Şeful statului a precizat că există, deja, mai multe scenarii pe care se vor concentra consultările în perioada următoare.
Nicuşor Dan a reafirmat că România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil şi că există acord pe teme mari: aderarea României la OCDE, programele SAFE şi PNRR, dar şi pe traiectoria fiscală a ţării noastre.
În declaraţia de presă, ocazionată de Ziua Europei, şeful statului a arătat că, pentru România, apartenenţa la Uniunea Europeană a însemnat modernizare şi creşterea nivelului de trai, deşi a admis că diferenţele dintre veniturile mari şi cele mici rămân mai accentuate în ţara noastră decât în alte state europene.
Nicuşor Dan a recunoscut că România a fost de multe ori „slabă” în interiorul Uniunii Europene şi nu a reuşit să-şi apere suficient de coerent obiectivele.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
”Nu am stabilit acea dată, dar este clar că trebuie să mişcăm repede”, a spus Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, într-o conferinţă de presă comună cu preşedinta Maia Sandu.
Ea a adăugat că schimbarea guvernului în diferite ţări deschide o fereastră de oportunitate.
”Iată de ce cred că ar trebui să ne mişcăm cât timp nimeni nu este împotriva Moldovei, pentru că niciodată nu ştii când vine un guvern care ar putea avea, ştiţi, o problemă bilaterală””, a afirmat Kallas. Ea s-a declarat convinsă că regiunea Transnistria nu va deveni un obstacol în calea viitorului european al Republicii Moldova.
De partea sa, Maia Sandu a apreciat că ţara sa a întregistrat progrese în punerea în practică a reformelor şi a reiterat că Republica Moldova este hotărâtă să semneze până în 2028 tratatul de aderare la UE.
Republica Moldova şi-a depus cererea de aderare la UE la 3 martie 2022, iar pe 17 iunie acelaşi an Comisia Europeană şi-a emis avizul privind cererea de aderare la UE.
În 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de ţară candidată şi a invitat Comisia Europeană să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în avizul blocului comunitar european privind cererea de aderare.
În noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de începere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova. În decembrie 2023, liderii statelor UE au decis să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova şi au invitat Consiliul să adopte cadrul de negociere, după finalizarea etapelor relevante prevăzute în raportul Comisiei din 8 noiembrie 2023.
În conformitate cu metodologia de extindere revizuită, Consiliul a aprobat cadrul de negociere la 21 iunie 2024 şi, patru zile mai târziu, Uniunea Europeană a organizat prima conferinţă interguvernamentală cu Republica Moldova pentru a începe negocierile de aderare cu această ţară.
Negocierile de aderare au loc în cadrul conferinţelor interguvernamentale între miniştrii şi ambasadorii statelor membre ale UE şi ai ţării candidate. Negocierile acoperă ansamblul de drepturi comune şi legislaţia comună (‘acquis-ul UE’) şi sunt împărţite în diferite capitole sau grupuri tematice de capitole, care cuprind diferite domenii de politică. Conferinţele de aderare pot fi organizate fie la nivel ministerial, fie la nivel de adjuncţi.
La 25 iunie 2024, UE a organizat prima sa conferinţă de aderare cu Republica Moldova, începând formal negocierile de aderare.
În urma progreselor şi a eforturilor de reformă ale Republicii Moldova, liderii statelor UE au solicitat în mod repetat Consiliului să înregistreze progrese în ceea ce priveşte procesul de aderare, începând cu grupul tematic al elementelor fundamentale, în conformitate cu metodologia de extindere şi cu abordarea bazată pe merit. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Documentul iniţiat de PSD, AUR şi formaţiunea „Pace – Întâi România” a fost adoptat cu un scor covârşitor: 281 de voturi pentru şi doar 4 împotrivă.
Executivul a pierdut astfel sprijinul parlamentului şi devine interimar pentru o perioadă de maximum 45 de zile, cu atribuţii limitate.
