Schimb de replici între primarul Iașiului, Mihai Chirica, și președintele filialei județene a PNL, Alexandru Muraru. Edilul îi cere demisia deputatului
31 iulie 2026, 17:38
‘Mă adresez foarte direct domnului Ilie Bolojan. Domnule preşedinte, luaţi act de faptul că în organizaţia judeţeană (PNL- n.r.) Iaşi, actualul preşedinte, în care dumneavoastră v-aţi pus foarte multă încredere, şi eu, ca primar al municipiului Iaşi, nu înţeleg de ce, face presiuni asupra consilierilor locali, schimbându-le intenţia de vot sub ameninţarea eliminării din acest consiliu. Este un abuz de funcţie pe care actualul preşedinte Alexandru Muraru îl face’, a declarat Mihai Chirica, în plenul şedinţei ordinare a Consiliului Local Iaşi.
Edilul ieşean susţine că presiunile asupra aleşilor locali sunt constante.
‘Este un abuz repetat şi este o presiune constantă pe care un grup de 16 oameni îl fac în organizaţia judeţeană PNL Iaşi, prin încercarea de a acapara într-un mod neconstituţional şi complet ilegal această organizaţie. Dacă nu faceţi ordine şi nu puneţi lucrurile la punct, aşa cum prevede legea şi aşa cum trebuie făcut, aveţi cuvântul meu de primar al municipiului Iaşi că voi încerca să fac eu acest lucru. În acelaşi timp, public îi cer demisia lui Alexandru Muraru din funcţia de preşedinte al organizaţiei. Ocupă, într-un mod, din punctul meu de vedere, imoral. Nu are ce căuta acolo. Mai mult decât atât, nu are nici cele mai mici veleităţi de lider al unei organizaţii care de-a lungul istoriei a avut lucruri de spus pentru Iaşi şi pentru România’, a afirmat Chirica.
Declaraţiile primarului marchează o escaladare a conflictului din interiorul organizaţiei judeţene a PNL Iaşi.
Reamintim că, la începutul lunii iulie, PNL Iaşi a anunţat că se delimitează de votul celor şapte consilieri locali ai partidului şi va iniţia procedurile de sancţionare, după ce aceştia au încălcat decizia organizaţiei privind votul în plenul Consiliului Local.
De cealaltă parte, preşedintele PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, afirmă că atacurile lansate de primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, încearcă să deturneze atenţia de la problemele reale ale oraşului şi menţionează totodată că PNL susţine o dezvoltare urbanistică în interesul comunităţii, nu al dezvoltatorilor imobiliari.
‘Atacurile personale ale primarului Chirica la adresa mea din cadrul şedinţei de CL astăzi spun mai multe despre caracterul dânsului decât despre mine. Este trist că încearcă să transforme într-un conflict personal această situaţie simplă prin care PNL îi solicită un lucru clar: dezvoltare urbanistică sănătoasă, interesul public înaintea interesului privat şi aprobarea de documentaţii PUZ având în vedere nevoile comunităţii, nu doar interesul pentru profit al dezvoltatorilor’, transmite liderul PNL Iaşi.
În opinia acestuia, ‘ieşenii au nevoie de soluţii, ieşenii s-au saturat de haos urbanistic şi ieşenii vor ca vocea lor în privinţa modului în care trebuie să se dezvolte Iaşul să fie auzită şi respectată’.
‘Acest spectacol al declaraţiilor îi foloseşte doar pentru a-şi ascunde problema de fond a lipsei unui PUG şi a unui mod nesustenabil de a se construi în oraş, aspect care reiese din traficul infernal, poluare, şcoli aglomerate sau deficit de locuri la creşă. Îndemnul de vot e pentru a proteja interesul public. PNL nu poate fi folosit pentru voturi pe care le negociază PSD cu AUR şi cu Chirica în detrimentul oraşului şi al comunităţii. Când distrugi un oraş, o faci pentru generaţii care vor suferi, aşa este acum’, transmite Alexandru Muraru.
Liderul PNL Iaşi transmite totodată că ‘haosul care domneşte în administraţia municipală, deruta, lipsa de viziune sunt fără precedent. Alianţele de conjunctură cu PSD şi apropierea de zona suveranistă nu pot ascunde această realitate’.
‘Ce văd acum ieşenii este un politician care a fost refuzat de toate conducerile PNL pentru a avea un rol la nivel naţional, fiind considerat nefrecventabil’, transmite Alexandru Muraru.
Conform liderului PNL Iaşi, aceste situaţii ar fi putut fi evitate dacă Iaşiul fi avut un PUG, ‘aşa cum a fost mandatul politic al PNL în CL şi pe care trebuia să-l ducă la îndeplinire în calitate de primar’.
‘În mod nepermis a fost tergiversată actualizarea acestui document fundamental pentru ca dezvoltarea urbanistică a comunităţii noastre să se facă într-un mod armonios’, transmite Alexandru Muraru.
Preşedintele PNL Iaşi afirmă că va continua să susţină valorile partidului şi reformele Guvernului condus de Ilie Bolojan, fără a răspunde ‘provocărilor de invective’.
‘Eu voi continua să fac ceea ce am făcut şi până acum: să apăr valorile Partidului Naţional Liberal, să susţin reformele Guvernului condus de Ilie Bolojan şi să reprezint cu seriozitate interesele ieşenilor. Nu mă voi abate de la această direcţie şi nu voi răspunde provocărilor prin invective. Istoria politică îi judecă pe oameni după ceea ce construiesc, nu după zgomotul pe care îl fac atunci pentru a-şi masca lipsa de realizări’, a transmis deputatul Alexandru Muraru.
Întâlnirea de la Palaul Victoria a fost cea de-a doua de astăzi şi a avut loc după ce preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat că el va fi propunerea de premier din partea social-democraţilor.
Andrei Şerban relatează: Liderii PNL, USR şi UDMR, Ilie Bolojan, Dominic Fritz şi Kelmen Hunor, au plecat cu puţin timp în urmă de la a doua întâlnire pe care au avut-o astăzi la Palatul Victoria fără a face declaraţii. În schimb, opinii politice au avut unii membri ai acestor partide. Deputatul USR Ştefan Lorincz a confirmat că propunerea Uniunii este un executiv minoritar rotativ în care să asigure alături de PNL şi UDMR prima partea guvernării.
Ştefan Lorincz:Mi se pare o soluţie destul de rezonabilă ca să luăm această perioadă până la alegerile parlamentare din 2028, să o împărţim în două şi să existe două guverne minoritare, unul PNL-USR-UDMR şi minorităţi şi altul PSD monocolor.
Ideea unei rotative la guvernare nu este respinsă de liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond.
Csoma Botond: Ar putea fi o variantă. Oricum trebuia să avem o rocadă în 2027, aşa era coaliţia, când venea Partidul Social Democrat la putere, deci n-am luat încă o decizie la noi, în UDMR, dar, personal, cred că, fără să implic UDMR-ul, cred că am putea merge pe o asemenea variantă, dacă se agreează.
