UE va impune taxe vamale pentru coletele mici în 2026

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 noiembrie 2025, 16:31

Planul iniţial al Uniunii Europene era de a elimina scutirea de taxe vamale pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro abia în 2028. Însă miliardele de colete care sosesc în UE, în principal din China, au declanşat o reacţie negativă din partea companiilor şi au pus presiune pe politicieni să acţioneze mai rapid.(Rador/ FOTO agerpres.ro)

Taxe vamale suplimentare pentru ţările cu care Washingtonul nu a încheiat acorduri comerciale cadru

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 august 2025, 11:49

Potrivit unui responsabil al administraţiei americane, ordinul prezidenţial intră în vigoare de la 7 august şi nu de azi, cum avertizase Trump, pentru a da timp serviciilor vamale americane să se organizeze pentru colectă.

Casa Albă susţine într-un document că măsurile vizează „restructurarea comerţului global în beneficiul lucrătorilor americani”.

Majoritatea ţărilor sunt supuse unor tarife vamale de 15%, dar câteva se confruntă cu rate mai mari, cum ar fi Africa de Sud cu 30%, Serbia cu 35 şi Elveţia cu 39 de procente.

Industriaşii elveţieni care se bazează în mare măsură pe exporturi au cerut astăzi guvernului să continue negocierile cu administraţia Trump pentru a obţine o scădere a tarifelor.

De altfel, chiar şi acordurile încheiate până în prezent sunt adesea doar cadre de negocieri cu detalii destul de vagi, care ar trebui să conducă ulterior la documente mai detaliate.

Uniunea Europeană, care a obţinut o impozitare cu 15% a mărfurilor exportate în Statele Unite, faţă de cele 30 de procente stabilite iniţial de Trump, susţine că înţelegerea este doar un prim pas, după ce mai multe ţări membre s-au arătat nemulţumite.

De pe lista ţărilor taxate prin decretul de ieri lipseşte Mexicul, păsuit cu 90 de zile.

Canada, în schimb, celălalt partener al Statelor Unite în tratatul nord-american de liber schimb, are de înfruntat o creştere a tarifelor de la 25 la 35%, după ce Casa Albă a acuzat guvernul canadian că a luat măsuri de represalii împotriva Statelor Unite, iar Donald Trump l-a criticat pe premierul Mark Carney pentru intenţia de a recunoaşte statul palestinian din septembrie. O incertitudine persistă însă în privinţa Chinei, a doua putere economică a lumii, cu care Statele Unite n-au ajuns încă la un compromis de prelungire a armistiţiului comercial pentru reducerea tarifelor. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Discuţii între şefa Comisiei Europeene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele american, Donald Trump privind taxele vamale

Publicat de Gabriela Rotaru, 27 iulie 2025, 08:01

Liderul de la Casa Albă a evaluat şansele unui acord la 50%. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Președintele american, Donald Trump, ameninţă Uniunea Europeană cu taxe vamale de 50%

Publicat de letitia, 23 mai 2025, 15:40

‘Uniunea Europeană, care a fost formată cu scopul principal de a profita de pe urma Statelor Unite în comerţ, este foarte dificil să se negocieze cu ea’, a scris Trump pe reţeaua de socializare Truth Social.

‘Discuţiile noastre cu ei nu duc nicăieri. În aceste condiţii, recomand impunerea unor taxe vamale de 50% împotriva UE, începând cu 1 iunie’, a completat preşedintele american.

El a enunţat o lungă listă de nemulţumiri legate de politica comercială şi de taxare a UE, menţionând ‘puternicele lor bariere comerciale, taxele pe valoare adăugată, penalităţile corporative ridicole, barierele comerciale netarifare, manipulările monetare, procesele incorecte şi nejustificate împotriva companiilor americane şi altele’. Potrivit lui Trump, efectele acestora conduc la deficitul comercial anual de circa 250 de miliarde de dolari înregistrat de SUA în schimburile cu ţările UE.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze imediat acest mesaj al preşedintelui SUA, afirmând că aşteaptă mai întâi terminarea unei convorbiri telefonice pe care comisarul european pentru comerţ, Maros Sefcovic, o va avea la ora 15:00 GMT cu reprezentantul pentru comerţ al SUA, Jamieson Greer.