Dezbaterile din plenul legislativului au fost tensionate, iniţiatorii moţiunii criticând măsurile luate de guvern, despre care au spus că au dus la recesiune economică şi sărăcie, acuzaţii respinse de premierul acum demis, Ilie Bolojan. El a denunţat ceea ce a numit „ipocrizia” foştilor parteneri de guvernare social-democraţi, care au luat parte la măsurile de reducere a cheltuielilor statului, măsuri care însă – a spus Ilie Bolojan – au generat supărarea baronilor locali. (Rador/ FOTOradioiasi.ro)
Comisarul european pentru piaţa internă, Stéphane Séjourné, va reprezenta Uniunea în seria discuţiilor organizate de secretarul de stat Marco Rubio la Washington, cu mai multe ţări care încearcă să-şi reducă dependenţa faţă de China în aprovizionarea cu materii prime critice.
Uniunea doreşte, în special, să se coordoneze cu SUA pentru a evita o concurenţă agresivă în străinătate, pentru a obţine aceleaşi resurse.
Ministrul afacerilor externe de la Bucureşti, Oana Ţoiu, care se află până vineri într-o vizită de lucru la Washington, va conduce delegaţia României la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, a anunţat MAE. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Într-un interviu acordat Fox Business Network de la Davos, dl Trump a recunoscut, de asemenea, impactul insistenţei sale pentru Groenlanda asupra pieţelor globale şi a spus că nu intenţionează să plătească pentru a achiziţiona insula.
„Detaliile sunt într-adevăr în curs de negociere acum. Dar, în esenţă, este vorba de acces total. Este – nu există sfârşit, nu există limită de timp”, a spus dl Trump în marja Forumului Economic Mondial. „Am observat că piaţa bursieră a crescut foarte substanţial după ce am anunţat-o”, a declarat el pentru programul „Mornings with Maria” de la FBN.
Întrebat despre posibilitatea ca europenii să vândă acţiuni şi obligaţiuni americane, el a adăugat: „Dacă o fac, o fac. Dar dacă s-ar întâmpla asta, ar exista o represalii majore din partea noastră şi avem toate cărţile”. Donald Trump a început să lanseze ideea achiziţionării Groenlandei după ce şi-a preluat noul mandat, anul trecut, dar şi-a intensificat retorica în ultimele săptămâni, ameninţând cu o taxă vamală de 10% opt ţări europene, ceea ce i-a zdruncinat pe investitori. Şi-a continuat presiunile într-un discurs de peste o oră rostit miercuri la Davos, înainte de a se întâlni cu secretarul general al NATO şi de a anunţa planuri privind un nou acord care nu a fost încă definit. Întrebat joi cât este dispus să plătească pentru teritoriul semi-autonom, el a adăugat: „Nu va trebui să plătim nimic altceva decât faptul că vom construi Domul de Aur”. Donald Trump a spus că orice acord va permite „acces total” la Groenlanda, inclusiv pentru armată: „Primim tot ce ne dorim, fără costuri”. (Rador/ FOTO AI)
Rusia a dat însă un prim semnal că, în continuare, nu este dispusă să renunţe la cererile sale, considerate de Ucraina şi de aliaţii europeni ai acesteia drept o capitulare.
