Colegii victimei au intervenit imediat şi au reuşit să îndepărteze animalul, iar bărbatul a fost transportat la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Municipal Oneşti.
Purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău, căpitan Alexandra Dănculea:La fața locului s-au deplasat jandarmii, primarul localității, precum și un echipaj medical. Victima a fost coborâtă de persoanele care o însoțeau din zona împădurită Dobrele până în zona Buciaj, de unde a fost preluată pentru acordarea îngrijirilor medicale de specialitate, fiind transportată la UPU Onești. Ursul s-a retras în zona împădurită, iar forțele de ordine au verificat zona și au desfășurat activități de informare a populației.
Într-un alt caz, un echipaj de jandarmi a intervenit, în această dimineață și în oraşul Buhuși, după ce un urs a fost semnalat într-o gospodărie. (Radio Iași/ Gabriel Pop/ FOTO radioiasi.ro)
n urma cercetărilor efectuate a reieșit că, în jurul orei 10:00, o tânără de 20 de ani, după ce ar fi ieșit din curtea Spitalului Municipal Roman, ar fi fost așteptată de fostul concubin, un bărbat de 30 de ani și de mama acestuia, pentru a purta discuții referitoare la motivele despărțirii.
În jurul orei 12:00, la finalul discuțiilor, întrucât nu a reușit să o convingă să reia relația, bărbatul, aflat la volanul unui autoturism, i-ar fi solicitat tinerei să îl îmbrățișeze, iar în acel moment ar fi înțepat-o în mâna stângă cu un briceag.
Conflictul a fost observat de agentul de poliție Mititelu Tiberiu Ioan, aflat în timpul liber, care a intervenit imediat, reușind să îi despartă pe cei doi și să împiedice escaladarea agresiunii.
Totodată, acesta a alertat de îndată polițiștii aflați în serviciu și le-a furnizat informații esențiale cu privire la direcția de deplasare și autoturismul folosit de agresor, contribuind astfel la depistarea acestuia la scurt timp după incident.
Tânăra a primit îngrijiri medicale, nefiind necesară internarea acesteia.
În cauză a fost completat formularul de evaluare a riscului, rezultând existența unui risc iminent. Persoana vătămată a refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu, fiindu-i înmânată cererea pentru emiterea unui ordin de protecție de către instanța de judecată.
În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Agentul de poliție Mititelu Tiberiu Ioan este polițiști în cadrul Secției de Poliție Rurală Ion Creangă, fiind încadrat din anul 2025.
Intervenția sa demonstrează că misiunea de a proteja viața și siguranța cetățenilor nu se oprește odată cu terminarea programului de lucru, iar spiritul de responsabilitate și profesionalism îi însoțește pe polițiști și în afara orelor de serviciu”, a transmis Ramona Ciofu, IPJ Neamț. (Radio Iași/ Gianina Buftea/ FOTO Gianina Buftea)
Într-o postare pe platforma sa de socializare Truth Social, preşedintele SUA, Donald Trump, a confirmat un ‘atac de amploare’ asupra capitalei Venezuelei, Caracas, şi că preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, şi soţia sa au fost scoşi din ţară.
Trump a declarat că operaţiunea a fost desfăşurată ‘în colaborare cu autorităţile de aplicare a legii din SUA’ (Law Enforcement), promiţând mai multe detalii într-o conferinţă de presă anunţată pentru ora 11:00 (16:00 GMT) la reşedinţa sa Mar-a-Lago din Florida.
Venezuela a respins şi a denunţat ‘agresiunea militară extrem de gravă’ comisă de actualul guvern al Statelor Unite ale Americii împotriva teritoriului venezuelean şi a declarat stare de urgenţă naţională.
Reacţiile internaţionale arată o polarizare accentuată: aliaţii şi partenerii SUA din regiune salută operaţiunea ca pe o lovitură dată regimului Maduro, în timp ce adversarii Washingtonului o consideră o agresiune ilegală cu potenţial destabilizator global.
Între aceste două tabere, numeroase state şi organizaţii regionale adoptă o atitudine prudentă, concentrată pe evaluarea riscurilor şi pe protejarea stabilităţii regionale.
