#InfoEconomic: De la 1 iulie, se liberalizează piața de electricitate. Otilia Nuțu, expert în politici energetice: „problema este că această liberalizare, după trei ani în care piața nu a avut niciun semnal real de preț, ar fi trebuit să fie cât de cât un proces gestionat”

Publicat de hdaraban, 27 iunie 2025, 17:29

Deși măsura este considerată una sănătoasă în ideea îmbunătățirii calității serviciilor oferite consumatorilor, stimulării investițiilor în infrastructură, a prețurilor competitive pe baza ofertelor făcute, ea ridică și semne de întrebare, având în vedere faptul că România, spre exemplu, este în topul unui clasament european în ceea ce privește prețul la energie electrică.

La #InfoEconomic, a fost invitată doamna Otilia Nuțu, analist de politici în domeniul energiei de la Expert Forum. În dialogul cu Horia Daraban, interlocutoarea a precizat că, deși liberalizarea era necesară, ea ar fi trebuit să fie cât de cât un proces gestionat, adică așa cum a s-a întâmplat prima dată: cu un „calendar de dereglementare graduală în care furnizorii cumpărau niște cantități din ce în ce mai mari din piața liberalizată și își făceau un mix de energie și consumatorii nu au experimentat niciun șoc de preț.”

Otilia Nuțu a scos în evidență și faptul că piața de electricitate a României „este destul de izolată de centrul Europei, unde energia este destul de ieftină”, iar cauza este generată de restricții de rețea în Ungaria. „Dacă am fi mult mai bine interconectați cu restul Europei, atunci șocurile astea pe care le vedem la liberalizarea pieței nu s-ar vedea atât de repede, pentru că, pur și simplu, am importa mai multă energie repede și piața s-ar echilibra cumva.”

Referitor la ceea ce se întâmplă în România, în acest sector, specialista precizează că „avem nevoie de ceva mai multă transparență în politica energetică, în general. Lucrurile nu trebuie sa fie făcute la stilul ăsta ad-hoc. De fiecare dată când ne gândim să reglementăm sau să dereglementăm piața, trebuie să ne uităm un pic la ce efect are asta, nu doar pentru alegerile care sunt peste o lună, ci și la ce lăsăm după ce plecăm de la guvernare. E foarte important și lucrul acesta.”

Horia Daraban: Un pas necesar, acesta al liberalizării pieței de electricitate? Și dacă da, de ce, doamna Nuțu?

Otilia Nuțu: Ar fi trebuit să o facem încă de mai multă vreme, deoarece cred că am rămas ultima țară din Uniunea Europeană care are încă prețuri reglementate. Noi am avut criza energetică totuși în 2022. Între timp, lucrurile peste tot în Europa s-au reglat. Acum, când ai piața reglementată, problema este că nici unii dintre jucătorii din piață, nici consumatorii, nici producătorii, nici furnizorii nu știu câtă vreme va dura acest regim reglementat și atunci nu-și pot face planuri de investiții pe termen lung. Și asta e o problemă inclusiv pentru consumatorii industriali, inclusiv pentru investitorii în producția de energie electrică. Deci e nevoie de o piață liberalizată ca să știi exact unde și cât și cum trebuie să investești atât ca producător de energie cât și ca consumator.

Problema este că această liberalizare, care se produce acum, după trei ani de zile în care piața nu a avut niciun semnal real de preț, ar fi trebuit să fie cât de cât un proces gestionat, adică să ne aducem aminte că, în momentul în care am făcut prima oară liberalizarea pieței, a existat un calendar de dereglementare graduală în care furnizorii cumpărau niște cantități din ce în ce mai mari din piața liberalizată și își făceau un mix de energie și consumatorii nu au experimentat niciun șoc de preț, iar în timpul acesta, și producătorii și furnizorii se obișnuiau cu noile condiții de piață, adică vedeau care sunt prețurile din piața, știau cum să-și formuleze ofertele. Adică, una este să începi cu 10% din piață liberalizată în primele luni și să cauți oferte pentru 10% din energie, alta este când brusc se liberalizează la 100%.