Din partea liberalilor nu avem nicio declaraţie, dar ce ştim până acum este că PNL propune un pact naţional, care să primească acceptul preşedintelui Nicuşor Dan şi care să fie semnat de toate partidele parlamentare pro-europene. Potrivit unor surse politice, acesta trebuie să conţine angajamentul că viitorul executiv va adopta reformele din PNRR, va păstra cota unică de impozitare şi va elimina impozitul minim pe cifra de afaceri. (Rador)
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan – care este şi premier interimar – i-a chemat la Palatul Victoria pe liderul USR, Dominic Fritz, şi pe cel de la UDMR, Kelemen Hunor.
În urma consultărilor de ieri dintre şeful statului şi partidele parlamentare, două variante de guvern s-au desprins din declaraţiile făcute de liderii politici – un guvern minoritar condus de PSD sau o formulă minoritară alcătuită din PNL, USR şi UDMR.
Indiferent de structura noului executiv şi înainte de a fi desemnat un premier, şeful statului ar dori să existe un pact naţional între partidele pro-europene, aşa cum a propus PNL, care să ofere stabilitate pentru şase luni.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
În urma votului exprimat de delegaţii liberali, Bolojan a obţinut 1.769 de voturi pentru.
La Congres au fost prezenţi 1.886 de delegaţi, fiind 1.842 de voturi exprimate. Dintre acestea, 44 au fost anulate, iar 73 au fost declarate nule.
După anunţarea rezultatului, Ilie Bolojan le-a mulţumit delegaţilor PNL pentru susţinere şi pentru prezenţa la Bucureşti.
‘Vă mulţumesc pentru susţinere, pentru încurajări! Vă mulţumesc pentru că aţi venit din toată ţara astăzi la Bucureşti! Să aveţi drum bun spre judeţele dumneavoastră’, a transmis Bolojan.
El a anunţat că, după Congres, activitatea conducerii partidului va continua la sediul PNL, unde va avea loc o şedinţă a Biroului Permanent Naţional.
ORA 13:30 Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, care candidează pentru un nou mandat la conducerea partidului, a fost primit cu aplauze de cei aflaţi în sală, care i-au scandat numele.
Pentru şefia partidului şi-a depus candidatura doar actualul preşedinte al formaţiunii, Ilie Bolojan, care vine cu următoarea echipă: prim-vicepreşedinte – Dan Motreanu; secretar general – Robert Sighiartău; vicepreşedinţi – Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureşan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoş Pîslaru, Florin Roman şi Gabriela Horga.
La Congres, se va decide şi noul Statut al partidului care vizează schimbarea actualei structuri de conducere.
Propunerile sunt de reducere a numărului de prim-vicepreşedinţi de la patru la unu, crearea Biroului Permanent Naţional ca structură centrală de conducere şi desfiinţarea Biroului Executiv. Alte modificări se referă la revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moţiuni şi la alegerea a opt vicepreşedinţi. Crearea Comisiei Naţionale pentru Litigii, care va avea ca atribuţii judecarea litigiilor ce rezultă din sancţiunile aplicate membrilor de partid şi clarificarea procedurilor de sancţionare a membrilor partidului, se mai află printre modificări.
Lucrările se desfăşoară sub semnul divizării interne, delimitându-se două tabere ale partidului, una în jurul actualului preşedintelui PNL, Ilie Bolojan, şi alta a prim-vicepreşedintelui Adrian Veştea, premierul desemnat.
Adrian Veştea nu este prezent la Congres. Acesta a transmis sâmbătă un mesaj, în care a arătat că istoria şi identitatea Partidului Naţional Liberal sunt ‘aruncate la gunoi’. El consideră că, prin Congresul convocat de către Ilie Bolojan, liberalii ‘adevăraţi’ sunt eliminaţi din conducerea formaţiunii.
Nici membrii PNL proveniţi din ALDE nu vor participa la Congres, a anunţat Varujan Vosganian, fost lider al ALDE.
”ALDE a fuzionat, prin absorbţie, cu PNL în anul 2024. Potrivit protocolului, toate prevederile negociate, inclusiv reprezentarea în structurile de decizie, erau valabile până la următorul Congres ordinar care va avea loc, probabil, în anul 2027. Devenit preşedinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înţelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparţine lui Nicolae Ciucă şi nu lui. (…) Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025 când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte. Nu vom participa nici la acesta şi vom păstra aceeaşi atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL”, a scris Vosganian pe Facebook.
Social-democraţii condiţionează acest sprijin de includerea în programul de guvernare a unor măsuri de protejare a populaţiei şi de relansare economică.
Premierul desemnat, Adrian Veştea, a anunţat că va continua negocierile politice şi va depune la Parlament programul şi lista de miniştri, chiar dacă PNL pregăteşte sancţionarea sa.
Amalia Bojescu: Decizia convocării unui Congres extraordinar al PNL a fost luată cu o largă majoritate de voturi. Va fi aleasă o nouă conducere a formaţiunii şi se vor aduce mai multe modificări statutului. Astfel, se propune reducerea numărului de prim-viceprecedinţi, de la patru, la unul, revenirea la formula de alegere a conducerii partidului pe bază de moţiuni şi clarificarea procedurilor de sancţionare a membrilor PNL. Ilie Bolojan va candida pentru un nou mandat. Candidaturile pot fi depuse până astăzi la ora 17:00, odată cu echipa de conducere. Şi social-democraţii se reunesc mâine în şedinţa Consiliului Politic Naţional, for de conducere care trebuie să decidă dacă PSD intră sau nu la guvernare. PSD este singurul partid care nu a dat până acum un răspuns tranşant în privinţa unui vot de încredere cabinetului Veştea, dar a transmis un set de măsuri de adoptarea cărora condiţionează susţinerea guvernului, între acestea încetarea creşterii poverii fiscale asupra populaţiei cu venituri mici şi medii şi a micilor antreprenori, dar şi un pachet antiinflaţie pentru protejarea puterii de cumpărare a categoriilor sociale vulnerabile.
Deşi iniţial îşi anunţase intenţia de a candida, premierul desemnat, Adrian Veştea, a anunţat aseară că nu mai intră în competiţia pentru şefia partidului. El ia, însă, în considerare toate demersurile de contestare statutară şi legală a acestui Congres, după votul de învestitură a guvernului. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
O nouă acţiune în instanţă a taberei anti-Bolojan; se cere suspendarea deciziei BPN de convocare a Congresului PNL
19 iunie 2026, 16:18
Reclamanţii sunt aceiaşi care au obţinut în timp record joi, tot la Tribunalul Ilfov, suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Naţional al PNL privind sancţionare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea.
Este vorba de Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu.
Aceştia au introdus vineri o ordonanţă preşedinţială la Tribunalul Ilfov, pârât fiind Partidul Naţional Liberal, însă deocamdată nu a fost stabilit un termen de judecată.
Conform unor surse politice, contestatarii solicită suspendarea de urgenţă a deciziilor BPN nr. 26 şi nr. 27 din 17 iunie 2026, prin care conducerea partidului a convocat, ‘cu nesocotirea oricăror termene statutare’, un Consiliu Naţional Extraordinar (19 iunie 2026) şi un Congres Extraordinar (21 iunie 2026), ‘cu scopul evident de a modifica Statutul partidului şi de a elimina membrii şi aleşii cu opinie divergentă’.
