Autorităţile consideră că prin menţinerea până la 31 martie 2026 a acestui mecanism se vor stabiliza preţurile şi puterea de cumpărare a populaţiei.
Sunt 17 alimente la care adaosul va fi în continuare limitat, între care: carnea, laptele, pâinea, cartofii, fructele proaspete, uleiul, untul sau ouăle.
În şedinţa de astăzi, executivul a aprobat contractul de finanţare în valoare de 300 de milioane euro de la Banca Europeană de Investiţii, pentru susţinerea lucrărilor de reabilitare a liniei feroviare Cluj-Napoca – Episcopia Bihor.
Proiectul vizează creşterea vitezei maxime de deplasare pe acest tronson la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă. Este prevăzută construirea a 18 km de linie dublă nouă, desfiinţarea trecerilor la nivel care nu respectă normele de siguranţă şi realizarea de pasaje denivelate.
Împrumutul va acoperi jumătate din costul total al investiţiei, a cărei finalizare este estimată pentru anul 2027.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, George Niculescu, le reaminteşte consumatorilor că au posibilitatea de a-şi schimba furnizorul, online, atunci când găsesc o ofertă mai bună, iar ANRE le pune la dispoziţie un comparator de preţuri.
Potrivit unor date oficiale, citate de reporterul Alex Buzică, peste 234.000 de contracte au fost portate de la începutul anului şi până la sfârşitul săptămânii trecute, iar peste 108.000 au fost mutate doar în iunie.
George Niculescu a remarcat faptul că un singur furnizor a atras peste 83.000 de clienţi în 30 de zile, iar următorul clasat, aproape 11.000.
George Niculescu: Faptul că din ce în ce mai mulţi consumatori de energie electrică îşi schimbă furnizorul şi migrează de la un furnizor la altul, înseamnă că consumatorii de energie din România au învăţat şi continuă să înveţe să-şi aleagă furnizorul în funcţie de cea mai bună ofertă, pe care aceştia din /…/ furnizorii o fac către consumatorii lor. Trendul acesta de portare de la un furnizor la altul trebuie să continue. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România
Un copil diagnosticat cu diabet de tip 1 în primii ani de viață poate ajunge să suporte până la 75.000 de înțepături înainte de a împlini...
#InfoEconomic: Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură: ”deși se prelungesc reglementările schemei de plafonare-compensare a facturilor, nu avem niciun fel de claritate cu privire la ce se va întâmpla după acest moment. Ar trebui să apară și o propunere privind dereglementarea pieței”
Publicat de hdaraban,
26 februarie 2025, 12:50 / actualizat: 26 februarie 2025, 13:54
Așadar, după termenul final din aprilie, ar putea fi menținute cele trei plafoane maxime de preț: pentru energia electrică, 0,68 de lei/kWh, 0,80 și 1,3 lei/kWh în funcție de consum, și 0,31 și 0,37 lei/kWh, pentru gazele naturale.
Plafoanele de preț final la energie electrică din prezent vor fi folosite până la 30 iunie 2025, iar cele la gaze, până la 31 martie 2026. De asemenea, la gaze, va fi menținută, până la 31 martie 2026, obligația producătorilor din România de a livra angro la preț reglementat fix de 120 lei pentru un MWh, pentru consumul populației și al CET-urilor ce alimentează sistemele centralizate de încălzire.
Măsurile pot fi puse și în contextul în care, prețul la gaze naturale pe piața de profil înregistrează un trend ascendent , iar România s-a confruntat cu tarife mari la importul de energia electrică.
La #InfoEconomic, doamna Otilia Nuțu, analist în politici de energie de la Expert Forum, a oferit câteva răspunsuri despre efectele pe care le are intervenția statului în piața energetică din România. Unul dintre acestea este încetinirea investițiilor și a apariției unor noi unități de producție, tocmai din cauza imprevizibilității pe termen lung.
Expertul subliniază că este necesară o analiză asupra impactului pe care îl are politica de reglementare din piața energetică și că este nevoie de o liberalizarea, fie ea și treptată, așa cum a fost până în 2022.
