Oana Ţoiu și Radu Miruţă participă la o reuniune a Uniunii Europene pe tema escaladării războiului declanşat de Rusia în Ucraina

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 septembrie 2026, 11:20

Potrivit France Presse, participanţii vor să găsească soluţii pentru ca statele membre care au interceptoare Patriot să doteze urgent Ucraina cu astfel de tehnologie de apărare.

În plus, la reuniune este prevăzută o nouă discuţie despre folosirea activelor blocate ale Rusiei pentru susţinerea Ucrainei, idee promovată intens de Spania, Polonia, Suedia şi Ţările de Jos dar blocată anul trecut de Belgia. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Atac de amploare lansat de Ucraina asupra mai multor obiective din Rusia

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 iulie 2026, 11:20 / actualizat: 18 iulie 2026, 12:27

În oraşele Noghinsk şi Elektrostal, au izbucnit incendii la un depozit de produse petroliere şi la un centru logistic al Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia.

De asemenea, un depozit Wildberries din oraşul Kotovsk, regiunea Tambov, a fost cuprins de flăcări în urma unui atac cu drone. Autorităţile ruse susţin că există zeci de victime.

Potrivit publicaţiei ASTRA, imaginile apărute online confirmă că, la Elektrostal, a ars un depozit Wildberries. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a declarat că 24 de persoane au fost rănite, unele dintre ele fiind în stare gravă. Informaţiile nu au putut fi verificate.

Totodată, la Noghinsk, a izbucnit un incendiu la un depozit de produse petroliere. Autorităţile ruse afirmă că focul a fost provocat de căderea unei drone şi au raportat doi răniţi. Canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a informat că explozii s-au auzit şi în oraşul Tver. Acelaşi canal de Telegram a relatat despre un incendiu izbucnit la depozitul de produse petroliere din Noghinsk, aflat la mai puţin de 10 kilometri de Elektrostal. Drone au atacat şi oraşul Kotovsk, din regiunea Tambov.

După explozii, un depozit Wildberries a fost cuprins de flăcări. Un angajat al companiei a declarat că incendiul a izbucnit după atac şi că personalul este evacuat. Guvernatorul regiunii Tambov a anunţat un bilanţ de şapte morţi şi 25 de răniţi. Nici aceste informaţii nu au putut fi verificate. Canalele de monitorizare susţin că incendiul de la depozit ar fi putut fi provocat de o rachetă a apărării antiaeriene ruse, lansată pentru interceptarea dronelor deasupra oraşului. Wildberries este cea mai mare platformă de comerţ online din Rusia şi operează o reţea extinsă de centre logistice şi depozite atât în Federaţia Rusă, cât şi în alte state. (Rador/ FOTO captură youtube)

Preşedintele Nicuşor Dan a participat, la Kiev, la Summitul Ucraina – Europa de Sud Est

Publicat de Gabriela Rotaru, 16 iulie 2026, 06:49 / actualizat: 16 iulie 2026, 7:53

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat semnarea unui acord între Uniune şi Ucraina privind producţia de drone, care va îmbina „ingeniozitatea ucraineană cu capacitatea industrială a Europei”, pentru crearea de unităţi de producţie sigure. Prezent la reuniune, preşedintele Nicuşor Dan a declarat că toţi participanţii la summitul de la Kiev au subliniat că războiul din Ucraina afectează securitatea europeană şi a anunţat că discuţiile au vizat şi conectivitatea regională:

Nicuşor Dan: Pe zona de energie, şi cu Moldova, şi cu Ucraina, România a făcut progrese importante de conectivitate. Am vorbit, de asemenea, de necesitatea militară a unui coridor care să unească Marea Egee cu Odesa şi cu Moldova, deci un coridor militar nord-sud, /pentru/ care sperăm să găsim bani europeni pentru tipul acesta de conectivitate. Am discutat şi faţă de Moldova şi faţă de Ucraina de procesul de aderare la Uniunea Europeană şi am vorbit de expertiza pe care România o are şi pe care poate să o pună la dispoziţie în acest context.

În marja reuniunii, Nicuşor Dan a avut şi o întrevedere cu Volodimir Zelenski, cu care a discutat despre coordonarea în privinţa mecanismelor de prevenire şi avertizare timpurie în cazul incidentelor cu drone, dar şi cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, singurul oficial care nu a semnat declaraţia finală de la Kiev. (Rador/ FOTO Facebook Nicușor Dan)

Discuţii la Bruxelles despre parcursul european al Republicii Moldova şi Ucrainei

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 iunie 2026, 18:40

Chişinăul a deschis săptămâna trecută primul grup de capitole din negocierile pentru aderare, iar astăzi, la Bruxelles, a avut loc cel de-al doilea summit Uniunea Europeană – Republica Moldova. Au participat şefa Executivului comunitar, preşedintele Consiliului, António Costa, şi lidera Republicii Moldova, Maia Sandu.

Comisia Europeană deja a recomandat deja Consiliului deschiderea tuturor capitolelor de negociere cu Moldova, iar acum Ursula von der Leyen reconfirmă faptul că Moldova a livrat repede reformele şi este pregătită. Se vehicula luna iulie pentru deschiderea restului de cinci capitole, însă voci ale statelor membre din Consiliu spuneau fie că ar fi prea devreme, fie că Ucraina nu ar fi la fel de bine pregătită. Moldova şi Ucraina ar putea avea un traseu diferit acum.

Ursula von der Leyen: Odată deschis primul cluster, fiecare ţară candidat este responsabilă pentru ea însăşi, deoarece trebuie să implementeze reforme diferite în funcţie de ţara despre care vorbim.

Iar preşedintele Costa spunea că statele membre nu trebuie să întârzie dacă ţările candidat livrează promisiunile de reforme conform criteriilor pe care Uniunea le-a trasat.

António Costa: Şi ceea ce am experimentat este faptul că Moldova livrează foarte repede.

Totuşi, declaraţia lui Costa conţine şi o altă notă sub care este privită aderarea Moldovei şi Ucrainei: contextul politic. Simpla menţionare a acestui cuvânt face referire la faptul că până acum parcursul european al celor două state a fost grăbit pe fondul războiului şi a situaţiei disperate a Ucrainei – şi ambele au fost tratate la pachet. Aşa că, deşi Moldova livrează mai repede, unele state membre nu văd ca fiind un semnal pozitiv ca Moldova să se integreze mai rapid decât Ucraina. Nu ar fi un semnal pozitiv nici măcar pentru societatea civilă din Ucraina, în condiţiile în care ţara se află în război, iar intervenţiile armate sau hibride ale Rusiei continuă să o afecteze. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Incidentele cu drone de la Galaţi şi Constanţa, în centrul dezbaterii din Parlamentul European

Din cele câteva zeci de intervenţii, doar doi europarlamentari au pledat pentru dezangajarea Europei faţă de sprijinirea Ucrainei.

Dezbaterea a fost iniţiată de Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European din partea grupului social democraţilor europeni, dar iniţiativei i s-au alăturat toate celelalte culori politice.

Exemplelor de incidente din România li s-au alăturat cele din toate statele europene de pe flancul estic, cum sunt Finlanda, ţările baltice şi Polonia.

Una din întrebările fără răspuns vizează câte drone care au ajuns în spaţiul european au fost controlate intenţionat de Rusia pe acest traseu şi în ce măsură Rusia testează capacitatea Uniunii şi a NATO.

Parlamentul European în ansamblu solicită nu doar echiparea statelor de graniţă cu echipamente militare pentru a face faţă dronelor, dar şi măsuri mai aspre, mai ales economice la adresa Rusiei.

Celor doi sau trei europarlamentari cu ton diferit, venind dinspre extrema dreaptă, unii pledând pentru îndulcirea relaţiilor cu Rusia chiar şi înainte de pacea din Ucraina, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, le răspundea că în ultima sută de ani, Rusia a atacat neprovocat 19 state, iar lipsa răspunsului european a dat curaj Rusiei de-a lungul timpului.

Kaja Kallas: Cred că Churchill a spus că „a sacrifica un stat pentru pacea altora este şi ca şi cum ai hrăni un crocodil în speranţa că vei fi ultimul mâncat. Vreau să subliniez că Rusia este de fapt o ameninţare împotriva noastră a tuturor, aşa că trebuie să fim vigilenţi aici. Este de asemenea adevărat că Rusia testează cât de departe poate merge şi va împinge mereu limitele, dacă o lăsăm.

Joi, la finalul plenarei de la Strasbourg, Parlamentul European ar urma să voteze o rezoluţie în acest sens cu titlul „Acţiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei şi incursiunile dronelor în România, statele baltice şi Finlanda”.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Rusia şi Ucraina au acceptat o încetare a focului de trei zile propusă de SUA

Publicat de Gabriela Rotaru, 9 mai 2026, 09:13

La Moscova are loc astăzi şi parada tradiţională de 9 mai, care va fi mult mai restrânsă decât în alţi ani.

Ruşii ameninţaseră că, dacă Ucraina va lansa vreun atac, vor distruge centrul Kievului.

Carmen Gavrilă – Încetarea focului, anunţată iniţial de preşedintele american Donald Trump, a fost confirmată atât de Ucraina, cât şi de Rusia. Trump a anunţat pe reţeaua sa de socializare că pe parcursul suspendării ostilităţilor părţile vor face şi un schimb de prizonieri, câte o mie din fiecare tabără. Liderul de la Casa Albă şi-a exprimat speranţa că încetarea focului va fi prelungită şi după 11 mai şi că ea va marca începutul sfârşitului războiului. Armistiţiul de trei zile este cel de-al treilea propus săptămâna aceasta. Atât Ucraina, cât şi Rusia au anunţat zilele trecute încetări unilaterale ale focului şi au acuzat cealaltă tabără de încălcarea lor. Prima a fost Ucraina, care a propus o pauză în ostilităţi pe 6 şi 7 mai şi s-a plâns că doar în primele 24 de ore Rusia a lansat aproximativ 2.000 de atacuri, atât pe front, cât şi împotriva unor obiective civile aflate cu mult în spatele acestuia. Şi Moscova a anunţat o încetare a focului pe 8 şi 9 mai, pentru a putea marca, astăzi, Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, care este una din cele mai importante sărbători ale regimului Putin. Ca de obicei, la Moscova va avea loc o paradă militară, dar, spre deosebire de alţi ani, vor lipsi tancurile, rachetele şi avioanele de luptă. Analiştii cred că lipsa acestora denotă dificultăţile de pe front, dar şi teama lui Vladimir Putin de un posibil asasinat sau o lovitură de stat. Oficial însă ruşii spun că se tem de un atac ucrainean şi au ameninţat că, în acest caz, ar distruge centrul Kievului. (Rador/ FOTO captură youtube)

(UPDATE) Galaţi: Drona prăbuşită – posibilă încărcătură explozivă; au fost evacuaţi locuitorii pe o rază de 200 metri 

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 aprilie 2026, 12:47

‘Având în vedere incidentul din această dimineaţă, în urma căruia o dronă s-a prăbuşit într-o zonă locuită şi dat fiind faptul că după verificările efectuate de către specialiştii aflaţi la faţa locului, s-a constatat o posibilă încărcătură explozivă, autorităţile responsabile au dispus evacuarea persoanelor din perimetrul afectat, pe o rază de 200 de metri. Măsura a fost luată în scop preventiv pentru protecţia populaţiei din zonă, dar şi pentru intervenţia în siguranţă a echipelor specializate şi desfăşurarea cercetărilor la faţa locului’, au transmis reprezentanţii IGSU.

Potrivit sursei citate, evacuarea temporară are rolul de a facilita accesul autorităţilor abilitate, care vor evalua situaţia şi vor lua toate măsurile necesare pentru gestionarea incidentului în condiţii optime.

Totodată, aceasta permite ridicarea aparatului prăbuşit fără a pune în dificultate intervenţia echipelor tehnice.

‘Drona va fi preluată şi transportată într-o zonă sigură, unde va fi distrusă în condiţii controlate, conform procedurilor legale. Întregul proces este realizat cu respectarea strictă a normelor de siguranţă. Autorităţile subliniază că această măsură are un caracter preventiv şi fac apel la cetăţeni să rămână calmi, să respecte indicaţiile primite şi să se informeze doar din surse oficiale’, mai menţionează informarea IGSU.

Ministerul Apărării Naţionale a informat anterior că, în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, în zona Bariera Traian din municipiul Galaţi au fost semnalate fragmente de dronă căzute, care au afectat o anexă de gospodărie, precum şi un stâlp de electricitate, fără a fi înregistrate victime.

‘Echipe specializate din IGSU şi alte structuri din MAI se află la faţa locului pentru cercetări. Nu s-au raportat victime. Din primele evaluări, rezultă că a fost afectată o anexă dintr-o gospodărie, precum şi un stâlp de electricitate, fără pagube însemnate. Fragmente de dronă au fost identificate în mai multe locuri din zona respectivă, care este securizată de Poliţia Română şi militari din MApN’, se menţiona într-un comunicat MApN.

Circa 555 de consumatori casnici şi non-casnici de pe mai multe străzi din municipiul Galaţi au rămas fără gaze naturale, sâmbătă dimineaţă, alimentarea fiind oprită de operatorul Distrigaz Sud Reţele la cererea reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), în contextul intervenţiei la locul prăbuşirii dronei ruseşti. (Agerpres)

Noi atacuri cu drone ale forţelor ruse au avut loc noaptea trecută în Ucraina, la graniţa cu România.

În judeţul Galaţi au căzut fragmente de dronă, iar un mesaj de alertă a fost emis pentru localităţi din judeţul Tulcea. Două avioane NATO de la Feteşti au fost ridicate de urgenţă.

Radarele Ministerului Apărării Naţionale au detectat ţinte aeriene în apropierea spaţiului românesc, iar două aeronave ale Forţelor Aeriene britanice au decolat de la Baza 86 Feteşti pentru misiuni de supraveghere.

Populaţia din localităţile tulcene Grindu şi Isaccea a fost alertată prin mesaj RO-ALERT, în timp ce mai multe explozii au fost raportate în zona oraşului ucrainean Reni.

La Galaţi, un obiect căzut în zona bariera Traian fără a provocat victime.

Echipele de intervenţie au confirmat că a fost afectată o anexă dintr-o gospodărie, precum şi un stâlp de electricitate.

Zona respectivă este strict securizată de poliţia română şi de militari din MApN. Ministerul Apărării Naţionale condamnă într-un comunicat acţiunile Federaţiei Ruse, calificându-le drept o provocare la adresa securităţii NATO şi a normelor internaţionale. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Ucraina: Doi morţi şi cinci răniţi la Harkov, într-o lovitură a unei drone ruseşti

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 martie 2026, 11:27

‘Din nefericire, există informaţii preliminare privind doi oameni ucişi’, a postat primarul Igor Terehov pe Telegram.