EFE a consemnat o parte dintre aceste reacţii.
Preşedintele argentinian, Javier Milei, a salutat pe reţelele de socializare anunţul lui Donald Trump privind capturarea lui Nicolas Maduro. Reacţia sa a fost urmată de mesaje similare din partea unor oficiali guvernamentali argentinieni, care au prezentat evenimentul drept un pas spre ‘eliberarea Venezuelei’.
Preşedintele chilian, Gabriel Boric, a exprimat ‘îngrijorare şi condamnare’ faţă de acţiunile militare ale SUA, subliniind că criza venezueleană trebuie rezolvată prin dialog, multilateralism şi respectarea dreptului internaţional, nu prin forţă sau ingerinţă externă.
Preşedintele Columbiei, Gustavo Petro, a avertizat asupra unei escaladări periculoase a tensiunilor în regiune şi a reafirmat angajamentul Columbiei faţă de principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea suveranităţii statelor şi soluţionarea paşnică a conflictelor.
Preşedintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a denunţat un ‘atac criminal’ al Statelor Unite împotriva Venezuelei şi a avertizat că ‘Zona de Pace’ a Americii Latine este ‘brutal asaltată’.
Alianţa Bolivariană pentru Popoarele Americii (ALBA) a descris operaţiunea drept un ‘act criminal de război’, acuzând Washingtonul că urmăreşte jefuirea resurselor strategice ale Venezuelei, în special petrolul şi aurul. Blocul regional a cerut guvernelor şi organismelor internaţionale să respingă ferm intervenţia.
Statele membre ale Comunităţii Caraibiene (CARICOM), care include 15 naţiuni, au convocat rapid o reuniune de urgenţă, anunţând că monitorizează atent situaţia, pe care o consideră ‘de mare îngrijorare’ pentru regiune, din cauza posibilelor efecte asupra ţărilor vecine.
‘Spania face apel la dezescaladare, reţinere şi respectarea dreptului internaţional în Venezuela’, a declarat Ministerul spaniol de Externe într-un comunicat, adăugând că este ‘în acest sens (…) pregătit să îşi ofere bunele oficii pentru a se ajunge la o soluţie paşnică şi negociată la criza actuală’.
Ministerul german de Externe a transmis că urmăreşte ‘foarte atent’ evoluţiile din Venezuela, menţinând contactul cu ambasada de la Caracas. Berlinul a recunoscut că situaţia rămâne neclară şi a activat celula de criză guvernamentală.
Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că atacul american asupra Venezuelei este un eveniment cu impact global, care va avea consecinţe inclusiv asupra Europei şi care necesită o analiză atentă şi pregătiri pentru noul context geopolitic.
Guvernul italian a anunţat că urmăreşte îndeaproape situaţia şi că se concentrează în special pe siguranţa cetăţenilor italieni aflaţi în Venezuela, fără a formula deocamdată o poziţie politică explicită.
‘Este important să prevenim o escaladare şi să ne concentrăm pe găsirea unei ieşiri din această situaţie prin dialog’, a precizat Ministerul rus de Externe. Totodată, Rusia a solicitat clarificări cu privire la situaţia preşedintelui venezuelean, Nicolas Maduro, declarându-se ‘extrem de alarmată’ de informaţiile potrivit cărora acesta ar fi fost scos cu forţa din ţară.
Iranul, aliat politic al Venezuelei, a condamnat atacul militar american, pe care l-a calificat drept ‘o încălcare flagrantă a suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale’ a statului venezuelean.
Mişcarea houthi, aliată cu Iranul, a condamnat ‘în cei mai duri termeni’ atacul SUA, pe care l-a prezentat ca parte a unei politici americane de ‘distrugere şi dominaţie’. Gruparea şi-a exprimat solidaritatea cu Maduro şi a cerut comunităţii internaţionale să intervină pentru a opri agresiunea.
Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a calificat intervenţia drept un ‘act de agresiune’ şi a avertizat că aceasta riscă să devină ‘al doilea Vietnam’ pentru Statele Unite. Ministerul de Externe de la Minsk a vorbit despre o ‘ameninţare directă la adresa păcii şi securităţii mondiale’ (AGERPRES)
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a făcut apel la moderaţie sâmbătă, în urma atacului aerian al SUA din Caracas şi după ce a vorbit cu secretarul de stat american Marco Rubio, informează EFE.
‘Am vorbit cu secretarul de stat american Marco Rubio şi cu ambasadorul nostru din Caracas. UE monitorizează îndeaproape situaţia din Venezuela’, a declarat Kallas într-un mesaj pe reţelele de socializare, în cadrul căruia a adăugat că UE face’un apel la moderaţie’.
Kallas a insistat, totodată, că ‘UE a declarat în repetate rânduri că (liderul venezuelean Nicolas) Maduro nu are legitimitate şi a pledat pentru o tranziţie paşnică’.
Cu toate acestea, Kallas a adăugat că, ‘în orice circumstanţe, principiile dreptului internaţional şi ale Cartei ONU trebuie respectate’ şi a dat asigurări că ‘siguranţa cetăţenilor UE din ţară este prioritatea noastră principală’.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat că Statele Unite au ‘efectuat cu succes un atac la scară largă împotriva Venezuelei’ sâmbătă şi a declarat că preşedintele venezuelean Nicolas Maduro şi soţia sa au fost capturaţi şi scoşi din ţară.
Trump a confirmat atacul la câteva ore după ce au fost raportate explozii şi survolări de aeronave militare în Caracas şi în alte părţi ale ţării.
La rândul său, Rubio a afirmat că Maduro se va confrunta cu acuzaţii penale în Statele Unite şi că acum, după ce liderul venezuelean a fost capturat, nu sunt aşteptate alte acţiuni militare în Venezuela, potrivit senatorului republican Mike Lee, care a discutat la telefon cu secretarul de stat american. (AGERPRES)
Ministerul rus de Externe şi-a declarat îngrijorarea şi a condamnat un act de agresiune armată împotriva Venezuelei comis de Statele Unite, făcând apel la dialog pentru prevenirea unei escaladări suplimentare şi pentru găsirea unei ieşiri din această situaţie.
Şi Iranul a catalogat atacul militar american asupra Venezuelei ca o încălcare flagrantă a suveranităţii sale naţionale şi a integrităţii teritoriale, cerând ONU să acţioneze imediat pentru a opri agresiunea ilegală şi tragerea la răspundere a celor responsabili.
În acelaşi timp, o serie de lideri europeni şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia din statul sud-american. Diplomaţiile germană, spaniolă şi italiană au anunţat formarea unor unităţi de criză, iar Madridul s-a oferit ca negociator pentru a ajuta la găsirea unei soluţii paşnice, cerând totodată respectarea dreptului internaţional în Venezuela. (RADOR)
Pompierii, muncitorii de la Apele Române, dar şi voluntarii curăţă drumurile, locuinţele şi curţile oamenilor de materialele cărate de ape. Autorităţile din zonă spun că suprafeţele îndiguite existente au redus semnificativ efectele furtunii violente.
Iulian Jugan, subprefect judeţului Neamţ: În Borca sunt realizate diguri pe o suprafaţă consistentă şi asta ne-a făcut să nu echivalăm ca şi efecte cu Broşteniul. Aici, în Borca, Bistriţa a reversat în zonele în care nu s-a îndiguită.
Prezent în zonele afectate, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a spus că cel mai important este ca oamenii să fie în siguranţă.
Raed Arafat:Pe noi ne interesează aşa: 1. să nu rămână cineva neajutat o perioadă lungă, să ştim că se rezolvă problemele, să ştim că nimeni nu vine să ne spună că n-am avut oameni, că n-am avut una, că n-am avut alta. Pe noi ne interesează să fie rezolvată problema corect, aşa cum se rezolvă şi /…/.
Societăţile de asigurare fac apel la proprietarii afectaţi să notifice cât mai curând daunele suferite pentru a începe procesul de despăgubire. (Agerpres/ FOTO Facebook CJ Neamt)
