Directorul Direcției de Asistență Socială Iași, Luminița Munteanu, a precizat că rămân la același nivel contribuțiile aparținătorilor, statul și Primăria Iași acoperind diferența.
La Căminul „Sfânta Parascheva” din Copou sunt 216 locuri, iar la Căminul „Sfinții împărați Constantin și Elena” din Bucium sunt 179 de locuri.
După majorare, un rezident autonom va plăti 4.000 de lei pe lună, o persoană bolnavă de Alzheimer – 6.500 de lei iar un bătrân netransportabil – 9.000 de lei lunar.
Autoritatea locală suportă între 5 și 25% din costurile de întreținere, a mai precizat Luminița Munteanu: ”Conform legislației în vigoare, instituția are obligația anual să introducă aceste costuri medii lunare, care nu ar trebui confundate cu contribuția beneficiarului. Anul acesta, aceste costurile medii lunare, conform legislațiile, au fost mărite față de anul 2025, contribuția rămânând aceeași, neafectând, practic, partea financiară a beneficiarulului. Acest cost mediu lunar este suportat atât din bugetul local al Primăriei Municipiului Iași, cât și din bugetul național într-o proporție de 20-25%.”
‘CNAIR informează utilizatorii reţelei de drumuri naţionale, drumuri expres şi autostrăzi că, începând de luni, 08.09.2025, tarifele şi cuantumul amenzilor contravenţionale pentru rovinietă şi peaj se modifică în conformitate cu OG 23/2025 pentru modificarea şi completarea OG nr.15/2002. Tot în conformitate cu prevederile OG 23/2025 se modifică şi tarifele de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre între Giurgeni şi Vădu Oii’, se menţionează într-un comunicat al CNAIR.
De la 1 septembrie 2025, preţul rovinietei s-a modificat pentru autoturisme, potrivit legii 141/2025, precum şi cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei valabile, de la 500 lei (valoarea minimă) la 1.000 lei (valoarea maximă).
Astfel, tariful de utilizare a drumurilor naţionale (rovinieta) va fi, cu TVA inclus: pentru autoturisme de 3,5 euro pentru o zi, 6 euro pentru 10 zile, 9,5 euro pentru 30 de zile, 15 euro pentru 60 de zile şi 50 de euro pentru 12 luni; pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone de 10 euro pentru o zi, 13,5 euro pentru 10 zile, 21,5 euro pentru 30 de zile, 34 de euro pentru 60 de zile şi 114 euro pentru 12 luni; pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone de 7,5 euro pentru o zi, 19 euro pentru 7 zile, 38 de euro pentru 30 de zile şi 380 de euro pentru un an; pentru vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv) de 17 euro pentru o zi, 42,5 euro pentru 7 zile, 85 de euro pentru 30 de zile şi 855 euro pentru un an; pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv) de 85 de euro pentru o zi, 71 euro pentru 7 zile, 142,5 euro pentru 30 de zile şi 1.425 euro pentru 12 luni; pentru vehiculele de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) de 7,5 pentru o zi, 19 euro pentru 7 zile, 38 euro pentru 30 de zile şi 380 euro pentru un an; pentru vehiculele de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) de 13 euro pentru o zi, 33 euro pentru 7 zile, 66,5 euro pentru 30 de zile şi 665 euro pentru 12 luni.
Cuantumul amenzii contravenţionale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile va fi între 500 şi 1.000 de lei pentru autoturisme, între 1.140 şi 2.280 lei pentru vehicule de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone, între 3.800 şi 7.600 lei pentru vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone, între 6.650 şi 13.300 lei pentru vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12 tone, între 8.550 şi 17.100 lei pentru vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv), între 14.250 şi 28.500 lei pentru vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv), între 3.800 şi 7.600 lei pentru vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi între 6.650 şi 13.300 lei pentru vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto).
În ceea ce priveşte tarifele de trecere pentru utilizarea podurilor peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, acestea vor fi: pentru vehicule rutiere de transport persoane cu cel mult 8 + 1 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) – autoturisme şi vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone, exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane, de 19,00 lei pentru o trecere, 38 lei pentru două treceri, 304 lei pentru 20 de treceri; pentru vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi mai mică de 12,0 tone, exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane, de 69 lei pentru o trecere, 137 lei pentru două treceri şi 1.195 lei pentru 20 de treceri; pentru vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 12,0 tone şi cu maximum 3 axe (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane de 94 lei pentru o trecere, 187 lei pentru două treceri şi 1.628 lei pentru 20 de treceri; pentru vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 12,0 tone şi cu minimum 4 axe (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane de 133 lei pentru o trecere, 266 lei pentru două treceri şi 2.315 lei pentru 20 de treceri.