Însă, dacă se liberaliza piața cândva în 2023, nu am fi avut această problemă, pentru că exista piață care fusese până cu un an înainte. Acum ar fi trebuit să facem liberalizarea cumva gradual, în așa fel încât lumea să se reobișnuiască cu condițiile de piață și să știe cum să-și formuleze ofertele, în condițiilor în care toți anii aceștia nu ai avut niște semnale corecte de prețuri.

Horia Daraban: În ideea ceea ce ați spus dumneavoastră, până la urmă, care sunt riscurile principale în perioada imediat următoare, după 1 iulie?

Otilia Nuțu: Riscul este că nici producătorii, nici furnizorii nu știau exact cum să-și formeze prețurile și se uită unii la alții. Și atunci, practic, există probabil și o anumită coordonare, ca să zic așa, nu neapărat intenționată, însă e echivalentul unui cartel în momentul în care toată lumea se uită să vadă doar ce face celălalt și, evident, că primul impuls va fi să pui poate niște prețuri mai mari, pentru că înglobezi și acest risc, că nu știi ce se întâmplă mai departe în piață. Pe de altă parte, noi nu putem să rămânem la infinit cu acest preț reglementat, pentru că nu apar investiții în capacități noi de producție.

Adică, hai să ne uităm un pic la care a fost cauza reală a crizei energetice din 2022 și anume faptul că aveam prea puțină energie produsă față de cât se cerea, din cauza că a început războiul și din cauza că au ieșit din piață niște cantități de gaz din care se producea energia electrică. Deci tu ai nevoie de niște semnale de preț care să îți încurajeze investitorii să investească în capacități noi. Și câtă vreme noi aveam niște prețuri reglementate în toți anii aceștia, cei care ar fi intenționat să facă investiții în afară de cei care primeau bani din fonduri europene, ar fi fost descurajați de faptul că nu știi dacă nu cumva și peste trei, patru, cinci ani guvernul nu va ține prețurile reglementate.

Asta a fost problema, faptul că noi, din cauza unei prelungite campanii electorale care ține de doi ani încoace, am dat niște semnale foarte greșite, și anume faptul că nu se schimbă nimic până nu se termină cu alegerile și, după aceea, Dumnezeu cu mila.

Horia Daraban: Prin această etapă care începe la 1 iulie, piața din România devine cu adevărat liberă și funcțională sau mai pot fi așteptate distorsiuni?

Otilia Nuțu: Investițiile în sectorul energetic durează destul de mult și trebuie să ai o predictibilitate pe o perioadă mai lungă de timp. Una era dacă știam încă de acum doi ani cam cum o să arate prețurile mâine și atunci investitorii și-ar fi făcut niște planuri și probabil s-ar fi accelerat ceva mai mult investițiile în producție de energie regenerabilă sau poate în capacități mici pe gaz sau în ce mai are sens din punct de vedere economic.

Deci ăsta este șocul cel mare, faptul că te trezești acum, că afli că peste o lună piața va arăta într-un fel în care nu-l știi acum; și nu știi exact cum să-ți faci calculele pe termen lung. Deci, practic, deciziile de investiție vor veni de acum încolo și asta înseamnă că ne întoarcem la o piață cu adevărat funcțional abia peste doi, trei ani.

Și la noi mai există și alte probleme, și anume faptul că piața noastră este destul de izolată de centrul Europei, unde energia este destul de ieftină pentru simplu motiv că există foarte multă capacitate, inclusiv energie regenerabilă. Deci noi putem să importăm destul de greu prin Ungaria din cauza unor restricții de rețea în Ungaria și am văzut anul trecut că pentru acea componentă de piață care era liberalizată, au fost niște prețuri foarte mari într-o perioadă în care a fost seceta mare, se producea puțin hidro și erau și scoase din funcție niște reactoare nucleare de la noi din regiune. Deci, dacă am fi mult mai bine interconectați cu restul Europei, atunci șocurile astea pe care le vedem la liberalizarea pieței nu s-ar vedea atât de repede, pentru că, pur și simplu, am importa mai multă energie repede și piața s-ar echilibra cumva.

