Festivalul APOLODOR, sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România

Publicat de Gabriela Rotaru, 5 august 2026, 11:39

• Reprezentanța Comisiei Europene în România a acordat Înaltul Patronaj celei de a doua ediții a Festivalului de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR, care va avea loc la Botoșani între 17 și 20 septembrie 2026.
• Decizia recunoaște rolul festivalului în promovarea culturii, literaturii și multilingvismului în rândul tinerilor.

Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR se va desfășura, pentru al doilea an consecutiv, sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România. Ediția a doua va avea loc la Botoșani, între 17 și 20 septembrie 2026, și va aduce împreună scriitori, ilustratori, editori, traducători, profesori, jurnaliști culturali, artiști și tineri cititori, prin întâlniri în școli și licee, dialoguri publice, ateliere, mese rotunde, conferințe, expoziții și concerte.

„Implicarea Reprezentanței în acest eveniment reprezintă o recunoaștere a rolului important pe care festivalul organizat la Botoșani îl are în promovarea culturii, literaturii și multilingvismului în rândul tinerilor”, se arată în scrisoarea transmisă Festivalului APOLODOR de Reprezentanța Comisiei Europene în România.

 „Așteptăm cu interes cea de-a doua ediție a Festivalului de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR, iar reconfirmarea Înaltului Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România pentru acest eveniment subliniază importanța sa pe scena culturală românească. Având ca punct de referință ediția de anul trecut, ne așteptăm ca festivalul să ne depășească așteptările. Ne bucurăm și ne onorează că APOLODOR a prins rădăcini la Botoșani, reconfirmând astfel statutul municipiului nostru de oraș cultural”, a transmis primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei.

Înaltul Patronaj acordat și ediției din 2026 întărește profilul european al festivalului, mai ales prin deschiderea internațională anunțată anul acesta. APOLODOR va reuni invitați din zona editorială europeană, autori români și basarabeni, expoziții de ilustrație de carte, întâlniri cu profesioniști ai domeniului editorial și un program dedicat copiilor, adolescenților, profesorilor și publicului interesat de literatura pentru vârste tinere.

„Dincolo de promovarea lecturii și a bucuriei copiilor în context cultural, reafirmarea și cultivarea valorilor europene este mai necesară ca oricând. Festivalul APOLODOR este construit în spiritul acestor valori și este o onoare pentru noi să avem Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România”, a afirmat scriitorul Dan Lungu, directorul festivalului.

Prima ediție APOLODOR, desfășurată în septembrie 2025, a adunat peste 2.000 de copii și adolescenți la ateliere, discuții cu scriitorii, concerte și vernisaje, iar Serile APOLODOR de la Teatrul „Mihai Eminescu” au avut peste 1.000 de spectatori. Întâlnirile din școli au fost coordonate de 35 de profesori și învățători, 60 de cadre didactice din învățământul primar au participat la dialoguri despre locul cărții în educație, iar 50 de voluntari au susținut ritmul celor patru zile de festival.

Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR este inițiat de scriitorii Dan Lungu și Luminița Corneanu. Organizatorul festivalului este Fundația Corona, cu finanțarea Consiliului Local și a Primăriei Municipiului Botoșani, iar parteneri de organizare sunt Asociația pentru Ospitalitate Culturală și Asociația Punctul de Cultură.

Comisia Europeană, pentru Radio Iași: Nu există probleme privind asigurarea furnizării de energie după scăderea nivelului Dunării

Într-o intervenție pentru postul nostru de radio, purtătorul de cuvânt al Executivului Comunitar, Anna-Kaisa Itkonen, a precizat că oficialii de la Bruxelles sunt în legătură permanentă cu autoritățile române și vor convoca grupuri de coordonare în acest sens, dacă situația o va impune.

Reprezentanții Comisiei subliniază că vor continua să evalueze situația din statele afectate de temperaturile extreme din această perioadă, deoarece nivelul scăzut al apelor Dunării va avea, într-adevăr, un impact asupra producţiei de energie nucleară de-a lungul fluviului.

La acest moment, nu există, totuși, motive de îngirjorare în ceea ce privește eventuale sincope în aprovizionare, a explicat purtătorul de cuvânt al instituției europene, Anna-Kaisa Itkonen:

(Radio Iași/Anda Pascu)

Comisia Europeană a trimis 2,25 de miliarde de euro României

Publicat de Gabriela Rotaru, 23 iunie 2026, 19:02

Odată cu aceasta, România ajunge la o absorţie de circa 60% din alocarea totală a PNRR. România mai are timp până la finalul lunii septembrie să depună ultima cerere de plată.

Bogdan Isopescu: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă are o valoare de aproape 21,5 miliarde de euro, după revizuirea aprobată de Comisie în octombrie 2025. Din aceşti bani, ţara noastră a atras, odată cu a patra plată, circa 13 miliarde. Rămân astfel de absorbit 8,4 miliarde de euro, o sumă destul de mare pentru un termen foarte strâns. Conform calendarului, România ar trebui să îndeplinească toate reformele şi investiţiile până la 31 august, iar ulterior ar putea depune ultima cerere de plată până la finalul lui septembrie. A patra plată a României este singura în care nu au existat suspendări ale unor sume, asta cu excepţia primei plăţi, care reprezenta un avans pentru PNRR. Acest lucru înseamnă că executivul de la Bruxelles consideră că Guvernul României a făcut tot ceea ce era prevăzut în această etapă, în speţă reforme şi investiţii. A fost vorba de 38 de măsuri de reformă şi 24 de ţinte de investiţii. Conform evaluării Comisiei, măsurile vizează gestionarea durabilă a pădurilor, reducerea poluării din transport sau energie, rafinează administrarea fiscală şi remodelează echitabil sistemul de pensii din România. Apoi, vizează consolidarea procesului decizional-guvernamental, avansarea digitalizării, îmbunătăţirea eficienţei sistemului judiciar, consolidarea luptei împotriva corupţiei şi sprijinirea reformei generale a sistemului de învăţământ. Pe de altă parte, vorbim şi de investiţii, cum ar fi cele din infrastructura medicală. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO) Fermierii din județul Vaslui, nemulțumiți de decizia Comisiei Europene de a interzice exportul de oi și capre din România

Decizia drastică a fost luată după confirmarea unui nou focar de pestă în județul Mureș. Restricțiile severe se aplică la nivelul întregii țări și vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie.

Măsura afectează mii de crescători de animale care depind exclusiv de piețele externe. Fermierii din Vaslui se declară disperați și spun că decizia îi aduce în pragul falimentului:

De cealaltă parte, unii specialiști contestă duritatea acestei măsuri extreme.

Medicul veterinar Petru Tășchină susține că decizia ridică mari semne de întrebare și o consideră complet exagerată în raport cu realitatea din teren:

Oficialii de la Bruxelles își mențin însă poziția fermă și argumentează că blocada este vitală pentru siguranța sanitar-veterinară. Comisia Europeană atrage atenția că focarul din Mureș a apărut într-o zonă curată până acum, iar sursa infecției rămâne necunoscută, existând un risc de răspândire rapidă a virusului în toată Europa.

În perioada următoare, autoritățile de la București și liderii sindicatelor din agricultură vor încerca să negocieze cu instituțiile europene pentru a găsi soluții de sprijin care să salveze fermierii de la faliment.