Cuantumul amenzii contravenţionale aplicabile utilizatorilor în cazul lipsei peajului valabil va fi pentru vehicule rutiere de transport persoane cu cel mult 8 + 1 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto – autoturisme şi vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone, exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane între 190 şi 380 lei, pentru vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto, şi maximum 23 de locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto şi vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi mai mică de 12,0 tone, exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane între 690 şi 1.380 lei, pentru vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 12,0 tone şi cu maximum 3 axe (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane între 940 lei şi 1.880 lei şi pentru vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 12,0 tone şi cu minimum 4 axe (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane între 1.330 şi 2.660 lei.
Nivelul tarifelor de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre între Giurgeni şi Vadu Oii va fi de luni: pentru autoturisme de 16 lei pentru o trecere, 257 lei pentru 20 de treceri (până la 31 decembrie), pentru vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone, exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane de 16 lei pentru o trecere, 257 lei pentru 20 treceri (până la 31 decembrie); pentru vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune şi vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi mai mică de 12,0 tone, exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane (inclusiv conducătorul auto) de 38 lei pentru o trecere şi 662 lei pentru 20 de treceri (până la 31 decembrie); pentru vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 12,0 tone şi cu maximum 3 axe (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane de 63 lei pentru o trecere şi 1.095 lei pentru 20 de treceri (până la 31 decembrie) şi pentru vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 12,0 tone şi cu minimum 4 axe (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane de 94 lei pentru o trecere şi 1.628 lei pentru 20 de treceri (până la 31 decembrie). (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Potrivit unui responsabil al administraţiei americane, ordinul prezidenţial intră în vigoare de la 7 august şi nu de azi, cum avertizase Trump, pentru a da timp serviciilor vamale americane să se organizeze pentru colectă.
Casa Albă susţine într-un document că măsurile vizează „restructurarea comerţului global în beneficiul lucrătorilor americani”.
Majoritatea ţărilor sunt supuse unor tarife vamale de 15%, dar câteva se confruntă cu rate mai mari, cum ar fi Africa de Sud cu 30%, Serbia cu 35 şi Elveţia cu 39 de procente.
Industriaşii elveţieni care se bazează în mare măsură pe exporturi au cerut astăzi guvernului să continue negocierile cu administraţia Trump pentru a obţine o scădere a tarifelor.
De altfel, chiar şi acordurile încheiate până în prezent sunt adesea doar cadre de negocieri cu detalii destul de vagi, care ar trebui să conducă ulterior la documente mai detaliate.
Uniunea Europeană, care a obţinut o impozitare cu 15% a mărfurilor exportate în Statele Unite, faţă de cele 30 de procente stabilite iniţial de Trump, susţine că înţelegerea este doar un prim pas, după ce mai multe ţări membre s-au arătat nemulţumite.
De pe lista ţărilor taxate prin decretul de ieri lipseşte Mexicul, păsuit cu 90 de zile.
Canada, în schimb, celălalt partener al Statelor Unite în tratatul nord-american de liber schimb, are de înfruntat o creştere a tarifelor de la 25 la 35%, după ce Casa Albă a acuzat guvernul canadian că a luat măsuri de represalii împotriva Statelor Unite, iar Donald Trump l-a criticat pe premierul Mark Carney pentru intenţia de a recunoaşte statul palestinian din septembrie. O incertitudine persistă însă în privinţa Chinei, a doua putere economică a lumii, cu care Statele Unite n-au ajuns încă la un compromis de prelungire a armistiţiului comercial pentru reducerea tarifelor. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Iași: Scumpiri anunțate pentru serviciile de salubritate
Publicat de Lucian Bălănuţă,
28 aprilie 2025, 19:40 / actualizat: 1 mai 2025, 7:38
Subiectul a generat ample dezbateri, ca urmare a unor interpelări venite din partea consilierilor USR, Diana Zbranca și CURAJ, Iulian Hușanu. Acesta din urmă a ridicat problema scăderii profitului și a creșterii exagerate a tarifelor:
Într-un răspuns la interpelare, atât primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, cât și directorul Salubris, Cătălin Neculau, au precizat că în privința tarifelor practicate de Salubris, aceastea se situează, în continuare, în rândul celor mai scăzute din țară.