Emisarul special al Casei Albe, Steve Witkoff, se va deplasa săptămâna viitoare la Moscova, pentru a discuta despre planul de pace propus de americani, a declarat preşedintele Donald Trump, care a adăugat că este posibil ca ginerele său, Jared Kushner, să-l însoţească pe Witkoff, transmite Reuters. Cei doi au fost implicaţi, de altfel, în redactarea planului de pace şi s-au întâlnit, în Florida, cu emisarul lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev. Bloomberg scrie în ediţia sa de ieri că Witkoff chiar i-ar fi sfătuit pe ruşi cum să îi „vândă” lui Donald Trump planul de pace, despre care numeroşi analişti din presa internaţională, dar şi oficiali occidentali şi politicieni americani, afirmă că, în varianta sa iniţială, conţinea aproape toate pretenţiile Moscovei. Între timp, planul a suferit modificări în urma negocierilor dintre Statele Unite şi Ucraina, iar preşedintele Donald Trump a declarat ieri că mai sunt doar câteva aspecte care trebuie convenite. Donald Trump a adăugat că Rusia a fost de acord să facă unele concesii, dar nu a precizat despre ce este vorba. Totodată, liderul american a anunţat că nu există vreun termen-limită pentru încheierea negocierilor, după ce, anterior, îi dăduse Ucrainei până mâine să accepte planul. În ceea ce priveşte Rusia, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a spus că planul trebuie să respecte „litera şi spiritul” înţelegerii la care Donald Trump şi Vladimir Putin ar fi ajuns în cursul întrevederii pe care au avut-o în Alaska în august. Lavrov a sugerat că, în caz contrar, Moscova ar putea respinge planul de pace.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Invitat la o serie de conferințe ale organizației Alianța, generalul a subliniat că liderul de la Kremlin ar putea folosi viitorul summit cu Donald Trump pentru a obține concesii, nu pentru a pune capăt conflictului.
În contextul tensiunilor dintre Washington, Moscova și Kiev, Breedlove a avertizat că eventualele negocieri de pace trebuie să fie bazate pe unitatea și forța colectivă a NATO.
Întrebat de către colegul nostru, Lucian Bălănuță, dacă prezența militară americană din România și Polonia ar putea fi folosită ca monedă de schimb într-un potențial acord de pace, generalul Breedlove a răspuns că îl îngrijorează mai mult atitudinea actuală a Washingtonului de a pleda pentru mutarea resurselor militare către Pacific.
„ideea ca acest subiect să facă parte dintr-un acord de pace mă îngrijorează mult mai puțin decât atitudinea actuală potrivit căreia trebuie să ne mutăm capacitățile militare în Pacific. De ceva vreme, în America, spunem că ne deplasăm capabilitățile către Pacific, iar acest lucru, în realitate, nu a afectat deloc Rusia. În timpul primului mandat al președintelui Trump, prezența noastră în Europa a crescut, investițiile în facilitățile militare americane din Europa au crescut, iar implicarea noastră în exerciții de amploare, precum Trident Juncture și altele, a crescut. Deci, în pofida tuturor discuțiilor despre o retragere din Europa, noi am crescut. Dar acum suntem, cu adevărat, în situația de a muta o parte din echipamente și capacități din Europa pentru a ne sprijini mai bine eforturile din Pacific.”
Generalul Philip Breedlove a apreciat creșterea cheltuielilor de apărare ale NATO, dar a atras atenția că Europa trebuie să fie pregătită să se susțină singură dacă Statele Unite reduc implicarea.
Declarațiile generalului au fost făcute într-o discuție online moderată de jurnalistul și omul de media John Florescu, în cadrul seriei „Alianta Conversations”, eveniment dedicat analizei relațiilor transatlantice și securității europene.
În cursul zilei de ieri au avut loc consultările preşedintelui Nicuşor Dan cu liderii partidelor şi formaţiilor reprezentate în parlament în vederea desemnării unui premier. Nominalizarea încă nu a fost făcută.
Despre concluziile întâlnirilor de la Palatul Cotroceni, Andrei Şerban: Primul partid cu care preşedintele Nicuşor Dan a avut consultări a fost PSD. Social-democraţii au venit cu trei propuneri pentru scăderea deficitului bugetar, reducerea cheltuielor, prioritizarea investiţiilor şi venituri suplimentare la buget.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu: Pe ceea ce s-a discutat în aceste săptămâni, măsuri economice şi acordul politic, în acest moment lucrurile par să intre într-o direcţie corectă, constructivă, dar asta vor hotărî membrii noştri de partid mâine când vom prezenta toate aceste lucruri, aşa cum s-a discutat până astăzi.
Discuţia cu delegaţia PNL a durat mai mult decât a fost programat, iar, la sfârşitul ei, liderii liberali nu au făcut declaraţii. După consultări, USR a spus că este gata să-şi asume o parte din responsabilitatea guvernării pentru a face din România o ţară puternică.