(Radio Iași/Vasile Geles)

Comisia Europeană a aprobat transferul a 522 de milioane de euro din PNRR către Programul Sănătate

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 martie 2026, 08:07

Este vorba despre Institutul Regional de Oncologie din Timişoara şi alte opt spitale de urgenţă, selectate şi prioritizate în funcţie de stadiul implementării.

Perioada de eligibilitate pentru întregul Program de Sănătate este 31 decembrie 2030, a precizat ieri vicepreşedinta Comisiei, Roxana Mânzatu.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Comisia Europeană, acuzată de interferenţă în alegerile naţionale din mai multe state europene, inclusiv România

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 februarie 2026, 12:28

Acest document de 160 de pagini, elaborat de aliaţi ai preşedintelui Donald Trump, acuză Uniunea Europeană că a dus o campanie de ani de zile pentru a controla ceea ce se afirmă online, la scară mondială.

Cezar Manu, cu detalii: Potrivit raportului citat, de la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale în 2023, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conţinutul înaintea alegerilor din Slovacia, Olanda, Franţa, Moldova, România şi Irlanda, pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste. Documentul susţine că cele mai agresive măsuri de cenzură au fost adoptate în timpul alegerilor prezidenţiale din România din 2024, când Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur, câştigat de candidatul populist independent Călin Georgescu. Autorii raportului notează că, deşi serviciile de informaţii române au susţinut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie pe TikTok, documentele interne ale reţelei chineze nu confirmă această ipoteză. În replică, executivul comunitar a respins categoric acuzaţiile americane, despre care a spus că sunt absurde şi complet lipsite de fundament. Mai mult, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Thomas Regnier, a declarat că platformele online sunt cele care influenţează alegătorii, prin intermediul algoritmilor. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Două mii de victime, în urma protestelor din Iran

Într-un mesaj pe reţeaua X, şefa Executivului comunitar a mai precizat că va propune rapid noi măsuri celor 27 de state membre ale Uniunii.

La Washigton, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat taxe vamale de 25 la sută pentru toate ţările care fac comerţ cu Iranul.

Agenţiile de presă scriu că astăzi liderul de la Casa Albă ar putea decide ce va face în privinţa acestei ţări, iar una dintre variante este o intervenţie militară. Donald Trump se va întâlni în cursul zilei cu echipa sa.

În Iran, bilanţul violenţelor din ultimele săptămâni este în creştere. Un oficial de la Teheran a declarat pentru Reuters că două mii de oameni au fost ucişi şi a dat vina pe „terorişti”.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Rep. Moldova, noi discuţii cu Executivul Comunitar pentru aderarea la Uniunea Europeană

O dezbatere iniţiată de agenţia de presă IPN a arătat că negocierile tehnice sunt un pas important spre integrare.

Co-fondatoarea mişcării civice Iniţiativa Europeană, Carolina Bogatiuc, a spus că deblocarea negocierilor politice depinde de statele membre UE şi de instituţiile europene şi nu doar de autorităţile de la Chişinău, iar derularea negocierilor tehnice dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană reprezintă un semnal de sprijin şi oferă autorităţilor de la Chişinău o oportunitate de a continua reformele necesare, chiar dacă negocierile politice rămân temporar blocate.

Expertul WatchDog Eugen Muravschi a explicat că negocierile tehnice nu sunt doar un premiu de consolare, ci un pas indispensabil care permite Republicii Moldova să se pregătească pentru etapele politice ulterioare ale procesului de aderare.

Autorităţile din Republica Moldova au sperat la o decizie politică privind deschiderea oficială a negocierilor pe capitole la reuniunea liderilor europeni din decembrie 2025, lucru care nu s-a întâmplat, decizia fiind blocată de Ungaria, care se opune a aderării Ucrainei la blocul comunitar.

În această situaţie, Consiliul European a permis iniţierea procesului tehnic de negociere şi monitorizarea reformelor.

Astfel, Republica Moldova a început discuţii la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe trei dintre cele şase grupuri de capitole de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană – valori fundamentale, piaţa internă şi relaţii externe.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Executivul comunitar a prelungit regimul de călătorie fără vize în Spaţiul Schengen pentru cetăţenii Republicii Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 27 decembrie 2025, 09:00

Comisia Europeană a adoptat recent al optulea raport privind mecanismul Uniunii de suspendare a regimului de vize.

După cum transmite Radio Chişinău, executivul comunitar a recomandat, între altele, autorităţilor de la Chişinău să îşi intensifice eforturile astfel încât să se reducă numărul de cereri de azil nejustificate depuse de cetăţenii Republicii Moldova în statele membre.

Cetăţenii moldoveni pot călători fără vize în Spaţiul Schengen încă din 2014. În aprilie 2025, când s-au împlinit 11 ani de la ridicarea regimului de vize, Ministerul de Externe de la Chişinău a dat publicităţii date care arată că în această perioadă circa 2,7 de milioane de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de peste 18 milioane de ori.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Comisia Europeană reacționează la dezbaterea publică declanșată de documentarul Recorder „Justiție capturată”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 12 decembrie 2025, 18:38

Un purtător de cuvânt al Executivului european a transmis, într-un răspuns adresat jurnalistului Lucian Bălănuță, că instituția „este la curent cu dezbaterea publică din România și cu relatările recente privind problemele din justiție”.

Oficialul a precizat că în acest moment „Comisia monitorizează evoluțiile legate de statul de drept în toate statele membre, inclusiv în România, prin Raportul anual privind statul de drept” și că menține „contacte regulate cu autoritățile și actorii instituționali români”.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru a verifica informațiile prezentate în investigația Recorder.

Ieri, secţia de procurori a CSM anunţă că va face verificări în legătură cu acuzaţiile aduse de câţiva magistraţi în documentarul Recorder, având o poziţie diferită de judecătorii din Consiliu, care au susţinut că materialul jurnalistic reprezintă o „amplificare a campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti”. Materialulul de presă relevă fapte care, dacă ar fi adevărate, ar putea conduce la concluzia că sistemul judiciar, integral sau sectorial, a abdicat de la scopul său legal şi constituţional, se arată în comunicatul procurorilor CSM. Pe de altă parte, colegii lor judecători susţin că există interese pentru distrugerea încrederii în sistem, acuzând o succesiune temporală a faptelor ce culminează cu materialul Recorder.

Peste 500 de foști și actuali magistrați s-au solidarizat până acum cu judecătorii și procurorii care au vorbit public în documentar despre disfuncționalitățile sistemului judiciar.

Lista de susținători este deschisă de procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, care și-a exprimat îngrijorarea într-o declarație acordată Radio Iași.
Kövesi a reamintit că jurisprudența CEDO garantează libertatea magistraților de a semnala abuzuri și disfuncții fără a fi sancționați pentru exprimarea lor în interes public.

Ea a avertizat că sancționarea magistraților care critică abuzurile interne reprezintă o formă de represalii menită să reducă la tăcere voci legitime.

Între timp, dezvăluirile Recorder au declanșat proteste în București, Cluj și Iași.

Documentarul Recorder a depășit 3,4 milioane de vizualizări, amplificând dezbaterea publică asupra sistemului judiciar.