De altfel, după aproape cinci ore de dezbatere, consilierii locali de Iași au aprobat bugetele companiilor din subordinea Primăriei.
În momentul supunerii la vot, doar consilierii din grupul CURAJ s-au opus proiectelor de bugete propuse.
Donald Trump ameninţă că ar putea impune tarife suplimentare pentru petrolul rusesc, dacă Moscova blochează procesul de pace în Ucraina
Publicat de Gabriela Rotaru,
31 martie 2025, 06:05 / actualizat: 31 martie 2025, 8:01
Sunt cele mai dure declaraţii făcute de Trump cu privire la Putin de când şi-a preluat cel de-al doilea mandat.
Preşedintele Trump a declarat pentru televiziunea NBC că va impune tarife secundare de 25 până la 50% asupra tuturor exporturilor de petrol rusesc, dacă va constata că Moscova îi blochează eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.
Tarifele secundare ar putea fi impuse în termen de o lună, a spus Trump, care i-a telefonat ieri jurnalistei NBC Kristen Welker pentru a-şi declara furia şi iritarea faţă de preşedintele Putin, care a sugerat vineri nevoia instalării unei administraţii temporare în Ucraina pentru a permite desfăşurarea de alegeri, în condiţiile în care Kremlinul nu îl consideră pe Volodimir Zelenski un preşedinte legitim. Trump a respins ideea lui Putin. O nouă conducere ar însemna că nu va exista un acord mult timp de aici încolo, a spus Donald Trump, adăugând: „Dacă Rusia şi cu mine nu reuşim să ajungem la un acord pentru oprirea vărsării de sânge în Ucraina, iar eu voi considera că este din vina Rusiei, ceea ce s-ar putea să nu fie cazul, dar dacă e vina Rusiei, voi impune tarife suplimentare pe petrol, pe tot petrolul care vine din Rusia”.
Tot ieri, Donald Trump a avertizat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va avea probleme mari dacă nu va semna un acord cu Statele Unite privind exploatarea pământurilor rare ale Ucrainei.
Volodimir Zelenski a afirmat că, înainte de a se pronunţa cu privire la acord, documentul trebuie văzut de avocaţii Ucrainei.
Pe de altă parte, Zelenski a reiterat că nu va accepta să considere drept datorie ajutorul donat anterior de americani, aşa cum îşi doreşte preşedintele american, care spune că, prin acordul privind mineralele, Washingtonul îşi va recupera banii. (Rador/ FOTO AI)
În plus, pentru biletele de călătorie din marile oraşe, termenul de valabilitate este acum limitat la 90 de minute, iar titlurile de călătorie metropolitane se pot folosi doar pentru trenurile din categoria Regio, la clasa a II-a.
Călătorii sunt, însă, nemulţumiţi de condiţiile din trenuri, mai ales din cele care circulă pe distanţe mai scurte.
-: Nu, nu este prea strălucit. Mă refer la asta de stat, nu veceuri, nu uşi.
-: Sunt foarte dezamăgită cum arată, pentru că sunt foarte mulţi oameni care călătoresc cu haine foarte elegante şi scaunele nu sunt curate, veceurile la fel. Murdar…
-: Trenurile din România nu întârzie foarte des. Nu merg foarte repede, dar sunt bune. Se compară cu cele din Germania şi vestul Europei. Uneori sunt moderne, sunt ok, iar preţurile sunt foarte bune, bineînţeles. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
#InfoEconomic: Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură: ”deși se prelungesc reglementările schemei de plafonare-compensare a facturilor, nu avem niciun fel de claritate cu privire la ce se va întâmpla după acest moment. Ar trebui să apară și o propunere privind dereglementarea pieței”
Publicat de hdaraban,
26 februarie 2025, 12:50 / actualizat: 26 februarie 2025, 13:54
Așadar, după termenul final din aprilie, ar putea fi menținute cele trei plafoane maxime de preț: pentru energia electrică, 0,68 de lei/kWh, 0,80 și 1,3 lei/kWh în funcție de consum, și 0,31 și 0,37 lei/kWh, pentru gazele naturale.