Guvernatorul regional din Harkov Oleg Siniegubov a declarat că potrivit informaţiilor preliminare toţi răniţii sunt în stare gravă şi beneficiază de asistenţa medicală necesară.

El a adăugat că atacul cu dronă a provocat un incendiu în locul lovit.

Harkov, aflat la 30 km de frontiera rusă, a rezistat în faţa atacurilor forţelor ruse după invazia lor la scară largă din februarie 2022 şi de atunci a fost o ţintă frecventă a atacurilor aeriene ruseşti, comentează Reuters. (Agerpres/ FOTO imagine generata cu AI)

Ucraina reia azi discuţiile directe cu Rusia mediate de americani la Abu Dhabi

Publicat de Gabriela Rotaru, 5 februarie 2026, 11:30

Prin bombardamente intense şi mesaje intransigente de la Kremlin, Moscova şi-a menţinut presiunea asupra Kievului pentru a-i accepta condiţiile teritoriale, care ar fi cedarea întregii regiuni Donbas, pe care nu o ocupă în totalitate şi o îngheţare a liniei frontului pe celelalte direcţii.

Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a declarat că războiul va continua cât timp regimul de la Kiev nu ia decizii corespunzătoare. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Prima zi a negocierilor Ucraina-Rusia, mediate de SUA, s-a încheiat la Abu Dhabi

Publicat de Andreea Drilea, 23 ianuarie 2026, 22:12 / actualizat: 24 ianuarie 2026, 8:43

‘Negocierile s-au terminat pentru astăzi’, a indicat preşedinţia ucraineană într-un mesaj către jurnalişti, fără a furniza deocamdată detalii despre rezultatul întâlnirii.

Potrivit Reuters, care citează o sursă familiarizată cu subiectul, prima zi a negocierilor între Ucraina şi Rusia, cu medierea Statelor Unite, s-a încheiat vineri la Abu Dhabi. Nici sursa respectivă nu a oferit alte detalii.

Negocierile, menite să conducă la o încheiere negociată a războiului ruso-ucrainean, urmează să fie reluate sâmbătă, pentru a doua şi ultima zi.

Delegaţia ucraineană este condusă de şeful Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov. Din ea mai fac parte liderul grupului parlamentar al partidului prezidenţial ‘Slujitorul Poporului’, David Arahamia, noul şef al administraţiei prezidenţiale Kiril Budanov, şeful Statului Major al armatei, Andrii Gnatov, alţi consilieri politici şi responsabili din serviciile de informaţii.

Delegaţia rusă este condusă de amiralul Igor Kostiukov. Este de asemenea prezent la Abu Dhabi emisarul economic al preşedintelui Putin, Kirill Dmitriev.

Washingtonul este reprezentat de negociatorii săi, Steve Witkoff şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, care au venit la Abu Dhabi după ce au avut la Moscova o nouă întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Witkoff a confirmat că principalul punct de disensiune care împiedică un acord de pace este legat de teritorii, în acelaşi sens exprimându-se şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a declarat vineri că, pentru încetarea conflictului, trupele ucrainene trebuie să se retragă necondiţionat din întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Doneţk şi Lugansk. Armata rusă controlează în prezent circa 80% din Doneţk şi aproape complet regiunea Lugansk. AGERPRES

UPDATE, ora 17:00 – Echipele de negociatori ale Ucrainei, Rusiei şi Statelor Unite au început vineri la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite (EAU), prima lor întâlnire trilaterală în cadrul discuţiilor menite să conducă la o încheiere negociată a războiului ruso-ucrainean, transmite agenţia EFE.

Înainte începerii reuniunii, negociatorii ucraineni au discutat telefonic cu preşedintele Volodimir Zelenski despre chestiunile care urmează să fie abordate şi rezultatele pe care le aşteaptă şeful statului ucrainean. ‘Toată lumea ştie ce trebuie să facă. Am discutat despre cadrul negocierilor, temele şi rezultatul dorit’, a afirmat Zelenski.

El a precizat joi, la o conferinţă de presă la forumul de la Davos după întrevederea avută acolo cu preşedintele american Donald Trump, că problema teritorială rămâne cea mai dificilă dintre temele de negociere şi se va afla în centrul discuţiilor de la Abu Dhabi.

‘Toţi discutăm despre o singură chestiune, care este cea mai dificilă şi nu este încă rezolvată. Cred că la întâlnirile trilaterale părţile îşi pot prezenta reciproc propunerile. Totul se învârte în jurul teritoriului’, a spus preşedintele ucrainean, care până în prezent a refuzat să cedeze Rusiei partea din regiunea Donbas rămasă sub controlul armatei ucrainene, o condiţie cheie pusă de preşedintele rus Vladimir Putin pentru un acord de pace.

Zelenski a semnat vineri dimineaţă un decret privind componenţa echipei de negociere ucrainene. Această delegaţie aflată la Abu Dhabi este condusă de şeful Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov. Din delegaţia ucraineană mai fac parte liderul grupului parlamentar al partidului prezidenţial ‘Slujitorul Poporului’, David Arahamia, noul şef al administraţiei prezidenţiale Kiril Budanov, şeful Statului Major al armatei, Andrii Gnatov, alţi consilieri politici şi responsabili din serviciile de informaţii.

Delegaţia rusă este condusă de amiralul Igor Kostiukov. Este de asemenea prezent la Abu Dhabi emisarul economic al preşedintelui Putin, Kiril Dmitriev.

Statele Unite sunt reprezentate de negociatorii săi, Steve Witkoff şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, care au venit la Abu Dhabi după ce au avut la Moscova o nouă întâlnire cu Putin.
Witkoff a confirmat că principalul punct de disensiune care împiedică un acord de pace este legat de teritorii, la fel şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a declarat vineri că, pentru încetarea conflictului, trupele ucrainene trebuie să se retragă necondiţionat din întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Doneţk şi Lugansk. Armata rusă controlează în prezent circa 80% din Doneţk şi aproape complet regiunea Lugansk.

În primele sale declaraţii publice din acest an, preşedintele rus Vladimir Putin a pledat săptămâna trecută pentru o soluţionare negociată ‘cât mai curând posibil’ a conflictului armat din Ucraina, dar şi pentru redeschiderea dezbaterii privind crearea unei noi arhitecturi de securitate la nivel global, dezbatere pentru care a propus ‘opţiuni şi decizii raţionale care ar putea satisface pe toţi în America, Europa, Asia, în lumea întreagă’, în condiţiile în care ‘Rusia este în mod sincer angajată faţă de idealurile unei lumi multipolare.’

‘Ţara noastră aspiră la o pace solidă şi durabilă care să garanteze într-un mod fiabil securitatea tuturor şi a fiecăruia. Însă nu toată lumea, inclusiv Kievul şi capitalele care îl susţin, este pregătită’, a remarcat Putin, făcând referire la susţinătorii europeni ai Ucrainei, cărora le-a reproşat anterior că formulează dinadins cereri inacceptabile pentru Rusia astfel încât să o poată acuza pe aceasta că nu vrea să încheie pacea, cereri precum trimiterea de trupe europene în Ucraina, plata unor ‘reparaţii’ de război de către Rusia sau respingerea oricăror concesii teritoriale din partea Ucrainei.

Atât timp cât alte ţări nu vor înţelege această nevoie, a continuat Putin, Rusia va continua ‘să-şi urmărească obiectivele’, făcând astfel aluzie la continuarea războiului în Ucraina în lipsa unei soluţii acceptabile pentru Moscova. El a descris din nou acest conflict drept o consecinţă a ignorării ‘timp de mulţi ani’ a intereselor legitime ale Rusiei şi a încălcării de către statele occidentale a unei promisiuni conform căreia NATO urma să nu se extindă către est. (Agerpres)

Ucraina, Rusia şi Statele Unite vor purta vineri, în Abu Dhabi, convorbiri de pace tripartite, după o serie de discuţii pe care responsabili americani le-au avut, separat, cu partea ucraineană şi cea rusă.

Toate părţile vorbesc de progrese în negocieri, dar poziţia Rusiei este mai rezervată decât a americanilor şi ucrainenilor.

Reporter: Ciprian Sasu – Convorbirile din Emiratele Arabe Unite au loc după discuţiile purtate de americani cu preşedinţii Ucrainei şi Rusiei. La Davos, preşedintele Donald Trump s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski, care a declarat că au fost convenite garanţiile de securitatea pe care Statele Unite le vor oferi Ucrainei.

Zelenski a mai spus că singurul aspect care rămâne de negociat priveşte chestiunea teritoriilor.

Rusia revendică întreg Donbasul şi o parte din sudul Ucrainei, iar Kievul a respins până acum ideea de a ceda teritorii.

O soluţie de compromis ar fi retragerea ambelor părţi din Donbas, care ar deveni o zonă economică liberă. Nu este însă clar dacă Rusia va accepta o astfel de variantă.

După întrevederea de la Davos, emisarii lui Donald Trump s-au dus la Moscova, unde s-au întâlnit azi-noapte cu Vladimir Putin, care le-a spus că nu se poate ajunge la o reglementarea pe termen lung dacă nu este rezolvată chestiunea teritorială.

Putin a acceptat însă participarea unei delegaţii ruseşti la convorbirile de vineri din Abu Dhabi. Reuters notează că noile convorbiri pe marginea planului de pace american au loc în contextul în care Rusia poartă o intensă campanie aeriană care ţinteşte sistemul energetic ucrainean.

Bombardamentele ruseşti provoacă întreruperi frecvente ale alimentării cu energie electrică şi căldură pentru civili, în condiţiile în care Ucraina traversează o iarnă grea.

Rador

Pistol: Lansăm licitaţia pentru ‘capătul de nord’ al Drumului Expres spre Ucraina

Potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook, acest proiect, unicat în portofoliul CNAIR, finanţat prin instrumentul SAFE (Acţiunea pentru securitatea Europei), depăşeşte graniţele României şi prevede: construcţia a 12,65 km de drum expres nou în România, modernizarea a 1,45 km din DN2 (până în punctul de trecere a frontierei) şi modernizarea a 15 km din drumul naţional M19 (pe teritoriul Ucrainei).

‘Extinderea beneficiilor către statul vecin a fost condiţia decisivă pentru a obţine această finanţare europeană prin SAFE (Regulamentul UE 2025/1106)’, precizează Pistol.

Pe noul sector de drum expres vom construi inclusiv: un pod de aproape 1 km (967 de metri) peste râul Siret; două noduri rutiere majore – Siret Sud şi Siret Nord; un Centru de Întreţinere şi Coordonare (CIC).

‘După ce va fi validată documentaţia, publicăm anunţul de participare, care va stabili şi data limită pentru depunerea ofertelor. Prin acest nou proiect, România îşi consolidează poziţia de hub strategic la frontiera de Est a Uniunii Europene şi a NATO’, a subliniat el.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Mesaj RO-ALERT pentru persoanele din nordul judeţului Tulcea, pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 decembrie 2025, 12:52

Populaţia era îndemnată să se protejeze în spaţii sigure, departe de ferestre.

Pentru prima dată în ultimii ani, mesajul RO-ALERT trimis persoanelor din municipiul Tulcea a fost şi unul vocal, aşa cum s-a întâmplat luna trecută şi la Ceatalchioi.

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că noaptea trecută, două aeronave F-16 de la Baza Aeriană Feteşti, au fost ridicate în aer pentru a monitoriza spaţiul la frontiera cu Ucraina, în urma atacurilor armatei ruse pe teritoriul ucrainean, foarte aproape de graniţa cu România. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Fabrica ArcelorMittal din Iași a fost cumpărată de compania miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov

Publicat de Lucian Bălănuţă, 17 decembrie 2025, 16:45 / actualizat: 17 decembrie 2025, 18:44

Compania miliardarului ucrainean Rinat Akhmetov a achiziționat fabrica ArcelorMittal de la Iași, fosta Metalurgica.

Firma ucraineană a definitivat, astfel, prima achiziție de pe piața românească după ce a primit aprobarea Comisiei Europene.

Liderul sindical de la Iași, Constantin Rotaru, și-a exprimat speranța că după trei ani de pierderi financiare, activitatea fabricii de la Iași va putea fi relansată. În prezent la ArcelorMittal Iași mai sunt active 4 linii tehnologice, iar producția de țevi este în continuare la mare căutare atât în țară cât și în străinătate, a mai subliniat Constantin Rotaru:

(EXCLUSIV/ INTERVIU) Eurodeputatul Dan Barna, membru în Comisia de afaceri externe a Parlamentului European: „mărimea, populația, caracteristicile, tipul de economie, tipul de agricultură pe care Moldova le are, fac să nu fie percepută de niciunul din statele membre ale Uniunii ca un pericol. Se caută o variantă tehnică pentru a nu se da mesajul politic că Ucraina ar fi lăsată în urmă, un mesaj pe care nu ni-l dorim și care nu trebuie dat”

Publicat de hdaraban, 3 decembrie 2025, 22:17

Răspunzând  întrebărilor lui Horia Daraban,  eurodeputatul român a precizat că utilizarea activelor rusești înghețate rămâne una dintre cele mai importante pârghii economice la dispoziția Uniunii.

Referitor la perspectiva aderării Republicii Moldova, „cuplarea” Chișinăului cu Kievul este, în opinia lui Dan Barna, mai degrabă un concept de comunicare, nu unul juridic, iar Bruxelles-ul caută soluții pentru a nu crea percepția unei „lăsări în urmă” a Ucrainei.

Din punctul de vedere al alesului european, principalele provocări din procesul de reforme de la Chișinău sunt  cele din justiție și economie, precum și orizontul neclar al integrării Republicii Moldovei împreună cu regiunea separatistă nistreană.

Dan Barna:  Perspectivele acordului de pace, care devine un lucru din ce în ce mai necesar, este un lucru așteptat deja de ani de zile. Și în acest context, propunerea americană are multe lucruri care probabil nu se vor putea găsi într-o eventuală formulă, care să și devină realitate. În primul rând, solidaritatea europeană pentru Ucraina este una mai necesară ca niciodată și, practic, asta vedem că este și sunt convins că va rămâne așa poziția instituțiilor europene, Comisie, Consiliu, în momentul de față, Parlamentul e oricum acolo de mai mult timp, și prezența Ucrainei în orice fel de acord este o condiție, de asemenea, sine qua non.

O pace care să fie făcută fără Ucraina la masă nu este realistă cum tot o pace fără Europa implicată în demersurile de găsirea unui acord nu va fi posibil, pentru că, să nu uităm, relația dintre Rusia și Europa este o relație complexă. Actuala situație geopolitică vine poate și din deciziile, nu toate inspirate, pe care Europa le-a luat în ultimele zeci de ani în relație cu economia Rusiei. De aceea, o pace credibilă, o pace cu potențial de a deveni realitate nu se poate întâmpla repede fără ca Statele Unite să fie implicate, ca unul din actorii definitorii în structura NATO, fără ca Europa să fie parte din discuție, fără ca Ucraina să fie parte și să accepte o astfel de înțelegere.