(Lucian Bălănuță/ FOTO Lucian Bălănuță, Radio Iași)

Comisia Europeană trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu monitorizează calitatea aerului în mod eficient

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 decembrie 2025, 16:28

În acelaşi domeniu, dar pentru o directivă diferită, Bruxelles-ul trimite şi o scrisoare de punere în întârziere pentru depăşirile de emisii care poluează cu particule fine.

Bogdan Isopescu are detalii: România se află sub infringementul Comisiei pentru probleme grave legate de calitatea aerului. Autorităţile de la Bruxelles au constatat că ţara noastră depăşeşte limitele de poluare cu particule fine, PM 2,5, şi nu a luat suficiente măsuri pentru a le reduce. Aceste particule afectează sănătatea oamenilor, cresc riscul de boli respiratorii şi cardiovasculare. Mai mult, Reţeaua Naţională de Monitorizare a Aerului nu funcţionează corespunzător. Nu există suficiente puncte de măsurare în oraşe sau în zonele industriale, iar datele colectate nu sunt complete sau de calitate, aşa cum cer directivele Uniunii. Comisia a trimis României scrisori de atenţionare încă din 2017 şi 2019, iar în 2023 a emis o opinie motivată. Totuşi, până acum, măsurile luate nu sunt suficiente. Drept urmare, Comisia a decis să trimită cazul direct la Curtea Europeană de Justiţie. România trebuie să reducă urgent emisiile de particule, să completeze şi să modernizeze reţeaua de monitorizare, astfel încât datele să fie fiabile şi complete, şi apoi să raporteze progrese concrete Comisiei. În caz contrar, riscăm amenzi şi sancţiuni. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Comisia Europeană a îngheţat procedura de deficit bugetar excesiv pentru România

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 noiembrie 2025, 09:19

Dacă procedura ar fi continuat, România ar fi riscat să piardă fonduri europene.

Corespondentul RRA Bogdan Isopescu explică ce recomandări conţine raportul prezentat ieri privind pachetul de toamnă al semestrului european 2026.

Bogdan Isopescu: Comisia urmează să trimită concluziile şi recomandările către Consiliu, iar acolo statele membre iau de obicei decizii în linie cu analiza Comisiei. Tot în acest raport executivul european a inclus pentru a doua oară şi recomandări pentru convergenţa socială, pentru forţa de muncă şi competenţele de care Uniunea are nevoie pentru a recupera decalajele de competitivitate faţă de alte pieţe pe glob, cum este cazul Statelor Unite sau al Chinei. Este o politică şi un domeniu de care se ocupă vicepreşedintele Comisiei Europeene, Roxana Mînzatu.

Roxana Mînzatu: În primul rând, conexiunea clară între capital uman şi competitivitate. Nu ne uităm deci la piaţa forţei de muncă, la educaţie din perspectivă socială sau cumva separat de discuţia mare la nivelul Uniunii Europene despre cum devenim mai competitivi, ci recomandările şi după aceea colaborarea cu statele membre pe aceste subiecte trebuie să conducă la astfel de rezultate care să susţină competitivitatea Uniunii Europeene. A doua abordare la nivel european, îmi doresc să avem o discuţie cu liderii europeeni despre ce facem cu educaţia şi cu competenţele în Europa la Consiliul European, ne dorim ca ţările membre să investească inteligent fondurile europeane în educaţie şi competenţe, în legătură directă cu sectoarele care construiesc competitivitatea europeană.

Analiza Comisiei arată că România stă chiar mai rău printre statele membre, atât la convergenţă socială cât şi la piaţa muncii, iar toţi indicatorii sunt la jumătate faţă de media europeană. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Comisia Europeană urmează să publice recomandările economice şi bugetare pentru fiecare stat membru

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 noiembrie 2025, 07:41

Bogdan Isopescu relatează: Prima semnificaţie a acestui anunţ este că, în analiza Comisiei, măsurile fiscale luate de Guvernul de la Bucureşti funcţionează şi vor reduce deficitul bugetar în termenii şi anii asumaţi, adică până în 2031, când ar trebui să ajungem la sub 3% din PIB. Vestea în sine este una bună, pentru că riscul României de a pierde fonduri europene este şi el îngheţat, iar acum Comisia nu va face recomandări Consiliului pentru a merge mai departe cu măsuri mai dure la adresa ţării noastre. Pe de altă parte însă, procedura în sine nu dispare, ci este doar oprită până la următoarea evaluare, cea din primăvără, unde, din nou, Comisia va analiza dacă Guvernul României continuă pe aceeaşi cale a reducerii deficitului, iar această procedură de evaluări şi recomandări simultane va continua până în momentul în care ţara noastră va aduce deficitul la sub 3% din PIB. Este o procedură sub care se află alte opt state membre, însă România avea situaţia cea mai gravă din cauza celui mai mare deficit bugetar din Uniune, acum pentru prima dată în scădere după mai mulţi ani. În paralel, Parlamentul European va vota raportul pentru Programul Industriei Europene de Apărare. Este un proiect propus de Comisie şi care vizează finanţarea industriei de apărare, dar şi colaborarea între statele membre, pentru ca în final să existe o producţie solidă în domeniu, iar aceasta în coordonare cu NATO. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Comisia Europeană a aprobat varianta finală a PNRR al României

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 octombrie 2025, 18:41

Comisia Europeană a aprobat în această după amiază varianta finală a PNRR, a anunţat ministrul investiţilor şi proiectelor europene, Dragoş Pîslaru. Acesta a precizat că documentul urmează să fie publicat pe site-ul Comisiei, etapă care va fi urmată şi de o aprobare formală la reuniuna din noiembrie a ECOFIN.

Dragoş Pîslaru: Am transformat un plan care era aferent unui portofoliu de proiecte mult supracontractate, vă aduc aminte, de la 28,5 miliarde aveam 47,4 miliarde contractate, proiecte întârziate în mare măsură, proiecte care avuseseră probleme pe achiziţie publică, proiecte care erau neclare pe componenta chiar şi de granturi, de fonduri nereambursabile. În acest moment avem o versiune revizuită care este realistă, este sustenabilă, este orientată către rezultate şi fezabilă pentru a fi implementată până pe 31 august.

Scopul acestei revizuiri a PNRR, deloc uşoară, a mai spus ministrul Dragoş Pîslaru, a fost reducerea presiunii pe bugetul de stat în 2026, a deficitului, dar şi evitarea penalităţilor, care ar fi derivat din întârzierea reformelor şi nu în ultimul rând protejarea investiţiilor.

Dragoş Pîslaru: Am eliminat investiţiile cu risc major, am mutat din împrumuturi în granturi 26 de investiţii cu progres solid ca să ne asigurăm că luăm banii aceia pe partea nereambursabilă. Valoarea investiţiilor mutate este nu mai puţin de 5,7 miliarde de euro. Am alocat unor investiţii, trei investiţii, o finanţare suplimentară de 254 de milioane de euro şi am introdus investiţii noi. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Comisia Europeană, pregătită să intervină în Gaza pentru aplicarea acordului de încetare a focului

Publicat de Andreea Drilea, 14 octombrie 2025, 06:48 / actualizat: 14 octombrie 2025, 7:50

De la distribuirea ajutoarelor umanitare până la acordarea de fonduri de reconstrucție în Fâșia Gaza. De altfel, Uniunea Europeană este cel mai mare donator financiar și umanitar pentru palestinieni, iar în același timp acordă asistență pentru reforme Autorității Palestiniene, cea care administrează Cisiordania.