Statele Unite au impus în luna martie, într-o primă etapă, taxe vamale de 25% asupra importurilor de oţel, aluminiu, vehicule şi componente ale industriei auto, indiferent de ţara de origine. Faţă de aceste taxe, statele UE au aprobat pe 9 aprilie un set de taxe de retorsiune între 10% şi 25% asupra unei serii de produse americane diverse, de la motociclete până la soia sau carnea de pasăre.

În a doua etapă, preşedintele american Donald Trump a anunţat pe 2 aprilie taxe vamale constând într-o taxă de bază de 10% pentru toate importurile (cu excepţia celor deja taxate cu 25% şi a unor excepţii ce privesc produsele energetice, semiconductorii etc.), la care pentru zeci de ţări se adaugă taxe vamale suplimentare în funcţie de taxarea de către acestea a importurilor din SUA şi de excedentul lor comercial în relaţiile cu SUA. Pentru produsele importate din ţările UE, taxele vamale percepute de SUA au ajuns astfel la 20%.

Dar Trump a declarat pe 9 aprilie că suspendă pentru 90 de zile taxele vamale suplimentare, aşadar cele care depăşesc nivelul de bază de 10%, cu excepţia celor aplicate Chinei, după ce numeroase ţări au solicitat negocieri cu Washingtonul.

În urma acestui anunţ, pentru a da o şansă negocierilor comerciale cu SUA, Comisia Europeană a decis imediat la rândul ei să suspende pentru 90 de zile taxele vamale convenite tot pe 9 aprilie de statele UE ca represalii faţă de taxele vamale de 25% impuse în martie de SUA pentru importurile de oţel, aluminiu, vehicule şi componente ale industriei auto, deşi aceste taxe aplicate de SUA au rămas în vigoare, cele suspendate de Trump fiind doar celelalte care depăşesc nivelul de bază de 10%, adică în cazul UE taxele vamale suplimentate până la 20%. (AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă Radio Iași)

China impune taxe vamale de 125% pentru bunurile din Statele Unite

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 aprilie 2025, 11:00

Uniunea Europeană a adoptat prima sa ripostă la tarifele lui Trump

‘UE consideră tarifele americane nejustificate şi dăunătoare, provocând suferinţe economice ambelor părţi, precum şi economiei mondiale. UE şi-a comunicat în mod clar dorinţa de a ajunge la un rezultat negociat cu SUA, care să fie echilibrat şi reciproc avantajos’, a precizat executivul comunitar.

Măsurile anunţate miercuri de Bruxelles sunt un răspuns la taxele de 25% anunţate de Washington la mijlocul lunii martie pentru importurile de oţel şi aluminiu. Riposta europeană la tarifele vamale de 20%, decretate de preşedintele american la data de 2 aprilie, urmează să fie anunţate de Comisia Europeană la începutul săptămânii următoare.

Uniunea Europeană subliniază că este gata să suspende ‘în orice moment’ tarifele sale vamale, în cazul în care se va ajunge la un acord ‘just şi echilibrat’ cu Washingtonul.

Pe parcursul ultimelor luni, cele 27 de state membre UE au fost lovite în trei reprize cu tarife vamale suplimentare de către Washington şi, în replică, şi-au organizat riposta într-o logică similară.

Cu prilejul unui vot care a avut loc miercuri, statele membre şi-au dat acordul pentru o taxare suplimentară a unei prime liste de produse americane cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro. Pe listă se află produse agricole precum soia, carnea de pasăre, orez şi mai multe fructe. De asemenea, sunt avute în vedere tarife vamale de până la 25% la lemn, motociclete, produse plastice, echipamente electronice sau produse de machiaj.

Ideea este acea de a viza în special produsele provenite din statele controlate de republicani, partidul lui Donald Trump.

În schimb, Bruxelles-ul a exceptat bourbon-ul de pe lista produselor americane vizate de tarife suplimentare. Mai multe ţări europene producătoare de vin, precum Italia şi Franţa, au pledat pentru exceptarea bourbonului american, după ameninţarea Washingtonului că va reacţiona prin impunerea unor tarife vamale de 200% pentru vinurile şi băuturile spirtoase europene.

Cea mai mare parte a noilor tarife va intra în vigoare la mijlocul lunii mai. Însă altele, cum este cazul celor pentru migdalele din SUA, nu vor intra în vigoare decât în decembrie.

