Cele mai mari creşteri de tarife la benzină şi motorină au fost înregistrate în România – 24,2%, şi în Germania, Lituania şi Bulgaria, în jur de 22%.
La polul opus, cele mai mici creşteri de preţuri au fost înregistrate în Suedia – 1,2% şi Irlanda – 3,2%.
Singura ţară unde preţurile din luna iulie au fost mai mici decât în aceeași lună din 2025 este Ungaria, unde preţurile au scăzut uşor, cu 0,1%, potrivit datelor Eurostat.
Un litru de benzina costă în medie 9,18 lei, iar un litru de motorină, 9,79 lei.
În prezent, România se află pe locul 10 în Uniunea Europeană în topul ţărilor cu cea mai ieftină benzina, şi pe locul nouă în ceea ce priveşte cel mai mic preţ la motorină, carburant esenţial pentru transporturi şi agricultură.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Este vorba de reducerea accizelor la benzină şi motorină, iar un grup de lucru ar urma să evalueze cât poate suporta statul în privinţa diminuării acestor taxe şi care va fi perioada de aplicare a acestei măsuri.
Potrivit premierului Ilie Bolojan, este foarte probabil ca, tot mâine, guvernul să adopte un act normativ privind punerea în aplicare a scăderii accizelor.
Benzina standard a depăşit pragul de 9 lei pe litru în majoritatea staţiilor, în timp ce motorina se apropie vertiginos de 10 lei.
În Bucureşti, preţurile variază între 9 lei şi 7 bani şi 9 lei şi 23 de bani pentru un litru de benzină.
Preţul unui litru de motorină standard a depăşit 9 lei şi 70 de bani la majoritatea distribuitorilor de carburanţi din Capitală, ajungând chiar şi la 9 lei şi 99 de bani la unele staţii. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Dumitru Chisăliţă: Depăşirea pragului de 9-10 lei/litru la carburanţi devine realistă în România, dacă preţul ţiţeiul se stabilizează la 90 – 100 de dolari/baril
Publicat de Gabriela Rotaru,
1 martie 2026, 16:12 / actualizat: 1 martie 2026, 18:13
’28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referinţă pentru pieţele energetice. Atacarea Iranului şi riposta ulterioară au reaprins tensiunile în jurul Strâmtoarei Ormuz – cel mai sensibil punct al infrastructurii energetice globale. Când Ormuzul tremură, tremură tot lanţul economic mondial. Prin această fâşie de apă dintre Iran şi Oman tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume. Nu este doar o rută maritimă. Este un robinet energetic global. Iar pieţele nu aşteaptă ca robinetul să fie închis complet – reacţionează la simpla posibilitate’, explică preşedintele AEI, într-o analiză remisă duminică AGERPRES.
Potrivit acestuia, preţul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere şi ofertă, ci şi anticiparea riscului. În opinia sa, ceea ce vom vedea luni, odată cu deschiderea burselor, va fi ‘premiul de risc geopolitic’, un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol.
‘Dacă barilul urcă de la 73 la 75, 80, 90 sau 100 de dolari, nu este o simplă variaţie bursieră. Acesta este un multiplicator economic: costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanţurile logistice, scumpirea alimentelor, inflaţie persistentă. Pentru România, unde peste jumătate din preţul carburanţilor este fiscalitate, impactul nu este liniar – dar este inevitabil. România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieţei globale. Petrolul este o marfă internaţională, iar preţul se formează global. Dacă Asia plăteşte mai mult pentru petrolul din Golf, competiţia pentru alte surse – Africa SUA, Marea Nordului – creşte. Preţurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piaţă scumpă’, precizează Dumitru Chisăliţă.
El subliniază că energia este cost de bază pentru orice economie, iar scumpirea petrolului înseamnă că industria produce mai scump, agricultura plăteşte mai mult pentru combustibil şi îngrăşăminte, iar transportul transferă costul către consumator.
Inflaţia, care începuse să se tempereze în Europa, poate primi un nou impuls exact când băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară, avertizează Chisăliţă.
‘Înaintea escaladării, piaţa deja preţuia riscul. Cotăţiile de referinţă (Brent) testau maximele ultimelor luni, în jurul a 72 – 73 dolari/baril. Scenariile analizate de pieţe sunt clare: persistenţa tensiunilor fără blocaj real: +10-20 dolari/baril din ‘premiu geopolitic’; perturbări serioase ale exporturilor: peste 90-100 dolari/baril; blocaj major al Ormuzului: scenariu de criză globală, cu volatilitate extremă. Preţul nu urcă pentru că oferta a dispărut, ci pentru că riscul de întrerupere devine credibil’, spune şeful AEI.