Uniunea a adunat în ultimii ani aproximativ 500 de milioane de euro și are un program de finanțare de 1,6 miliarde pentru următorii doi ani, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei pe probleme de politică externă Anouar El Anouni: Vom desfășura în teren misiunea noastră de asistență civilă la frontieră, iar aceasta începând de miercuri, când punctul de trecere Rafah ar putea fi deschis. În plus, tot acolo avem și misiunea europeană de sprijinire a poliției palestiniene. Vom permite, de fapt, ca punctul de trecere Rafah, practic între Gaza și Egipt, să servească drept punct de intrare și ieșire din Gaza pentru persoanele convenite de părți, inclusiv pentru cele care necesită îngrijiri medicale și însoțitori.

Rador/FOTO Agerpres EPA

Comisia Europeană a aprobat un ajutor de 11,5 milioane de euro pentru agricultorii români

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 octombrie 2025, 11:59

Potrivit corespondentului RRA, Bogdan Isopescu, măsura executivului comunitar face parte dintr-un pachet care oferă ajutor pentru fermierii cu probleme similare din şase state din estul Europei. Purtătorul de cuvânt al Comisiei pe probleme de agricultură, Balazs Ujvari, a explicat.

Balazs Ujvari: Comisia a propus mobilizarea rezervei agricole şi ca urmare vom oferi aproape 50 de milioane pentru sprijin cultivatorilor de fructe, nuci şi legume din şase state membre afectate de condiţii extreme. Comisia va aloca 7,4 milioane de euro pentru Bulgaria, 4,2 milioane de euro pentru Letonia, 1,1 milioane de euro pentru Lituania, 10,8 milioane de euro pentru Ungaria, 14,8 milioane de euro pentru Polonia şi 11,5 milioane de euro pentru România. Acum aceste state membre pot, desigur, să completeze acest sprijin cu până la 200% prin intermediul fondurilor naţionale. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

România poartă negocieri intense la CE pentru a obţine amânarea termenului de închidere a minelor şi centralelor pe cărbune

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 septembrie 2025, 12:20

Într-o postare pe o reţea de socializare, el a explicat că, dacă nu se va obţine amânarea, vom avea facturi şi mai mari la energia electrică, în condiţiile în care românii plătesc deja aproape cel mai mare preţ pentru acest produs din Europa.

În plus, a adăugat Bogdan Ivan, există riscul ca mii de oameni să rămână fără locuri de muncă la Complexul Energetic Oltenia şi în toată Valea Jiului. S-a ajuns în această situaţie, a precizat ministrul, deoarece proiectele de construire a centralelor pe gaz care să le înlocuiască pe cele pe cărbune nu s-au realizat.(Rador/ FOTO romania-actualitati.ro)

Reporter de Iași: 1.300 de microbuze electrice, achiziționate din PNRR la un preț peste estimările Comisiei Europene

O firmă din Prahova a câștigat licitațiile în 60% dintre județe, inclusiv la Iași, în 90% din cazuri fiind singurul ofertant admis.

Jurnaliștii de la Reporter de Iași arată că în județul Iași, alți trei competitori ar fi fost respinși printr-o condiție privind lungimea maximă a vehiculului.

Investigația mai arată că prețul de catalog pentru modelul de microbuz, cu dotări similare, este semnificativ mai mic decât cel achitat de autorități.

În replică, Consiliul Județean Iași afirmă că achiziția s-a făcut cu respectarea legii și a ghidurilor de finanțare.

Instituția precizează, pe pagina sa de Facebook, că licitația a fost publică, cu patru ofertanți, iar prețul unitar reflectă dotările obligatorii din caietul de sarcini.

Forul județean mai arată că se află în zona medie a prețurilor obținute la nivel național.

Potrivit instituției, economiile realizate vor permite achiziția a trei microbuze suplimentare pentru localități din mediul rural.

(Radio Iași/ FOTO CJ Iași)

(EXCLUSIV) Sprijin rapid de la Bruxelles: Comisia Europeană, pregătită să acorde pre-finanțare urgentă pentru zonele afectate de inundații

Publicat de Lucian Bălănuţă, 6 august 2025, 13:00

Executivul de la Bruxelles a transmis că sprijină autoritățile române și oferă asistență pe tot parcursul procedurii.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Maciej Berestecki, a afirmat că după aprobarea solicitării, va fi acordat un avans de 25% din suma alocată:

„Discuțiile cu guvernul român și cu Agenția de dezvoltare regională sunt în curs de desfășurare și se concentrează pe posibilitatea includerii acestei alocări de fonduri în cadrul procesului de revizuire a Politicii de Coeziune de la mijlocul perioadei de implementare. Cererea de modificare a unui program în cadrul mecanismului RESTORE trebuie depusă în termen de șase luni de la data la care au survenit pentru prima dată daunele cauzate de inundații. Odată ce Comisia aprobă modificarea programului, aceasta va plăti 25 % din suma alocată ca pre-finanțare excepțională. După această pre-finanțare, Comisia va rambursa costurile odată ce acestea au fost suportate și va verifica eficacitatea și eficiența măsurilor puse în aplicare.”

Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a informat Comisia despre pagubele provocate și despre intenția României de a activa mecanismul RESTORE.

Este pentru prima dată când România recurge la acest instrument, destinat intervențiilor rapide în caz de dezastru.

Un precedent relativ similar a fost deja înregistrat în 2024, pentru județul Galați, cu o alocare de 20 de milioane de euro.

Fondurile vor fi monitorizate riguros, prin controale naționale și europene.

Peste 680 de locuințe din județul Suceava sunt afectate (dintre care 41 distruse total), iar 170 de locuințe din județul Neamț au suferit pagube în urma inundațiilor, informează Biroul de presă al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).

(Lucian Bălănuță/ FOTO EC AV Portal Audiovisual Service European Commission)

Statul vrea fonduri europene, din granturi și împrumuturi, pentru tronsoane-cheie din A7 și A8

Publicat de Lucian Bălănuţă, 31 iulie 2025, 15:31 / actualizat: 31 iulie 2025, 19:03

Este vorba despre trei tronsoane din secțiunea Focșani–Bacău și două din Bacău–Pașcani, cu o valoare totală de peste 2 miliarde de euro.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că mutarea pe grant oferă o certitudine în ceea ce privește execuția lucrărilor.

„2,15 miliarde de euro pentru autostrăzi, să fie puse în componenta de grant, deci de fonduri nerambursabile. Transferul pe grant A5, loturi din Autostrada Moldovei din A7. Discutăm aici de secțiunea Focșani-Bacău, cu trei segmente, toate cele trei loturi și două loturi din Bacău-Pașcani și anume Bacău-Trifești și Trifești-Gărăești. Este un lucru foarte important, pentru că au fost în spațiul public discuții cu privire la autostrăzi și iată, mutarea pe Grand reprezintă în acest moment o certitudine de execuție ale acestor lucrări.”

România a finalizat renegocierea PNRR cu Comisia Europeană, proces început în august 2024.

Negocierile au vizat adaptarea angajamentelor în funcție de proiectele care pot fi finalizate până în 2026. Dragoș Pîslaru a dat asigurări că nu există riscul pierderii celor 13,57 miliarde de euro din componenta nerambursabilă a planului.

Documentația completă va fi finalizată în august, urmând ca în septembrie Comisia Europeană să prezinte forma finală a modificărilor.

