Zelenski a declarat că-l va întreba vineri ‘direct’ pe Trump dacă SUA vor mai furniza arme şi muniţii Ucrainei sau măcar dacă Kievul va putea să le cumpere din SUA. Trump a spus anterior că este de acord ca ţările europene să cumpere din SUA arme şi muniţii pentru armata ucraineană.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Preşedintele francez Emmanuel Macron îl întâlneşte, la Casa Albă, pe preşedintele american Donald Trump

Publicat de Andreea Drilea, 24 februarie 2025, 07:49

Trump a spus că rezultatul este dovada că germanii s-au săturat, la fel ca americanii, de o agendă lipsită de bun simţ, în special în privinţa energiei şi migraţiei.

Însă, potrivit BBC, viitorul cancelar al Germaniei, ferm susţinător al relaţiilor transatlantice şi al Ucrainei, a spus aseară, la o dezbatere televizată, că în ultima săptămână a devenit clar că Administraţia Trump este în mare măsură indiferentă faţă de soarta Europei şi a adăugat că prioritatea sa absolută va fi să consolideze Europa cât mai repede posibil, pentru a obţine o independenţă reală faţă de Statele Unite. Victoria lui Merz a fost rapid salutată de mare parte a liderilor europeni, inclusiv de preşedintele român interimar, Ilie Bolojan.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a vorbit despre unirea celor două puteri europene pentru a face faţă provocărilor majore ale lumii şi ale continentului. Macron îl întâlneşte astăzi, la Casa Albă, pe preşedintele Trump pentru a-l convinge că trebuie să ţină cont de securitatea europenilor. Daniela Coman transmite de la Paris:

Reporter: Preşedintele Emmanuel Macron speră să aibă o discuţie în deplină transparenţă cu liderul de la Casa Albă, care pare foarte hotărât să pună capăt rapid războiului din Ucraina, în condiţiile sale, fără să se consulte cu europenii.

Emmanuel Macron: Ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai incertă. În prezent, avem un război în Europa, cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, la 1500 de kilometri de graniţele noastre, avem o putere ce continuă să se înarmeze, Rusia, despre care nu ştim unde se va opri. Cu toţii trebuie să acţionăm pentru a o domoli. Statele Unite sunt un aliat istoric, aşa că voi merge acolo şi voi spune că securitatea francezilor şi a europenilor este importantă, trebuie să ţineţi cont de ea când luaţi decizii. Trebuie să ne spuneţi şi nouă până unde vreţi să mergeţi. Voi încerca să-l conving care sunt direcţiile potrivite şi, dacă nu va fi cazul, vom lua şi noi măsuri pentru a ne proteja.

Reporter: Din păcate, şeful statului francez merge la Washington doar în numele ţării sale, fără să aibă un mandat european, pentru a putea vorbi pe o singură voce. Reuniunile succesive de la Paris ale liderilor europeni organizate de el au arătat că aceştia sunt destul de divizaţi şi nu au reuşit să coaguleze o reacţie comună faţă de lansarea negocierilor americano-ruse privind pacea în Ucraina. Preşedintele Emmanuel Macron va fi urmat de premierul britanic Keir Starmer, care va merge joi la Washington pentru discuţii similare cu Donald Trump. De cealaltă parte, preşedintele Statelor Unite nu îşi aşteaptă oaspeţii în cea mai bună dispoziţie. El i-a acuzat recent pe preşedintele Franţei şi pe premierul britanic că nu au făcut nimic pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Rador

Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, îşi începe oficial, astăzi, cel de-al doilea mandat la Casa Albă

Publicat de Andreea Drilea, 20 ianuarie 2025, 07:26

Donald Trump va depune jurământul la ora locală 12:00, sau 19:00, ora României. Trump a afirmat că, în primele ore ale preşedinţiei sale, va semna aproape 100 de aşa-numite „ordine executive” – directive care vizează activitatea guvernului.

Într-un discurs ţinut ieri, în faţa suporterilor săi, la Washington, Donald Trump a anunţat o parte din măsurile pe care intenţionează să le ia ca preşedinte, printre acestea numărându-se deportarea imigranţilor ilegali, desecretizarea dosarului privind asasinarea preşedintelui John F. Kennedy şi construirea unui scut antirachetă care să protejeze Statele Unite.