Plafoanele de preț final la energie electrică din prezent vor fi folosite până la 30 iunie 2025, iar cele la gaze, până la 31 martie 2026. De asemenea, la gaze, va fi menținută, până la 31 martie 2026, obligația producătorilor din România de a livra angro la preț reglementat fix de 120 lei pentru un MWh, pentru consumul populației și al CET-urilor ce alimentează sistemele centralizate de încălzire.
Măsurile pot fi puse și în contextul în care, prețul la gaze naturale pe piața de profil înregistrează un trend ascendent , iar România s-a confruntat cu tarife mari la importul de energia electrică.
La #InfoEconomic, doamna Otilia Nuțu, analist în politici de energie de la Expert Forum, a oferit câteva răspunsuri despre efectele pe care le are intervenția statului în piața energetică din România. Unul dintre acestea este încetinirea investițiilor și a apariției unor noi unități de producție, tocmai din cauza imprevizibilității pe termen lung.
Expertul subliniază că este necesară o analiză asupra impactului pe care îl are politica de reglementare din piața energetică și că este nevoie de o liberalizarea, fie ea și treptată, așa cum a fost până în 2022.
Referitor la zona Moldovei și la posibilitatea plecării companiei E.ON, Otilia Nuțu spune că aceasta ar fi cauzată tocmai de ”incertitudinea cu privire la banii pe care statul îi datorează, care sunt peste 100 de milioane de euro, și dacă sumele vor fi recuperate. Deci valoarea aceea estimată de 120 de milioane de euro pentru activele de furnizare sunt în cea mai mare parte creanțe pe care le are E.ON față de statul român din schema de plafonare și compensare”.
Horia Daraban: Ca principiu, date fiind condițiile, circumstanțele internaționale, naționale, prelungirea plafonării prețurilor la energie electrică și la gaze este o măsură oportună?
Otilia Nuțu: Nu cred că este de măsură oportună în felul în care a fost propusă, pentru că, deși prin ordonanța asta se prelungesc practic reglementările existente, nu avem niciun fel de claritate cu privire la ce se va întâmpla după acest moment. Adică, eu mă așteptam să apară și o propunere privind dereglementarea pieței, pentru că, în ultimii câțiva ani, de când avem aceste reglementări, s-au întâmplat tot felul de lucruri și tot felul de distorsiuni în piață. Adică, spre exemplu, ar fi trebuit să facem întâi și întâi o analiză cât anume din aceste reglementări poate am întârziat unele planuri de investiții pe care le aveau în plan investitorii privați. Nu ne este foarte clar, spre exemplu, de ce E.ON este atât de disperat să-și vândă activele pe care le are în furnizarea în România și s-ar putea să fie și din cauza faptului că furnizorii nu reușesc să-și recupereze banii pe care îi datorează statul român.
Deci, cumva, lucrurile astea ar trebui să fie analizate. Hai să vedem care este impactul real al acestei reglementări de prețuri. Zilele trecute a fost un mare scandal, dacă nu cumva se golesc depozitele de înmagazinare foarte repede. S-ar putea ca și asta să fie o consecință a faptului că furnizorii preferă să vândă gazul cumpărat scump și să-și recupereze banii de la stat, gazul care este înmagazinat fiind cumpărat în 2022, în momentul în care prețurile erau foarte mari în piața liberă. Deci, toate lucrurile astea trebuie să fie foarte clar analizate și să vedem dacă nu cumva facem pe termen lung un mare deserviciu pieței de energie din România. Ce poate să-și imagineze în acest moment un furnizor sau un investitor în sectorul de gaze sau de energie electrică: păi, nu știe ce se va întâmpla de anul viitor, dacă prețurile vor fi reglementate în continuare, care va fi schema prin care se va dereglementa piața la un moment dat și atunci nu-și poate face absolut niciun fel de planuri pe termen lung. Ori, în sectorul energiei, ai nevoie de o predictibilitate pe termen rezonabil.
Horia Daraban: Liberalizare a pieței, pe principiul cerere și ofertă este răspunsul corect la ceea ce se întâmplă acum, cu prețuri mari la energie electrică, cu prețuri mari la gaze naturale?