În altă ordine de idei, România se numără printre cele 18 țări care au solicitat împrumuturi prin Programul SAFE, inițiativă europeană dedicată investițiilor în infrastructura de apărare și mobilitate militară. Suma totală solicitată de statele membre depășește 127 de miliarde de euro, iar fondul dispune de 150 de miliarde.

Proiectele propuse de țara noastră vizează inclusiv tronsoanele de autostradă Paşcani – Iaşi – Ungheni şi Paşcani – Suceava – Siret, considerate esențiale pentru conectivitatea strategică. Potrivit unor surse oficiale, provocarea majoră pentru guvern va fi să demonstreze utilitatea tranfrontalieră a unor astfel de proiecte.

Până la un răspuns favorabil din partea Comisiei, termenele de finalizare a segmentelor de autostrăzi A7 și A8, aflate în execuție, rămân neschimbate, a precizat Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, într-o intervenție pentru Radio Iași:

„Este adevărat că în acest moment avem discuții pe această temă cu reprezentanții Comisiei Europene, dar deocamdată nu avem conturată o decizie definitivă. Însă, în momentul în care se va stabili exact care dintre proiectele din România vor beneficia de finanțare prin programul SAFE, vă vom anunța. În mod sigur, prin SAFE se vor finanța obiective de infrastructură cu utilizare duală, adică și civilă și militară. Dar până la ora actuală nu s-a schimbat nimic concret în finanțările și termenele de finalizare pentru A7 și A8.”

O primă etapă de negocieri se va derula în următoarele 30 de zile, urmând ca termenul pentru depunerea cererilor finale să fie 30 noiembrie 2025.

Mediul asociativ din Iași manifestă îngrijorare față de lipsa unei armonizări cu privire la parcursul proiectelor de autostradă propuse spre finanțare prin diverse instrumente financiare europene. Președintele Asociației Moldova vrea Autostradă, Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, atrage atenția asupra lipsei unei viziuni coerente și transparente din partea autorităților. Acesta afirmă că, în eventualitatea unui răspuns favorabil de la Comisia Europeană, finanțarea prin SAFE trebuie să completeze programele deja existente, precum Programul Transporturi 2021–2027 și bugetul de stat.

Potrivit lui Adrian Covăsnianu, autostrada A8 Ungheni-Iași-Târgu Mureș are atât valențe civile, cât și militare, iar guvernul ar trebui să trateze finalizarea acestui proiect ca pe un angajament strategic ferm.

El critică lipsa de transparență și de consultare publică pe acest subiect și subliniază absența unei planificări clare privind corelarea surselor de finanțare europene și naționale.

„Nu avem din partea instituțiilor responsabile o planificare clară și previzibilă care să indice cum vor fi corelate diferite laxe, că vorbim de SAFE, că vorbim de Programul Transport, bugetul de stat, astfel încât întreg proiectul să devină o certitudine și nu doar o sumă de intenții, de exemplu, să știm și noi cât la sută se finanțează din axe de finanțare europene, cât la sută din bugetul de stat, tocmai să vedem o asumare clară. În schimb, observăm o întreagă pleiadă de declarații contradictorii venite din partea ministerelor implicate, care, din păcate, accentuează această incertitudine și îngreunează înțelegerea traseului real al un implementării autostrăzi A8 în regiunea Moldovei. După aproximativ 18 ani de apartenență la Uniunea Europeană și la 9 ani de la aprobarea cadrului strategic și aici mă refer la Master Planul General de Transport, în 2025 chiar am ratat o finanțare prin PNRR, mă refer la capetele incluse, cele montane ale autostrăzii A8 și la 3 ani de la debutul războiul din Ucraina, rămâne regiunea extrem de vulnerabilă atât din punct de vedere logistic, cât și strategic.”

(Lucian Bălănuță/FOTO EC Audiovisual SERVICE)

Vot pentru moţiunea de cenzură depusă la adresa Comisiei Europene

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 iulie 2025, 07:22

Iniţiator este europarlamentarul român Gheorghe Piperea, membru al AUR.

În document executivul comunitar este acuzat de lipsă de transparenţă în privinţa achiziţiilor de vaccinuri anti-COVID, de încălcarea tratatului european în cazul planului pentru reînnarmare şi de intervenţie ilegală în procesul electoral din România şi Germania. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Comisia Europeană: Radio România, lider de audiență

Publicat de Gabriela Rotaru, 9 iulie 2025, 07:28

Şi România a făcut progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor de anul trecut, dar nu a luat măsuri pentru a consolida guvernanţa independentă şi independenţa editorială a mass-media.

Documentul subliniază că televiziunea publică are rate de audienţă nesemnificative, de circa 1,4 %, însă serviciul public de radio îşi păstrează poziţia de lider de audienţă la nivel naţional, inclusiv în ceea ce priveşte conţinutul ştirilor şi informaţiile privind afacerile politice. Cu toate acestea, reforma legii radiodifuziunii publice este blocată la Senat din 2021.

În plus, finanţarea mass-media privată de către partidele politice şi autorităţile de stat a dus la o creştere a publicităţii politice netransparente.

Comisia recomandă, între altele, măsuri pentru asigurarea independenţei procurorilor de rang înalt şi urmărirea penală eficientă a infracţiunilor din sistemul judiciar, precum şi introducerea de reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului. Într-o primă reacţie, ministrul justiţiei, Radu Marinescu, spune că în mandatul său va menţine ritmul reformelor iniţiale.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Comisia Europenă: Conflictul dintre Israel şi Iran nu are, deocamdată, impact asupra securităţii energetice a UE

‘Nu are un impact asupra securităţii energetice a UE, deocamdată’, a declarat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt pentru Energie al Executivului comunitar, Anna-Kaisa Itkonen.

Potrivit CE, statele membre sunt ‘bine pregătite pentru orice perturbare privind rezervele de petrol ale UE, care sunt în linie cu reglementările noastre, respectiv stocuri pentru 90 de zile’.

‘Nu importăm petrol din Iran. Evident, este o situaţie pe care o urmărim foarte, foarte atent (…). Nu comentăm legat de pieţe. nu comentăm despre preţuri, dar cu siguranţă urmărim în general situaţia cu multă atenţie’, a spus Itkonen.

Tot pe tema aprovizionării, a conflictelor armate şi securităţii energetice, CE va prezenta marţi instrumentele juridice care consideră că trebuie utilizate pentru a rupe contractele cu Rusia şi a nu semna noi acorduri, astfel încât UE să nu mai consume deloc gaze ruseşti începând din 2028.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

România primeşte 1,3 miliarde de euro de la Comisia Europeană

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 iunie 2025, 17:00

Executivul de la Bucureşti are în vedere modificarea PNRR, pentru ca cea de-a patra tranşă să fie mai mare, pentru a recupera pierderile.