Bruxelles-ul intenţionează să-şi prezinte la începutul săptămânii următoare riposta la tarifele americane pentru automobile şi alte produse europene. Pentru moment, cele 27 de state membre au opinii diferite cu privire la cât de puternică ar trebui să fie riposta Europei.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Noua politică de taxe vamale a Administraţiei Trump a stârnit primele proteste de amploare în Europa şi în Statele Unite

Publicat de Gabriela Rotaru, 6 aprilie 2025, 07:11

Corespondenta RRA în Statele Unite, Doina Saiciuc: „Luaţi mâinile de pe democraţia noastră” – protestele de ieri din întreaga Americă, cele mai masive proteste anti-Trump şi anti-Musk de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, generic numite „Hands of!”. A fost o uriaşă mobilizare naţională, condusă de o coaliţie de grupuri de masă menite, potrivit organizatorilor, să pună capăt celei mai flagrante capturări a puterii din istoria modernă.

Sute de mii de demonstranţi au protestat împotriva preşedintelui Trump şi a administraţiei sale în mai mult de 1.000 de oraşe, în toate cele 50 de state americane.

Protestatarii au cerut încetarea influenţei miliardarilor cu referire directă la Elon Musk, a agresivei corupţii a administraţiei, încetarea tăierilor din domeniul securităţii sociale şi îngrijirii medicale, încetarea atacurilor împotriva imigranţilor şi a comunităţilor marginalizate.

Protestele au avut loc după două zile, calificate drept un adevărat carnagiu la Bursa de pe Wall Street, unde principalii indici s-au prăbuşit la niveluri istorice, după impunerea de către preşedintele Trump masivului val de noi tarife asupra importurilor.

Oamenii au purtat steaguri americane şi ucrainene, pancarte prin care cereau apărarea Constituţiei, unii demonstranţi purtând costume de clovn. Citez: „am ales un clovn şi acum avem un circ”, închei citatul.

Casa Albă a respins protestele care, citez: „nu îl vor îndepărta pe Trump de la a-şi onora promisiunile de a face guvernul mai eficient şi mai responsabil”, închei citatul. (Rador/ FOTO

Noile taxe vamale anunţate de Donald Trump ar putea duce la o scădere cu 1% a volumului de mărfuri tranzacţionate la nivel global

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 aprilie 2025, 08:17

OMC gestionează în prezent 74% din comerţul global, faţă de 80% la începutul anului, înainte de anunţarea primelor taxe.

Directorul-general al OMC şi-a exprimat, totodată, îngrijorarea că impunerea de taxe reciproce ar putea duce la un război comercial.

La avertismentele OMC se adaugă temerile legate de posibilitatea declanşării unei recesiuni economice la nivel global. Acestea au fost alimentate şi de impactul pe care anunţarea noilor tarife le-a avut asupra burselor din lume, în special cea din Statele Unite, care a pierdut ieri 2.500 de miliarde de dolari, cel mai mare declin înregistrat într-o zi de la pandemie încoace.

Corespondenta RRA la Washington, Doina Saiciuc, ne spune mai multe: Ofensiva tarifelor a preşedintelui Trump a aruncat ieri bursa de pe Wall Street în cea mai neagră zi a sa din anul 2020 încoace, de la vârful pandemiei de coronavirus, anulând 2.500 de miliarde de dolari din bursă. Standard and Poor’s a scăzut cu aproape cinci procente, după un declin care avusese loc deja în ultimele cinci din şase săptămâni, când s-au intensificat îngrijorările în mijlocul discuţiilor despre creşterea tarifelor. Dolarul a suferit, pe de altă parte, cel mai mare declin al său din 2022 încoace. Valul de noi tarife care se aşteaptă să-i coste pe consumatorii americani şi mediile de afaceri americane miliarde de dolari ameninţă să schimbe radical perspectiva economică. Analiştii economici spun că nivelul noilor tarife este absolut masiv şi, dacă ele vor fi menţinute trei luni de zile, rezultatul va fi o recesiune. Compania producătoare de automobile Jeep Dodge Chrysler Stellantis a concediat deja temporar 900 de muncitori la cinci fabrici din Michigan şi Indiana, a închis pentru două săptămâni fabrica din Windsor, Ontario, şi a suspendat producţia în fabricile din Canada şi Mexic. Între timp, secretarul comerţului, Howard Lutnick, a apărat la o serie de televiziuni politica tarifelor care va conduce, crede el, „la cea mai extraordinară renaştere a producţiei în America”. (Rador/ FOTO facebook.com/DonaldTrump/ arhiva)

Donald Trump a anunţat taxe vamale de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană

Publicat de Gabriela Rotaru, 3 aprilie 2025, 07:54

Noilor tarife se adaugă celor impuse pentru aluminiu, oţel şi automobile, iar Uniunea a anunţat că va răspunde cu măsuri în oglindă.