De asemenea, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Naţional Liberal şi a preşedintelui partidului, prin care se solicită obligarea pârâţilor la plata, în solidar, de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, adică 4.000.000 lei în total.
‘Biroul Politic Naţional a convocat Congresul Extraordinar, deşi această competenţă aparţine exclusiv Consiliului Naţional (art. 66 din Statut). BPN a depăşit flagrant atribuţiile care îi revin. A fost creat un organism care nu există în Statut: un ‘Consiliu National Extraordinar’ format din 800 de delegaţi, a cărui compunere nu corespunde Consiliului National reglementat de art. 70 din Statut. Adăugarea unui organism nou este atribuţia exclusivă a Congresului. Pe ordinea de zi a Consiliului Naţional a fost înscrisă modificarea Statutului, deşi Statutul poate fi modificat exclusiv de Congres (art. 58 alin. 2), iar Consiliul Naţional are interdicţie expresă de a adopta un nou Statut (art. 67 alin. 1). Au fost eliminate termenele statutare minime: Statutul impune minimum 45 de zile pentru alegerile în organizaţii înainte de Congres şi minimum 60 de zile pentru stabilirea elementelor de organizare. Întreaga procedură a fost comprimată în 4 zile. A fost impus votul deschis, prin ridicarea mâinii, deşi Statutul prevede obligatoriu votul secret pentru deciziile privind persoanele (art. 13 lit. c) şi art. 106 din Statut). A fost sfidată o hotărâre judecătorească executorie. Premisa acestor decizii – Deciziile BPN nr. 22 şi nr. 25/2026 – fusese deja suspendată de instanţă. Conducerea a continuat, anunţând public că nu se va conforma, în încălcarea art. 435 din Codul de procedură civilă. Scopul real al întregului mecanism este eliminarea membrilor şi a aleşilor cu opinie diferită – un delict de conştiinţă, interzis de Statut (art. 13 lit. a), de Constituţie (art. 29, art. 30) şi de Convenţia europeană a drepturilor omului (art. 9-11)’, se arată în acţiunea depusă în instanţă, conform unor surse politice.
Luni, Biroul Politic Naţional al PNL s-a pronunţat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi ‘pentru’, 10 ‘împotrivă’, patru abţineri), împotriva susţinerii unui Guvern condus de Adrian Veştea (41 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, două abţineri) şi pentru a-i solicita acestuia să-şi depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, trei abţineri). O altă decizie a fost ca parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veştea sau cei care ar putea fi propuşi în acest Cabinet să îşi piardă calitatea de membri ai partidului.
Adrian Veştea şi-a anunţat intenţia de a candida pentru funcţia de preşedinte al PNL
18 iunie 2026, 19:02
”Dragi liberali, după cum bine ştiţi şi voi, în această perioadă am lucrat pentru finalizarea programului de guvernare şi pentru definitivarea listei de miniştri, astfel încât România să aibă un Guvern echilibrat şi stabil. Suntem datori în primul rând faţă de ţară, care este mai importantă chiar şi decât interesele de partid. Până la urmă, doar înţelegând asta vom putea merge înainte pe drumul bun pentru România şi pentru PNL. Ştiu că foarte mulţi dintre voi se întreabă ce urmează pentru Partidul Naţional Liberal. Este o discuţie esenţială pentru a înţelege rolul nostru în următorii ani. Eu cred că este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului. De aceea, cu seriozitate şi echilibru, îmi anunţ oficial intenţia de a candida pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal”, a scris el pe Facebook.
(UPDATE) Tabăra anti-Bolojan obţine în instanţă suspendarea deciziilor PNL de sancţionare a parlamentarilor care ar vota Guvernul Veştea
18 iunie 2026, 17:56
‘Admite cererea având ca obiect ordonanţă preşedinţială. Suspendă provizoriu executarea şi efectele Deciziei Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal nr. 22 din 15.06.2026 şi ale Deciziei Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal nr. 25 din 15.06.2026, până la soluţionarea în mod definitiv a litigiului înregistrat la Tribunalul Ilfov sub nr. 1923/93/2026, având ca obiect antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Ilfov, în situaţia exercitării căii de atac. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 18.06.2026’, este decizia luată joi de Tribunalul Ilfov.
Decizia a fost luată la solicitarea unor membri PNL care fac parte din tabăra anti-Bolojan: Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu.
Potrivit unor surse politice, tabăra anti-Bolojan a cerut instanţei suspendarea de urgenţă a Deciziilor BPN nr. 22 şi 25/2026, prin care ”se dictează cum să se voteze la învestirea Guvernului şi sunt ameninţaţi cu excluderea dacă se votează după conştiinţă”. Sursele citate mai arată că a fost introdusă şi o acţiune pe fond – o acţiune în răspundere civilă delictuală prin care 18 parlamentari liberali cer partidului acoperirea prejudiciului moral, în valoare de 250.000 lei de fiecare, aproape 4,5 milioane de lei în total”.
Contestatarii lui Bolojan au depus la Tribunalul Ilfov o ordonanţă preşedinţială prin care solicită instanţei, de urgenţă, suspendarea executării şi efectelor acestor decizii ale BPN pe motiv că încalcă interzicerea ‘mandatului imperativ’ al parlamentarului prevăzut în Constituţie, au fost luate de un organ fără competenţă în acest sens şi pedeapsa este automată, fără un proces intern corect.
Aceştia invocă articolul 69 din Constituţie, care prevede că un parlamentar votează după propria conştiinţă, nu la ordinul cuiva din afară, nici al partidului, precum şi statutul PNL, care stabileşte că excluderea unor membri aleşi (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî singur Biroul Politic Naţional, ci trebuie propusă de Biroul Executiv şi decisă de Consiliul Naţional.
De asemenea, contestatarii susţin că statutul partidului prevede o procedură înainte de a sancţiona un membru: evaluarea gravităţii faptei, dreptul la apărare, audiere şi posibilitatea de a contesta.
În opinia acestora, deciziile BPN îi pun pe parlamentari să încalce Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor şi Regulamentul Parlamentului care prevăd că aceştia sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrări, fiind în contradicţie cu instrucţiunea ‘să nu participe la vot’. Votul secret cu bile la învestirea Guvernului are doar două variante, ‘pentru’ sau ‘contra’, iar varianta ‘prezent, nu votez’ nu există şi ar dezvălui public poziţia fiecărui parlamentar, influenţând votul celorlalţi.
Totodată, excluderea celor care acceptă o funcţie de premier sau ministru fără acordul partidului este atacată pe temeiul depăşirii competenţei organului care a emis-o şi constrângerea nelegală a membrilor.
Luni, Biroul Politic Naţional al PNL s-a pronunţat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi ‘pentru’, 10 ‘împotrivă’, patru abţineri), împotriva susţinerii unui Guvern condus de Adrian Veştea (41 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, două abţineri) şi pentru a-i solicita acestuia să-şi depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, trei abţineri). O altă decizie a fost ca parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veştea sau cei care ar putea fi propuşi în acest Cabinet să îşi piardă calitatea de membri ai partidului.
AGERPRES
Contestatarii din PNL au atacat la Tribunalul Ilfov deciziile şedinţei Biroului Politic Naţional al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veştea şi la impunerea de sancţiuni pentru cei care votează şi cei care ar putea fi propuşi în acest Cabinet.