Acestea sunt câteva dintre direcțiile fără de care eu nu văd realist un acord de finalizare a acestui război.

Horia Daraban: În ceea ce privește partea economică și împărțirea fondurilor rusești care sunt înghețate, la ora actuală, care este viziunea Uniunii Europene în această chestiune?

Dan Barna: Este una din pârghiile foarte importante pe care Europa le are, aceste active înghețate, în momentul de față. Suntem în etapa în care sunt folosite, spunem, fructele juridice, adică dobânzile de la aceste active. Se discută chiar de utilizarea, într-o măsură mai aprofundată a lor și este o direcție pe care și eu o susțin, pentru că modalitatea prin care acest război se poate încheia, modalitatea prin care Putin și regimul său pot fi îngenunchiați este una foarte clar economică.

Știu și ați văzut discuțiile din presă, din think-tank-ul acestea de analiză strategică, se mizează că, la un moment dat, economia Rusiei ar trebui să colapseze și acela ar fi începutul sfârșitului războiului sau a agresiunii. Dar e foarte greu de așteptat lucrul acesta, pentru că Rusia are o reziliență inerțială foarte mare. Plus că și e foarte important, și am de spus lucrul acesta, regimul actual care îl susține pe Putin nu este bazat pe un singur om.

Economia Rusiei este definită acum și este construită ca o economie de război. Va fi foarte greu că acele milioane de oameni, care lucrează în momentul de față în industria de război, acestor oameni să le spună „gata, mergeți acasă și începem din nou să produceți mașini de cusut și carcase de calculator”.

Horia Daraban: Din punctul dumneavoastră de vedere, care ar trebui să fie garanțiile oferite Ucrainei? De-o parte, avem opoziția americană care e legată de un refuz în ceea ce privește primirea Ucrainei în NATO. Pe de altă parte, Uniunea Europeană merge pe ideea unor garanții care să fie similare cu ceea ce prevede articolul 5. Care ar trebui să fie dimensiunea garanțiilor de securitate pentru Ucraina?

Dan Barna: Aici, trebuie privită modalitatea în care va fi redefinit flancul estic al alianței NATO și al Uniunii Europene, pentru că, vorbind în egală măsură despre politica de extindere a Uniunii Europene, o politică, de fapt, care arată că proiectul european este în continuare unul viu și credibil. Și, din această perspectivă, primirea Moldovei în Uniunea Europeană, o garanție și o promisiune a Ucrainei ca, în momentul în care va face reformele necesare, poate să devină membra Uniunea Europene, sunt câteva elemente care trebuie să facă parte din pachetul final de garanții, fără doar și poate.

Pe partea militară, garanții de structură, acord bilateral, parteneriat NATO-Ucraina, cred că sunt realiste și am văzut că americanii nu se opun unei astfel de înțelegeri, chiar dacă ei se opun unei, spunem, aderări formale a Ucrainei la NATO pe actuala structură, din perspectiva acelei zone tampon, care ar putea să fie Ucraina între NATO, spațiul euroatlantic și Rusia și spațiu euro-asiatic.

Horia Daraban:  Ați pomenit de parcursul spre integrarea europeană, ați precizat Ucraina, ați precizat Republica Moldova, la ora actuală Budapesta se opune drumului aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Cele două state merg acum în tandem, merg împreună. Ce ar însemna o decuplare între cele două? Care ar fi efectele din punctul dumneavoastră de vedere?

Dan Barna: Nu există nicăieri în tratatele europene, nici în regulamente, nici în proceduri termenul acesta, instrumentul acesta al cuplării. Este practic o poziționare, mai degrabă, de comunicare politică, faptul că Moldova și Ucraina sunt percepute ca fiind în tandem în aspirația lor de integrare în Uniunea Europeană. Deci, vorbim practic de o decizie politică care e în mâinile Consiliului, vom avea un Consiliu și acum în luna decembrie, în care se caută soluții tocmai pentru că pentru Moldova nu există niciun fel de opoziție la nivel european.

Mărimea, populația, caracteristicile, tipul de economie, tipul de agricultură pe care Moldova le are, fac să nu fie percepută de niciunul din statele membre ale Uniunii ca un pericol pentru ele. Și din această perspectivă, neexistând opoziție, se caută o variantă tehnică pentru a nu se da mesajul politic că Ucraina ar fi lăsată în urmă, pentru că este, într-adevăr, un mesaj pe care nu ni-l dorim și care nu trebuie dat. Și, din această perspectivă, discuțiile sunt acum în zona de a avea o deschidere tehnică a negocierilor, astfel încât, capitolele să fie deschise în sensul de a se începe reformele necesare, monitorizarea lor și toți pașii, acest ping-pong de proceduri între Comisie și guvernul de la Chișinău, astfel încât decizia politică, care eventual poate ar putea să vină la început anului viitor, să nu țină în loc pașii spre integrare.

Horia Daraban: Din punctul dumneavoastră de vedere, din discuțiile pe care le-ați avut, care considerați că sunt zonele cele mai dificile în ceea ce privește procesul de negociere, în ideea aderării legat de Republica Moldova?

Dan Barna: Este și la Chișinău un subiect delicat legat de funcționarea justiției și e așteptată reforma din justiție. Este una dintre provocările pe care Guvernul Munteanul le are în față. De asemenea, pe zona economică, sunt mai multe reglementări așteptate să fie asumate de către guvern în perioada următoare.

Ce e însă important de remarcat este că acest nou guvern la Chișinău este unul care continuă direcția pro-europeană explicită, asumată, pe care a avut-o și guvernul Recean, înainte. Este un lucru foarte bun și oamenii din Guvernul Munteanul sunt credibili în momentul de față la Bruxelles și este un lucru foarte important.

Horia Daraban: La ora actuală, Republica Moldova, prin anumite documente, anumite norme mai face parte din Comunitatea Statelor Independente? De la Chișinău sunt aproximativ 70 de norme abrogate, mai rămân în vigoare 200 și care cumva reglementează relația Republicii Moldova cu CSI. Considerați că există o contradicție între parcursul european pe care îl propune Chișinăul și felul în care gestionează relația cu CSI?

Dan Barna:  Politica se face cu cărțile pe care le ai, nu pe care ți-ai dori să le ai în mână. Este un context istoric din care Republica Moldova vine. Etapa aceasta de pregătirea aderării are în vedere și reglementarea acestor relații bilaterale, multilaterale care există istoric în Moldova și de aceea chiar spuneați, o parte din reglementări sunt deja abrogate, altele sunt în analiză și vor fi abrogate, unele poate vor deveni acorduri bilaterale cu state din regiune, pentru că Moldova este acolo unde se află și nu se va muta.

Horia Daraban: Moldova cu Transnistria în Uniunea Europeană?

Dan Barna: Este un subiect la care a răspuns foarte interesant și președinta Maia Sandu: e de dorit să fie cu Transnistria, este, însă, un subiect care rămâne deschis.

Varianta audio a interviului:

Autor: Horia Daraban

Negocierile de pace pentru Ucraina avansează rapid

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 noiembrie 2025, 09:25

Rusia a dat însă un prim semnal că, în continuare, nu este dispusă să renunţe la cererile sale, considerate de Ucraina şi de aliaţii europeni ai acesteia drept o capitulare.

Emisarul special al Casei Albe, Steve Witkoff, se va deplasa săptămâna viitoare la Moscova, pentru a discuta despre planul de pace propus de americani, a declarat preşedintele Donald Trump, care a adăugat că este posibil ca ginerele său, Jared Kushner, să-l însoţească pe Witkoff, transmite Reuters. Cei doi au fost implicaţi, de altfel, în redactarea planului de pace şi s-au întâlnit, în Florida, cu emisarul lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev. Bloomberg scrie în ediţia sa de ieri că Witkoff chiar i-ar fi sfătuit pe ruşi cum să îi „vândă” lui Donald Trump planul de pace, despre care numeroşi analişti din presa internaţională, dar şi oficiali occidentali şi politicieni americani, afirmă că, în varianta sa iniţială, conţinea aproape toate pretenţiile Moscovei. Între timp, planul a suferit modificări în urma negocierilor dintre Statele Unite şi Ucraina, iar preşedintele Donald Trump a declarat ieri că mai sunt doar câteva aspecte care trebuie convenite. Donald Trump a adăugat că Rusia a fost de acord să facă unele concesii, dar nu a precizat despre ce este vorba. Totodată, liderul american a anunţat că nu există vreun termen-limită pentru încheierea negocierilor, după ce, anterior, îi dăduse Ucrainei până mâine să accepte planul. În ceea ce priveşte Rusia, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a spus că planul trebuie să respecte „litera şi spiritul” înţelegerii la care Donald Trump şi Vladimir Putin ar fi ajuns în cursul întrevederii pe care au avut-o în Alaska în august. Lavrov a sugerat că, în caz contrar, Moscova ar putea respinge planul de pace.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Tulcea: Mesaj Ro-Alert privind posibile obiecte căzute din spațiul aerian

Publicat de Andreea Drilea, 22 octombrie 2025, 07:33

Mesajul avertiza populaţia că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, iar tulcenii au fost îndemnaţi să adopte măsuri de protecţie în timpul alarmei aeriene care a durat 90 de minute.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Delta a anunţat că, în urma alertei aeriene, s-a înregistrat un singur apel la numărul unic de urgenţă 112, în timpul căruia o persoană a cerut detalii despre zgomotele auzite.

Rador

De la 1 ianuarie 2026, Republica Moldova şi Ucraina vor fi integrate în zona Spaţiului Economic European

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 octombrie 2025, 15:34

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii atrage însă atenţia că până atunci există riscul de activare accidentală a serviciului de roaming în judeţele de graniţă.

În vederea evitării de costuri suplimentare asociate cu roamingul involuntar, ANCOM recomandă utilizatorilor să selecteze manual reţeaua mobilă şi să solicite furnizorului dezactivarea serviciului de roaming şi reactivarea acestuia doar atunci când se deplasează în străinătate.(Rador/ FOTO agerpres.ro)

Iaşi: Razii în 23 de locaţii în care locuiau cetăţeni din R. Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă şi alte state

Publicat de Gabriela Rotaru, 23 septembrie 2025, 13:57

Potrivit unui comunicat de presă al IPJ, în cadrul acţiunii au fost verificate 23 de locaţii şi legitimate 30 de persoane.

‘Poliţiştii au efectuat verificări în baza informaţiilor puse la dispoziţie de către structurile de evidenţă a persoanelor, în 23 de locaţii din municipiul Iaşi, cât şi din judeţul Iaşi, context în care au fost analizate şi circumstanţele în care a fost realizată luarea în spaţiu. Totodată, scopul acţiunii a fost asigurarea respectării legalităţii în domeniul stabilirii în România a cetăţenilor români originari din Republica Moldova şi Ucraina, dar şi din Federaţia Rusă şi alte state, din punct de vedere poliţienesc’, precizează sursa citată.

Conform IPJ Iaşi, verificările au fost făcute în contextul în care legislaţia privind domiciliul şi reşedinţa a fost supusă în ultima perioadă mai multor modificări şi completări, care au urmărit atât un proces de adaptare în acord cu principiile debirocratizării şi simplificării administrative, cât şi diminuarea unor fenomene care s-au dezvoltat şi au creat efecte în societate’, se menţionează în comunicatul de presă.

Aceeaşi sursă arată că cele mai recente modificări vizează situaţia persoanelor care nu mai locuiesc efectiv la adresa de domiciliu sau reşedinţă.

De asemenea, este vizată eliminarea posibilităţii înscrierii în actul de identitate a unei adrese de domiciliu la care figurează mai mult de 10 persoane în RNEP (Legea nr. 162 din 31.05.2023 pentru modificarea şi completarea O.U.G. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români). (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro/ imagine ilustrativă)

Reacţii după violarea spaţiului aerian al României de către o dronă rusească

Publicat de Gabriela Rotaru, 15 septembrie 2025, 08:10

Tot ieri, ambasadorul Rusiei la Bucureşti a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a i se transmite protestul ferm faţă de ceea ce MAE a catalogat drept un act inacceptabil şi iresponsabil.

Ambasada a respins acuzaţiile părţii române, afirmând, fără a oferi vreo dovadă, că incidentul ar fi fost o provocare a Ucrainei.

Între timp, Ministerul Român al Apărării a precizat că, de la începutul războiului, zeci de fragmente de drone folosite de ruşi în atacurile asupra Ucrainei au căzut pe teritoriul României.

Incursiunea Rusiei în spaţiul aerian românesc reprezintă încă o violare flagrantă a suveranităţii Uniunii Europene şi o ameniţare serioasă la adresa securităţii regionale, se arată în mesajul publicat de Ursula von der Leyen pe contul său de pe platforma X. Von der Leyen a dat acest mesaj după ce, sâmbătă, o dronă rusească a pătruns în spaţiul aerian al României, pe care l-a survolat timp de 50 de minute înainte de a trece în Ucraina. Două aparate F-16 ale Forţelor Aeriene Române au interceptat drona şi au primit permisiunea de a o dobărî, dar piloţii au decis să nu deschidă focul din cauza riscurilor colaterale, potrivit unui comunicat MApN. Incidentul a avut loc la doar câteva zile după ce drone ruseşti au violat spaţiul aerian al Poloniei, care a dobărât câteva dintre ele şi a catalogat incursiunea drept o testare a NATO de către Rusia.

La Bucureşti, ambasadorul Federaţiei Ruse în România a fost convocat la Ministerul de Externe ieri pentru a i se transmite protestul ferm faţă de un act inacceptabil şi iresponsabil, care reprezintă o violare a suveranităţii României. Ulterior, ambasada Rusiei a publicat un mesaj în care afirmă că protestul părţii române a fost respins ca fiind nefondat şi nejustificat, întrucât Bucureştiul nu ar fi prezentat dovezi că drona e rusească. Reprezentanţa diplomatică mai afirmă, fără a aduce vreo dovadă, că incidentul ar fi reprezentat de fapt o provocare a Ucrainei.

Între timp, Ministerul Apărării Naţionale a transmis Agerpres că, de la începutul războiului din Ucraina, ruşii au lansat 52 de atacuri împotriva unor ţinte din apropiera graniţelor României, în 38 dintre cazuri, adică mai mult de jumătate, fragmente de drone au ajuns pe teritoriul ţării noastre, iar în 10, dronele au violat spaţiul aerian al României. (Rador/ FOTO captură youtube/ imagine ilustrativă)

Radio România, parte a unui flashmob radio global dedicat Ucrainei

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 august 2025, 09:34

Posturile Radio România se alătură acestui demers și vor difuza duminică, 24 august, o piesă muzicală ucraineană, în spiritul solidarității cu Ucraina, cu poporul său și angajamentul acestuia față de democrație și libertate.