Experţii spun că războiul comercial declanşat de preşedintele Statelor Unite va duce la scumpiri de produse pentru americani şi va antrena scăderea economiei mondiale. Însă, potrivit corespondentei noastre la Washington, Doina Saiciuc, la ceremonia organizată la Casa Albă, Trump a spus că vrea să echilibreze deficite comerciale de sute de miliarde de dolari şi să readucă bogăţia Americii.

Donald Trump: Aceasta este ziua eliberării de mult aşteptată.

Preşedintele Trump a anunţat aseară că va impune tarife de 10% la importurile din toate ţările lumii, care vor intra în vigoare la 5 aprilie.

Tarife suplimentare, individualizate între 10 şi 50 de procente, vor fi impuse asupra importurilor din aproximativ 60 de ţări, despre care Administraţia americană crede că au cele mai incorecte relaţii comerciale cu Statele Unite, fiind cei mai mari contributori la deficitul comercial al Americii. Acestea vor intra în vigoare la 9 aprilie. Ele includ tarife de 34% asupra importurilor din China şi de 20% asupra importurilor din Uniunea Europeană. Deficitele comerciale cronice sunt o urgenţă naţională, a explicat Trump.

Donald Trump: Timp de decenii, ţara noastră a fost furată, ruinată, abuzată şi prădată de naţiuni apropiate sau îndepărtate, prietene sau duşmane deopotrivă.

Naţiunile europene, inclusiv cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, figurează pe lista ţărilor nominalizate de Trump pentru tarife suplimentare.

Importurile din Elveţia, Serbia şi Lichtenstein vor fi taxate cel mai mult, între 31 şi 37%. Procentele tarifelor impuse ţărilor asiatice sunt încă şi mai mari.

Donald Trump a anunţat, de asemenea, că tarifele de 25% impuse tuturor importurilor de automobile străine intră în vigoare la miezul nopţii, adică în aceste momente. (Rador/ FOTO facebook.com/DonaldTrump/ arhiva)

UE anunţă taxe asupra unor produse americane, ca răspuns la taxele vamale asupra oţelului impuse de SUA

Uniunea Europeană ”regretă profund” măsurile decise de preşedintele american Donald Trump, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat.

”Tarifele vamale sunt taxe. Ele sunt nefavorabile pentru afaceri şi chiar mai rele pentru consumatori”, a subliniat şefa executivului european.

Măsura UE constituie practic o reintroducere de taxe asupra unor produse americane precum motociclete, bărci, bourbon şi unt de arahide.

Potrivit comunicatului Comisiei Europene, obiectivul acestei contramăsuri este de a ”proteja companiile, lucrătorii şi consumatorii europeni” de impactul taxelor de până la 25% asupra importurilor americane de oţel, aluminiu şi unele produse conţinând aceste metale.

Potrivit executivului comunitar, noile taxe americane vor afecta exporturi ale UE în valoare de 26 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din exporturile totale ale UE către Statele Unite, o consecinţă fiind aceea că importatorii americani vor trebui să plătească taxe suplimentare de până la 6 miliarde de euro”.

Taxele de 25% asupra oţelului şi aluminiului importate de SUA din Europa au devenit efective miercuri la ora locală 00:01 (04:01 GMT), marcând o nouă etapă în războiul comercial dintre SUA şi principalii lor parteneri.

Canada, China, Uniunea Europeană, Japonia şi chiar Australia sunt îngrijorate, în contextul în care scopul afişat de Donald Trump este de a proteja industria siderurgică americană, a cărei producţie este în scădere de la an la an, confruntată cu o concurenţă tot mai viguroasă, venită în special din Asia.

Preşedintele american introdusese deja taxe pe importurile de oţel şi aluminiu în primul său mandat (2017-2021), dar noua taxă se doreşte a fi ”fără excepţii”, potrivit primului anunţ făcut pe acest subiect de Trump, la începutul lunii februarie.

Replica europeană va fi efectuată în două etape. La 1 aprilie, contramăsurile introduse de UE în 2018 şi 2020 ca răspuns la taxele vamale americane din primul mandat de preşedinte al lui Donald Trump vor fi restabilite în mod automat.