Dar așa, fiind relativ gâtuiți și cu un deficit de producție în regiunea asta, prețurile sunt într-adevăr mai mari din aceste motive.

Horia Daraban: Există proiecte în ideea rezolvării acestei provocări legate de aducerea energiei electrice din vestul Europei către România, către estul continentului?

Otilia Nuțu: Da, sunt proiecte și aici eu cred că e o chestiune de lipsă de voință politică a lui Orban să facă investițiile respective. Adică, eu chiar nu pot să-mi explic într-un mod rațional de ce există această gâtuire pe rețeaua din Ungaria, care permite ungurilor să importe fără nicio problemă, dar nu să tranziteze. Și asta a fost o problemă care s-a văzut foarte puternic anul trecut din cauza că au fost niște condiții speciale, adică a fost un deficit major în regiune, în Balcani, de energie electrică vara trecută.

Deci ăsta a fost momentul care a pus sub presiune maximă în piața de energie. Și atunci s-a văzut foarte clar că nu se putea importa o cantitate suficientă de energie prin Ungaria. Deci aceste gâtuiri, eu nu știu în ce măsură au vreo justificare tehnică sau sunt pur și simplu reprezintă încă o mișcare de divizare a Europei pe care o face Orban.

Horia Daraban: Ar trebui să existe măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili după 1 iulie?

Otilia Nuțu: Sigur că da. Deocamdată, cum ziceam, nu s-a pregătit nimic. Nici liberalizarea, nici partea de consumatori vulnerabili. Adică există, într-adevăr, din timpul guvernului anterior o propunere de ordonanță de urgență prin care să se ofere ajutor consumatorilor vulnerabili. Nu știu exact câți sunt, din ce estima fostul ministru Burduja, erau aproximativ 3,5 milioane de consumatori. Însă, problema este că acea ordonanță a rămas cumva în aer, din cauza că am avut această perioadă de interimat și, spre exemplu, acolo, ca să poți să beneficiezi tu, consumator vulnerabil, trebuia să depui o cerere pentru asta într-o platformă, platformă care nu s-a făcut între timp și nici nu știm dacă se va mai face.

Deci, astea sunt problemele. Faptul că suntem deja spre sfârșitul iunie și nu se știe cum reușești să ajungi la consumatorii vulnerabili în timp util. Există totuși experiență cu sprijinul consumatorilor vulnerabili, că am văzut anii trecuți cu acele vouchere de energie. Dar trebuie să fie pus mecanismul ăsta la punct destul de repede. Și, pe de altă parte, chiar în momentul în care se discuta acea ordonanță de urgență, nu am văzut nicăieri o estimare de impact bugetar. Adică, inclusiv în nota de fundamentare, nu este trecut nimic la impactul bugetar, cât anume ne costă această schemă.

Horia Daraban: Având în vedere toate aceste date, putem anticipa, putem desena un grafic în ceea ce privește prețurile după 1 iulie?

Otilia Nuțu: Asta e foarte greu să vă spun. Cred că singurul lucru pe care îl avem acum ca informație constă în ofertele de preț pe care le fac furnizorii în acest moment. Și asta se găsesc pe acele comparatoare de tarife pe care le găsiți și pe site la ANRE (Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei) și pe site-ul  Ministerul Energiei. Asta e problema, că, deocamdată, noi nu știm cum vor arăta prețurile ceva mai târziu, pentru că jucătorii din piață au făcut cumva în orb acele oferte, că nu știi exact cum ar arăta o piața liberalizată. De asta spun, câtă vreme ai avut o perioadă care a produs distorsiuni în piață, pentru că a fost piața patru ani, nu mai ai acea informație de preț pe care o aveai dinainte, de când piața era liberalizată. Și atunci, pur și simplu, a fost o confuzie, inclusiv pentru furnizori. Cât punem noi prețurile de la 1 iulie? Adică, nu ai de unde să știi.