Nicuşor Dan: România va contribui la garanţii solide de securitate pentru Ucraina

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 august 2025, 07:01

El a subliniat că aceasta este o investiţie în securitatea Europei, nu doar a Ucrainei.(Rador/ FOTO presidency.r0)

Volodimir Zelenski a anunţat că toate concesiile teritoriale vor fi negociate direct

Publicat de Gabriela Rotaru, 19 august 2025, 10:43

Informaţia a fost transmisă de RBC-Ucraina, citând conversaţia liderului ucrainean cu jurnaliştii de la Casa Albă, după întâlnirea de luni cu preşedintele Donald Trump şi mai mulţi lideri din UE.

Zelenski a vorbit cu presa şi a menţionat că a avut o discuţie „destul de lungă” despre chestiunea teritoriilor. Situaţia a fost analizată direct pe o hartă pregătită de SUA, iar partea ucraineană avea o hartă identică.

„Am avut o discuţie lungă despre asta, este foarte important să înţelegem că unele părţi ale statului nostru, o parte din est şi Crimeea, au fost ocupate nu pentru că o armată o împinge pe cealaltă şi aceasta din urmă se retrage, ci pentru că nu au existat acţiuni militare, de exemplu în Crimeea – masive. Prin urmare, nu se poate spune că, într-un anumit interval de timp, a fost ocupată o parte atât de mare deoarece ruşii au o armată puternică” – a remarcat Volodimir Zelenski.

Potrivit preşedintelui, aceste aspecte nu sunt importante pentru a acuza pe cineva, ci pentru ca preşedintele SUA să înţeleagă care sunt mişcările reale ale armatelor şi ce forţă au trupele ucrainene.

„De exemplu, există cifre clare, care nu erau (pe hartă – n.r.) că, în 1.000 de zile, până la 1% din teritoriul nostru a fost ocupat de ruşi. Oamenii cred că e 20% sau 18%, dar a fost până la 1%. Asta schimbă puţin perspectiva. Pentru noi, accentul este pe adevăr şi pe realitate, (asta – n.r.) schimbă puţin echilibrul privind forţa pe care o are armata rusă şi forţa pe care o are armata ucraineană” – a adăugat şeful statului ucrainean.

Zelenski a mai afirmat că aceasta a fost prima întâlnire în care a putut vorbi cu Trump şi cu comandamentul său „fără să citească de pe foi, ci înţelegând foarte bine fiecare kilometru pătrat”.

În concluzie, Zelenski a adăugat că problema teritoriilor rămâne între el şi Putin.

„Mi se pare că preşedintele (SUA – n.r.) a auzit, a văzut asta şi este o informaţie importantă. De aceea, chestiunea teritoriilor este una pe care o vom lăsa între mine şi Putin” – a remarcat Volodimir Zelenski.(Rador/ FOTO www.facebook.com/WhiteHouse)

Preşedintele Nicuşor Dan a semnat declaraţia comună a liderilor europeni dinaintea întâlnirii Trump-Putin

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 august 2025, 16:49

Într-un mesaj pe internet, şeful statului anunţă că a semnat declaraţia comună de dinaintea întâlnirii de vineri din Alaska dintre preşedintele american, Donald Trump, şi cel rus, Vladimir Putin, declaraţie prin care liderii europeni afirmă fără echivoc că pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranităţii şi integrităţii şi teritoriale a acestei ţări şi fără ca poporul ucrainean să îşi decidă liber viitorul.

Mâine, Nicuşor Dan va participa prin videoconferinţă la summitul „Coaliţiei bunăvoinţei”, formată din statele membre ale Uniunii Europene sau ale NATO care susţin Ucraina.(Rador/ FOTO presidency.ro)

Capitala ucraineană a fost lovită peste noapte de un val de rachete şi drone ruseşti

Publicat de Gabriela Rotaru, 31 iulie 2025, 06:14 / actualizat: 31 iulie 2025, 8:04

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a afirmat că au fost lovite clădiri rezidenţiale.

Aproximativ 20 de persoane au fost rănite. Atacurile aeriene ale Rusiei au continuat, în ciuda ameninţării lui Donald Trump de a impune sancţiuni financiare mai dure împotriva Moscovei.

El a oferit Moscovei termen până la finalul săptămânii viitoare pentru a ajunge la un acord de încetare a focului. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

DIICOT: Peste 30 de percheziţii într-un dosar de contrabandă cu detergent din Ucraina

Publicat de Gabriela Rotaru, 3 iulie 2025, 09:35

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, joi, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, împreună cu poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, pun în aplicare 32 de mandate de percheziţie domiciliară pe raza judeţelor Suceava, Ilfov, Ialomiţa, Iaşi, Botoşani, Vaslui, Galaţi şi a municipiului Bucureşti, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi contrabandă.

‘Din probatoriul administrat a reieşit faptul că, începând cu luna noiembrie 2024, pe raza judeţului Suceava, cinci suspecţi au construit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat şi alţi suspecţi, în scopul obţinerii unor importante beneficii materiale din comercializarea de detergent, introdus pe teritoriul ţării prin sustragere de la controlul vamal. Astfel, până în luna iulie 2025, liderul, implicat activ pe linia aprovizionării cu mari cantităţi de detergent, produs preponderent în spaţiul extracomunitar (Ucraina), a găsit şi pus la dispoziţia membrilor, locaţii care să întrunească condiţiile de conspirativitate pentru preluarea şi depozitarea detergentului şi a identificat clienţi care să achiziţioneze cantităţile introduse în mod fraudulos pe teritoriul României’, se precizează în comunicat.

Procurorii spun că, în acest context, liderul a stabilit membrilor sarcini şi modalităţi de lucru precise, precum predarea către clienţi sau vânzarea directă, colectarea sumelor de bani rezultate în urma comercializării produselor de contrabandă şi efectuarea plăţilor către furnizori.

Detergentul procurat de grupul infracţional organizat a fost vândut inclusiv în mai multe centre comerciale, fiind ambalat în recipiente de plastic sau cutii inscripţionate cu numele unor mărci cunoscute, arată DIICOT. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro/ imagine ilustrativă)

Ucraina şi Rusia au procedat la un nou schimb de prizonieri

În singurul rezultat tangibil al negocierilor de la Istanbul, Kievul şi Moscova au convenit să elibereze toţi prizonierii de război răniţi sau mai tineri de 25 de ani, precum şi să predea luptătorii ucişi.

‘Un grup de militari ruşi a revenit din teritoriul controlat de regimul de la Kiev’, a indicat vineri Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că aceştia se află deocamdată în Belarus.

‘La schimb a fost predat un grup de prizonieri de război ucraineni’, a adăugat ministerul rus.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat schimbul, salutând faptul că soldaţii ucraineni sunt ‘în sfârşit acasă’.

‘Cei mai mulţi soldaţi care revin azi din captivitatea rusă au petrecut acolo peste doi ani’, a precizat el pe Telegram.

La fel ca la precedentele schimburi din ultimele două săptămâni, niciuna din părţi nu a precizat cifra exactă a militarilor eliberaţi.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Liderii statelor formatului B9 şi ai ţărilor nordice şi-au reafirmat sprijinul faţă de Ucraina

Publicat de Gabriela Rotaru, 2 iunie 2025, 19:37

România a fost reprezentată de preşedintele Nicuşor Dan, care a subliniat importanţa prezenţei americane pe flancul estic al NATO.

Participanţii la reuniunea B9 au reafirmat sprijinul pentru Ucraina şi au arătat că vor continua suportul politic, militar, economic şi umanitar pentru Ucraina. Şi, de asemenea, vor continua eforturile de a constrânge Rusia, inclusiv prin viitoare sancţiuni. Totodată, în declaraţii se mai arată că participanţii îşi propun să ajungă la, cel puţin, 5% din PIB pentru apărare şi investiţii în domeniu, pentru a se ridica la nivelul provocărilor actuale. Preşedintele Nicuşor Dan spunea, în conferinţa de presă care a încheiat evenimentul, că aceste cheltuieli de apărare vor trebui să crească.

Nicuşor Dan: Prezenţa Statelor Unite ale Americii pe flancul estic al NATO este extrem de importantă pentru noi toţi. Trebuie să întărim legăturile transatlantice şi, din acest punct de vedere, este foarte important angajamentul nostru de 3,5% plus 1,5%. Şi sper că vom lua această decizie la Haga.

Totodată, participanţii la summitul B9, din Vilnius, au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova şi au anunţat că următorul summit B9 se va organiza în România, anul viitor. (Rador/ FOTO Alina Stănuță)

(INTERVIU) Ambasadorul american Daniel Fried, analist Atlantic Council: “Cu cât România este mai activă la Washington, cu atât mai bine. Cred că președintele Dan va fi un partener excelent pentru Statele Unite”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 29 mai 2025, 08:31 / actualizat: 29 mai 2025, 10:19

Lucian Bălănuță: În primul rând, aș dori să vă întreb, din perspectiva dumneavoastră, cum ar putea influența rezultatul alegerilor prezidențiale din România rolul strategic al țării noastre în politica externă a Statelor Unite?

Amb. Daniel Fried: În primul rând trebuie să spun că Statele Unite nu au luat și nu ar trebui să ia poziție cu privire la persoana pe care poporul român o alege ca președinte. Au existat unele persoane asociate cu Donald Trump care păreau să îl favorizeze pe George Simeon, dar Statele Unite nu își asumă o poziție cu privire la rezultatul alegerilor. Așadar, vreau să clarific acest lucru. Acestea fiind spuse, cred că președintele Dan va fi un partener excelent pentru Statele Unite. Nu știu dacă povestea conform căreia președintele Trump și președintele Dan au vorbit la telefon este adevărată, dar sper că da.

Lucian Bălănuță: Președintele Dan a confirmat pe X și pe Facebook. Până acum, a fost doar confirmarea președintelui nostru.

Amb. Daniel Fried: Este o veste excelentă. Președintele Dan a condus o campanie, mi se pare mie, ca outsider, simultan pro-transatlantică, pro-europeană, pro-lume liberă, dar a candidat și ca reformist. Este cineva care poate schimba lucrurile în România și poate răspunde preocupărilor românilor, care au dus la înfrângerea coaliției aflate anterior la putere. Și chiar și persoane din afară, cum sunt eu, au observat acest lucru. Mi se pare interesant faptul că un candidat reformist nu trebuie să fie neapărat naționalist, cum sunt AFD în Germania sau partidul lui Le Pen în Franța. Poate fi un reformist democratic, cu o mentalitate transatlantică și orientat către o lume liberă. Este foarte interesant. Așadar, oamenii, americanii care au urmărit politica din Europa Centrală și de Est, au urmărit îndeaproape alegerile din România. Și a fost interesant să vedem cum poporul român a votat pentru doi outsideri care au ajuns în turul al doilea și apoi a votat pentru outsiderul care este pro-transatlantic și pro-european. A fost interesant. Și nu a fost o cursă strânsă. Dan a câștigat cu 10 puncte. Așadar, este impresionant. Cred că va fi un partener bun. Îmi place faptul că guvernele Statelor Unite și României au semnat o scrisoare privind coproducția, producția militară comună. Relațiile dintre SUA și România sunt pe cale să avanseze. Sper să fie așa. Și având în vedere că România se află la frontiera războiului, sunt încântat să văd că președintele Dan a început cu dreptul și îi urez mult succes.

Lucian Bălănuță: Și vă așteptați, indiferent de aceste alegeri prezidențiale, la o recalibrare a abordării regionale a Washingtonului, la schimbări în cooperarea militară sau în prioritățile de apărare între SUA, România, flancul estic, să zicem?

Amb. Daniel Fried: Aceasta este o întrebare care depășește România. Și nu vă pot da un răspuns, deoarece cred că administrația Trump dezbate intern această problemă și altele. Administrația Trump dorește ca Europa să-și mărească cheltuielile pentru apărare și să-și dezvolte capacitățile de apărare. Astfel, Europa poate face mai mult pentru a se apăra, în loc să se bazeze pe SUA. Acum, România, la fel ca Polonia, se pregătește, face deja acest lucru și cred că administrația Trump apreciază acest lucru. Dar nu știu care vor fi deciziile cu privire la o eventuală retragere a forțelor americane din Europa. Cred că ar fi o decizie nechibzuită. În timp ce războiul ruso-ucrainean continuă și Rusia amenință, uneori angajându-se în sabotaje împotriva Europei. Așadar, cred că ar fi o decizie nechibzuită, dar nu contează ce cred eu. Administrația Trump dezbate problema solidarității militare și de securitate transatlantice, nu știu la ce concluzie vor ajunge. Dar România, deoarece cheltuiește mult pentru apărare, deoarece Europa trebuie să-și asume mai multe responsabilități, are șanse mari să mențină o relație bilaterală bună, chiar și în domeniul securității, cu SUA. Sper că așa va fi, deoarece nu există niciun motiv întemeiat pentru ca SUA să-și slăbească legăturile cu Europa, chiar dacă avem și alte responsabilități în lume. Dacă Europa se mobilizează și este gata să-și asume o parte mai mare din povara apărării, să construiască capacitatea necesară, acest lucru va crea circumstanțele pentru o relație transatlantică solidă în viitor, pentru care Trump ar putea să-și asume meritul. El ar putea spune: „Am presat europenii, la fel ca alți președinți, dar eu am reușit, iar alți președinți nu”. Așadar, dacă Trump ajunge la această concluzie, am putea ajunge într-un punct decent în relațiile transatlantice, dar va fi nevoie de eforturi. Și există oameni în lumea lui Trump care consideră că Europa este totuși o risipă de resurse pentru Statele Unite și că prioritățile noastre se află în altă parte. Deci, această dezbatere continuă. Dar cred că Europa este în măsură să influențeze această dezbatere. Și România poate ajuta. Cu cât România este mai activă la Washington, cu atât mai bine.

Lucian Bălănuță: Ați vorbit și despre Polonia, care s-a poziționat ca un actor cheie în domeniul securității în Europa de Est, în special în sprijinul Ucrainei. Vedeți o continuitate în această abordare, indiferent de cine va câștiga președinția?