Conform unor surse politice, contestatarii au depus la Tribunalul Ilfov o ordonanţă preşedinţială prin care solicită instanţei, de urgenţă, suspendarea executării şi efectelor acestor decizii ale BPN pe motiv că încalcă interzicerea ‘mandatului imperativ’ al parlamentarului prevăzut în Constituţie, au fost luate de un organ fără competenţă în acest sens şi pedeapsa este automată, fără un proces intern corect.
Aceştia invocă articolul 69 din Constituţie, care prevede că un parlamentar votează după propria conştiinţă, nu la ordinul cuiva din afară, nici al partidului, precum şi statutul PNL, care stabileşte că excluderea unor membri aleşi (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî singur Biroul Politic Naţional, ci trebuie propusă de Biroul Executiv şi decisă de Consiliul Naţional.
De asemenea, contestatarii susţin că statutul partidului prevede o procedură înainte de a sancţiona un membru: evaluarea gravităţii faptei, dreptul la apărare, audiere şi posibilitatea de a contesta.
În opinia acestora, deciziile BPN îi pun pe parlamentari să încalce Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor şi Regulamentul Parlamentului care prevăd că aceştia sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrări, fiind în contradicţie cu instrucţiunea ‘să nu participe la vot’. Votul secret cu bile la învestirea guvernului are doar două variante, ‘pentru’ sau ‘contra’, iar varianta ‘prezent, nu votez’ nu există şi ar dezvălui public poziţia fiecărui parlamentar, influenţând votul celorlalţi.
Totodată, excluderea celor care acceptă o funcţie de premier sau ministru fără acordul partidului este atacată pe temeiul depăşirii competenţei organului care a emis-o şi constrângerea nelegală a membrilor.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, ordonanţa preşedinţială a fost înregistrată joi, reclamanţi fiind parlamentarii Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu.
Luni, Biroul Politic Naţional al PNL s-a pronunţat împotriva participării partidului la un guvern cu PSD (39 de voturi ‘pentru’, 10 ‘împotrivă’, patru abţineri), împotriva susţinerii unui guvern condus de Adrian Veştea (41 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, două abţineri) şi pentru a-i solicita acestuia să-şi depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, trei abţineri). O altă decizie a fost ca parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veştea sau cei care ar putea fi propuşi în acest Cabinet să îşi piardă calitatea de membri ai partidului.
PNL: Consiliul Naţional Extraordinar va avea loc vineri, pentru convocarea Congresului Extraordinar de duminică
17 iunie 2026, 17:55
‘Conducerea Partidului Naţional Liberal, întrunită în şedinţa Biroului Politic Naţional din după-amiaza zilei de 17 iunie, a decis – la propunerea preşedintelui Ilie Bolojan – convocarea Consiliului Naţional Extraordinar al partidului pe data de 19 iunie 2026, ora 17:00, în format online, cu obiectivul principal de a convoca Congresul Extraordinar al PNL pentru data de 21 iunie 2026, ora 12:00, în Bucureşti, la Romexpo’, se arată într-un comunicat al PNL.
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat la şedinţa BPN că ‘liberalii trebuie să răspundă rapid şi decisiv unor evoluţii care afectează partidul, astfel încât PNL să-şi reconfirme direcţia politică, să-şi clarifice mesajul şi să-şi menţină credibilitatea în ochii membrilor, simpatizanţilor şi ai românilor’, precizează sursa citată.
Consiliul Naţional Extraordinar de vineri, la care vor participa 800 de delegaţi liberali, va avea pe agendă aprobarea convocării Congresului Extraordinar pentru data de 21 iunie şi aprobarea modificării statutului Partidului Naţional Liberal.
La Congresul Extraordinar al partidului vor fi invitaţi 2.500 de delegaţi din toată ţara, dintre care 500 de delegaţi de drept şi 2.000 de delegaţi aleşi de organizaţiile partidului din teritoriu, agenda urmând să fie stabilită vineri, în cadrul Consiliului Naţional Extraordinar, se precizează în comunicatul PNL.
Cătălin Predoiu a demisionat din funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL
17 iunie 2026, 17:43
Demisia vine după ce acesta s-a poziţionat în favoarea susţinerii premierului desemnat Adrian Veştea.
Luni, Predoiu a afirmat că soluţia ieşirii din impasul politic actual este un compromis politic ‘rezonabil’ prin instalarea unui Guvern Veştea şi refacerea coaliţiei cu un termen-limită precis, iunie 2027.
Biroul Politic Naţional al PNL s-a pronunţat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi ‘pentru’, 10 ‘împotrivă’, patru abţineri), împotriva susţinerii unui Guvern condus de Adrian Veştea (41 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, două abţineri) şi pentru a-i solicita acestuia să-şi depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, trei abţineri).
Marţi, PNL a anunţat că Adrian Veştea se situează în afara partidului după ce nu a dat curs ultimatumului de a-şi depune mandatul de premier desemnat.
(AGERPRES/FOTO Cătălin Predoiu – pagina oficială de Facebook)
Premierul desemnat a precizat că nu intenţionează să îşi depună mandatul şi le-a spus colegilor din partid că nu a anunţat conducerea PNL, deoarece preşedintele Nicuşor Dan a dorit discreţie în privinţa întâlnirii pe care a avut-o cu el.
Adrian Veştea: Este un act de responsabilitate. Acest lucru l-am decis sâmbătă, seara târziu. Această propunere a venit din partea domnului preşedinte Nicuşor Dan, iar în ceea ce mă priveşte, nu am fost şi nu voi niciodată un laş, mai ales când este vorba de destinele României, mai ales când ţinem cont de faptul că avem o situaţie de interimat. Toate aceste lucruri s-au luat la o oră destul de târzie în noapte, s-a dorit confidenţialitate.
Adrian Veştea ar urma să se întâlnească în această dimineaţă cu reprezentanţii PSD.
Tot astăzi, reprezentanţii UDMR urmează să ia o decizie privind susţinerea viitorului cabinet.
Pe de altă parte, Alianţa pentru Unirea Românilor consideră că singura soluţie sunt alegerile parlamentare anticipate. (Rador/ FOTO facebook Adrian Veștea)
Conducerea PNL i-a cerut lui Adrian Veştea să îşi depună mandatul şi i-a dat un termen limită.
Liderul liberalilor, Ilie Bolojan, a declarat: Având în vedere că PNL nu a fost anunţat de domnul Veştea cu privire la această nominalizare, iar în şedinţă am fost anunţaţi că, indiferent de vot, va parcurge această procedură, din motive de principii, de întărire a democraţiei parlamentare şi de clarificări în zona spectrului politic, de asemenea, PNL i-a solicitat domnului Veştea depunerea mandatului până dimineaţă, la ora 10:00, având în vedere faptul că nu are sprijinul partidului din care provine.
Ilie Bolojan a adăugat că parlamentarii PNL care vor vota cabinetul format de premierul desemnat îşi vor pierde calitatea de membri ai partidului.