România nu este singura ţară care operează astfel de modificări, iar Comisia şi Consiliul au pe masă cereri similare din partea mai multor state membre. Conform Comisiei, România are şase ţinte restante la capitolele de reformă din PNRR, tranşa trei, probleme pe care nu le-a rezolvat nici de anul trecut. A treia cerere de plată a României includea 37 de reforme şi 17 investiţii. Una dintre reformele ratate viza reducerea cheltuielor cu pensiile speciale, iar o alta viza reforma unor instituţii sau companii de stat. Săptămâna trecută, Comisia avertiza că România şi alte două state europene înregistrează cele mai mari întârzieri la reforme, circa 80%, şi recomanda simplificarea PNRR-ului stufos, pentru a se putea concentra pe proiectele ce pot fi finalizate până la data limită. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României prevedea inţial o absorbţie de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Comisia Europeană va anunţa, astăzi, dacă va suspenda accesul la fondurile europene pentru România

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 iunie 2025, 05:43 / actualizat: 4 iunie 2025, 7:37

Tot pentru mâine este anunţată şi o conferinţă de presă a preşedintelui Nicuşor Dan, în care va prezenta situaţia deficitului bugetar şi stadiul reformelor din PNRR.

În cursul acestei zile, şeful statului a avut noi discuţii cu liderii partidelor proeuropene implicate în negocierile pentru formarea guvernului şi cu grupul tehnic responsabil de reforma fiscală. De asemenea, Nicuşor Dan a continuat dialogul cu reprezentanţii Comisiei Europene în cadrul demersurilor autorităţilor române de a reconfigura derularea PNRR şi de a-i convinge pe responsabilii europeni că vor fi luate măsuri concrete de ameliorare a echilibrului bugetar. (Rador/FOTO radioiasi.ro)

Boloş: Trei jaloane din PNRR sunt suspendate, momentan; termenul rezolvare este 28 noiembrie 2025

Publicat de Lucian Bălănuţă, 30 mai 2025, 17:32

Unul dintre acestea este cel legat de pensiile speciale, altul are legătură cu înfiinţarea şi operaţionalizarea unei autorităţi care să monitorizeze activitatea întreprinderilor publice, iar al treilea jalon se referă la administratori ai companiilor publice care activează în domeniul energiei.

România are termen până pe 28 noiembrie 2025 să ducă la îndeplinire ceea ce şi-a asumat în cadrul acestor jaloane din PNRR, a mai spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

(Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

Comisia Europeană a deschis patru proceduri de infringement la adresa României

Publicat de Gabriela Rotaru, 7 mai 2025, 20:41

Printre acestea se numără avizul motivat în care Comisia cere României să elimine restricţiile privind stabilirea preţurilor la gaze.

Bogdan Isopescu are detalii: Comisia Europeană spune că România restricţionează libertatea producătorilor de gaze din ţara noastră în a-şi stabili preţurile angro pe piaţă, mai precis Comisia face referire la măsura temporară din trecut, dar încă în vigoare, prin care obliga producătorii de gaze să vândă o parte din producţia lor internă la un preţ fix clienţilor angro. Conform executivului european, preţurile reglementate pe piaţa Uniunii distorsionează semnalele şi tendinţele de preţ şi astfel afectează funcţionarea eficientă a pieţei, prin urmare acestea sunt incompatibile cu directiva din 2009 ce a privit normele comune pentru piaţa internă a gazelor naturale. Comisia aminteşte că a trimis României în octombrie 2024 o scrisoare de punere în întârziere pe aceeaşi temă, dar fără răspuns al guvernului ţării noastre. Comisia consideră că măsura menţinută de executivul român este în detrimentul pieţei interne şi al consumatorilor. România are acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia spune că va trimite cazul la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. O altă acţiune a Comisiei la adresa ţării noastre este avizul motivat în care cere guvernului să accelereze transpunerea normelor convenite pentru a consolida şi extinde comercializarea certificatelor de emisii în Uniunea Europeană. Aici, România este parte a speţei alături de alte 11 state. În fine, ultimele două proceduri se referă la întârzierea implementării sistemelor electronice vamale, precum şi la netranspunerea modificărilor privind cerinţele de capital şi la directiva privind denunţătorii. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Uniunea Europeană a adoptat prima sa ripostă la tarifele lui Trump

‘UE consideră tarifele americane nejustificate şi dăunătoare, provocând suferinţe economice ambelor părţi, precum şi economiei mondiale. UE şi-a comunicat în mod clar dorinţa de a ajunge la un rezultat negociat cu SUA, care să fie echilibrat şi reciproc avantajos’, a precizat executivul comunitar.

Măsurile anunţate miercuri de Bruxelles sunt un răspuns la taxele de 25% anunţate de Washington la mijlocul lunii martie pentru importurile de oţel şi aluminiu. Riposta europeană la tarifele vamale de 20%, decretate de preşedintele american la data de 2 aprilie, urmează să fie anunţate de Comisia Europeană la începutul săptămânii următoare.

Uniunea Europeană subliniază că este gata să suspende ‘în orice moment’ tarifele sale vamale, în cazul în care se va ajunge la un acord ‘just şi echilibrat’ cu Washingtonul.

Pe parcursul ultimelor luni, cele 27 de state membre UE au fost lovite în trei reprize cu tarife vamale suplimentare de către Washington şi, în replică, şi-au organizat riposta într-o logică similară.

Cu prilejul unui vot care a avut loc miercuri, statele membre şi-au dat acordul pentru o taxare suplimentară a unei prime liste de produse americane cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro. Pe listă se află produse agricole precum soia, carnea de pasăre, orez şi mai multe fructe. De asemenea, sunt avute în vedere tarife vamale de până la 25% la lemn, motociclete, produse plastice, echipamente electronice sau produse de machiaj.

Ideea este acea de a viza în special produsele provenite din statele controlate de republicani, partidul lui Donald Trump.

În schimb, Bruxelles-ul a exceptat bourbon-ul de pe lista produselor americane vizate de tarife suplimentare. Mai multe ţări europene producătoare de vin, precum Italia şi Franţa, au pledat pentru exceptarea bourbonului american, după ameninţarea Washingtonului că va reacţiona prin impunerea unor tarife vamale de 200% pentru vinurile şi băuturile spirtoase europene.

Cea mai mare parte a noilor tarife va intra în vigoare la mijlocul lunii mai. Însă altele, cum este cazul celor pentru migdalele din SUA, nu vor intra în vigoare decât în decembrie.

Bruxelles-ul intenţionează să-şi prezinte la începutul săptămânii următoare riposta la tarifele americane pentru automobile şi alte produse europene. Pentru moment, cele 27 de state membre au opinii diferite cu privire la cât de puternică ar trebui să fie riposta Europei.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Uniunea Europeană acordă Ucrainei un ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro

‘Cu plata de astăzi a unui miliard de euro ne reiterăm angajamentul ferm faţă de Ucraina’, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

‘Ajutăm economia ţării să-şi menţină cursul şi reconstruirea infrastructurii critice deteriorate de agresiunea rusă. Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie’, a mai spus ea.

Ajutorul financiar suplimentar este destinat reconstrucţiei Ucrainei după atacurile ruseşti şi prevede un sprijin militar actual şi viitor, refacerea infrastructurii critice, precum infrastructura energetică, sistemele de furnizare a apei, reţele de transport, drumuri şi poduri.

Suma face parte dintr-o iniţiativă a G7, grupul celor mai industrializate ţări, care îşi propune să ofere în jur de 45 de miliarde de euro sprijin financiar pentru Ucraina până în 2027.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

UE anunţă taxe asupra unor produse americane, ca răspuns la taxele vamale asupra oţelului impuse de SUA

Uniunea Europeană ”regretă profund” măsurile decise de preşedintele american Donald Trump, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat.