”Pentru prima dată, aceste măsuri de reechilibrare vor fi puse în practică în integralitatea lor. Vor fi aplicate taxe vamale asupra unor produse mergând de la bărci la motociclete şi bourbon”, a explicat Comisia Europeană.

Însă noile taxe vamale americane intrate în vigoare miercuri sunt mult mai ambiţioase decât cele din primul mandat al lui Trump.

În consecinţă, Comisia Europeană a lansat în 12 martie o procedură pentru impunerea unor contramăsuri suplimentare faţă de SUA cu scopul de a ajunge la acelaşi impact cu cel al măsurilor americane.

Prima etapă a acestei proceduri este o fază de ”consultare de două săptămâni cu părţile interesate din UE” pentru a garanta că vor fi vizate ”produsele bune” şi pentru a asigura ”un răspuns eficient reducând la minimum perturbările pentru companiile şi consumatorii europeni”. Aceste măsuri adiţionale ar urma să intre în vigoare la jumătatea lunii aprilie.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

#InfoEconomic (EXCLUSIV): profesor universitar doctor Bogdan Glăvan, economist: ”SUA au un deficit impresionant, deoarece exportă un lucru ce reprezintă cauza fundamentală a problemei: banii. Dacă, într-o bună zi, nu ar mai avea acest deficit comercial, am constata că nici dolarul nu mai este monedă de rezervă pe plan global”

Publicat de hdaraban, 19 februarie 2025, 17:32 / actualizat: 23 februarie 2025, 9:55

Aceste date sunt importante și în contextul dat de repetatele declarații ale președintelui american Donald Trump, care a făcut trimiteri în repetate rânduri la practicile comerciale nedrepte ale Uniunii, din punctul său de vedere, dând vina pe acestea pentru deficitul mare al Americii cu Uniunea Europeană, care s-a ridicat la aproximativ 157 de miliarde de euro în 2023.

Cu toate acestea, conform analizei Politico, atunci când se iau în considerare serviciile, acest deficit este compensat substanțial. Statele Unite s-au bucurat de un excedent de 109 miliarde de euro în servicii oferite Uniunii Europene. Deci lucrurile sunt mai nuanțate.

Plecând de la aceste repere, profesor universitar doctor Bogdan Glăvan, la #InfoEconomic, a oferit mai multe explicații  legate de ceea ce se întâmplă în relația comercială între cele două părți, SUA și UE.

Economistul  crede  că ”președintele Trump vine cu o idee complet greșită despre cine suportă povara tarifelor  anunțate. Cei care vor plăti noile taxe vamale impuse de administrația Trump sunt consumatorii americani, nu producătorii străini. Deci, din acest punct de vedere, avem de-a face cu eroare științifică și de asta cred că nu vor fi sustenabile”.

Atunci când este analizată relația SUA-Europa, sunt foarte multe detalii problematice. Profesorul precizează că ”e de notorietate că un cetățean român, dacă vrea să-și cumpere un automobil din America, plătește o taxă vamală de 10%,  în vreme ce producătorii europeni, care vând mașini în America, nu plătesc această taxă vamală. Da, cu o excepție, totuși, să nu vândă cumva acele camionete foarte populare în America. Dacă vând așa ceva, atunci taxa este foarte mare.”

Economistul mai adaugă ”așa cum în raport cu NATO, statele europene nu cheltuiesc suficient, tot așa, când vine vorba de economie, nu este normal să vedem că comerțul din țările Uniunii Europene merge mult mai prost, mult mai lent. Merge ca un tren personal în comparație cu trenul rapid din America. Statele americane au o dinamică a comerțului interstatal mult mai mare decât au statele europene între ele. De ce? Pentru că există încă bariere netarifare, există birocrație, există lucruri care încetinesc, există reglementări.”

Referitor la efectele impunerii unor tarife vamale americane la produsele și serviciile europene, Bogdan Plăvan precizează că țara noastră ”este vulnerabilă în mod indirect, pentru că România are ca principali parteneri comerciali marile state vest-europene, în special Germania. Deci noi suntem un subcontractor pentru industria auto din Germania, de exemplu. Și atunci, când industria germană merge prost, evident, că prindem și noi guturai.”