Referitor la zona Moldovei și la posibilitatea plecării companiei E.ON, Otilia Nuțu spune că aceasta ar fi cauzată tocmai de ”incertitudinea cu privire la banii pe care statul îi datorează, care sunt peste 100 de milioane de euro, și dacă sumele vor fi recuperate. Deci valoarea aceea estimată de 120 de milioane de euro pentru activele de furnizare sunt în cea mai mare parte creanțe pe care le are E.ON față de statul român din schema de plafonare și compensare”.
Horia Daraban: Ca principiu, date fiind condițiile, circumstanțele internaționale, naționale, prelungirea plafonării prețurilor la energie electrică și la gaze este o măsură oportună?
Otilia Nuțu: Nu cred că este de măsură oportună în felul în care a fost propusă, pentru că, deși prin ordonanța asta se prelungesc practic reglementările existente, nu avem niciun fel de claritate cu privire la ce se va întâmpla după acest moment. Adică, eu mă așteptam să apară și o propunere privind dereglementarea pieței, pentru că, în ultimii câțiva ani, de când avem aceste reglementări, s-au întâmplat tot felul de lucruri și tot felul de distorsiuni în piață. Adică, spre exemplu, ar fi trebuit să facem întâi și întâi o analiză cât anume din aceste reglementări poate am întârziat unele planuri de investiții pe care le aveau în plan investitorii privați. Nu ne este foarte clar, spre exemplu, de ce E.ON este atât de disperat să-și vândă activele pe care le are în furnizarea în România și s-ar putea să fie și din cauza faptului că furnizorii nu reușesc să-și recupereze banii pe care îi datorează statul român.
Deci, cumva, lucrurile astea ar trebui să fie analizate. Hai să vedem care este impactul real al acestei reglementări de prețuri. Zilele trecute a fost un mare scandal, dacă nu cumva se golesc depozitele de înmagazinare foarte repede. S-ar putea ca și asta să fie o consecință a faptului că furnizorii preferă să vândă gazul cumpărat scump și să-și recupereze banii de la stat, gazul care este înmagazinat fiind cumpărat în 2022, în momentul în care prețurile erau foarte mari în piața liberă. Deci, toate lucrurile astea trebuie să fie foarte clar analizate și să vedem dacă nu cumva facem pe termen lung un mare deserviciu pieței de energie din România. Ce poate să-și imagineze în acest moment un furnizor sau un investitor în sectorul de gaze sau de energie electrică: păi, nu știe ce se va întâmpla de anul viitor, dacă prețurile vor fi reglementate în continuare, care va fi schema prin care se va dereglementa piața la un moment dat și atunci nu-și poate face absolut niciun fel de planuri pe termen lung. Ori, în sectorul energiei, ai nevoie de o predictibilitate pe termen rezonabil.
Horia Daraban: Liberalizare a pieței, pe principiul cerere și ofertă este răspunsul corect la ceea ce se întâmplă acum, cu prețuri mari la energie electrică, cu prețuri mari la gaze naturale?
Otilia Nuțu: Să ne uităm un pic de unde vin aceste prețuri. Prețurile cresc în momentul în care oferta din piață este mult mai mică decât cererea. Ai cantități mult mai mici de energie electrică sau de gaze decât se cere cu adevărat din piață. Care este soluția structurală la această problemă? Păi, trebuie să fie crescută oferta. Degeaba ții prețurile la un nivel reglementat. Prin asta descurajezi investitorul să facă investiții în piață, pentru că nu știe dacă își va putea vinde energia la un preț care să-i acopere investiția și atunci doar amânăm această problemă a deficitului de ofertă pentru viitor.
Horia Daraban: Putem face o comparație între o factură cu preț subvenționat și una ce ar putea fi calculată fără aceste subvenții?
Otilia Nuțu: Nu, nu putem să facem o astfel de analiză din simplul motiv că nu știm care ar fi în acest moment prețurile de piață. Trebuie să ne uităm un pic la experiența pe care am avut-o chiar noi în trecut, și anume faptul că piața s-a de reglementat gradual, în perioada 2012-2018, și pentru gaze, și pentru energie electrică. Deci, în acest moment, și asta am văzut înainte să fie această propunere de ordonanță de urgență pentru extinderea schemei de plafonare și compensare, am văzut că jucătorii din piață nu știau clar care să fie prețurile la care să-și facă ofertele de vânzare și cumpărare, adică nu se făceau oferte în piață pentru simplul motiv că nimeni nu știa dacă regimul reglementat va continua și care ar fi un preț real de piață în condițiile actuale.