Otilia Nuțu: Să ne uităm un pic de unde vin aceste prețuri. Prețurile cresc în momentul în care oferta din piață este mult mai mică decât cererea. Ai cantități mult mai mici de energie electrică sau de gaze decât se cere cu adevărat din piață. Care este soluția structurală la această problemă? Păi, trebuie să fie crescută oferta. Degeaba ții prețurile la un nivel reglementat. Prin asta descurajezi investitorul să facă investiții în piață, pentru că nu știe dacă își va putea vinde energia la un preț care să-i acopere investiția și atunci doar amânăm această problemă a deficitului de ofertă pentru viitor.
Horia Daraban: Putem face o comparație între o factură cu preț subvenționat și una ce ar putea fi calculată fără aceste subvenții?
Otilia Nuțu: Nu, nu putem să facem o astfel de analiză din simplul motiv că nu știm care ar fi în acest moment prețurile de piață. Trebuie să ne uităm un pic la experiența pe care am avut-o chiar noi în trecut, și anume faptul că piața s-a de reglementat gradual, în perioada 2012-2018, și pentru gaze, și pentru energie electrică. Deci, în acest moment, și asta am văzut înainte să fie această propunere de ordonanță de urgență pentru extinderea schemei de plafonare și compensare, am văzut că jucătorii din piață nu știau clar care să fie prețurile la care să-și facă ofertele de vânzare și cumpărare, adică nu se făceau oferte în piață pentru simplul motiv că nimeni nu știa dacă regimul reglementat va continua și care ar fi un preț real de piață în condițiile actuale.
De asta este nevoie de o schemă de liberalizare care să se facă gradual și avem modelul pe care l-am avut pentru energie electrică și pentru gaze în 2013-2018. La energia electrică, schema a fost prin creșterea graduală a unor cantități care să se tranzacționeze în mod liber pe piață, în portofoliul furnizorilor, în timp ce la gaz, unde exista într-adevăr o referință de preț, respectiv prețul gazului de import, s-a crescut gradual prețul gazului tranzacționat. Deci, noi avem nevoie să construim acum o piață care a fost distrusă după 2022. În acest moment, dacă s-ar liberaliza mâine piața, nimeni nu știe exact cum ar arăta prețurile, nici măcar jucătorii din piață. A dispărut complet semnalul de preț pe care ți-l dădea piața liberă pe vremea când era piața liberalizată, iar acum condițiile sunt complet diferite față de acum trei ani.
Horia Daraban: De ce ministerul de resort nu a gândit mai departe, așa cum spuneați dumneavoastră, un plan care să se raporteze la liberalizarea, fie și treptată, a pieței de profil?
Otilia Nuțu: Impresia mea este că pur și simplu am încercat să amânăm această problemă, ca să nu trebuiască să avem de-a face cu ea acum.
Horia Daraban: E.ON acoperă, prin serviciile sale, zona Moldovei, șase din cele opt județe ale regiunii. Expert Forum a sesizat inclusiv instituțiile europene cu privire la scenariul preluării de către o companie din Ungaria, care ar putea crea dependență a României față de gazul rusesc. În opinia dumneavoastră, care este soluția? Ministerul de resort a invocat inclusiv achiziționarea de către entități din România a acestei companii E.ON?
Otilia Nuțu: Soluția, în primul și în primul rând, trebuie să pornească de la care sunt motivele reale pentru care E.ON a încercat să vândă aceste active și s-ar putea să vedem acolo că e incertitudinea cu privire la banii pe care statul îi datorează și care sunt peste 100 de milioane de euro, dacă vor fi recuperați. Deci valoarea aceea estimată de 120 de milioane de euro pentru activele de furnizare sunt în cea mai mare parte creanțe pe care le are E.ON față de statul român din schema de plafonare și compensare. M-aș gândi întâi și întâi de ce încearcă furnizorii privați să scape de această piață.
Horia Daraban: Este clar, România are o problemă în a-și acoperi nevoile, necesitățile energetice din plan intern. Care credeți că ar fi principalele măsuri care să ofere un răspuns la această problemă, la acest deficit?