Horia Daraban: Care sunt recomandările dumneavoastră pentru consumatori?

Otilia Nuțu: Trebuie să caute cele mai bune oferte pe care le găsesc pe acele comparatoare de prețuri. Când se uită la aceste oferte, trebuie să se uită totuși și la condițiile generale ale oferte, exact ca atunci când cauți o ofertă la un abonament de telefon, te uiți dacă te obligă să rămâi la același furnizor doi ani. Adică, condițiile astea contractuale trebuie să fie verificate, pe lângă preț. În rest, evident că există niște măsuri de optimizare a consumului. Cred că lumea le folosește deja; adică să nu lași lumina aprinsă, să încerci să ții aerul condiționat nu la 18 grade, ci la 25, dar asta nu schimbă radical situația,

Dar suna puțin arogant, pentru că nimeni nu s-a pregătit pentru treaba asta și și acum încercăm să găsim niște soluții. Sunt niște soluții care răspund problemei pe termen lung, însă, acum, într-adevăr, avem nevoie de ceva mai multă transparență în politica energetică, în general. Lucrurile nu trebuie sa fie făcute la stilul ăsta ad-hoc. De fiecare dată când ne gândim să reglementăm sau să dereglementăm piața, trebuie să ne uităm un pic la ce efect are asta, nu doar pentru alegerile care sunt peste o lună, ci și la ce lăsăm după ce plecăm de la guvernare. E foarte important și lucrul acesta.

Varianta audio a interviului:

#InfoEconomic: Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură: ”deși se prelungesc reglementările schemei de plafonare-compensare a facturilor, nu avem niciun fel de claritate cu privire la ce se va întâmpla după acest moment. Ar trebui să apară și o propunere privind dereglementarea pieței”

Publicat de hdaraban, 26 februarie 2025, 12:50 / actualizat: 26 februarie 2025, 13:54

Așadar, după termenul final din aprilie, ar putea fi menținute cele trei plafoane maxime de preț: pentru energia electrică, 0,68 de lei/kWh, 0,80 și 1,3 lei/kWh în funcție de consum, și 0,31 și 0,37 lei/kWh, pentru gazele naturale.

Plafoanele de preț final la energie electrică din prezent vor fi folosite până la 30 iunie 2025, iar cele la gaze, până la 31 martie 2026. De asemenea, la gaze, va fi menținută, până la 31 martie 2026, obligația producătorilor din România de a livra angro la preț reglementat fix de 120 lei pentru un MWh, pentru consumul populației și al CET-urilor ce alimentează sistemele centralizate de încălzire.

Măsurile pot fi puse și în contextul în care, prețul la gaze naturale  pe piața de profil înregistrează un trend ascendent , iar România s-a confruntat cu tarife mari la importul de  energia electrică.

La #InfoEconomic, doamna Otilia Nuțu, analist în politici de energie de la Expert Forum, a oferit câteva răspunsuri despre efectele pe care le are intervenția statului în piața energetică din România. Unul dintre acestea este încetinirea investițiilor și a apariției unor noi unități de producție, tocmai din cauza imprevizibilității pe termen lung.

Expertul subliniază că este necesară o analiză asupra impactului pe care îl are politica de reglementare din piața energetică și că este nevoie de o liberalizarea, fie ea și treptată, așa cum a fost până în 2022.

Referitor la zona Moldovei și la posibilitatea plecării companiei E.ON, Otilia Nuțu spune că aceasta ar fi cauzată tocmai de ”incertitudinea cu privire la banii pe care statul îi datorează, care sunt peste 100 de milioane de euro, și dacă sumele vor fi recuperate. Deci valoarea aceea estimată de 120 de milioane de euro pentru activele de furnizare sunt în cea mai mare parte creanțe pe care le are E.ON față de statul român din schema de plafonare și compensare”.