Preşedintele partidului, Dominic Fritz:Din punctul nostru de vedere, discuţiile arată un fundament promiţător pentru reforme. USR crede că, în primul rând, trebuie tăieri de cheltuieli. În al doilea rând, trebuie să eşalonăm anumite investiţii şi abia atunci putem să şi creştem din venituri.
UDMR a spus că nu este mulţumită că în viitorul executiv va deţine Ministerele Dezvoltării şi Culturii şi a cerut viitorilor parteneri să găsească o formulă în care Uniunea să aibă un cuvânt de spus în politica guvernamentală.
Liderul Kelemen Hunor:Într-un astfel de Guvern, când cu toţii ne asumăm responsabilitatea guvernării, fiecare trebuie să se simtă cât de cât confortabil.
Reprezentanţii Partidului Oamenilor Tineri au pus trei condiţii pentru a vota viitorul program de guvernare: taxele să nu crească, să fie impozitate corect companiile mari şi să fie reduse cheltuielele bugetare.
Preşedinta Anamaria Gavrilă: Creşterea de taxe înseamnă să îţi sabotezi singur economia. Suntem de acord, însă, să se lărgească baza de impozitare, să găsească alte surse de venit.
La consultările de la Palatul Cotroceni au refuzat să vină conducerile AUR şi SOS România, iar preşedintele Nicuşor Dan a încheiat seria de întâlniri cu reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale din Parlament. (Rador/ FOTO gov.ro)
Intenţionează să avanseze cât mai mult înaintea consultărilor de mâine de la Palatul Cotroceni, convocate de preşedintele Nicuşor Dan cu toate formaţiunile parlamentare.
Reprezentanţii celor patru partide, care ar putea să formeze o coaliţie guvernamentală, au discutat multe ore şi ieri, la Palatul Victoria, dar nu s-au înţeles chiar de tot. Sunt semnale că Ilie Bolojan va fi primul premier, în rotaţie cu PSD, care ar urma să preia postul în 2027, după formula din legislatura anterioară.
Tot potrivit unor surse apropiate negocierilor, Ilie Bolojan va conduce un guvern cu 16 ministere.
Petruţa Obrejan: Şapte ore au durat discuţiile de la Palatul Victoria dintre liderii partidelor pro-europene, cărora li s-au aluturat şi reprezentanţii minorităţilor naţionale în încercarea de a creiona un guvern funcţional, care să reducă deficitul bugetar şi, totodată, să pună bazele unei administraţii moderne. De altfel, asupra jurilor fiscale există un acord de 75%-80% din partea partidelor, spunea şeful statului, Nicuşor Dan, care s-a arătat optimist, atât în privinţa numirii în această săptămână a noului premier, cât şi a noului cabinet, care, potrivit unor surse politice, va fi format din 16 portofolii şi ar urma să funcţioneze pe principiul rotativei. Social-democraţii ar urma să deţină şapte ministere, liberalii patru, cei de la USR trei, iar UDMR două ministere. Aceleaşi surse politice îl dau ca favorit pentru funcţia de premier pe liderul liberal Ilie Bolojan. După numirea premierului se va intra într-un calendar accelerat, astfel încât luni să aibă loc atât audierea miniştrilor în comisii, acordarea votului de învestitură pentru noul executiv, cât şi depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, pentru ca luni seară noul cabinet să ajungă la Palatul Victoria, încheindu-se astfel interimatul guvernului condus de Cătălin Predoiu. (Rador/ FOTO gov.ro)
Premierul australian Anthony Albanese a afirmat că acesta ar oferi un cadru pentru cooperarea între industriile de apărare.