De asta este nevoie de o schemă de liberalizare care să se facă gradual și avem modelul pe care l-am avut pentru energie electrică și pentru gaze în 2013-2018. La energia electrică, schema a fost prin creșterea graduală a unor cantități care să se tranzacționeze în mod liber pe piață, în portofoliul furnizorilor, în timp ce la gaz, unde exista într-adevăr o referință de preț, respectiv prețul gazului de import, s-a crescut gradual prețul gazului tranzacționat. Deci, noi avem nevoie să construim acum o piață care a fost distrusă după 2022. În acest moment, dacă s-ar liberaliza mâine piața, nimeni nu știe exact cum ar arăta prețurile, nici măcar jucătorii din piață. A dispărut complet semnalul de preț pe care ți-l dădea piața liberă pe vremea când era piața liberalizată, iar acum condițiile sunt complet diferite față de acum trei ani.
Horia Daraban: De ce ministerul de resort nu a gândit mai departe, așa cum spuneați dumneavoastră, un plan care să se raporteze la liberalizarea, fie și treptată, a pieței de profil?
Otilia Nuțu: Impresia mea este că pur și simplu am încercat să amânăm această problemă, ca să nu trebuiască să avem de-a face cu ea acum.
Horia Daraban: E.ON acoperă, prin serviciile sale, zona Moldovei, șase din cele opt județe ale regiunii. Expert Forum a sesizat inclusiv instituțiile europene cu privire la scenariul preluării de către o companie din Ungaria, care ar putea crea dependență a României față de gazul rusesc. În opinia dumneavoastră, care este soluția? Ministerul de resort a invocat inclusiv achiziționarea de către entități din România a acestei companii E.ON?
Otilia Nuțu: Soluția, în primul și în primul rând, trebuie să pornească de la care sunt motivele reale pentru care E.ON a încercat să vândă aceste active și s-ar putea să vedem acolo că e incertitudinea cu privire la banii pe care statul îi datorează și care sunt peste 100 de milioane de euro, dacă vor fi recuperați. Deci valoarea aceea estimată de 120 de milioane de euro pentru activele de furnizare sunt în cea mai mare parte creanțe pe care le are E.ON față de statul român din schema de plafonare și compensare. M-aș gândi întâi și întâi de ce încearcă furnizorii privați să scape de această piață.
Horia Daraban: Este clar, România are o problemă în a-și acoperi nevoile, necesitățile energetice din plan intern. Care credeți că ar fi principalele măsuri care să ofere un răspuns la această problemă, la acest deficit?
Otilia Nuțu: Problema este că noi trebuie să avem o piață în care producătorii să facă investiții, și cei de gaze, și cei de energie electrică și asta, înainte să stimulăm creșterea consumului, cum intenționăm să o facem în piața de gaze. Practic, singura strategie a noastră coerentă în domeniul energiei a fost creșterea consumului de gaze prin extinderea rețelelor de distribuție către toți consumatorii casnici și aceste planuri de investiți în centrale pe gaze la Oltenia, care nu știm exact dacă se vor întâmpla sau nu. Deci, în loc de asta, noi ar trebui să liberalizăm piața în așa fel încât să apară investitorii privați.
Otilia Nuțu: Și aici cred că ar trebui să ne uităm puțin de ce din 2022 încoace, practic, au intrat în piață doar 400 de megawați, capacități care sunt deja conectate la rețea, în afară de prosumatori. S-ar putea întâmpla să vedem că motivele nu țin atât de faptul că nu există bani europeni sau nu există oportunități sau că prețurile nu sunt atât de mari încât să justifice investițiile, ci, pur și simplu, ai o piață care are reglementări foarte neclare și ai dificultăți de acces la rețea. Asta ar trebui să fie principalele lucruri pe care să ne concentrăm acum: liberalizare a pieței, investiții în rețea în așa fel încât să se poată conecta noi producători în piață și să își poată oferi energia consumatorilor.