Horia Daraban: Care este sursa disputei comerciale? Până la urmă, ține de elementul politic, electoral din Statele Unite ale Americii, de ceea ce a promis Donald Trump sau este vorba despre un real, adânc dezechilibru în relațiile comerciale dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană? Și dacă e dezechilibru, ce înseamnă el și cum se manifestă, domnule profesor?

Bogdan Glăvan: Este vorba și de una, dar nu neapărat în sensul în care ni se prezintă, îndeobște. Categoric, în timpul campaniei electorale și conform programului de guvernare prezentat, domnul Trump a susținut și a arătat că America importă mult din restul lumii, că este tratată diferențiat, prin

prof. univ. dr. Bogdan Glăvan

taxe vamale diferite de cele pe care America le pune, iar acest lucru va trebui schimbat, prin urmare, putem spune că se ține de program. Categoric așa stau lucrurile, adică America are un deficit impresionant. Însă, America are un deficit impresionant, deoarece America exportă ceva, un lucru despre care noi nu vorbim niciodată și care, de fapt, reprezintă cauza fundamentală a deficitului comercial: America exportă bani.

Începând în anii 1970, Statele Unite au avut un deficit comercial cronic, consistent, permanent, adică au cumpărat din restul lumii mai mult decât au exportat. Aici, nu contează, nu intrăm pe capitole, pe fel de fel de bunuri, pe fel de fel de servicii. Vorbim de ansamblu. Deci America cumpără mai mult din restul lumii decât exportă, pentru că poate să plătească pentru aceste importuri cu dolari. De ce? Pentru că restul lumii dorește să păstreze acești dolari. Restul lumii are nevoie de acești dolari, îi păstrează, nu îi cheltuie la rândul lor, evident, cumpărând ceva din SUA. Acesta este rolul de monedă de rezervă al dolarului. Prin urmare, dacă America, într-o bună zi, nu ar mai avea acest deficit comercial, am constata că nici dolarul nu mai este monedă de rezervă pe plan global.

Horia Daraban: Revenind la ideea de tarife vamale, taxe vamale, chiar e atât de simplu să impui taxe? Adică, efectele unei astfel de măsuri nu se regăsesc la nivelul unor industrii întregi?

Bogdan Glăvan: Sigur că președintele Trump vine cu o idee complet greșită despre cine suportă povara taxei. El ne spune că taxa va fi suportată de producători. Dacă ne întoarcem un pic la România, vedem aceeași retorică. Același discurs a fost folosit cu prilejul impunerii a nenumărate taxe în ultimii ani. Ni s-a spus că taxele vor fi plătite de companii, comercianții și așa mai departe. În realitate, grosul taxelor este plătit de cetățeni, de consumatori. De asta și funcționează impozitarea, fiindcă apasă pe marea majoritate a publicului. Prin urmare, cei care vor plăti noile taxe vamale impuse de administrația Trump sunt consumatorii americani, nu producătorii străini. Deci, din acest punct de vedere, avem de-a face cu eroare științifică și de asta cred că nu vor fi sustenabile. Nu vor dura mult în timp. Lumea a mai asistat la războaie comerciale și toate s-au terminat.

Noi trăim astăzi în cea mai liberă lume în care am trăit vreodată, în care mărfurile circulă liber. De ce? Pentru că toate guvernele și toți oamenii și-au dat seama, până la urmă, că cel mai bine în folosul lor este să nu pui taxe, nu pui taxe vamale, să lași comerțul liber. Dacă pui taxe, nu faci decât să-ți bați cuie în talpă. Asta este ideea. Sigur că, atunci când analizăm relația SUA-Europa, spre exemplu, găsim foarte multe detalii problematice. E de notorietate că un cetățean român, dacă vrea să-și cumpere un automobil din America, plătește o taxă vamală de 10%, în vreme ce producătorii europeni, care vând mașini în America, nu plătesc această taxă vamală. Da, cu o excepție, totuși, să nu vândă cumva acele camionete foarte populare în America, dacă vând așa ceva, atunci taxa este foarte mare.

Deci, cu alte cuvinte, nu avem un comerț complet liber, dar nici nu avem genul de asimetrie de care vorbește președintele Trump. Pur și simplu, fiecare putere comercială, fiecare putere economică, Uniunea Europeană sau America își protejează un pic propriile industriei.

Horia Daraban: Adiacent la ceea ce ați precizat dumneavoastră, războiul tarifelor, amenințările la acest capitol între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, toate acestea pot fi legate și de chestiunea ucraineană? De modul în care americanii văd soluția prin negociere în doi, excluzând Uniunea Europeană, Ucraina, sau e o chestiune separată?