Otilia Nuțu: Problema este că noi trebuie să avem o piață în care producătorii să facă investiții, și cei de gaze, și cei de energie electrică și asta, înainte să stimulăm creșterea consumului, cum intenționăm să o facem în piața de gaze. Practic, singura strategie a noastră coerentă în domeniul energiei a fost creșterea consumului de gaze prin extinderea rețelelor de distribuție către toți consumatorii casnici și aceste planuri de investiți în centrale pe gaze la Oltenia, care nu știm exact dacă se vor întâmpla sau nu. Deci, în loc de asta, noi ar trebui să liberalizăm piața în așa fel încât să apară investitorii privați.
Otilia Nuțu: Și aici cred că ar trebui să ne uităm puțin de ce din 2022 încoace, practic, au intrat în piață doar 400 de megawați, capacități care sunt deja conectate la rețea, în afară de prosumatori. S-ar putea întâmpla să vedem că motivele nu țin atât de faptul că nu există bani europeni sau nu există oportunități sau că prețurile nu sunt atât de mari încât să justifice investițiile, ci, pur și simplu, ai o piață care are reglementări foarte neclare și ai dificultăți de acces la rețea. Asta ar trebui să fie principalele lucruri pe care să ne concentrăm acum: liberalizare a pieței, investiții în rețea în așa fel încât să se poată conecta noi producători în piață și să își poată oferi energia consumatorilor.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
În prezent, populația plătește 206 lei, subvenția fiind de 117 lei.
Începând de la 1 februarie 2025, populația va plăti 299 de lei pentru o gigacalorie, iar subvenția crește la 453 de lei.
Primarul Mihai Chirica: ”Pentru ședința următoare, nu se modifică tariful față de ultima propunere, chiar dacă ANRE a propus o creștere cu aproximativ 8%, diferența de creștere este propusă a fi suportată din bugetul local. În momentul de față, prețul la populație în lei pe gigacalorie este de 323,5 lei. Pentru persoanele care nu sunt persoane casnice, deci nu pentru încălzirea populației, este de 324 de lei, dar prețul de facturare, cel care îl plătește efectiv populația, este 206,21 lei. Diferența reprezentând subvenția de 117 lei. Prețul propus de noi conform ultimei decizii a ANRE-ului valabil pentru perioada noiembrie 2024-martie 2025 este de 299 lei la populație, iar subvenția crește de la 117 la 453 de lei, mai mult decât prețul pe care îl plătește populația.”
Primarul Iașului, Mihai Chirica a declarat că proiectul de hotărâre a fost depus în Consiliul Local încă din luna septembrie a anului trecut, dar în acel moment, coaliția aflată la guvernare nu a avut numărul de voturi necesare.
În prezent, proiectul a fost redepus la Consiliul Local Iași și va fi supus aprobării în ședința de la sfârșitul acestei săptămâni.
Noua coaliție aflată la guvernare în Iași, respectiv PNL, PSD și PMP asigură numărul de voturi necesare pentru intrarea în vigoare a proiectului de hotărâre.
Odată cu creșterea salariul minim pe economie și majorarea costurilor de funcționare, în cadrul ședinței Consiliului Local Iași din data de 19 decembrie 2024, au fost aprobate noile tarife de călătorie pentru serviciile de transport public.
Aceste tarife vor intra în vigoare începând cu luna februarie a anului 2025.
Iată lista tarifelor aprobate:
Tichete de călătorie cu preț întreg
– Bilet 1 călătorie (valabil 120 de minute): 4 lei
– Bilet 2 călătorii (fiecare valabilă 120 de minute): 8 lei
– Abonament unic valabil 30 zile: 130 lei
– Abonament unic valabil 7 zile: 35 lei
– Abonament unic valabil 1 zi: 13 lei
– Abonament la purtător valabil 30 zile: 250 lei
– Abonament unic valabil 6 luni: 650 lei
– Abonament unic valabil 12 luni: 1.300 lei
– Abonament TURIST (valabil 3 zile): 30 lei
Reduceri și gratuități pentru diverse categorii
– Donatori de sânge: reducere 50% pentru abonamentul unic valabil 30 zile și gratuitate pentru transport în ziua donării.
– Pensionari, persoane cu dizabilități, elevi beneficiază de gratuitate pe mijlocele de transport, conform legislației în vigoare.
Suprataxă de călătorie: 99 lei
Pentru informații suplimentare, ne puteți contacta la: 0800 110 427