Tot în şedinţa de aseară, PNL a votat din nou că nu va intra într-o coaliţie cu PSD. (Rador/ FOTO facebook PNL)
Partidul Național Liberal a reconfirmat decizia de a nu colabora cu PSD
15 iunie 2026, 19:37
Biroul Politic Național al partidului discută, la această oră, poziția față de premierul desemnat de președintele Nicușor Dan fără consultarea membrilor formațiunii.
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a criticat dur această nominalizare, calificând-o drept „un act ostil, o încercare de rupere a PNL.”
În cadrul ședinței, conducerea partidului a dat un vot pentru reconfirmarea deciziei iniţiale prin care PNL nu va face alianță cu PSD, înregistrându-se 39 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă” şi 5 abţineri, au precizat surse din PNL.
Continuă discuțiile pentru formarea unui nou Guvern. Liberalii exclud, din nou, orice colaborare cu PSD
11 mai 2026, 16:36
O primă întâlnire a avut loc cu liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor:Eu i-am spus domnului Grindeanu că o opţiune este să încercăm să refacem coaliţia. Asta ar fi cea mai bună variantă în acest moment. Sigur, dacă există condiţii, dacă posibilitate, dacă există şi va exista un om care are capacitatea de a-i aduna pe toţi la aceeaşi masă şi, sigur, toate celelalte variante sunt mai puţin probabile fiindcă trebuie să treacă prin votul Parlamentului, plus sunt nişte constrângeri şi într-o parte şi în partea cealaltă, că au luat nişte decizii atât în PNL şi USR, cât şi în PSD.
Preşedintele UDMR a mai precizat că o altă variantă în discuţie este cea a unui Guvern minoritar, însă aceasta poate fi abordată doar după negocierile oficiale cu Preşedintele.
Kelemen Hunor respinge scenariul alegerilor anticipate sau cel cu un Guvern technocrat.
În această după-amiază, liderul PSD Sorin Grindeanu are o întâlnire şi cu reprezentanţii din Parlament al minorităţilor naţionale.
De cealaltă parte, liberalii exclud din nou posibilitatea unei colaborări cu social-democraţii.
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a reafirmat astăzi că hotărârea confirmată în repetate rânduri de conducerea partidului nu poate fi schimbată.
Mircea Abrudean:Aşa cum s-a decis, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliţie împreună cu PSD, lucrurile sunt clare aici. Deşi văd în spaţiul public tot felul de încercări de a ne readuce la masa discuţiilor, decizia este cât se poate de fermă. Noi, în continuare, aşteptăm propunerile venite din partea PSD, pentru că ei sunt cei care au generat această situaţie.
Noi discuţii la Cotroceni pe tema unei posibile soluţii pentru un nou Guvern ar putea avea loc joi sau vineri.
Hubert Thuma – Regiunea Bucureşti – Ilfov. (Agerpres)
Partidul Naţional Liberal îşi alege astăzi noua conducere, în cadrul Congresului Extraordinar al formaţiunii, care va avea loc la Palatul Parlamentului.
Pentru funcţia de preşedinte şi-a depus candidatura Ilie Bolojan, iar pentru poziţiile de prim vicepreşedinţi sunt zece candidaţi. Vor fi validaţi şi vicepreşedinţii regionali care vor deveni membri ai Biroului Naţional Executiv. (Rador/ FOTO pnl.ro)
Acordul cuprinde şi aplicarea rotaţiei în privinţa ocupării funcţiei de prim-ministru.
Cele patru partide şi-au stabilit, sâmbătă şi duminică, propunerile pentru miniştrii din Guvernul Bolojan.
*** Redăm textul integral al acordului politic semnat luni la Parlament:
ACORD POLITIC între Partidul Social Democrat – PSD, Partidul Naţional Liberal – PNL, Uniunea Salvaţi România – USR, Uniunea Democrată Maghiară din România – UDMR şi Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor – GPMN
Formaţiunile politice semnatare, conştiente de responsabilitatea ce le revine într-o perioadă dificilă pentru România, convin asupra formării Coaliţiei politice de guvernare pro-occidentale pentru perioada 2025-2028, denumită în continuare Coaliţia.
În faţa provocărilor economice, geopolitice şi sociale, acest parteneriat are ca obiective implementarea unor reforme structurale fundamentale, stabilitatea şi performanţa guvernării, dezvoltarea României şi consolidarea democraţiei.
Măsurile promovate de Coaliţie urmăresc refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea şi continuarea investiţiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediul de afaceri, cu menţinerea coeziunii şi solidarităţii sociale.
Ne angajăm să promovăm o guvernare responsabilă şi eficientă, pentru a construi o societate mai justă şi mai echitabilă.
Art. 1. Principii de funcţionare
1) Activitatea Coaliţiei se fundamentează pe buna colaborare, transparenţă şi responsabilitate. 2) Coaliţia va susţine un program de guvernare, bazat pe priorităţi clare şi asumate colectiv. 3) Parcursul pro-european şi euro-atlantic al României sunt elemente fundamentale ale programelor şi politicilor promovate de Coaliţie şi de către reprezentanţii acesteia. 4) Formaţiunile politice membre ale Coaliţiei se angajează să ducă o politică moderată şi echilibrată, prin alinierea la obiective comune, în ciuda unor diferenţe ideologice. 5) Coaliţia va asigura transparenţa decizională şi o comunicare unitară, pentru a primi încrederea cetăţenilor şi a partenerilor internaţionali în actul de guvernare. 6) Meritocraţia şi profesionalismul vor fi promovate în administraţie, dincolo de apartenenţă politică. 7) Fiecare decizie politică majoră este adoptată prin consens politic, cu implicarea directă a tuturor formaţiunilor politice componente ale Coaliţiei şi a prim-ministrului.