Bogdan Glăvan: Pot fi legate, la fel cum pot fi și separate. Pilonul principal, să spunem așa, al politicii externe, și aici, sigur că politica economică poate fi, este o parte a politicii externe, este acela că SUA trebuie să plătească mai puțin și că restul lumii, Europa, în speță, trebuie să contribuie mai mult. Acest pilon este fundamentat, de fapt, trebuie să recunoaștem acest lucru, pe o realitate: că finanțele publice din America sunt într-o stare aproape la fel de proastă ca cele din România. Sigur, America emite moneda de rezervă pe plan global, dolarul, deci poate s-o tipărească pentru a-și acoperi cheltuielile publice fără să riște inflația pe care am risca-o noi, în România, dacă am face așa ceva, tocmai pentru că nenumărate popoare păstrează dolarul. Cu toate astea, deficitul este formidabil și datoria publică americană sunt formidabilă. Anul acesta, necesarul de finanțare reprezintă un sfert din datoria totală, ceea ce este colosal.

Prin urmare, America are clar o mare problemă bugetară, la fel cum au și Franța, la fel cum are și România și atunci administrația Trump încearcă, cumva, să repare aceste finanțe publice. O face însă, pe alocuri, într-un mod înțelept, pe alocuri, într-un mod prostesc, iar taxele vamale reprezintă, așa cum vă spuneam mai devreme, un mod prostesc de a rezolva această problemă.

Horia Daraban: Ați dat dumneavoastră exemplu industria auto și  taxele care sunt impuse de o parte și de alta Atlanticului. Pentru ce alte domenii, pentru ce sectoare de activitate, disputa taxelor vamale, asupra taxării importurilor, de o parte și de altă Atlanticului, este definitorie pentru întregul tablou? Putem da un exemplu și explica și de ce?

Bogdan Glăvan: Aminteam mai devreme de cazul industriei de automobile. Un alt exemplu sunt bunurile agricole. Aici, trebuie să recunoaștem, iarăși, Uniunea Europeană este una din cele mai protecționiste blocuri comerciale din lume. Adică, când vine vorba de politica agricolă, căreia îi dedicăm foarte mulți bani, foarte multe subvenții, nu doar că aceste subvenții pentru agricultori nu sunt suficiente, dar mai punem și taxe vamale și bariere și tot felul de piedici la importuri. Una din piedici se referă la interzicerea importurilor acelor produse modificate genetic care în America se cultivă, se manufacturează. Deci, iată o practică economică diferită în Europa față de America și care a reprezentat un subiect de dispută de-a lungul timpului. Un alt exemplu interesant este politica energetică: Europa, iarăși trebuie să recunoaștem, axându-se, după părerea mea, în mod exagerat greșit, pe dezvoltarea unor energii din surse regenerabile, în vreme ce America, sub noua guvernare, vrea energia din combustibili fosile și vrea s-o exporte, fiindcă este o sursă de bani.

Deci astea toate sunt surse de tensiuni, de dispută între Uniunea Europeană și Statele Unite. În continuare la ce v-am spus mai devreme și mergând către perspectiva aceasta geopolitică, tot aici putem încadra și contribuția Americii la NATO. America acoperă trei sferturi din cheltuielile militare ale Alianței. Au existat nenumărate avertismente de foarte mulți ani de zile că acest lucru va fi la un moment dat oprit, întrerupt. Iată, se pare că suntem într-un punct de inflexiune în care trebuie să realizăm că relațiile transatlantice trebuie, cumva, renegociate, reașezate pe noi fundamente.

Horia Daraban: În opinia dumneavoastră, care ar fi aceste fundamente?

Bogdan Glăvan: Fundamentul esențial care aduce prosperitate tuturor este cel al liberului schimb. Pe de o parte, deci, în loc să ne îmbățoșăm reciproc și să amenințăm cu taxe de retorsiune, în paranteză fie spus, tocmai de asta nu funcționează taxele vamale ca instrument politic, fiindcă restul țărilor o să-ți dea și ele cu taxe vamale în cap. Și ne batem între noi cu taxe vamale până când obosim și când obosim, renunțăm la ele. De asta nu funcționează. Deci, în loc să ne îmbățoșăm, și să vorbim și noi de taxe va mare la produsele americane, ar trebui să le desființăm pe toate. Asta ar fi un lucru. Iar în privința contribuției la NATO ar trebui să băgăm la cap că nu poate exista o asemenea asimetrie, nu este corect și nu este sustenabil. Iată și în consecință, Europa țările europene ar trebui să cheltuiască mult mai mult pentru domeniul militar.