Amb. Daniel Fried: Cred că da. Adică, îl cunosc pe unul dintre candidații la președinție, domnul Trzaskowski. Îl cunosc de ceva vreme. Pe celălalt nu îl cunosc. Acum, Nawrocki este, din toate punctele de vedere, un susținător puternic al NATO, un susținător puternic al relațiilor cu Statele Unite. Și există un consens în Polonia că armata poloneză trebuie consolidată. Cred că acest consens va continua. Și atunci Polonia, indiferent cine va fi ales, va fi un partener excelent pentru Statele Unite. Acum, cred că președintele Dan, înainte de a fi învestit, a vizitat Polonia și și-a exprimat sprijinul pentru domnul Trzaskowski. Acum, dacă Nawrocki câștigă, s-ar putea să fie nevoie de ceva eforturi pentru a construi relații bune cu Nawrocki și echipa sa, și sunt sigur că România este conștientă de acest lucru. Dar cred că există multă bunăvoință între Polonia și România. Polonezii nu au uitat că, în 1939, România a permis armatei poloneze în retragere să treacă în siguranță prin România și să ajungă în Franța. România nu era obligată să facă acest lucru, și totuși l-a făcut. Zeci de mii de soldați polonezi au supraviețuit pentru a lupta pentru libertate și eliberarea Europei, ceea ce au și făcut. Deci, există o anumită bunăvoință istorică. Polonia și România sunt ancorele nordice și sudice ale flancului estic sau frontului estic, ambele membre NATO, ambele conștiente de natura agresiunii rusești. Ambele au amintiri istorice precise. Cred că România și Polonia pot colabora, sper că o vor face, pentru a ajuta Occidentul să învingă agresiunea lui Putin și să sprijine Ucraina.

“cred că la un moment dat, britanicii și francezii ar putea fi nevoiți să acționeze pe cont propriu, fără a cere permisiunea Rusiei.”

Lucian Bălănuță: Și cu forțele ruse care încă controlează o parte semnificativă a teritoriului ucrainean, care sunt opțiunile diplomatice realiste disponibile pentru Ucraina și partenerii săi?

Amb. Daniel Fried: Esența planului lui Trump ar putea funcționa, și anume încetarea focului și securitatea Ucrainei. Aceasta este esența planului. Nu cred că Ucraina va putea să-și elibereze în curând întreg teritoriul. Dar cred, de asemenea, că nimeni nu ar trebui să recunoască anexarea Crimeei sau a oricărei alte părți a teritoriului ucrainean de către Rusia. Ar trebui să aplicăm agresiunii ruse aceleași principii pe care le-am aplicat ocupației sovietice a statelor baltice. Doctrina Welles, care spunea că nu o vom recunoaște. Acum, în prima administrație Trump, secretarul de stat de atunci, Mike Pompeo, a emis propria sa declarație despre Crimeea, care a fost modelată după Declarația Welles, afirmând că nu o vom recunoaște. Nu o vom recunoaște ca teritoriu rus. Ar trebui să menținem această poziție. Deci, ceea ce discutați în acest plan al lui Trump este o Ucraina liberă, cu suficient sprijin în materie de securitate pentru a fi viabilă și pentru a împiedica rușii să reia războiul. Și, chiar dacă este o analogie imperfectă, Ucraina ar putea deveni Germania de Vest a începutului secolului XXI. Și știm cum s-a terminat asta. Germania a fost reunificată. Agresiunea sovietică a eșuat. A durat doar 45 de ani. Acum, nu știu cât timp va dura reunificarea Ucrainei. Și cred că schița acordului politic al lui Trump pe care l-am menționat nu este o pace justă. O pace justă ar fi eliberarea întregului teritoriu ucrainean de sub ocupația rusă, plus plata de către Rusia a despăgubirilor pentru daunele cauzate. Acest lucru nu este probabil. Deci, nu va fi o pace justă, dar ar putea fi o pace durabilă. Acum, este de asemenea posibil să nu existe deloc un sfârșit oficial al războiului. Cu ce ne vom alege? Cu o situație de tipul celei din Coreea, cu un armistițiu, dar fără acord? Dar un armistițiu care durează și se menține, este posibil. Pentru ca acesta să se mențină, pentru ca un astfel de armistițiu să se mențină, este nevoie de securitate pentru Ucraina. Acum, britanicii și francezii au vorbit despre conducerea unei coaliții a celor dispuși, o forță militară în interiorul Ucrainei pentru a sprijini încetarea focului. Rușii urăsc acest lucru. Iar britanicii și francezii au spus că sunt dispuși să o facă, dar au nevoie de sprijinul american. Acordul nu a fost încă încheiat. Și, bineînțeles, Putin urăște acest lucru. Și dacă condiția britanicilor și a francezilor este ca SUA să ofere sprijin, americanii, Trump ar putea, în cele din urmă, să facă acest lucru. Dar dacă cealaltă condiție a lor este ca Rusia să accepte încetarea focului, Putin s-ar putea să nu o facă niciodată, pentru că nu vrea să vadă forțe occidentale în Ucraina. Așadar, cred că la un moment dat, britanicii și francezii ar putea fi nevoiți să acționeze pe cont propriu, fără a cere permisiunea Rusiei. Acum, s-ar putea să nu dorească să facă asta, dar dacă vrei să vezi o pace stabilă în Ucraina, o pace durabilă, este nevoie de sprijin în materie de securitate pentru Ucraina și nu ca Ucraina să rămână într-o zonă gri de insecuritate. Asta nu va funcționa. Deci, sunt multe de făcut. Dar planul lui Trump ar putea funcționa. Problema este că Putin nu este interesat de acest plan. El a refuzat încetarea focului propusă în repetate rânduri de Trump, iar Trump, din motive pe care nu le înțeleg și care nu au fost niciodată clarificate, nu impune sancțiuni. El amenință că o va face, dar nu o face. Având în vedere această ezitare, Putin nu va răspunde cu siguranță prin negocieri serioase sau prin acceptarea încetării focului. De ce ar face-o? El nu va acționa decât dacă simte că este nevoit să o facă. Și pentru a-l face să simtă că trebuie să acționeze, noi, americanii și Uniunea Europeană, trebuie să exercităm mai multă presiune asupra Rusiei, iar noi avem opțiuni. Există modalități perfect valabile de a viza veniturile Rusiei din exportul de petrol. Și trebuie să o facem, nu doar să vorbim despre asta. Așadar, pentru a ajunge acolo unde Trump spune că vrea să ajungă, trebuie să acționăm. Și asta nu ține de România. Nu ține de Europa. Ține de Trump. Și pur și simplu nu știu când sau dacă vom ajunge acolo. Dar există oameni în administrație și oameni din lumea lui Trump care fac presiuni pentru acțiuni mai puternice, precum și o serie de membri pro-Trump ai Congresului și senatori. Și în ultimele zile, Trump și-a exprimat din nou frustrarea față de refuzul obstinat al lui Putin de a negocia serios.

Lucian Bălănuță:  Având în vedere intensificarea recentă a operațiunilor militare și a atacurilor transfrontaliere, în ce măsură va mai fi președintele Donald Trump interesat să medieze un acord de pace?

Amb. Daniel Fried: Ei bine, este o întrebare foarte bună. Trump a sugerat ocazional că ar putea pur și simplu să renunțe, că s-a săturat și, din păcate, a dat vina atât pe ruși, cât și pe ucraineni, când de fapt rușii, și nu ucrainenii, sunt cei care stau în calea păcii. Trump spune asta și nu pot să ignor acest lucru. Ar putea renunța, dar va fi acuzat, pe bună dreptate, că cedează în fața lui Putin, că îl lasă pe Putin să-l intimideze și să-l domine. Și nu cred că vrea asta. Ar părea slab și vulnerabil. Iar el urăște să pară slab și vulnerabil. Așadar, din aceste motive, s-ar putea să nu renunțe. Dar nu pot garanta asta, aș vrea să pot, dar nu pot. Ceea ce înseamnă că Europa, inclusiv România și Polonia, trebuie să colaboreze pentru a găsi modalități de a sprijini Ucraina, chiar dacă Statele Unite fac acest lucru. Dacă renunțăm la diplomație, dar suntem dispuși să vindem arme Ucrainei, Europa ar putea fi nevoită să intervină. Spun acest lucru fără plăcere și fără mândrie ca american. Dar dacă aș fi european, m-aș pregăti pentru toate eventualitățile, inclusiv pentru cele care nu-mi plac. Totuși, cred că există o șansă rezonabilă ca Trump, în cele din urmă, să decidă să exercite mai multă presiune asupra Rusiei și să ofere mai mult sprijin Ucrainei, caz în care planul său ar putea funcționa și el ar putea ieși învingător. Dar dacă se va întâmpla acest lucru, pur și simplu nu pot spune.

Despre Daniel Fried

Daniel Fried este un diplomat american cu o experiență de peste patruzeci de ani în politica externă a Statelor Unite, specializat în Europa Centrală și de Est, precum și în relațiile cu Rusia. A avut roluri importante în administrațiile președinților Clinton și Bush, contribuind la modelarea politicii americane față de regiune în perioade cheie de tranziție post-comunistă.

Ca Ambasador al SUA în Polonia, Fried a susținut consolidarea democrației și a reformelor economice, întărind legăturile transatlantice. Între 2005 și 2009, în calitate de Secretar de Stat adjunct pentru Europa și Eurasia, a fost implicat activ în extinderea NATO, promovând integrarea statelor europene în structurile occidentale.

În perioada 2013–2017, ca și Coordonator pentru Politica de Sancțiuni în Departamentul de Stat, Fried a coordonat impunerea unor sancțiuni complexe și extinse împotriva Rusiei, colaborând cu aliații europeni și cu alte state-cheie, precum Canada și Japonia.

În prezent, este Weiser Family Distinguished Fellow la Atlantic Council, unde contribuie la dezvoltarea politicilor transatlantice, și profesor asociat la Universitatea din Varșovia. Este, de asemenea, membru al Consiliului Director al National Endowment for Democracy.

ENGLISH VERSION OF THE INTERVIEW

In a tense regional context and with a security architecture under pressure from the conflict in Ukraine, former US ambassador to Poland and advisor to several US administrations, Daniel Fried, offers an assessment of Romanian-American relations following the election of Romania’s new president. In an interview with Lucian Bălănuță, current analyst at the prestigious Atlantic Council think tank, he notes the victory in Romania’s presidential election of a pro-transatlantic and reformist outsider as a positive sign. Fried appreciates the fact that Romania is investing heavily in defense and can become a key player in maintaining a solid relationship with the US, even at the heart of the debates in Washington about America’s role in Europe. Possible scenarios for a ceasefire and armistice are explored, including the role of the British and French-led coalition. At the same time, the analyst warns that Ukraine’s future depends on real security guarantees, and Romania and Poland can make a decisive contribution to shaping a lasting peace in the region.

Lucian Bălănuță: First of all, I would like to ask you, from your perspective, how might the outcome of Romania’s presidential elections influence our country’s strategic role in US foreign policy?

Amb. Daniel Fried: Well, first I have to say that the United States did not and should not take a position on whom the Romanian people elect to be their president. Now, there were some associated with Donald Trump who seemed to be, who seemed to favor George Simeon, but the United States does not take a position on the result of elections. So, I want to make that clear. All that said, I think President Dan is going to be a great partner for the United States. I don’t know whether the story that President Trump and President Dan spoke by phone is accurate, but I hope it is.

Lucian Bălănuță: President Dan confirmed on X and on Facebook. It was only the confirmation of our president by now.

Amb. Daniel Fried: That’s great news. President Dan ran a campaign, it seems to me as an outsider, simultaneously pro-Transatlantic, pro-Europe, pro-free world, but also ran as a reformist candidate. That is somebody to change things in Romania and address the concerns Romanians have that resulted in the defeat for the previously ruling coalition. And even outsiders like myself noticed this. It’s interesting to me that a reformist candidate does not have to be a nationalist like AFD in Germany or Le Pen’s party in France. It can be a democratic, transatlantic-minded, free-world-minded reformer. That’s very interesting. So, people, Americans who have followed politics in Central and Eastern Europe, followed the Romanian elections closely. And it was interesting to see how the Romanian people voted for two outsiders to go to the second round and then voted for the outsider who’s pro-Transatlantic and pro-European. That was interesting. And it was not a close race. Dan won by 10 points. So that’s impressive. I think he’ll be a good partner. I love the fact that the government of the United States and Romania have signed a letter about co-production, co-military production. U.S.-Romanian relations are poised to advance. I hope they do. And considering that Romania is on the frontier of war, so I am delighted to see President Dan off to a good start, and I wish him every success.

Lucian Bălănuță: And do you expect, regardless of these presidential elections, any recalibration in Washington’s regional approach, any shifts in military cooperation or defense priorities between the US, Romania, the eastern flank, let’s say?

Amb. Daniel Fried: This is a question larger than Romania. And I can’t give you an answer because I believe the Trump administration is internally debating this issue and others. The Trump administration wants Europe to step up with defense spending, and it wants Europe to develop defense capabilities. So, Europe can do more to defend itself rather than relying on the U.S. Now, Romania, like Poland, is preparing, is already doing that and I think the Trump administration appreciates it. But I don’t know what the decisions will be about possible withdrawal of U.S. forces from Europe. I think that would be ill-advised. While the Russo-Ukraine war is going on and while Russia is threatening, sometimes engaged in sabotage against Europe. So, I think it would be ill-advised, but it doesn’t matter what I think. The Trump administration is debating the issue of where transatlantic military and security solidarity, I don’t know where they will come out.

But Romania, because it is spending a lot on defense, because it is for Europe to take more responsibility, has a good chance of maintaining a good bilateral relationship, even in the security area with the U.S. I hope so, because there is no good reason for the U.S. to weaken its ties with Europe, even though we have other responsibilities in the world. If Europe is stepping up and ready to assume more of the burden of defense, build the capacity that is needed, that produces the circumstances for a solid transatlantic relationship going into the future that Trump could take credit for. He could say – I pushed the Europeans like other presidents, but I succeeded and other presidents didn’t. So, if that’s where Trump ends up, we could end up in a decent place in transatlantic relations, but it will take an effort. And there are people in Trump’s world who think that Europe is nevertheless a waste of resources for the United States and that our priorities lie elsewhere. So, this debate is going on. But I think Europe is in a position to affect this debate. And Romania can help. The more active Romania is in Washington, the better.

Lucian Bălănuță: You have also spoken about Poland and Poland has positioned itself as a key security player in Eastern Europe, especially in support of Ukraine. Do you see continuity in this approach, regardless of who wins the presidency?

Amb. Daniel Fried: I think so. That is, I know one of the presidential candidates, Mr. Trzaskowski. I’ve known him for a while. I don’t know the other one. Nawrocki is, by all accounts, however, a strong supporter of NATO, a strong support of the relations with the United States. And there is a consensus in Poland that Poland’s military needs to be built up. I think this consensus will continue. And then Poland, whoever is elected, will be a great partner for the United States. Now, I believe that, President Dan, I think before he was inaugurated, visited Poland, expressed his support of Mr. Trzaskowski. Now, if Nawrocki wins, there may be some work to do to build good relations with the with Nawrocki and his team and I’m sure Romania is aware of that. But I think there is a lot of goodwill between Poland and Romania. The Poles have not forgotten, that in 1939, Romania allowed the retreating Polish army, safe passage through Romania and on to France. Romania didn’t have to do it, and yet they did. Tens of thousands of Polish soldiers lived to fight for freedom and the liberation of Europe, which they did. So, there’s some goodwill historically. Poland and Romania are the northern and southern anchors of the eastern flank or the eastern front, both NATO members, both well aware of the nature of Russian aggression. Both have historical memories which are accurate. I think Romania and Poland can work together, I hope they do, to help the West defeat Putin’s aggression and support Ukraine.