Art. 2. În vederea implementării programului de guvernare Coaliţia va susţine următoarele direcţii:
1) Adoptarea urgentă a unui plan credibil de reducere a deficitului bugetar; 2) Combaterea risipei bugetare prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative şi limitarea beneficiilor nejustificate; 3) Reforma sistemului fiscal, prin eliminarea excepţiilor şi creşterea eficienţei colectării; 4) Prioritizarea investiţiilor în proiectele de infrastructură mare, precum şi pentru comunităţile locale pentru asigurarea resurselor necesare în mod realist şi eficient; 5) Reforma pensiilor speciale; 6) Stabilirea de obiective măsurabile şi evaluabile pentru fiecare minister şi agenţie; 7) Comasarea instituţiilor redundante şi reducerea birocraţiei; 8) Accelerarea absorbţiei fondurilor europene prin reforme în managementul public; 9) Introducerea unei culturi instituţionale bazate pe răspundere, profesionalism şi rezultate; 10) Modernizarea serviciilor publice pentru a răspunde nevoilor reale ale cetăţenilor; 11) Eliminarea privilegiilor nemeritate şi tratament egal în faţa legii; 12) Independenţă energetică în domeniul gazelor naturale şi accelerarea tranziţiei către energie regenerabilă; 13) Aderarea la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică; 14) Eficienţă şi performanţă în Educaţie. Norme didactice europene la nivel european, burse adaptate la posibilităţile reale şi creşterea performanţei şcolare; 15) Lărgirea bazei de contributori la CNAS şi oferirea unor servicii de sănătate îmbunătăţite concomitent cu cheltuirea eficienta a fondurilor disponibile; 16) Reforma administraţiei prin digitalizarea şi interconectarea serviciilor publice şi implementarea unor criterii de eficienţă, debirocratizare, simplificare, de dereglementare; 17) Descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale, conform principiului subsidiarităţii; 18) Digitalizarea şi îmbunătăţirea serviciilor consulare şi extinderea reţelelor de consulate itinerante; 19) Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi a gradului de încredere a cetăţenilor în acesta; 20) Îndeplinirea jaloanelor şi accesarea fondurilor europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă; 21) Finalizarea legăturii rutiere rapide între Marea Neagră şi Europa Centrală şi a primei autostrăzi montane care va traversa munţii Carpaţi; 22) Consolidarea parteneriatului Transatlantic şi a celorlalte parteneriate strategice; 23) Implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 şi a Planului multianual de înzestrare a Armatei României; 24) Combaterea fenomenului Infracţional, în special în ceea ce priveşte traficul de droguri şi de persoane, concomitent cu programe de reabilitare şi protecţie a victimelor; 25) Combaterea extremismului, a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, a violenţei împotriva femeilor şi a discursului instigator la ură, în vederea asigurării siguranţei cetăţenilor; 26) Promovarea şi susţinerea programelor, proiectelor şi a legislaţiei care fac posibilă păstrarea identităţii şi dezvoltarea comunităţilor minorităţilor naţionale; 27) Recunoaşterea şi sprijinirea Diasporei Româneşti ca parte esenţială a identităţii naţionale şi valorificarea potenţialului său uman, economic şi cultural prin politici active de recunoaştere şi re-întoarcere voluntară; 28) Încurajarea natalităţii şi sprijinirea familiilor cu copii; 29) Susţinerea măsurilor economice pentru reducerea deficitului comercial; 30) Susţinerea sportului ca domeniu esenţial pentru o viaţă sănătoasă, încurajarea sportului de masă şi a sportului de performanţă; 31) Stimularea economiei şi reducerea inegalităţilor teritoriale; 32) Parteneriat onest cu mediul privat pentru dezvoltarea unei economii sănătoase, bazate pe iniţiativă privată, inovaţie şi respect pentru munca cinstită, protejarea demnităţii angajatului şi stimularea angajării legale; 33) Reforma autorităţilor de control şi reglementare în domeniul Mediului. Creşterea calităţii vieţii în toate oraşele şi satele prin mecanisme de control şi dezvoltarea infrastructurii verzi; 34) Susţinerea Republicii Moldova pentru accelerarea şi menţinerea traseului european şi consolidarea valorilor democratice, respectiv întărirea sa economică, socială şi culturală, în vederea integării în Uniunea Europeană. Ca parte a acestui proces, considerăm importantă dezvoltarea infrastructurii şi reducerea timpilor la frontieră şi eficientizarea accesului la cetăţenia română.
Art.3. Obiectivele legislative ale Coaliţiei constau în promovarea legislaţiei necesare pentru implementarea programului de guvernare.
Art.4. Formaţiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotaţiei în privinţa ocupării funcţiei de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027 candidatul la funcţia de prim-ministru, susţinut de Coaliţie, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul la funcţia de prim-ministru, susţinut de Coaliţie, va fi desemnat de către PSD.
Art.5. Structura Guvernului este compusă din: prim-ministru, 16 ministere, dintre care 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR şi 2 ministere UDMR; Guvernul are 3 funcţii de viceprim-ministru fără portofoliu, câte una pentru PSD şi UDMR şi un independent, două funcţii de viceprim-ministru cu portofoliu, câte una pentru PNL şi USR. La momentul aplicării rotaţiei convenite, conform art. 4, un portofoliu de viceprim-ministru fără portofoliu va fi alocat PNL şi un viceprim-ministru cu portofoliu va fi alocat PSD.
Viceprim-ministru fără portofoliu: PSD
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: PSD
Ministerul Justiţiei : PSD
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: PSD
Ministerul Energiei: PSD
Ministerul Sănătăţii: PSD
Secretariatul General al Guvernului
Viceprim-ministru fără portofoliu: Independent
Viceprim-ministru şi Ministerul Afacerilor Interne: PNL
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: PNL
Ministerul Educaţiei şi Cercetării: PNL
Ministerul Finanţelor: PNL
Viceprim-ministru şi Ministerul Apărării Naţionale: USR
Ministerul Afacerilor Externe: USR
Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor: USR
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului: USR
Viceprim-ministru fără portofoliu: UDMR
Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei: UDMR
Ministerul Culturii: UDMR
Art.6. Fiecare minister va avea de regulă 2 (doi) secretari de stat, cel mult 4 (patru) secretari de stat la ministerele cu activitate complexă.
Art.7 Formaţiunile semnatare ale prezentului Acord vor asigura reprezentarea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în structurile guvernamentale, cu respectarea ponderii politice parlamentare în cadrul prezentei Coaliţii.
Art.8. În situaţia unei remanieri guvernamentale sau în cazurile prevăzute de lege în care un membru al Guvernului nu îşi poate exercita atribuţiile funcţiei, nominalizarea revine formaţiunii politice care a deţinut iniţial funcţia. Prim-ministrul are dreptul să refuze motivat respectiva nominalizare şi să solicite o nouă propunere.
Art.9. Formaţiunile membre ale Coaliţiei politice vor constitui o majoritate parlamentară şi se angajează să susţină învestirea Guvernului în condiţiile art. 2-4, din prezentul Acord, şi să acorde votul în vederea desemnării Preşedintelui Senatului, conform nominalizării făcute de către Partidul Naţional Liberal şi Preşedintele Camerei Deputaţilor, conform nominalizării făcute de către Partidul Social Democrat.
Art.10. Conducerea Coaliţiei este asigurată de liderii formaţiunilor politice membre. La şedinţele Coaliţiei participă şi alţi reprezentanţi ai conducerilor politice ale formaţiunilor care o compun.
Art.11. Şedinţele Coaliţiei sunt conduse de preşedintele partidului care numeşte premierul. Şedinţele au loc bilunar, sau ori de câte ori este nevoie, şi se desfăşoară de regulă la sediul Guvernului României. În cadrul acestora se iau decizii pentru realizarea prevederilor cuprinse în Programul de Guvernare.
Art.12. Şedinţele Coaliţiei vor aborda agenda politică guvernamentală şi parlamentară, iar Deciziile Coaliţiei se iau prin consensul liderilor formaţiunilor politice care formează Coaliţia.
Art.13. La şedinţele Coaliţiei pot participa, în funcţie de subiectele înscrise pe agenda şedinţei membrii cabinetului şi alte persoane, la invitaţia liderilor formaţiunilor politice membre, cu informarea şi aprobarea prealabilă a prim-ministrului.
Art.14. Secretariatul tehnic va fi asigurat de un reprezentant desemnat de către Premierul în Exerciţiu.
Art.15. Deciziile Coaliţiei sunt obligatorii pentru toate persoanele susţinute în funcţii publice de către aceasta. Revocarea acestor persoane poate avea loc după o evaluare şi cu informarea motivată şi prealabilă a formaţiunii politice care a făcut propunerea.