”Tarifele vamale sunt taxe. Ele sunt nefavorabile pentru afaceri şi chiar mai rele pentru consumatori”, a subliniat şefa executivului european.

Măsura UE constituie practic o reintroducere de taxe asupra unor produse americane precum motociclete, bărci, bourbon şi unt de arahide.

Potrivit comunicatului Comisiei Europene, obiectivul acestei contramăsuri este de a ”proteja companiile, lucrătorii şi consumatorii europeni” de impactul taxelor de până la 25% asupra importurilor americane de oţel, aluminiu şi unele produse conţinând aceste metale.

Potrivit executivului comunitar, noile taxe americane vor afecta exporturi ale UE în valoare de 26 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din exporturile totale ale UE către Statele Unite, o consecinţă fiind aceea că importatorii americani vor trebui să plătească taxe suplimentare de până la 6 miliarde de euro”.

Taxele de 25% asupra oţelului şi aluminiului importate de SUA din Europa au devenit efective miercuri la ora locală 00:01 (04:01 GMT), marcând o nouă etapă în războiul comercial dintre SUA şi principalii lor parteneri.

Canada, China, Uniunea Europeană, Japonia şi chiar Australia sunt îngrijorate, în contextul în care scopul afişat de Donald Trump este de a proteja industria siderurgică americană, a cărei producţie este în scădere de la an la an, confruntată cu o concurenţă tot mai viguroasă, venită în special din Asia.

Preşedintele american introdusese deja taxe pe importurile de oţel şi aluminiu în primul său mandat (2017-2021), dar noua taxă se doreşte a fi ”fără excepţii”, potrivit primului anunţ făcut pe acest subiect de Trump, la începutul lunii februarie.

Replica europeană va fi efectuată în două etape. La 1 aprilie, contramăsurile introduse de UE în 2018 şi 2020 ca răspuns la taxele vamale americane din primul mandat de preşedinte al lui Donald Trump vor fi restabilite în mod automat.

”Pentru prima dată, aceste măsuri de reechilibrare vor fi puse în practică în integralitatea lor. Vor fi aplicate taxe vamale asupra unor produse mergând de la bărci la motociclete şi bourbon”, a explicat Comisia Europeană.

Însă noile taxe vamale americane intrate în vigoare miercuri sunt mult mai ambiţioase decât cele din primul mandat al lui Trump.

În consecinţă, Comisia Europeană a lansat în 12 martie o procedură pentru impunerea unor contramăsuri suplimentare faţă de SUA cu scopul de a ajunge la acelaşi impact cu cel al măsurilor americane.

Prima etapă a acestei proceduri este o fază de ”consultare de două săptămâni cu părţile interesate din UE” pentru a garanta că vor fi vizate ”produsele bune” şi pentru a asigura ”un răspuns eficient reducând la minimum perturbările pentru companiile şi consumatorii europeni”. Aceste măsuri adiţionale ar urma să intre în vigoare la jumătatea lunii aprilie.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Ciolacu – la Bruxelles; s-a întâlnit cu şefa Comisiei Europene

Marcel Ciolacu se află vineri la Bruxelles, pentru consultări cu preşedintele Comisiei Europene privind renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, dar şi pentru a discuta despre situaţia securităţii regionale şi globale, în contextul negocierilor care au loc la ora actuală în căutarea unei soluţii care să pună capăt războiului din Ucraina, a informat Guvernul.

Programul vizitei la Bruxelles include o întrevedere tete-a-tete între premierul Marcel Ciolacu şi preşedinta Ursula von der Leyen, precum şi o întrevedere în plen a delegaţiei guvernamentale române cu o delegaţie a Comisiei Europene.

Din delegaţia oficială care îl însoţeşte pe premierul Marcel Ciolacu la Bruxelles fac parte vicepremierul şi ministrul de Finanţe Tanczos Barna şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

UE suplimentează ajutorul umanitar pentru Ucraina şi Republica Moldova cu 148 de milioane de euro

Pachetul de ajutor a fost anunţat de comisarul european pentru egalitate, pregătire şi gestionarea situaţiilor de criză, Hadja Lahbib, care vizitează luni Ucraina pentru a discuta despre provocările umanitare în contextul continuării războiului cu Rusia.

Finanţarea este destinată acoperirii cheltuielilor pentru alimente, adăposturi, apă şi încălzire pentru populaţia ucraineană.

Cele opt milioane de euro alocate pentru Republica Moldova vizează proiecte umanitare. Sprijinul se va concentra pe ajutorarea refugiaţilor ucraineni şi a comunităţilor gazdă din R. Moldova, cu prioritate pe accesul la serviciile esenţiale, precum sănătatea şi educaţia, şi pe sprijinul psihosocial.

”Noua noastră finanţare de 148 milioane de euro drept sprijin umanitar este o dovadă mai puternică a faptului că suntem alături de ucraineni atunci când au nevoie. Vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de această criză, cu toţi partenerii noştri şi cu autorităţile ucrainene”, a afirmat Hadja Lahbib, citată în comunicat.

În contextul continuării războiului de agresiune dus de Rusia contra Ucrainei, aproximativ 12,7 milioane de oameni au nevoie urgentă de ajutor.

Noua finanţare de 148 de milioane de euro va susţine ajutorul umanitar atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, valoarea totală a ajutorului umanitar alocat de Comisia Europeană pentru cele două ţări depăşind astfel 1,1 miliarde euro.

De la începerea agresiunii ruse în februarie 2022, Uniunea Europeană coordonează cea mai mare operaţiunea a sa desfăşurată vreodată în cadrul Mecanismului european de protecţie civilă, livrând peste 150.000 de tone de produse Ucrainei. De asemenea, UE a desfăşurat asistenţă din rezervele sale rescEU, furnizând Kievului generatoare electrice, echipament medical, adăposturi temporare şi staţii de tratare a apei.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Comisia Europeană deschide proceduri oficiale contra TikTok

‘Trebuie să ne protejăm democraţiile de orice fel de ingerinţă străină. Ori de câte ori suspectăm o astfel de ingerinţă, în special în timpul alegerilor, trebuie să acţionăm rapid şi ferm. În urma unor indicii serioase că actori străini au intervenit în alegerile prezidenţiale din România prin utilizarea TikTok, investigăm acum cu atenţie dacă TikTok a încălcat Legea privind serviciile digitale prin faptul că nu a abordat astfel de riscuri. Ar trebui să fie foarte clar că, în Uniunea Europeană, toate platformele online, inclusiv TikTok, trebuie să fie trase la răspundere’, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Lucrările se vor axa pe gestionarea riscurilor la adresa alegerilor sau a discursului civic, legate de următoarele domenii:

– sistemele de recomandare ale TikTok, în special riscurile legate de manipularea neautentică coordonată sau de exploatarea automatizată a serviciului;
– politicile TikTok privind reclamele politice şi conţinutul politic plătit.

În ceea ce priveşte cele două elemente, una dintre suspiciunile pe care Comisia urmează să le investigheze este dacă TikTok a atenuat cu diligenţă riscurile pe care le prezintă aspectele regionale şi lingvistice specifice ale alegerilor naţionale.

Dacă suspiciunile Comisiei se dovedesc a fi corecte, aceste deficienţe ar constitui încălcări ale articolului 34 alineatele (1) şi (2) şi ale articolului 35 alineatul (1) din Regulamentul privind serviciile digitale. Comisia va efectua acum cu prioritate o investigaţie aprofundată.