Lucian Bălănuță: And with the Russian forces still controlling a significant portion of Ukrainian territory, what are the realistic diplomatic options available for Ukraine and its partners?

Amb. Daniel Fried: The core of Trump’s plan could work, that is a ceasefire in place plus security for Ukraine. That’s the heart of it. I do not think Ukraine will be able to liberate all of its territory soon. But I also believe that no one should recognize Russian annexation of Crimea or any other piece of Ukrainian territory. We should apply to the Russian aggression the same principles we applied to Soviet occupation of the Baltic states. The Welles Doctrine, which said, we are not going to recognize it. Now, in the first Trump administration, the then Secretary of State Mike Pompeo issued his own declaration about Crimea, which was modeled on the Welles Declaration, stating that we would not recognize it. We would not recognize it as Russian territory. We should maintain that position. And so what you’re talking about in this Trump plan is a free Ukraine with enough security support to be viable and prevent the Russians from restarting the war. And so even though it’s an imperfect analogy, Ukraine could become the West Germany of the early 21st century. And we know how that ended. Germany was united. Soviet aggression failed. It just took 45 years. Now, I don’t know how long it will take for Ukraine to be reunited. And I think that the outline of the Trump political settlement that I mentioned is not a just peace. A just peace would be the liberation of all Ukrainian territory from Russian occupation, plus Russia paying reparations for the damage it’s caused. This is not likely. So, it won’t be a just peace, but you could have a sustainable peace. Now, it is also possible, there will be no formal end of the war at all. What we will end up with? Is it a kind of Korea type situation with an armistice, but no settlement. But an armistice that lasts and holds, that’s possible. To make it hold, to make such an armistice hold, there needs to be security for Ukraine. Now, the British and French have talked about leading a Coalition of the Willing, a military force inside Ukraine to support a ceasefire. The Russians hate this. And the British and France have said they’re willing to do it, but they need American backup. That deal has not yet come together. And of course, Putin hates it. And if the British and French condition is that there be American support, the Americans, Trump might, in the end, do that. But if their other condition is that rhere has to be a Russian accepted ceasefire, Putin may never do it, because he doesn’t want to see Western forces inside Ukraine. So, I think at some point, the British and the French may have to act on their own without asking Russia’s permission. Now, they may not want to do that, but if you want to see a stable peace in Ukraine, a lasting peace, it needs to be security support for Ukraine and not have Ukraine hanging out in a gray zone of insecurity. That won’t work. So, there’s a lot of work to be done. But Trump’s plan could work. The trouble is, Putin has no interest in the plan. He has refused a ceasefire that Trump keeps proposing and Trump, for reason which I don’t understand and have never been made clear, is not imposing sanctions. He threatens to, but he doesn’t do it. Given that hesitation, Putin will certainly not respond by negotiating seriously or accepting a ceasefire at all. Why would he? He’s not going to act unless he feels he has to. And to get him to feel he has to, we need to, we, the Americans and the European Union, need to put more pressure on Russia, and we have options. There are perfectly good ways to go after Russia’s income from the export of oil. And we need to do it and not just talk about it. So, to get where Trump says he wants to go, you have to take action. And that’s not on Romania. It’s not on Europe. It’s on Trump. And I just don’t know when or even if we will get there. But there are people in the administration and people in Trump world who are pushing for stronger action, as well as a number of pro-Trump members of Congress and senators. And in the last couple of days, Trump has once again expressed frustration with Putin’s stubborn refusal to negotiate seriously.

Lucian Bălănuță: Also given the recent intensification of military operations and cross-border attacks, to what extent will President Donald Trump still be interested in brokering a peace deal?

Amb. Daniel Fried: Well, that’s a very good question. Trump has occasionally suggested that he could just walk away from it, that he’s tired of it and he has unfortunately blamed both the Russians and Ukrainians when it is the Russians, not the Ukrainians, who are the obstacles to peace. Trumps says that and I can’t dismiss it. He could walk away, but he will be accused, rightly so, of caving Putin, of letting Putin intimidate him and dominate him. And I don’t think he wants that. He would look soft and weak. And he hates looking soft and weak. So, for those reasons, he may not walk away. But I can’t guarantee that, I wish I could, but I can’t. Which means Europe, Romania included, Poland included, has to work together to figure out ways to support Ukraine, even if the United States does that. If we walk away from the diplomacy, but are willing to sell weapons to Ukraine, Europe may have to step up. I say this with no pleasure, or pride as an American. But if I were a European, I would be preparing for all eventualities including the ones I don’t like. Still, I think there is a reasonable chance that Trump, in the end, will decide to put more pressure on Russia and provide more support for Ukraine, in which case his plan could work and he could come out a winner. But whether that happens, I simply cannot say.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a invitat pe preşedintele ales, Nicușor Dan, să efectueze o vizită în Ucraina

Publicat de letitia, 19 mai 2025, 16:30 / actualizat: 19 mai 2025, 17:33

‘L-am invitat pe Nicuşor Dan să viziteze Ucraina. Am discutat, de asemenea, cele mai apropiate oportunităţi pentru a ne întâlni’, a scris Zelenski într-un mesaj postat pe platforma X după prima discuţia telefonică purtată cu noul preşedinte ales al României.

Preşedintele ucrainean a mai spus că ‘este esenţial ca România să continue să se dezvolte’ şi a subliniat importanţa cooperării regionale între ţările din zonă şi din întreaga Europă.

‘Respectăm România şi alegerea poporului român. Aceasta este o ţară de care depinde multe în materie de securitate. Suntem foarte recunoscători pentru contribuţia la protejarea vieţii poporului nostru. Este important ca sprijinul pentru Ucraina să continue. România înţelege cât de importantă este lupta pentru libertate şi dreptate’, a remarcat Zelenski în mesajul său, preluate de mai multe media ucrainene, între care Obozrevatel.

Totodată, Zelenski a subliniat importanţa României, ţară membră a NATO cu cea mai lunga frontieră cu Ucraina, pentru securitatea în regiune.

Nicuşor Dan a câştigat duminică turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din România în faţa contracandidatului său, George Simion, care are interdicţie de a intra în Ucraina din cauza presupuselor sale activităţi ostile Kievului, notează EFE. (AGERPRES/FOTO Facebook Nicușor Dan)

(UPDATE) Întâlnirea trilaterală a reprezentanţilor Turciei, SUA şi Ucrainei s-a încheiat la Istanbul

Publicat de Gabriela Rotaru, 16 mai 2025, 12:00

Întrevederea trilaterală este programată pentru ora 10:45.

Delegaţiile din Turcia, Statele Unite şi Ucraina au ajuns la biroul preşedintelui turc de la Palatul Dolmabahce din Istanbul, unde întâlnirea trilaterală este aşteptată să debuteze la ora locală 10:45 (aceeaşi ora ca şi la Moscova), a anunţat un corespondent al Agenţiei de presă TASS.

Ulterior, la Palatul Dolmabahce va avea loc o întâlnire trilaterală între Rusia, Ucraina şi Turcia.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Ucraina a acceptat propunerea Rusiei de negocieri directe de pace, cu condiţia ca Moscova să înceteze focul imediat

Ucraina a acceptat propunerea Rusiei de negocieri directe de pace, cu condiţia ca Moscova să înceteze focul imediat. Tot astăzi, preşedintele Zelensky a cerut Rusiei să respecte, începând de mâine, un armistiţiu de 30 de zile şi a denunţat atacurile ruseşti de azi-noapte, după expirarea celor trei zile de pauză pentru ceremoniile de la Moscova.

Publicat de andreeadaraban, 11 mai 2025, 18:12

Ucraina a acceptat propunerea Rusiei de negocieri directe de pace, cu condiţia ca Moscova să înceteze focul imediat. Tot astăzi, preşedintele Zelensky a cerut Rusiei să respecte, începând de mâine, un armistiţiu de 30 de zile şi a denunţat atacurile ruseşti de azi-noapte, după expirarea celor trei zile de pauză pentru ceremoniile de la Moscova.

Propunerea Rusiei a fost lansată azi-noapte de preşedintele Putin, care a spus că negocierile ar putea avea loc joi 15 mai, la Istanbul.

Vladimir Putin doreşte ca aceste discuţii să se refere în primul rând la „cauzele profunde” ale conflictului, iar consilierul său Iuri Uşakov a arătat că negocierile trebuie să ţină seama de liniile teritoriale incluse în proiectul de acord din 2022 şi de situaţia de pe front. (Rador/ FOTO Radio Iasi )

Ucraina şi aliaţii săi europeni propun Moscovei un armistiţiu de 30 de zile începând de luni

  Ucraina şi aliaţii săi europeni care s-au deplasat, astăzi, la Kiev propun Rusiei instaurarea unui armistiţiu 'complet şi necondiţionat' de 30 de zile începând de luni, a anunţat şeful diplomaţiei ucrainene, informează AFP şi Reuters.

Publicat de andreeadaraban, 10 mai 2025, 17:51

  Ucraina şi aliaţii săi europeni care s-au deplasat, astăzi, la Kiev propun Rusiei instaurarea unui armistiţiu ‘complet şi necondiţionat’ de 30 de zile începând de luni, a anunţat şeful diplomaţiei ucrainene, informează AFP şi Reuters.

‘Ucraina şi aliaţii săi sunt gata pentru un armistiţiu complet şi necondiţionat la sol, în aer şi pe apă timp de 30 de zile, începând de luni’, a anunţat Andrii Sibiga pe reţeaua socială X, subliniind că un asemenea armistiţiu ‘ar putea deschide calea spre negocieri de pace’.

Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer şi Donald Tusk au sosit sâmbătă dimineaţa la Kiev, pentru a-şi arăta sprijinul pentru Ucraina şi a cere Moscovei, în mod concertat cu SUA, un ‘armistiţiu complet’ de 30 de zile.

Această vizită a liderilor francez, german, britanic şi polonez răspunde simbolic festivităţilor organizate cu mare pompă cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a victoriei asupra Germaniei naziste care au avut loc vineri în Piaţa Roşie de la Moscova, în jurul preşedintelui rus Vladimir Putin şi a circa 20 de lideri străini, printre care preşedintele chinez Xi Jinping. (Agerpres/ FOTO Radio Iași)

Statele Unite au semnat un acord cu Ucraina pentru exploatarea în comun a resurselor minerale ucrainene

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 mai 2025, 12:44

După luni de negocieri tensionate, părţile au convenit să înfiinţeze un fond de investiţii pentru reconstrucţie şi stimularea redresării economice a Ucrainei în urma războiului cu Rusia.

Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că acordul arată angajamentul comun pentru pace şi prosperitate de durată în Ucraina.

Pentru Kiev, acordul este văzut ca fiind esenţial pentru accesarea ajutorului militar american.

Statele Unite şi Ucraina au semnat aseară acordul de creare a unui fond comun de investiţii pentru reconstrucţia Ucrainei, un acord îndelung aşteptat, care conferă Statelor Unite dreptul de a investi alături de Ucraina în resursele minerale de petrol, gaze şi alte resurse naturale ale ţării. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a calificat acordul drept un parteneriat economic istoric:

Scott Bessent: Acordul încheiat astăzi semnalează în mod clar conducerii Rusiei că Administraţia Trump este dedicată procesului de pace, axat pe o Ucraină liberă suverană şi prosperă pe termen lung. Este timpul ca acest război crud şi fără sens să se încheie. Atât Statele Unite, cât şi guvernul Ucrainei doresc să pună rapid în aplicare acest istoric parteneriat economic.

Ultima versiune a acordului nu menţionează nicio granţie de securitate concretă pentru Ucraina, dar arată că Washingtonul şi Kievul au convenit să afirme alinierea strategică pe termen lung între cele două ţări, ca şi sprijinul Statelor Unite pentru securitatea, prosperitatea şi reconstrucţia Ucrainei, ca şi integrarea sa în economia globală. Analiştii spun că declaraţiile din acord reprezintă o victor pentru Kiev, care a încercat să obţină un semnal clar de sprijin din partea Administraţiei Trump. (Rador/ FOTO RRA/ Ilie Pintea/ arhivă)

Cele 31 de ţări care au decis să sprijine Ucraina pe mai departe nu sunt de acord cu ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei

Publicat de Gabriela Rotaru, 27 martie 2025, 18:34

Prezent la summitul de astăzi de la Paris, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susţinut şi el că ar fi periculoasă ridicarea sancţiunilor, întrucât Rusia nu doreşte niciun fel de pace.

Liderul ucrainean a insistat la reuniunea din capitala Franţei că ţara sa are nevoie de garanţii de securitate.

O misiune franco-britanică se va deplasa în Ucraina, în următoarele zile, pentru pregătiri privind formatul armatei ucrainene, precum şi o posibilă desfăşurare de forţe din ţările aliate, după un eventual acord de pace, a anunţat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care, împreună cu premierul britanic, Keir Starmer, conduce Coaliţia de voinţă pentru sprijinirea Ucrainei.

Corespondenta RRA, Daniela Coman, transmite de la Paris:  Puterile europene sunt hotărâte să susţină pe termen lung armata ucraineană, care devine, într-un fel, prima linie de apărare a Europei, iar pentru aceasta trebuie să fie capabilă să prevină orice eventuală agresiune ulterioară a Rusiei pe continent. De asemenea, aliaţii Ucrainei au convenit în unanimitate ca sancţiunile politice şi economice împotriva Moscovei să fie menţinute, a precizat Emmanuel Macron. Reprezentată la reuniunea de la Paris de preşedintele interimar Ilie Bolojan, România s-a angajat să participe la grupul de lucru creat pentru supravegherea respectării recentului acord de încetare a focului în Marea Neagră.

Ilie Bolojan: Întrucât înţelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiţii importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că Portul Constanţa este cel mai important port la Marea Neagră. România va participa la acest grup de lucru şi prin infrastructura pe care o are – radare, drone, poliţia aeriană – , dar şi colaborarea cu Turcia şi Bulgaria pe partea de deminare.

România va sprijini şi ea în continuare Ucraina să se apere în faţa agresiunii ruse, aşa cum s-a stabilit la recentul Consiliu European, a adăugat preşedintele interimar, explicând că acest lucru reprezintă un interes strategic pentru ţara noastră, întrucât ucrainenii ţin pericolul la distanţă.