După întâlnirea cu liderii G7 la summitul din Canada, premierul Albanese a recunoscut că, pe fondul incertitudinii globale, conlucrarea pentru menţinerea păcii, securităţii şi prosperitatea la nivel global este o responsabilitate colectivă. Deşi acest acord nu are ca scop să înlăture alte acorduri, cum ar fi Pactul pentru securitate AUKUS, între Marea Britanie, SUA şi Australia, ştirea de săptămâna trecută, potrivit căreia Donald Trump ar dori să reevalueze acest acord, a determinat Australia să dorească să aibă acorduri cu alte părţi ale lumii. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat într-o intervenţie televizată că partidele implicate în formarea noului guvern nu au reuşit până acum să formuleze o propunere comună de premier.
Liderul Uniunii a estimat totuşi că se va ajunge curând la o soluţie, iar şeful statului va face nominalizarea.
Kelemen Hunor:Până acum s-a discutat foarte mult pe programul fiscal şi de măsurile care trebuie luate imediat după ce va fi învestit noul guvern. Am discutat şi politic ce ar trebui să facem, cum ar trebui să funcţioneze această coaliţie, dar nu am reuşit să depăşim acea fază cine va fi propunerea coaliţiei pentru funcţia de prim-ministru, fiindcă trebuie să vii cu o propunere când te invită preşedintele la Cotroceni, la consultări. Au fost discuţii cu rotativa, fără rotativă, cu tehnocrat, fără tehnocrat, cine să înceapă dacă e rotativă, cine să fie al doilea. Deci, din acest punct de vedere, într-adevăr au fost epuizate toate posibilităţile politice. Eu cred că în această săptămână vom avea o nominalizare şi atunci la începutul săptămânii viitoare putem să mergem în Parlament.
Surse politice susţin că preşedintele Nicuşor Dan intenţionează să convoace mâine, la Palatul Cotroceni, consultările oficiale cu partidele politice şi să desemneze şi premierul. (Rador/ FOTO gov.ro)
După discuţia de ieri cu şeful statului, sindicaliştii s-au declarat de acord cu acele soluţii care aduc un echilibru fiscal şi protejează lucrătorii, dar au respins tăierile de salarii şi concedierile în masă.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat că până vineri trebuie să se încheie analiza pe măsurile fiscale, urmând ca un Guvern cu puteri depline să fie învestit până pe 30 iunie.
De altfel, surse politice susţin că preşedintele Nicuşor Dan vrea să convoace mâine consultările oficiale cu partidele politice şi să desemneze şi premierul. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Potrivit unor surse oficiale, astfel de întâlniri vor avea loc zilnic, inclusiv cu echipele tehnice de negociere.
Există o presiune legată de termenul pentru prezentarea, la Bruxelles, a unei noi strategii a României de reducere a deficitului bugetar. De asemenea, săptămâna viitoare se termină şi interimatul executivului condus de Cătălin Predoiu şi discuţiile pentru instalarea unui nou guvern ar trebui urgentate.
Au fost reluate şi discuţiile dintre PSD, PNL, USR şi UDMR la Palatul Victoria.