Art.16. Deciziile Coaliţiei sunt publice, iar dezbaterile în cadrul mecanismelor de decizie ale Coaliţiei sunt confidenţiale până la adoptarea deciziilor.
Art.17. Coordonarea activităţii Coaliţiei la nivel guvernamental se îndeplineşte de către prim-ministru şi viceprim-miniştri, care vor avea calitatea de avizatori pentru proiectele de acte normative, conform atribuţiilor delegate convenite. Agenda de lucru a şedinţelor de guvern, stabilirea şi prioritizarea politicilor publice guvernamentale vor fi decise de către prim-ministru, prin consultare cu viceprim-miniştrii, în întâlnirea lor săptămânală anterioară şedinţei pregătitoare de guvern organizată de către Secretariatul General al Guvernului.
Art.18. Pentru coordonarea şi punerea în aplicare a deciziilor Coaliţiei la nivel parlamentar se organizează săptămânal cel puţin odată, de regulă luni, şedinţe cu participarea liderilor de grup ai formaţiunilor semnatare din cele două Camere ale Parlamentului.
Art.19. Niciun parlamentar, membru al partidelor şi formaţiunilor politice care fac parte din Coaliţie nu va semna, nu va susţine şi nu va vota o moţiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Nu se va iniţia sau vota un proiect de lege sau amendament care presupune creşteri de cheltuieli, facilităţi, sporuri, angajări, achiziţii fără acordul prealabil al conducerii Coaliţiei.
Art.20. În vederea implementării deciziilor Coaliţiei la nivel parlamentar, liderii de grup se întâlnesc înaintea tuturor şedinţelor de Birou Permanent/Birou Permanent reunit al Camerelor şi ori de câte ori este necesar, la solicitarea unuia dintre lideri, înaintea şedinţelor comisiilor de specialitate ale Parlamentului.
Art.21. Medierea eventualelor dezacorduri de natură parlamentară, precum şi dezbaterea unor puncte de vedere divergente asupra implementării programului de guvernare sau susţinerea unor iniţiative legislative se face în şedinţele de Coaliţie. La şedinţe vor fi invitaţi reprezentanţi desemnaţi de conducerea Coaliţiei să prezinte aceste puncte de vedere.
Art.22. Acordul politic de constituire a Coaliţiei politice este valabil în perioada 2025-2028 şi intră în vigoare la data semnării. Modificările la prezentul Acord se dezbat, negociază şi convin între formaţiunile semnatare, fiind decise prin consens.
Art.23. Încălcarea prevederilor art. 4, art. 5, art. 7, art. 9, art. 12, art. 15 şi art. 17 constituie un motiv de denunţare unilaterală a prezentului Acord.
Prezentul Acord politic a fost semnat astăzi, 23 iunie 2025, la Bucureşti, în cinci exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte semnatară.
Sorin Grindeanu Preşedinte interimar PSD
Ilie Gavril Bolojan preşedinte interimar PNL
Dominic Fritz preşedinte USR
Kelemen Hunor Preşedinte UDMR
Varujan Pambuccian Lider GPMN
AGERPRES
Protocolul de constituire a Coaliţiei de guvernare va fi semnat luni, la ora 10:00, la Senat.
În acest sfârşit de săptămână, PSD, PNL, USR şi UDMR au stabilit propunerile pentru miniştrii din Guvernul Bolojan.
Noul Executiv care va fi condus de Ilie Bolojan va avea cinci vicepremieri, şase miniştri de la PSD, patru – PNL, patru – USR şi doi – UDMR.
Componența integrală a noului Executiv:
– un premier și 5 (cinci) vicepremieri –
* Ilie Bolojan (PNL) – premier
* Marian Neacșu (PSD) – vicepremier
* Tánczos Barna (UDMR) – vicepremier
* Dragoș Anastasiu (consilier prezidențial) – vicepremier pentru reformă
* Dragoș Pîslaru (USR) – ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene
* Bogdan Ivan (PSD) – ministrul Energiei
* Diana Buzoianu (USR) – ministrul Mediului.
PNL – premier + un vicepremier + 3 miniștri
PSD – un vicepremier + 6 miniștri
USR – un vicepremier + 5 miniștri
UDMR – un vicepremier + 2 miniștri
Președinția – un vicepremier
Duminică, premierul desemnat, Ilie Bolojan, a vorbit despre necesitatea de a forma cât mai repede un Guvern care ”să treacă cât mai repede posibil la corectarea deficitelor bugetare, la luarea măsurilor de stabilizare a finanţelor ţării, la reforma statului şi la prioritizarea proiectelor de investiţii”.
‘Suntem în situaţia în care, în urma discuţiilor pe care le-am avut în această perioadă, avem o formă acceptată de protocol de coaliţie, ceea ce înseamnă că sunt îndeplinite condiţiile pentru a presupune că la începutul săptămânii viitoare, cel mai probabil luni, am putea avea o majoritate parlamentară formată din patru partide plus parlamentarii minorităţilor naţionale care să susţină formarea şi votarea unui nou Guvern. (…) PNL este conştient de responsabilitatea sa şi de necesitatea de a forma cât mai repede un Guvern care să treacă cât mai repede posibil la corectarea deficitelor bugetare, la luarea măsurilor de stabilizare a finanţelor ţării, la reforma statului şi la prioritizarea proiectelor de investiţii’, a spus Bolojan, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL.
El a precizat că miniştrii propuşi vor fi audiaţi, luni, în comisiile de specialitate. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Intenţionează să avanseze cât mai mult înaintea consultărilor de mâine de la Palatul Cotroceni, convocate de preşedintele Nicuşor Dan cu toate formaţiunile parlamentare.
Reprezentanţii celor patru partide, care ar putea să formeze o coaliţie guvernamentală, au discutat multe ore şi ieri, la Palatul Victoria, dar nu s-au înţeles chiar de tot. Sunt semnale că Ilie Bolojan va fi primul premier, în rotaţie cu PSD, care ar urma să preia postul în 2027, după formula din legislatura anterioară.
Tot potrivit unor surse apropiate negocierilor, Ilie Bolojan va conduce un guvern cu 16 ministere.
Petruţa Obrejan: Şapte ore au durat discuţiile de la Palatul Victoria dintre liderii partidelor pro-europene, cărora li s-au aluturat şi reprezentanţii minorităţilor naţionale în încercarea de a creiona un guvern funcţional, care să reducă deficitul bugetar şi, totodată, să pună bazele unei administraţii moderne. De altfel, asupra jurilor fiscale există un acord de 75%-80% din partea partidelor, spunea şeful statului, Nicuşor Dan, care s-a arătat optimist, atât în privinţa numirii în această săptămână a noului premier, cât şi a noului cabinet, care, potrivit unor surse politice, va fi format din 16 portofolii şi ar urma să funcţioneze pe principiul rotativei. Social-democraţii ar urma să deţină şapte ministere, liberalii patru, cei de la USR trei, iar UDMR două ministere. Aceleaşi surse politice îl dau ca favorit pentru funcţia de premier pe liderul liberal Ilie Bolojan. După numirea premierului se va intra într-un calendar accelerat, astfel încât luni să aibă loc atât audierea miniştrilor în comisii, acordarea votului de învestitură pentru noul executiv, cât şi depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, pentru ca luni seară noul cabinet să ajungă la Palatul Victoria, încheindu-se astfel interimatul guvernului condus de Cătălin Predoiu. (Rador/ FOTO gov.ro)
Potrivit unor surse politice, la întâlnirea care a avut loc la o vilă de protocol din Bucureşti a participat şi preşedintele interimar Ilie Bolojan. El a primit mandat din partea liberalilor să negocieze formarea viitoarei coaliţii guvernamentale cu partidele pro-europene.