Horia Daraban: Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene și fost prim-ministru al Italiei, într-un editorial în Financial Times, scrie că barierele interne ridicate și obstacolele de reglementare din Uniunea Europeană sunt mult mai dăunătoare pentru creștere decât orice taxe vamale ar putea impune America. În consecință, în opinia dumneavoastră, ce ar trebui să facă Uniunea Europeană, domnule profesor?

Bogdan Glăvan: Este un punct de vedere care ne bagă cu picioarele în apă rece și vine în ideea a ceea ce spuneam mai devreme: să nu cumva să abordăm perspectiva asta ”a îmbățoșelii”, perspectivă greșită, o atitudine greșită și să ne uităm mai bine la bârna din propriul ochi și avem o mare bârnă în propriu ochi. Așa cum  în raport cu NATO, statele europene nu cheltuiesc suficient și trebuie să recunoaștem asta, tot așa, când vine vorba de economie, nu este normal să vedem că comerțul din țările Uniunii Europene merge mult mai prost, mult mai lent. Merge ca un tren personal în comparație cu trenul rapid din America. Statele americane au o dinamică a comerțului interstatal mult mai mare decât au statele europene între ele. De ce? Pentru că există încă bariere netarifare, există birocrație, există lucruri care încetinesc, există reglementări.

Haideți să dăm un exemplu foarte simplu: noi putem, astăzi, să cumpărăm RCA, acea poliție de asigurare pentru automobile, nu doar de la firme înființate în România ci și de la asigurători europeni. Pot să fie francezi, pot să fie nemți, care au dreptul să-și ofere aceste servicii în România, în baza așa-numitului pașaport european. Deci asta înseamnă piață liberă, piață deschisă, ca un asigurător din Franța, fără alte formalități, să poată să vândă RCA șoferului român. Dar noi n-am avut acest ”privilegiu” dintotdeauna, el este recent. Ei bine, așa stau lucrurile în multe alte perspective. Schengen-ul a reprezentat o barieră pentru integrarea României în piața comună. Când domnul Draghi spune că avem multe probleme legate de birocrația internă, are dreptate. Și ar trebui să ne concentrăm pe eliminarea lor.

Horia Daraban: Apropiindu-ne de România, este o zonă a economiei naționale unde țara noastră este vulnerabilă în chestiunea tarifelor vamale Statele Unite ale Americii – Uniunea Europeană.

Bogdan Glăvan: În mod direct, nu cred. Însă, România este vulnerabilă în mod indirect, pentru că România are ca principali parteneri comerciali marile state vest-europene, în special Germania. Deci noi suntem un subcontractor pentru industria auto din Germania, de exemplu. Și atunci, când industria germană merge prost, evident, că prindem și noi guturai. Acest lucru se simte, se vede deja. Economia Germaniei stagnează de 5 ani de zile. Un nou război comercial ar afunda-o și mai mult sau ar periclita șansele de dezvoltare. Și atunci, acest lucru afectează și România. De asta și guvernatorul BNR a menționat că respectivele unei recesiuni nu sunt excluse în România, depind de starea economiei mondiale, de cum vor decurge lucrurile. Deci, noi, în mod direct, nu suntem foarte afectați, însă, în mod indirect, da, categoric vom fi afectați.

Horia Daraban: Revenind la disputa comercială între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, aceasta poate merge și pe palierul acordurilor bilaterale între Statele Unite și state membre ale Uniunii, ocolind Bruxelles-ul?

Bogdan Glăvan: După părerea mea, este exclus. Este foarte puțin probabil, pentru că Uniunea Europeană tocmai asta este, în primul rând, o piață comună, asta e definiția fundamentală și principalul avantaj al ei, această piață comună, uniune vamală, adică un spațiu intern în care nu trebuie să existe bariere și la granițele căruia trebuie să existe aceleași bariere. În consecință, negocierile se vor purta la nivel comunitar, nu cred că se vor pune la nivel statal.

Varianta audio a dialogului:

sursa foto: link via wikipedia.org

sursa foto: bogdan glăvan