Alina Stănuţă urmăreşte negocierile şi are detalii: Liderii celor patru partide pro-europene discută la această oră, la Palatul Victoria, pentru a ajunge la o poziţie comună privind măsurile care ar trebui luate pentru reducerea deficitului bugetar, deşi există aspecte asupra cărora s-a căzut de acord, precum nevoia de reducere a cheltuielilor bugetare, menţinerea investiţiilor mari sau necesitatea modificării unor taxe, soluţiile diferă de la un partid la altul. Astfel, PSD propune un impozit progresiv şi taxă de solidaritate pentru veniturile mai mari de 12.000 de lei, dar USR şi UDMR nu sunt de acord cu taxa de solidaritate. UDMR vrea păstrarea investiţiilor care deja au fost bugetate anul acesta. La rândul lor, PSD şi PNL se opun măririi TVA sau cel mult doar în anumite domenii şi însoţite de compensaţii în alte domenii, în timp ce USR propune reducerea cheltuielilor bugetare şi nicio taxă să nu crească. Preşedintele Nicuşor Dan îi aşteaptă în această după-amiază pe liderii partidelor pro-europene la Palatul Cotroceni şi apreciază că, totuşi, s-au făcut progrese, iar cele patru partide sunt destul de aproape de varianta finală a pachetului de măsuri de redresare bugetară. Dacă se va ajunge la consens pe măsurile fiscale ar trebui ca imediat să înceapă negocierile politice. Seful statului Nicuşor Dan nu excludea posibilitatea ca până la finalul acestei săptămâni să fie anunţat numele viitorului premier, dar acest termen nu este o certitudine. (Rador/ FOTO Răzvan Stancu/RRA)
‘Indiferent de decizia finală, PSD va fi responsabil şi va susţine instalarea unui guvern funcţional care să asigure conducerea României. Referitor la susţinerea politică a unui viitor guvern, în cadrul unei coaliţii de guvernare sau de pe băncile opoziţiei, PSD face mai multe precizări. PSD nu va accepta sub nicio formă tăierea investiţiilor în infrastructură, în economie şi pentru programele de dezvoltare a comunităţilor locale care vizează drumuri, şcoli, unităţi medicale, alimentări cu apă şi canalizare. Tăierea acestor investiţii înseamnă perpetuarea şi adâncirea decalajelor dintre comunităţile locale, iar PSD nu poate accepta acest lucru. De asemenea, PSD se va opune categoric suspendării, blocării sau subfinanţării proiectelor pentru construcţia de drumuri de mare viteză aflate deja în diverse faze de licitaţie, proiectare sau execuţie’, se arată într-un comunicat de presă remis AGERPRES de PSD.
Social-democraţii mai spun că nu vor susţine nicio măsură care are efect diminuarea puterii de cumpărare a pensionarilor şi a salariaţilor cu venituri mici şi medii. În acest sens, PSD exclude categoric orice creştere privind taxarea muncii sau a pensiilor din sistemul public.
‘PSD se va opune cu fermitate oricărui demers care ar determina implicarea României în orice tip de acţiune militară desfăşurată în afara cadrului NATO sau în afara apărării teritoriului naţional. Totodată, PSD subliniază că orice dialog politic sincer trebuie să pornească de la recunoaşterea realizărilor incontestabile ale guvernării din ultimii trei ani. În această perioadă au avut loc: cele mai mari investiţii din istoria României, cele mai mari creşteri de venituri ale populaţiei şi cea mai amplă dezvoltare a infrastructurii de transport din ţara noastră. Negarea acestor evidenţe, în încercarea de a contura imaginea unei guvernări dezastruoase, cu scopul culpabilizării PSD pentru măsurile impopulare dintr-o viitoare guvernare, contravine ideii de dialog politic constructiv, în interesul României’, se menţionează în comunicat. AGERPRES/FOTO Radio Iași
Se ştie deja că propunerea liberalilor de premier este actualul preşedinte interimar al ţării, Ilie Bolojan, preferat şi de preşedintele ales, Nicuşor Dan. Dar discuţiile, deocamdată informale, pentru alcătuirea unei viitoare majorităţi parlamentare se anunţă dificile. Fără PSD, o eventuală alianţă PNL-USR-UDMR nu poate avea majoritate, cu doar 163 de parlamentari, iar reformele şi măsurile de redresare financiară a ţării ar fi greu de trecut în legisaltiv.