În plus, s-a mai stabilit că PNL va propune în viitorul cabinet nume noi de miniştri care sunt buni profesionişti. (Rador/ FOTO presidency.ro)
Această decizie urmează să fie votată în forurile de conducere ale fiecărui partid, au arătat sursele citate.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a precizat, la sfârşitul săptămânii trecute, că una dintre variantele pentru candidatura la prezidenţiale discutată în cadrul coaliţiei este Crin Antonescu.
Şi liberalii au susţinut că Antonescu ar fi o variantă bună pentru a intra în cursa prezidenţială. Preşedintele PNL Suceava, Gheorghe Flutur, a afirmat că propunerea candidaturii lui Crin Antonescu la Preşedinţia României este una ‘foarte bună’, argumentând că acesta este ‘un pro-european convins’ şi ‘un câştig pentru garantarea drumului pro-occidental’ al ţării. AGERPRES/FOTO Facebook Guvernul României
Nicolae Ciucă: Decizia CCR – fără precedent istoria democratică a României
6 decembrie 2024, 16:55
‘Dragi români, decizia Curţii Constituţionale de a anula primul tur al alegerilor prezidenţiale este fără precedent în istoria democratică a României. Într-un moment atât de important, este esenţial să dăm dovadă de calm, unitate şi maturitate, punând în prim-plan interesul ţării şi apărarea valorilor democratice. Ca fost candidat şi lider al Partidului Naţional Liberal, înţeleg pe deplin importanţa legitimităţii procesului electoral. De aceea, susţin toate eforturile necesare pentru clarificarea oricăror suspiciuni şi pentru garantarea unui scrutin corect, care să reflecte voinţa reală a cetăţenilor’, a scris Ciucă, vineri, pe Facebook.
El a subliniat că situaţia actuală reprezintă un test dificil pentru instituţiile democratice ale ţării.
‘Doar prin dialog deschis, transparenţă şi respectarea statului de drept putem depăşi acest moment şi întări încrederea cetăţenilor în viitorul României. România are nevoie de stabilitate, viziune şi colaborare între toate forţele politice responsabile. În aceste momente de incertitudine, vă îndemn să rămânem uniţi şi să acţionăm cu maturitate şi respect reciproc. Împreună, putem construi un viitor mai bun pentru generaţiile care vin’, a mai scris Nicolae Ciucă.
La Suceava, în schimb, AUR s-a impus cu peste 26% din opțiunile alegătorilor.
Alianța pentru Unirea Românilor se situează pe locul al doilea la Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați, unde a obținut între 17 și 21% din voturi și peste 23 de procente la Neamț.
USR este pe locul 3 în județul Iași, unde a fost votat de 15% dintre alegători, dar și la Bacău, Vaslui și Galați, cu aproape 11 procente.
În județul Botoșani, Partidul Național Liberal este al doilea în preferințele alegătorilor, cu aproape 20% din voturi, și pe locul trei la Suceava, Neamț și Vrancea, unde a obținut între 12 și 16%. În județele Iași, Bacău și Galați, PNL este al patrulea în preferințele electoratului.
Formațiunea S.O.S România se clasează a patra ca număr de voturi în județele Suceava, Botoșani, Vaslui și Neamț.
În preferințele alegătorilor se află și Partidul Oamenilor Tineri, care se regăsește pe locul 5 la Suceava și Botoșani, depășind pragul electoral de 5%.
Potrivit rezultatelor parțiale, ierarhia este aceeași la Camera Deputaților, iar procentajele foarte apropiate de cele de la Senat.
Constantin Mihai cu o sinteză și o distribuire a parlamentarilor în județul Iași: ”La Iași, Partidul Social Democrat obține cel mai bun procent la alegerile parlamentare de acum, dar cel mai slab din ultimii 35 de ani. În Moldova, PSD are cel mai bun procent, în Vaslui depășește 33%, apoi în Botoșani 31% și în Galați 30%. PSD a câștigat și în Vrancea și Bacău, procente care au depășit puțin 27% și Neamț 25%. La la Iași, social-democrații au obținut cel mai slab scor din Moldova puțin peste 22%. Rezultatele din acest moment ne indică faptul că la Camera Deputaților, la Iași, PSD și AUR sunt la egalitate și obțin câte trei voturi. În eșalonul secund PNL și USR câte două voturi, în eșalonul terți Partidul Oamenilor Tineri și SOS câte un deputat, iar la senat PSD, AUR, PNL și USR, acum, sigur câte un loc și, posibil la redistribuire, SOS un candidat. Nominal la Iași, la PSD, Silviu Macovei, se pare, nu mai obține un loc, iar la liberali, Luciana Antoci de la Inspectatul Școlar Județean Iași, inspector-șef, obține o detașare la București doar dacă se retrag persoane din fața ei. La AUR, Silviu Gurlui, fizicianul, a obținut un loc și la USR, Ștefan Tănase și Monica Berescu merg în Capitală. La Partidul Oamenilor Tineri, un candidat pe listă, doar unul, Ancuța Irimia și a reușit. Senatorii de Iași sunt la PSD – Dan Cașcaval, rector al Universității Tehnice din Iași, la USR, Marius Bode a fost prefect, fost director la Aeroport, de la PNL – Petrică Rusu și de la AUR – Claudiu Târziu, vicepreședinte al partidului. Posibil la redistribuiri SOS să obțină un vot în Senat la Iași.”
Prezență scăzută la vot în județele Moldovei!
Bacău, Botoșani, Iași și Vaslui au înregistrat cea mai redusă participare la votul pentru parlamentare în țară. Procesul electoral nu a fost lipsit de incidente.
Constantin Mihai ne spune cum s-a votat în regiunea Moldovei: ”În județele Moldovei, cea mai mare prezență a fost în Vrancea – aproape 46% urmată de județul Suceava aproximativ 45% și Neamț 43%. În Iași, prezența la urne, dezamăgitor de scăzută, doar 41%. Mai puțin ca la Iași a fost doar la Vaslui – 33%. În materie de sesizări, cele mai multe în județul Neamț – 21. Este și una destul de gravă, într-o secție, din componența comisiei era fiul unui candidat. Ca număr, urmează Botoșaniul cu 12 sesizări, apoi Galațiul cu 11 și Iașul cu 10 incidente. La Iași, o situație de nedorit, procese verbale semnate în alb. Deoarece în secția numărul 98 lucrurile se agravau, s-a luat decizia eliberării președintelui și a vicelui din funcții dar după numărarea voturilor și predarea acestora. În județele Suceava și Vaslui s-au constatat cazuri de continuarea campaniei electorale pe platformele sociale, persoane din Republica Moldova care nu aveau cetățenia română, dar doreau să voteze și probleme cu urna mobilă solicitate de persoane care votaseră deja.”