În schimb, niciun militar român nu va fi trimis pe teritoriul Ucrainei nici acum şi nici după încheierea păcii, o decizie luată la nivel politic, după consultarea partidelor reprezentate în Parlamentul de la Bucureşti, a reiterat Ilie Bolojan. (Rador/ FOTO EPA/Agerpres)

Ucraina vrea să demareze construcţia unei linii de tren cu ecartament european între Cernăuţi şi Suceava în 2026

‘Construcţia unei linii cu ecartament european între Cernăuţi şi Suceava ar putea începe anul viitor, în cel mai optimist scenariu. În prezent, este în faza de pregătire studiul de fezabilitate. Cernăuţi poate deveni al doilea centru regional, după Ujhorod, care va avea acces la o linie cu cu ecartament european’, a declarat Alexander Kava cu ocazia unei conferinţe organizate la Kiev.

În paralel, construcţia unei linii cu ecartament european între Chop şi Ujhorod continuă cu o finanţare oferită în proporţii egale de Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) şi bugetul Ucrainei. Această primă linie cu ecartament european ar urma să fie introdusă în funcţiune în vara lui 2025, a spus Kava.

‘Această linie cu ecartament european între Chop şi Ujhorod va permite lansarea unui serviciu direct de transport feroviar de pasageri din Ujhorod şi până în Budapesta, Bratislava, Praga, Viena şi Dresa, precum şi transport de marfă spre Europa prin intermediul unei linii cu ecartament european’, a mai spus Kava.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

Uniunea Europeană acordă Ucrainei un ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro

‘Cu plata de astăzi a unui miliard de euro ne reiterăm angajamentul ferm faţă de Ucraina’, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

‘Ajutăm economia ţării să-şi menţină cursul şi reconstruirea infrastructurii critice deteriorate de agresiunea rusă. Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie’, a mai spus ea.

Ajutorul financiar suplimentar este destinat reconstrucţiei Ucrainei după atacurile ruseşti şi prevede un sprijin militar actual şi viitor, refacerea infrastructurii critice, precum infrastructura energetică, sistemele de furnizare a apei, reţele de transport, drumuri şi poduri.

Suma face parte dintr-o iniţiativă a G7, grupul celor mai industrializate ţări, care îşi propune să ofere în jur de 45 de miliarde de euro sprijin financiar pentru Ucraina până în 2027.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Consiliul European: UE va acorda sprijin nelimitat Ucrainei

Toate statele membre, cu excepţia Ungariei, au semnat declaraţia.

Parlamentul European cere Consiliului şi statelor membre să ia decizii mai rapid şi în privinţa apărării continentului. În acest moment, la Bruxelles, liderii statelor membre dezbat propunerile din Cartea Albă a Apărării, strategie propusă de Comisia Europeană.

Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European: Clişee de tipul faptului că suntem la răscruce de drumuri sau alte astfel de fraze, pe care le punem în concluziile summiturilor europene de atâţia ani, nu îşi mai au acum rostul. Cred că există o singură cale deschisă prin care Europa să fie în siguranţă. Mă uit la rezultatul celor mai recente sondaje şi văd că 70% din europeni vor ca Uniunea să aibă un rol mai mare în apărarea lor, iar asta trebuie să se traducă prin investiţii şi producţie în apărare şi să cooperăm mai mult cu partenerii noştri.

(RADOR/FOTO – pagina oficială de Facebook a Consiliului European)

Trump anunţă că a avut o discuţie ‘foarte bună’ cu Zelenski şi că suntem ‘pe drumul cel bun’

‘Tocmai am încheiat o discuţie telefonică foarte bună cu preşedintele Zelenski al Ucrainei. A durat aproximativ o oră. Mare parte din discuţie a fost legată de convorbirea de ieri cu preşedintele Putin, pentru a alinia atât Rusia, cât şi Ucraina în ceea ce priveşte cererile şi nevoile lor. Suntem foarte mult pe drumul cel bun şi îi voi cere secretarului de stat Marco Rubio şi consilierului pentru securitate naţională Michael Waltz să ofere o descriere exactă a punctelor discutate. Declaraţia va fi transmisă în scurt timp’, a scris Trump pe reţeaua de socializare Truth Social.

În discuţia de marţi, preşedinţii rus şi american au convenit în principal un armistiţiu parţial în care Ucraina şi Rusia să oprească reciproc timp de 30 de zile atacurile asupra infrastructurilor enegetice, precum şi continuarea discuţiilor pentru un armistiţiu general – deocamdată respins de Putin – şi care în final să conducă la un acord de pace.

Potrivit Kremlinului, o soluţionare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ‘ia în considerare necesitatea necondiţionată de a elimina cauzele profunde ale crizei, precum şi interesele legitime de securitate ale Rusiei’, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoaşterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei ţări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

Emisarul lui Trump, Steve Witkoff, a declarat că săptămâna viitoare, luni sau marţi, vor avea loc în Arabia Saudită noi discuţii cu Rusia.

(AGERPRES/FOTO – arhiva Agerpres, imagine ilustrativă)

Convorbirea Trump-Putin: Preşedintele rus a acceptat să suspende timp de 30 de zile atacurile contra infrastructurii energetice ucrainene

Cei doi lideri au avut un ‘schimb de opinii detaliat şi sincer’ cu privire la Ucraina, iar Putin a subliniat în convorbirea cu Trump că o soluţionare a conflictului trebuie să fie ‘cuprinzătoare, durabilă şi pe termen lung’, să ţină cont de interesele de securitate ale Rusiei şi de cauzele fundamentale ale războiului din Ucraina.

Ei au discutat asupra unei propuneri a SUA de armistiţiu pentru 30 de zile, acceptată de Ucraina săptămâna trecută. Potrivit Kremlinului, Putin a sesizat în discuţia cu Trump ‘puncte semnificative’ cu privire la monitorizarea unui astfel de armistiţiu şi la prevenirea utilizării acestuia de către Ucraina pentru a mobiliza mai mulţi soldaţi şi pentru a se reînarma.

De asemenea, Putin ‘a subliniat că o condiţie cheie pentru prevenirea escaladării conflictului şi pentru a lucra în direcţia soluţionării acestuia prin mijloace politice şi diplomatice trebuie să fie încetarea completă a asistenţei militare străine şi a furnizării de informaţii către Kiev’, a mai precizat Kremlinul după convorbirea Trump-Putin.

AGERPRES

Convorbirea telefonică între preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, s-a încheiat, au anunţat marţi seară agenţiile de presă ruse, citate de AFP şi Reuters.

”Sub leadershipul preşedintelui Putin şi al preşedintelui Trump, lumea a devenit astăzi un loc mult mai sigur! Istoric! Epic!”, a scris pe platforma X emisarul pentru cooperare internaţională al liderului de la Kremlin, Kiril Dmitriev.

Potrivit Reuters, cei doi preşedinţi au discutat despre războiul din Ucraina într-o convorbire telefonică prin care SUA sperau să convingă Moscova să accepte o încetare a focului pentru 30 de zile şi măsuri către un acord de pace.

Casa Albă informase în jurul orei 15:00 GMT că discuţia telefonică a început la ora 10:00 ET (14:00 GMT) şi că ”decurge bine”.

Ucraina a acceptat deja încetarea focului propuse de SUA pentru a se pune capăt celui mai mare conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial, în care sute de mii de oameni au fost ucişi sau răniţi, milioane de persoane au fost strămutate şi sute de localităţi au fost distruse.

Vladimir Putin, ale cărui forţe au invadat Ucraina în 2022, a afirmat săptămâna trecută că sprijină în principiu propunerea SUA privind o încetare a focului, dar că forţele ruse vor lupta până când vor fi acceptate câteva condiţii esenţiale pentru Moscova.

Donald Trump speră că securizeze progresele obţinute în vederea unui acord de pace pe termen mai lung, care ar putea include concesii teritoriale din partea Kievului.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Moscova vizată de un atac ‘masiv’ cu drone ucrainene, anunţă primarul

‘Apărarea antiaeriană a Ministerului Apărării continuă să respingă un atac masiv cu drone inamice care vizează Moscova’, a declarat Sobianin pe Telegram.

El a precizat că au fost interceptate cel puţin 58 de drone.

‘Specialiştii din echipele de salvare lucrează la locul căderii resturilor’, a indicat edilul, fără a raporta deocamdată victime sau pagube.

Media ruse au difuzat pe reţelele sociale imagini cu clădiri rezidenţiale lovite de resturile care au căzut, cu ferestre sparte şi găuri în acoperişuri.

Dacă Ucraina şi Rusia trimit zilnic zeci de drone spre teritoriile celeilalte, capitala rusă în sine este rar lovită.

Ucraina va prezenta marţi Statelor Unite, la o reuniune în Arabia Saudită, un plan pentru o încetare parţială a focului cu Rusia.

Discuţiile de la Jeddah vor fi primele la acest nivel între responsabili ucraineni şi americani de la vizita dezastruoasă a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă la sfârşitul lunii februarie.

Ucraina şi-a exprimat speranţa să recâştige sprijinul Washingtonului după recentul cataclism din relaţiile lor.

Pentru a avansa, Ucraina vine la Jeddah cu o propunere, a declarat luni pentru AFP un înalt responsabil ucrainean sub acoperirea anonimatului: un ‘armistiţiu în aer’ şi ‘pe mare’ cu Moscova.

‘Acestea sunt opţiunile de încetare a focului care sunt uşor de implementat şi supravegheat şi este posibil să începem cu ele’, a adăugat el.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

Ucraina se pregăteşte pentru discuţii importante cu Statele Unite pentru obţinerea unui armistiţiu cu Rusia

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 martie 2025, 17:54

Potrivit analiştilor internaţionali, întâlnirea de mâine de la Riad, în Arabia Saudită, va fi totodată şi un test pentru revigorarea relaţiilor bilaterale Washington-Kiev, puternic deteriorate de recentele tensiuni Trump-Zelenski de la Casa Albă.

Sorin Croitorescu prefaţează evenimentul de mâine:   Ucraina doreşte pacea, iar singura cauză pentru care războiul continuă este Rusia, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea negocierilor de mâine cu Statele Unite. Zelenski este aşteptat astăzi la Riad, în Arabia Saudită, pentru convorbiri cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman. Întâlnirea va prefaţa reuniunea de mâine a negociatorilor americani şi ucraineni, prima între Washington şi Kiev de la eşecul recentei întâlniri Trump-Zelenski de la Casa Albă, care a deteriorat puternic relaţiile Ucrainei cu principalul său susţinător militar.

Delegaţiile vor fi conduse de secretarul de stat Marco Rubio şi şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak. Ucraina va propune un armistiţiu în aer şi pe mare cu Rusia. Oficialii americani vor folosi întâlnirea nu numai pentru a vedea dacă Ucraina este pregătită să facă Rusiei concesii pentru a opri războiul, ci şi dacă ucrainenii sunt serioşi în ceea ce priveşte consolidarea relaţiei cu administraţia Trump.

Între timp, premierul britanic a anunţat organizarea, sâmbătă, a unei reuniuni virtuale cu liderii statelor care doresc să se implice în eforturile de menţinere a păcii în Ucraina, în cazul ajungerii la un armistiţiu cu Rusia. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Poziţii exprimate de părţile ucraineană, americană şi rusă înainte de convorbirile care vor avea loc la Riad, în Arabia Saudită

Publicat de Gabriela Rotaru, 9 martie 2025, 06:01 / actualizat: 9 martie 2025, 7:10

Se pregătesc primele convorbiri cu reprezentanţi americani, care vor avea loc marţi la Riad, în Arabia Saudită.

Convorbirile de marţi au devenit posibile după ce preşedintele Zelenski i-a trimis o scrisoare liderului american în care a încercat să repare eşecul convorbirilor de la Casa Albă, asigurând-l pe acesta că Ucraina este pregătită să se aşeze la masa negocierilor cât mai curând posibil, „sub conducerea puternică a preşedintelui Tump”, şi să semneze şi acordul privind exploatarea mineralelor rare ucrainiene.

Scrisoarea a fost bine primită la Washington, iar secretarul de stat american, Marco Rubio, i-a spus ieri omologului ucrainean că preşedintele Trump este determinat să pună capăt cât mai repede posibil conflictului.

Zelenski a propus chiar un armistiţiu în aer şi pe mare, care să permită lansarea negocierilor.

Rusia, pe de altă parte, a salutat suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina, pe care a catalogat-o drept cea mai bună contribuţie pentru obţinerea păcii, Kremlinul declarând luni că Volodimir Zelenski trebuie forţat să facă pace.

Potrivit Bloomberg, Rusia şi-a exprimat disponibilitatea de a lua în considerare un armistiţiu pe termen scurt, cu condiţia să existe progrese către un acord final de pace.

Amintim că principalele revendicări ale Moscovei sunt păstrarea celor cinci regiuni ucrainiene pe care le controlează, inclusiv peninsula Crimeea şi asigurarea că Ucraina nu va intra niciodată în NATO. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Zelenski se declară gata să ‘lucreze sub leadershipul’ lui Donald Trump pentru ‘o pace durabilă’

‘Echipa şi eu însumi suntem gata să lucrăm sub leadershipul preşedintelui Trump pentru a obţine o pace durabilă’, a declarat Zelenski pe reţeaua socială X, dând totodată asigurări că vrea să ‘repare lucrurile’ cu omologul său american după altercaţia lor de vineri.

‘Întrevederea noastră la Washington, la Casa Albă, nu s-a derulat cum era prevăzut. Este regretabil că lucrurile s-au derulat astfel. Este timpul să reparăm lucrurile’, a afirmat Volodimir Zelenski, declarând că doreşte o ‘cooperare şi o comunicare (…) constructive pe viitor’.

Zelenski a propus de asemenea ‘un armistiţiu’ pe cer şi pe mare, precum şi un schimb de prizonieri cu Rusia, ca ‘prime etape’ menite ‘să pună capăt războiului’ declanşat prin invazia rusă asupra Ucrainei, în februarie 2022.

‘Primele etape ar putea fi eliberarea prizonierilor şi un armistiţiu pe cer – interzicerea rachetelor, dronelor cu rază de acţiune lungă, bombelor asupra infrastructurilor’ civile, în special energetice, precum şi ‘un armistiţiu pe mare imediat, dacă Rusia face acelaşi lucru’, a declarat preşedintele ucrainean.

Ucraina este ‘recunoscătoare’ pentru ajutorul militar american, a mai subliniat Volodimir Zelenski, părând a răspunde criticilor formulate de Donald Trump care, în timpul disputei lor verbale de vineri de la Casa Albă, i-a reproşat că nu este respectuos şi nu manifestă gratitudine faţă de Washington pentru eforturile lui menite să pună capăt războiului.

Preşedintele american a ordonat apoi, luni, o ‘pauză’ în ajutorul militar al SUA pentru Ucraina, ajutor crucial pentru capacitatea Kievului de a se apăra.