Reporter: Cătălin Gomboş – Donald Trump intenţionează să lanseze cea mai mare campanie de deportări din istoria Statelor Unite, milioane de migranţi ilegali riscând să fie expulzaţi din ţară. Primul ordin executiv care îi vizează pe migranţi ar urma să fie semnat de noul preşedinte chiar astăzi, însă procesul, dacă va fi dus până la capăt, ar putea lua ani de zile şi ar fi extrem de costisitor, observă Reuters. Securizarea graniţelor şi deportarea migranţilor a fost una din temele majore ale campaniei electorale a lui Trump, iar preşedintele ales a reiterat-o ieri pentru miile de suporteri veniţi la Washington să-i sărbătorească învestirea. A fost primul discurs ţinut de Trump la Washington în faţa unei astfel de mulţimi după cel din 6 ianuarie 2021, care a fost urmat de asaltul susţinătorilor săi asupra Capitoliului. Circa 1.500 de persoane au fost puse sub acuzare sau chiar condamnate în urma asaltului, iar Donald Trump a declarat că intenţionează să le graţieze pe multe dintre acestea. În discursul său de ieri, Donald Trump a mai promis şi că va desecretiza dosarele cu privire la asasinarea fostului preşedinte John F. Kennedy, a fratelui acestuia, Robert Kennedy şi a liderului mişcării pentru libertăţi civile, Martin Luther King. Toate cele trei asasinate au dat naştere la teorii ale conspiraţiei care circulă de mai bine de 5 decenii. Alte măsuri anunţate ieri de Donald Trump vizează relaxarea reglementărilor de protecţie a mediului şi intensificarea extracţiei de petrol, interzice participării atleţilor transgender la competiţiile pentru femei, eliminarea aşa-numitei „ideologii woke” din armată şi construirea unui scut antirachetă, denumit Iron Dome, la fel ca scutul israelian. Noul preşedinte a mai promis şi că va anula toate ordinele executive semnate de predecesorul său, Joe Biden.

Rador/FOTO AI

SUA: Donald Trump este scutit de pedeapsă, dar condamnarea sa rămâne

Sentinţa a fost pronunţată de judecătorul Juan Merchan, care a precizat că Trump nu va fi trimis la închisoare şi nu va trebui să plătească vreo amendă. Totuşi, statutul său de condamnat penal este un precedent istoric pentru un preşedinte ales al Statelor Unite. El îşi va prelua al doilea mandat de preşedinte al SUA peste zece zile.

Donald Trump a compărut prin legătură video în faţa tribunalului din Manhattan, denunţând ceea ce a numit ”o ruşine pentru sistem”.

”Este o vânătoare de vrăjitoare politică. A fost făcută pentru a-mi afecta reputaţia, astfel încât să pierd alegerile şi, evident, chestia asta nu a funcţionat. Sunt absolut nevinovat, nu am făcut nimic rău”, a spus Trump înaintea pronunţării sentinţei.

El nu a depus mărturie în timpul procesului care a durat şase săptămâni, în cursul anului trecut.

În 30 mai anul trecut, Donald Trump a fost găsit vinovat pentru 34 de capete de acuzare în procesul în care fusese acuzat de falsificarea unor acte contabile ale societăţii Trump Organization pentru a masca o plată de 130.000 de dolari pe care i-ar fi oferit-o înaintea alegerilor prezidenţiale din 2016 fostei starlete de filme pentru adulți Stormy Daniels, pentru ca aceasta să păstreze tăcerea asupra unei relaţii pe care ei ar fi avut-o în 2006.

Această plată, a cărei disimulare a fost considerată ilegală, avea scopul de a-i cumpăra tăcerea despre o relaţie sexuală pe care ea susţine că a avut-o cu Donald Trump – şi pe care acesta din urmă o neagă – în 2006, când era deja căsătorit cu soţia sa Melania. Infracţiunea de fals în acte contabile poate fi pedepsită teoretic cu până la patru ani de închisoare, însă judecătorul poate alege o alternativă precum pedeapsa cu suspendare cu probaţiune sau chiar muncă în folosul comunităţii.

Echipa de avocaţi a lui Trump a încercat o amânare a sentinţei în acest dosar, dar Curtea Supremă a SUA a respins solicitarea. Luni, şi Curtea de Apel din New York respinsese cererea lui Trump de clasare a acestui caz.

Într-un interviu acordat anul trecut tabloidului britanic Daily Mirror, fosta actriţă de filme pentru adulți a susţinut că a avut o relaţie sexuală cu Donald Trump în urmă cu zece ani, fapt contestat vehement de miliardarul american.

Stormy Daniels, pe numele său real Stephanie Clifford, a spus în interviu că a fost intimidată în timpul depunerii mărturiei din cauza faptului că era privită de toată lumea, ‘dar aşa cum am spus deja, tot timpul am zis adevărul’. Mărturia fostei actriţe a unul dintre momentele esenţiale ale dezbaterilor. Ea a povestit în detaliu despre relaţia lor sexuală, despre care a spus că era consimţită, dar ‘raportul de forţă’ era ‘dezechilibrat’.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)