Horia Daraban: Ca principiu, date fiind condițiile, circumstanțele internaționale, naționale, prelungirea plafonării prețurilor la energie electrică și la gaze este o măsură oportună?

Otilia Nuțu: Nu cred că este de măsură oportună în felul în care a fost propusă, pentru că, deși prin ordonanța asta se prelungesc practic reglementările existente, nu avem niciun fel de claritate cu privire la ce se va întâmpla după acest moment. Adică, eu mă așteptam să apară și o propunere privind dereglementarea pieței, pentru că, în ultimii câțiva ani, de când avem aceste reglementări, s-au întâmplat tot felul de lucruri și tot felul de distorsiuni în piață. Adică, spre exemplu, ar fi trebuit să facem întâi și întâi o analiză cât anume din aceste reglementări poate am întârziat unele planuri de investiții pe care le aveau în plan investitorii privați. Nu ne este foarte clar, spre exemplu, de ce E.ON este atât de disperat să-și vândă activele pe care le are în furnizarea în România și s-ar putea să fie și din cauza faptului că furnizorii nu reușesc să-și recupereze banii pe care îi datorează statul român.

Deci, cumva, lucrurile astea ar trebui să fie analizate. Hai să vedem care este impactul real al acestei reglementări de prețuri. Zilele trecute a fost un mare scandal, dacă nu cumva se golesc depozitele de înmagazinare foarte repede. S-ar putea ca și asta să fie o consecință a faptului că furnizorii preferă să vândă gazul cumpărat scump și să-și recupereze banii de la stat, gazul care este înmagazinat fiind cumpărat în 2022, în momentul în care prețurile erau foarte mari în piața liberă. Deci, toate lucrurile astea trebuie să fie foarte clar analizate și să vedem dacă nu cumva facem pe termen lung un mare deserviciu pieței de energie din România. Ce poate să-și imagineze în acest moment un furnizor sau un investitor în sectorul de gaze sau de energie electrică: păi, nu știe ce se va întâmpla de anul viitor, dacă prețurile vor fi reglementate în continuare, care va fi schema prin care se va dereglementa piața la un moment dat și atunci nu-și poate face absolut niciun fel de planuri pe termen lung. Ori, în sectorul energiei, ai nevoie de o predictibilitate pe termen rezonabil.

Horia Daraban: Liberalizare a pieței, pe principiul cerere și ofertă este răspunsul corect la ceea ce se întâmplă acum, cu prețuri mari la energie electrică, cu prețuri mari la gaze naturale?

Otilia Nuțu: Să ne uităm un pic de unde vin aceste prețuri. Prețurile cresc în momentul în care oferta din piață este mult mai mică decât cererea. Ai cantități mult mai mici de energie electrică sau de gaze decât se cere cu adevărat din piață. Care este soluția structurală la această problemă? Păi, trebuie să fie crescută oferta. Degeaba ții prețurile la un nivel reglementat. Prin asta descurajezi investitorul să facă investiții în piață, pentru că nu știe dacă își va putea vinde energia la un preț care să-i acopere investiția și atunci doar amânăm această problemă a deficitului de ofertă pentru viitor.

Horia Daraban: Putem face o comparație între o factură cu preț subvenționat și una ce ar putea fi calculată fără aceste subvenții?

Otilia Nuțu: Nu, nu putem să facem o astfel de analiză din simplul motiv că nu știm care ar fi în acest moment prețurile de piață. Trebuie să ne uităm un pic la experiența pe care am avut-o chiar noi în trecut, și anume faptul că piața s-a de reglementat gradual, în perioada 2012-2018, și pentru gaze, și pentru energie electrică. Deci, în acest moment, și asta am văzut înainte să fie această propunere de ordonanță de urgență pentru extinderea schemei de plafonare și compensare, am văzut că jucătorii din piață nu știau clar care să fie prețurile la care să-și facă ofertele de vânzare și cumpărare, adică nu se făceau oferte în piață pentru simplul motiv că nimeni nu știa dacă regimul reglementat va continua și care ar fi un preț real de piață în condițiile actuale.