‘Apreciem cu adevărat tot ce America a făcut pentru a ajuta Ucraina să îşi menţină suveranitatea şi independenţa sa. Şi noi ne amintim de momentul în care lucrurile s-au schimbat atunci când preşedintele Trump (în timpul primului său mandat, n.r.) a furnizat (rachete anti-tanc americane) Javelin pentru Ucraina. Suntem recunoscători pentru aceasta’, a declarat marţi Zelenski.

De asemenea, preşedintele ucrainean s-a declarat gata să semneze ‘în orice moment’ acordul-cadru prevăzut cu SUA asupra exploatării de resurse minerale ucrainene, a cărui semnare a fost amânată din cauza disputei cu Donald Trump.

‘Considerăm acest acord un pas spre o mai mare securitate şi garanţii de securitate solide, şi eu sper sincer să el va funcţiona eficient’, a subliniat Volodimir Zelenski.

(AGERPRES/FOTO – pagina de Facebook a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski)

SUA suspendă ajutorul militar pentru Ucraina (Casa Albă)

Un oficial american a afirmat că SUA fac o pauză şi îşi revizuiesc ajutorul pentru a se asigura că acesta contribuie la găsirea unei soluţii.

‘Preşedintele a spus clar că se concentrează asupra păcii. Avem nevoie ca partenerii noştri să fie, de asemenea, dedicaţi acestui obiectiv. Facem o pauză şi ne revizuim ajutorul pentru a ne asigura că acesta contribuie la o soluţie’, a declarat oficialul, citat de CNN.

Pauza va dura până când Donald Trump va stabili că liderii Ucrainei demonstrează un angajament de bună credinţă faţă de pace, potrivit relatărilor Bloomberg şi Fox News.

‘Nu este o încetare permanentă a ajutorului, este o pauză’, a subliniat un responsabil al administraţiei Trump, citat de Fox News.

Pauza se va aplică tuturor echipamentelor militare care nu se află încă în Ucraina, au declarat oficialii, şi reprezintă un răspuns direct la ceea ce Trump consideră a fi comportamentul neadecvat al lui Zelenski de săptămâna trecută. Vor fi suspendate, potrivit Bloomberg, toate livrările de echipamente militare americane care nu se află în prezent pe teritoriul Ucrainei, inclusiv arme aflate în tranzit pe aeronave şi nave sau în aşteptare în zonele de tranzit din Polonia.

Sursele citate au indicat că Donald Trump i-a ordonat secretarului apărării Pete Hegseth să pună în aplicarea suspendarea livrărilor.

Aceste informaţii îngrijorătoare pentru armata ucraineană survin la câteva ore după ce Trump le-a declarat reporterilor de la Casa Albă că nu a discutat despre suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina, dar a adăugat că Zelenski ‘ar trebui să aprecieze mai mult’ sprijinul Washingtonului.

În cei peste trei ani de la declanşarea războiului de către Rusia, Washingtonul a alocat miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina, conform Reuters.

După mai mult de o săptămână de ostilitate deschisă între Washington şi Kiev, pauza anunţată în livrările de armament către Kiev este cel mai concret semn al gradului de deteriorare a relaţiilor între actuala administraţie americană şi Ucraina de la preluarea mandatului de către Trump.

Preşedintele american a preluat în ultimele săptămâni punctele de vedere ale preşedintelui rus Vladimir Putin, susţinând în mod fals că Ucraina a declanşat războiul şi acuzându-l pe Volodimir Zelenski că este un dictator, însă decizia sa de a opri furnizarea de ajutor militar este un demers ce ar putea avea consecinţe reale asupra raportului de forţe în conflict şi ar putea consolida poziţia lui Putin, notează CNN.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Summit la Casa Albă: Trump îi cere compromisuri lui Zelenski, care refuză compromisurile cu ‘criminalul’ Putin

‘Acesta este un moment emoţionant, dar adevăratul moment emoţionant va fi când va înceta focul şi vom ajunge la un acord. Şi cred că suntem destul de aproape de a-l obţine’, a spus Trump în declaraţiile acordate presei la primirea lui Zelenski la Casa Albă.

De partea sa, preşedintele ucrainean a spus că nu va face ‘compromisuri cu un criminal pe teritoriul nostru’, referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin. ‘Cred că preşedintele Trump este de partea noastră’, a adăugat Zelenski.

În replică, Trump l-a atenţionat că sunt necesare compromisurile. ‘Nu există acorduri fără compromisuri’, a subliniat preşedintele american, atenţionându-l pe omologul său ucrainean că ar trebui să fie ‘recunoscător’ faţă de sprijinul primit în acest război şi că în prezent se află ‘într-o poziţie foarte proastă’ de negociere. ‘Vă jucaţi cu al Treilea Război Mondial’, l-a mai avertizat Trump pe Zelenski.

În aceste declaraţii de presă de dinaintea întâlnirii de la Casa Albă devenite tensionate, Trump a mai spus că a discutat recent ‘de mai multe ori’ cu Putin şi a asigurat că acesta doreşte să ajungă la un acord cu Ucraina. Singura discuţie Putin-Trump confirmată oficial până la această declaraţie a fost cea din 12 februarie.

La întâlnirea în desfăşurare la Casa Albă, preşedinţii american şi ucrainean urmează să finalizeze înţelegerea privind un acord ce va oferi SUA un acces preferenţial la resursele minerale ucrainene, despre care Trump a susţinut la începutul întrevederii cu Zelenski că este un ‘acord foarte echitabil’.

De partea sa, preşedintele ucrainean a susţinut că acest acord este un prim pas către obţinerea de către Ucraina a unor ‘adevărate garanţii de securitate’. Zelenski a insistat că, din punctul său de vedere, este ‘crucial’ ca SUA să garanteze securitatea unei viitoare forţe de menţinere a păcii în Ucraina, chiar dacă aceasta ar fi doar o forţă europeană.

Detaliile acordului privind exploatarea mineralelor ucrainene sunt încă vagi. Înţelegerea prevede crearea unui fond americano-ucrainean în care Ucraina va vărsa o cotă – unii oficiali vorbesc despre o cotă de 50% – din veniturile rezultate în urma exploatării resurselor minerale ucrainene, respectiv pământuri rare, dar şi petrol şi gaze şi alte resurse minerale.

În timp ce oficialii ucraineni insistă pe ideea că este vorba despre un fond destinat ‘reconstrucţiei’ Ucrainei post-război, Trump urmăreşte două obiective prin acest acord, respectiv ca SUA să obţină o formă de compensaţie pentru ajutorul militar şi economic oferit până în prezent Ucrainei în războiul cu Rusia şi un acces preferenţial la resursele minerale ucrainene, cu precădere cele de interes pentru înaltele tehnologii, cum ar minereurile de litiu sau grafit. Totuşi, aceste resurse din Ucraina râvnite de Trump sunt majoritatea dificil de exploatat, extracţia lor necesită investiţii considerabile sau se află în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Zelenski a respins o primă versiune a acordului, considerând-o mult prea nefavorabilă Ucrainei, atât prin absenţa garanţiilor de securitate cât şi prin faptul că obliga Ucraina să recunoască datorii care ar împovăra ‘zece generaţii de ucraineni’. Ultima variantă, asupra căreia Zelenski a dat de înţeles că va încerca să mai negocieze vineri cu Trump, nu mai obligă Kievul să recunoască respectivele datorii în contul ajutorului primit până acum din partea SUA, dar lasă în suspans chestiunea garanţiilor de securitate.

Preşedintele american a precizat însă că nu va oferi Ucrainei garanţii de securitate, estimând că europenii ar trebui să facă acest lucru, şi a apreciat de asemenea că acordul în sine pentru exploatarea resurselor este ‘un fel de garanţie de securitate’ automată pentru Ucraina, întrucât lucrătorii americani vor fi prezenţi în această ţară pentru exploatarea zăcămintelor minerale ale acestei ţări după ce războiul cu Rusia se va fi încheiat.

O altă chestiune neclarificată legată de acest acord priveşte continuarea ajutorului militar american pentru Ucraina, în timp ce armata rusă îşi continuă ofensiva. Zelenski a declarat că-l va întreba vineri ‘direct’ pe Trump dacă SUA vor mai furniza arme şi muniţii Ucrainei sau măcar dacă Kievul va putea să le cumpere din SUA. Trump a spus anterior că este de acord ca ţările europene să cumpere din SUA arme şi muniţii pentru armata ucraineană.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Trei ani de la declanşarea invaziei ruseşti în Ucraina

Volodimir Zelenski le-a mulţumit tuturor celor care apără şi susţin Ucraina, într-un mesaj postat pe reţelele sociale, la trei ani de la declanşarea invaziei ruseşti. Manifestaţii de susţinere a Ucrainei au avut loc, în aceste zile, la Paris, Praga şi la Vilnius, în faţa ambasadei Rusiei la Washington şi în mai multe oraşe americane.

Alte manifestaţii sunt prevăzute să aibă loc la Londra şi la Sydney.

Într-un mesaj video adresat participanţilor de la Kiev, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a declarat că securitatea Ucrainei este esenţială atât pentru România, cât şi pentru întreg continentul european, iar sprijinul pentru Kiev trebuie continuat.

Ilie Bolojan: Este în interesul nostru, al tuturor, să împărtăşim obiectivul, care este şi cel al Statelor Unite ale Americii, de a pune capăt acestui război, care durează de prea mult timp şi a distrus prea multe vieţi. În acelaşi timp, este necesar ca Ucraina şi Uniunea Europeană să fie implicate în negocierile de pace. România este pregătită să se coordoneze cu toţi partenerii europeni, americani şi aliaţi pentru a contribui la găsirea cât mai rapidă a căii către o pace justă şi durabilă.

Un mesaj asemănător a fost transmis şi de premierul Marcel Ciolacu, potrivit căruia România trebuie să susţină la ONU atât rezoluţia americană privind încetarea războiului din Ucraina, cât şi pe cea europeană.

Marcel Ciolacu: Nu putem vorbi despre o pace durabilă, nu conjuncturală, fără implicarea partenerului strategic al României – Statele Unite ale Americii. Este normal să fie o poziţionare între Statele Unite şi Europa, pentru că face parte dintr-un mecanism. Dar eu sunt ferm convins că în perioada următoare vom vedea cu toţii că abordările de fapt sunt comune. Sunt două rezoluţii propuse. E o rezoluţie a Statelor Unite în Consiliul de Securitate, o rezoluţie pe care o să o propună ţările membre ale Uniunii Europene în plenul Adunării Generale ONU. Dar România, din punctul meu de vedere, va trebui ambele rezoluţii să le susţină, pentru că spun acelaşi lucru.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO/FOTO) La Centrul de Asistență Umanitară și Socială pentru Refugiați „Nicolina” Iași, se marchează trei ani de la începutul războiului din Ucraina

Publicat de Andreea Drilea, 22 februarie 2025, 09:31 / actualizat: 25 februarie 2025, 6:38

Coordonatorul Centrului, Mihaela Munteanu a precizat că de la începutul războiului prin Centrul de Refugiați din Iași au trecut peste 20000 de persoane.

La Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă s-au înregistrat peste 730 de persoane. Aproximativ 100 au fost angajați de diferite societăți comerciale. Cei mai mulți au fost angajați de patroni din Republica Moldova care au deschis firme în Iași.

Mihaela Munteanu a subliniat că cel mai mare obstacol îl reprezintă necunoașterea limbii române de către refugiații ucraineni: ”Sunt oameni care n-am vorbit niciodată limba română și a fost necesar să parcurgă acest proces înainte de angajare altminteri este problematic. Noroc că sunt patroni moldoveni care pot comunica mai ușor cu cei din Ucraina care se angajează. Prima dată e locuirea într-un alt spațiu, unde ai un pat și un dulap și unde regulile sunt ca în casa altuia nu ca în casa ta. Apoi urmează o problemă deosebită, hrana, pentru că autoritățile române prin programul guvernamental, nu mai susțin hrana în niciun fel și atunci oamenii aceștia trebuie să găsească încontinuu soluții, soluții care se găsesc la ONG-uri. Urmează școlarizarea copiilor foarte repede, pentru că ei trebuie să se acomodeze și cu limba și trebuie să învețe să-și deruleze o viață cât mai normală. Urmează încercarea de angajare, pentru cine poate, pentru cine nu poate, un timp lung de așteptare într-un centru sau într-un apartament care nu-i a lui. În acest moment, în centru sunt puțini copii, au fost mai mulți, ei sunt mulți. în apartamente. Sunt 134 de copii ucrainieni care frecventează cursurile învățământului preuniverstar ieșean în acest moment, iar dintre aceștia 69 sunt elevi.”

Cele mai multe persoane din Centrul de Refugiați de la Iași sunt venite din regiunile Cernăuți și Odessa, dar au fost și persoane sosite din Herson, Mariupol și Donețk.

Constantin Mihai a stat de vorbă cu două dintre refugiate: Vox refugiat 1: ”Sunt aici din Cernăuți, aici îi tare bine cum m-au primit pe mine. Au făcut ce au putut, au dat medicamente pentru băieți, s-a dus unul, a murit la război, dar unul încă e la război și eu am venit că singură n-am putut sta în casă. Au fost români, mama moldovană și eu știu puțin a vorbi și am venit încoace când mai departe n-am putut și să merg când n-am nu știut limba. Dacă se termină războiul mă duc acasă, dacă vine băiatul, mă duc acasă, dar dacă nu stau aici.”

Vox refugiat 2: ”Noi suntem veniți din Odessa, acolo la noi e foarte rău, ne bombardează în fiecare zi și nu putem să ne întoarcem înapoi. Mulțumesc că ne-au primit aici în Nicolina, avem și doctor de familie. Avem unde să mă duc. Sunt singură, am diabet și sunt cu fata, fiica mea cu trei copii. Suntem cinci persoane. Mulțumesc foarte bun ne ajută Nicolina. Acolo, în Odessa mi-a rămas bărbatul care a fost operat de inimă și îl caută altă persoană pe dânsul. Nu putem să ne întoarcem înapoi, n-avem unde. Unde am stat, eu cu moșul mai putem să locuim, dar unde-s copiii mei, în oraș, tot e distrus.”

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro)

Franţa a convocat pentru mâine un nou summit, la care este invitată şi România

Două surse diplomatice au declarat că ţările invitate sunt Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, România, Suedia şi Belgia.

Unele ţări ar putea participa prin videoconferinţă, au declarat doi diplomaţi.

Lideri din Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Spania, Olanda şi Danemarca s-au reunit luni, la Paris, la invitaţia preşedintelui Emmanuel Macron, alături de conducerea Uniunii Europene şi de secretarul general al NATO, pentru a dezbate ultimele evoluţii legate de Ucraina, în contextul iniţiativelor de pace lansate de noua administraţie americană.

Potrivit unor oficialităţi UE, unele ţări au fost nemulţumite de faptul că întâlnirea a fost doar pentru anumiţi lideri şi nu este un summit al întregii Uniuni Europene.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)