Această decizie de deschidere a unei investigaţii ia în considerare informaţiile primite din rapoartele declasificate ale serviciilor de informaţii de către autorităţile române, precum şi rapoartele terţilor. Investigaţia urmează, de asemenea, analiza rapoartelor de evaluare a riscurilor prezentate de TikTok în 2023 şi 2024, răspunsurile la solicitările de informaţii ale Comisiei şi documentele interne furnizate de TikTok.

Coimisiún na Meán, coordonatorul serviciilor digitale pentru Irlanda, a fost asociat la investigaţia Comisiei şi va contribui cu expertiza şi analiza sa la acest caz. Irlanda este ţara de stabilire a TikTok în UE.

După iniţierea oficială a procedurilor, Comisia Europeană va continua să colecteze probe, de exemplu prin trimiterea de cereri suplimentare de informaţii, prin desfăşurarea de acţiuni de monitorizare, interviuri, inspecţii şi prin solicitarea accesului la algoritmi. Astfel de solicitări de informaţii pot impune TikTok să furnizeze date şi documente pe care a fost obligată să le păstreze pe baza ordinului de păstrare impus de Comisie la 5 decembrie.

Iniţierea procedurilor oficiale împuterniceşte Comisia Europeană să ia măsuri suplimentare de asigurare a respectării legislaţiei, cum ar fi măsuri provizorii şi decizii de neconformitate. De asemenea, Comisia este împuternicită să accepte orice angajament asumat de TikTok de a remedia aspectele care fac obiectul procedurii.

Actul legislativ privind serviciile digitale nu stabileşte niciun termen legal pentru încetarea procedurilor oficiale. Durata unei investigaţii aprofundate depinde de mai mulţi factori, inclusiv de complexitatea cazului, de măsura în care societatea în cauză cooperează cu Comisia şi de exercitarea dreptului la apărare.

În plus, iniţierea unei proceduri oficiale nu aduce atingere niciunei alte proceduri pe care Comisia ar putea decide să o iniţieze în temeiul altor dispoziţii ale Actului legislativ privind serviciile digitale.

Amenzile maxime posibile sunt de 6% din cifra de afaceri anuală globală a furnizorului de servicii.

La 5 decembrie, Comisia a emis un ordin de păstrare către TikTok, ordonând platformei să îngheţe şi să păstreze datele legate de riscurile sistemice reale sau previzibile pe care serviciul său le-ar putea prezenta asupra proceselor electorale şi a discursului civic din UE. Acest ordin de păstrare se referă la alegerile naţionale din Uniunea Europeană care au loc între 24 noiembrie 2024 şi 31 martie 2025.

Aceasta este a treia anchetă pe care Comisia a lansat-o împotriva TikTok, în urma anchetei în curs deschise la 19 februarie 2024 şi a anchetei încheiate cu angajamente în august 2024.

În 30 aprilie 2024, Comisia a lansat un instrument pentru avertizorii de integritate pentru Actul legislativ privind serviciile digitale. Instrumentul DSA pentru avertizorii de integritate oferă persoanelor care deţin informaţii privilegiate o modalitate sigură şi protejată de confidenţialitate de a partaja informaţii anonime sau atribuite Comisiei Europene cu privire la practici dăunătoare transmise de platformele online foarte mari.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

Comisia Europeană va media între TikTok şi România

România a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie formală asupra platformei TikTok, în baza regulilor comunitare privind social media.

Într-o scrisoare consultată de Politico joi dimineaţă, reţeaua de socializare TikTok – deţinută de compania chineză ByteDance – a respins acuzaţiile conform cărora şi-ar fi folosit influenţa în alegerile din România.

‘Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei Operaţiuni Acoperite de Influenţă pe platforma noastră în ultimele câteva săptămâni pentru alegerile prezidenţiale aflate în desfăşurare în România, precum şi nicio dovadă a unei influenţe străine’, afirmă platforma TikTok, potrivit Politico.eu, într-o scrisoare adresată autorităţilor române.

TikTok adaugă că a ‘eliminat peste 150 de conturi impersonale asociate’ candidatului Călin Georgescu şi peste 650 de conturi asociate altor candidaţi.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul comunitar a primit o cerere de deschidere ‘a unei investigaţii formale asupra rolului TikTok în alegerile din România’, în baza legislaţiei comunitare privind social media, respectiv Legea privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA).

Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei Europene, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să se desfăşoare înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat joi publicaţiei Politico.eu acelaşi purtător de cuvânt al Comisiei.

Potrivit France Presse, această masă rotundă cu autorităţile române şi TikTok ‘asupra situaţiei actuale’ va avea loc vineri, a declarat acestei agenţii de presă un purtător de cuvânt neprecizat al Comisiei Europene, subliniind că ‘alte platforme au fost de asemenea invitate’. ‘Este vorba despre un exerciţiu obişnuit’, la fel ca ‘înaintea alegerilor din Slovacia’ ori din Luxemburg, sau a scrutinului european, a adăugat el.

TikTok respinge acuzaţiile că ar fi influenţat câştigarea primului tur al alegerilor de Călin Georgescu.

‘Relatările puternic speculative despre alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare’, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok, Paolo Ganino, citat de Politico.

‘Este categoric falsă afirmaţia’ potrivit căreia contul lui Călin Georgescu ‘a fost tratat diferit de cele ale altor candidaţi’. El ‘a fost supus exact aceloraşi reguli şi restricţii’ ca toţi ceilalţi candidaţi, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok, citat de AFP.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen a fost aprobată de Parlamentul European

Parlamentul European a susţinut noua echipă a Ursulei von der Leyen cu 370 de voturi pentru, 282 împotrivă şi 36 de abţineri.

Noul executiv comunitar îşi va intra în funcţie la începutul lunii decembrie.

În dezbaterea din PE de dinaintea votului, Ursula von der Leyen a spus că libertatea şi suveranitatea Uniunii Europene depind ‘mai mult ca oricând’ de ‘puterea sa economică’.

‘Consider că generaţia noastră de europeni trebuie încă o dată să lupte pentru libertate şi suveranitate (…) Libertatea şi suveranitatea noastră depind de puterea noastră economică. Securitatea noastră depinde de capacitatea de a fi competitivi, de a inova şi de a produce. Modelul nostru social depinde de o economie în creştere în timp ce se confruntă cu schimbări demografice’, a mai afirmat şefa CE.

Ea a indicat că ‘prima iniţiativă majoră’ a Comisiei Europene se va concentra pe competitivitate pentru a ‘reduce’ decalajul faţă de Statele Unite şi China în noile afaceri şi tehnologii şi pentru a spori securitatea UE şi a-i creşte capacitatea de a se susţine singură.

Ea a promis totodată un plan pentru ‘decarbonizarea şi competitivitatea Europei’, pentru a echilibra angajamentele climatice ale UE cu preocupările mediului de afaceri legate de birocraţie.

Von der Leyen a insistat asupra apărării europene şi a necesităţii de a face mai mult pentru a concura cu cheltuielile militare ale Rusiei, în plin război în Ucraina şi într-un moment în care revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ridică temeri în legătură cu angajamentul Statelor Unite.

Noul executiv european urmează să-şi preia funcţia la începutul lunii decembrie, cu aproximativ cincizeci de zile înainte de învestirea lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)