De asta este nevoie de o schemă de liberalizare care să se facă gradual și avem modelul pe care l-am avut pentru energie electrică și pentru gaze în 2013-2018. La energia electrică, schema a fost prin creșterea graduală a unor cantități care să se tranzacționeze în mod liber pe piață, în portofoliul furnizorilor, în timp ce la gaz, unde exista într-adevăr o referință de preț, respectiv prețul gazului de import, s-a crescut gradual prețul gazului tranzacționat. Deci, noi avem nevoie să construim acum o piață care a fost distrusă după 2022. În acest moment, dacă s-ar liberaliza mâine piața, nimeni nu știe exact cum ar arăta prețurile, nici măcar jucătorii din piață. A dispărut complet semnalul de preț pe care ți-l dădea piața liberă pe vremea când era piața liberalizată, iar acum condițiile sunt complet diferite față de acum trei ani.

Horia Daraban: De ce ministerul de resort nu a gândit mai departe, așa cum spuneați dumneavoastră, un plan care să se raporteze la liberalizarea, fie și treptată, a pieței de profil?

Otilia Nuțu: Impresia mea este că pur și simplu am încercat să amânăm această problemă, ca să nu trebuiască să avem de-a face cu ea acum.

Horia Daraban: E.ON acoperă, prin serviciile sale, zona Moldovei, șase din cele opt județe ale regiunii. Expert Forum a sesizat inclusiv instituțiile europene cu privire la scenariul preluării de către o companie din Ungaria, care ar putea crea dependență a României față de gazul rusesc. În opinia dumneavoastră, care este soluția? Ministerul de resort a invocat inclusiv achiziționarea de către entități din România a acestei companii E.ON?

Otilia Nuțu: Soluția, în primul și în primul rând, trebuie să pornească de la care sunt motivele reale pentru care E.ON a încercat să vândă aceste active și s-ar putea să vedem acolo că e incertitudinea cu privire la banii pe care statul îi datorează și care sunt peste 100 de milioane de euro, dacă vor fi recuperați. Deci valoarea aceea estimată de 120 de milioane de euro pentru activele de furnizare sunt în cea mai mare parte creanțe pe care le are E.ON față de statul român din schema de plafonare și compensare. M-aș gândi întâi și întâi de ce încearcă furnizorii privați să scape de această piață.

Horia Daraban: Este clar, România are o problemă în a-și acoperi nevoile, necesitățile energetice din plan intern. Care credeți că ar fi principalele măsuri care să ofere un răspuns la această problemă, la acest deficit?

Otilia Nuțu: Problema este că noi trebuie să avem o piață în care producătorii să facă investiții, și cei de gaze, și cei de energie electrică și asta, înainte să stimulăm creșterea consumului, cum intenționăm să o facem în piața de gaze. Practic, singura strategie a noastră coerentă în domeniul energiei a fost creșterea consumului de gaze prin extinderea rețelelor de distribuție către toți consumatorii casnici și aceste planuri de investiți în centrale pe gaze la Oltenia, care nu știm exact dacă se vor întâmpla sau nu. Deci, în loc de asta, noi ar trebui să liberalizăm piața în așa fel încât să apară investitorii privați.

Otilia Nuțu: Și aici cred că ar trebui să ne uităm puțin de ce din 2022 încoace, practic, au intrat în piață doar 400 de megawați, capacități care sunt deja conectate la rețea, în afară de prosumatori. S-ar putea întâmpla să vedem că motivele nu țin atât de faptul că nu există bani europeni sau nu există oportunități sau că prețurile nu sunt atât de mari încât să justifice investițiile, ci, pur și simplu, ai o piață care are reglementări foarte neclare și ai dificultăți de acces la rețea. Asta ar trebui să fie principalele lucruri pe care să ne concentrăm acum: liberalizare a pieței, investiții în rețea în așa fel încât să se poată conecta noi producători în piață și să își poată oferi energia consumatorilor.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: IA/Gemini