În acest context, cartelul OPEC şi formatul extins OPEC+ pot încerca să tempereze piaţa prin creşterea producţiei. Marile economii pot elibera temporar rezerve strategice, însă aceste măsuri pot amortiza şocul, dar nu elimină riscul militar, nu pot garanta siguranţa navelor şi nici stabilitatea geopolitică. În plus, capacitatea reală de creştere rapidă a producţiei este limitată. Nu orice baril ‘pe hârtie’ poate ajunge instantaneu pe piaţă.
‘Când petrolul sare pe burse, întrebarea reală este simplă: cât ajunge la pompă şi în cât timp? Preţul la pompă urmează cotaţii internaţionale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni. Depinde de: stocurile existente în depozite, contractele rafinăriilor, cursul valutar (petrolul e cotat în dolari), politica comercială a marilor reţele. Dacă barilul creşte cu 10-20 de dolari, efectul se simte progresiv, nu peste noapte – dar rar rămâne doar pe hârtie’, menţionează Chisăliţă.
În condiţiile în care structura aproximativă a preţului carburanţilor în România este următoarea: taxă 50-55% (accize + TVA), 30-35% cost produs (ţiţei + rafinare), iar restul distribuţie şi marjă, înseamnă că o creştere a preţului la petrol cu 10 dolari/baril aduce un plus de 70 de bani/litru, o majorare de 20 de dolari/baril reprezintă 1 leu/litru, iar +30 dolari/baril este echivalent cu 2,5 lei/litru.
‘Dacă ţiţeiul se stabilizează la 90 – 100 dolari, depăşirea pragului de 9 – 10 lei/litru devine realistă. Conflictul într-o regiune strategică energetică înseamnă cost distribuit global: consumatorii plătesc la pompă, companiile plătesc în costuri operaţionale, statele plătesc prin presiune pe buget şi inflaţie, băncile centrale plătesc prin amânarea relaxării monetare. Pentru România, vulnerabilitatea nu vine doar din importuri de petrol, ci din integrarea în economia europeană. Dacă Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectul ajunge rapid şi la Bucureşti. Ce urmează? Totul depinde de durată şi amploare. Escaladare moderată: creştere temporară, volatilitate ridicată, apoi stabilizare. Escaladare prelungită: petrol peste 100 dolari, inflaţie reaccelerată, presiune pe dobânzi. Extindere regională: risc de criză energetică globală’, arată preşedintele AEI.
În acest context, petrolul rămâne, în 2026, barometrul stabilităţii geopolitice, întrucât economia mondială funcţionează încă pe combustibili fosili.
‘Întrebarea nu este doar cât va urca barilul. Întrebarea pragmatică este cât spaţiu fiscal, câtă rezilienţă economică şi câtă disciplină bugetară are România pentru a absorbi încă un şoc energetic major? Răspunsul nu se găseşte în Golful Persic. Se găseşte în politicile interne, în structura economiei şi în cât de repede reuşim să reducem dependenţa de volatilitate globală’, a adăugat Dumitru Chisăliţă.
Sâmbătă dimineaţa, Israelul şi Statele Unite au lansat atacuri împotriva Iranului, fiind anunţate explozii în Teheran şi alte oraşe, precum Tabriz (nord-vest) şi Isfahan (centru). Iranul a răspuns cu lansarea de rachete şi drone împotriva bazelor militare americane din Bahrain, Qatar şi Emiratele Arabe Unite şi a centrelor militare de pe teritoriul israelian, scrie EFE.
O serie de explozii au fost auzite sâmbătă seara în centrul Israelului, la Ierusalim şi în Cisiordania ocupată, au relatat jurnaliştii AFP. Totodată, cel puţin o rachetă din ultimul bombardament lansat din Iran spre Israel a lovit Tel Aviv sâmbătă noaptea, fiind prima lovitură cunoscută în oraş, potrivit diverselor agenţii media israeliene şi confirmată de serviciul de urgenţă israelian Magen David Adom (MDA), a transmis EFE. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Preţurile carburanţilor s-au actualizat vineri la miezul nopţii pe fondul majorării accizei şi a TVA-ului.
Astfel, românii ajung să plătească în medie cu 20 de lei în plus pentru un plin de benzină sau motorină.
În această dimineaţă la staţiile peco din capitală, un litru de benzină standard se vindea cu 7,33 de lei, în timp ce motorina costa 7,8 lei, arată datele publicate pe site-ul peco.online.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