Costin Grigore explică: Atenţia s-a întors ieri din nou către PSD, partidul cu cea mai mare reprezentare în Parlament, considerat cheia pentru o viitoare guvernare stabilă, în măsură să ia decizii poate nepopulare pentru a aduce situaţia financiară a ţării sub control. Însă social-democraţii nu au luat încă o decizie la Consilul Politic Naţional, la care Marcel Ciolacu a fost înlocuit cu Sorin Grindeanu la conducerea interimară a partidului. Am primit un mandat deschis de negociere, dar opinia majoritară în PSD ar fi trecerea pentru o perioadă în opoziţie, a spus noul lider social-democrat la finalul şedinţei. Celelalte formaţiuni care l-au susţinut pe Nicuşor Dan în campania electorală pentru turul 2 au tranismis că şi-i doresc pe social-democraţi alături pentru stabilitatea guvernării. Într-o perioadă economică şi financiară dificilă, USR se aşteaptă ca social-democraţii să facă parte dintr-o coaliţie care va încerca să găsească soluţii, spune preşedintele interimar al formaţiunii, Dominic Fritz. UDMR se pronunţă de asemenea pentru un guvern cu susţinere solidă în Parlament. Varianta cu PSD care să susţină din opoziţie guvernarea nu este considerată o soluţie care să funcţioneze pe termen mediu sau lung. Obţinerea unei majorităţi parlamentare pentru viitorul executiv este prioritară şi pentru liberali. Urmează să-şi stabilească astăzi o strategie de negociere, la o reuniune extinsă a conducerii partidului. Iar reprezentanţii AUR au transmis că partidul va rămâne în opoziţie şi nu vor nici măcar să răspundă invitaţiei preşedintelui de a participa la viitoare consultări.
Între timp, preşedintele ales, Nicuşor Dan, continuă întâlnirile pentru pentru evaluarea situaţiei bugetare a ţării. Va discuta astăzi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri despre soluţiile cele mai potrivite de redresare a situaţiei economice, agravate de deficitul bugetar în creştere. Tema a fost analizată ieri de preşedintele ales şi cu responsabili de la Ministerul de Finanţe, iar Nicuşor Dan a transmis aseară că românii nu trebuie să-şi facă griji pentru că banii pentru pensii şi salarii sunt asiguraţi. (Rador/ FOTO gov.ro)
(AUDIO) Politologul Lucian Dîrdală: „Rămâne de văzut dacă în noua guvernare forțele pro-europene își vor asuma un rol activ sau vor alege, din nou, confortul neutralității”
În declarațiile făcute duminică noapte, imediat după anunțarea rezultatelor, Nicușor Dan a precizat că începe astăzi negocierile informale cu partidele pro-europene – PSD, PNL, UDMR și USR.
El a subliniat că România are nevoie de un executiv cu susținere solidă și dispus să facă reforme. Componența viitorului cabinet urmează să fie conturată în perioada următoare, în funcție de rezultatul negocierilor dintre partide.
Într-un comentariu oferit pentru postul nostru de radio, politologul Lucian Dîrdală a precizat că rămâne de văzut dacă forțele pro-europene vor reuși să își asume un rol activ în procesul de guvernare sau vor alege, din nou, confortul neutralității.
Lucian Dîrdală: O majoritate politică nu se creează doar așa, la nivel de persoană. Trebuie să se creeze și în jurul unui program. Dacă un asemenea program, pe care îl va susține Nicușor Dan, va avea succes, atunci vom asista, probabil, la formarea unui guvern stabil, care se va confrunta cu o opoziție în esență din zona naționalistă și politica reintră în cadrele ei uzuale. Dar pot fi și alte variante, pot fi variante în care forțele politice, hai să le numim pro-europene, ezită să-și asume responsabilități și vom constata că situația se îndreaptă din nou spre stilul obișnuit românesc în care nu se vor putea face reforme de substanță. Pentru că așa, tăieri de cheltuieli, poți să faci, dar reforme de substanță, fără sprijin politic, nu se pot face.
Întrevederea trilaterală este programată pentru ora 10:45.
Delegaţiile din Turcia, Statele Unite şi Ucraina au ajuns la biroul preşedintelui turc de la Palatul Dolmabahce din Istanbul, unde întâlnirea trilaterală este aşteptată să debuteze la ora locală 10:45 (aceeaşi ora ca şi la Moscova), a anunţat un corespondent al Agenţiei de presă TASS.
Ulterior, la Palatul Dolmabahce va avea loc o întâlnire trilaterală între Rusia, Ucraina şi Turcia.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Poziţii exprimate de părţile ucraineană, americană şi rusă înainte de convorbirile care vor avea loc la Riad, în Arabia Saudită
Publicat de Gabriela Rotaru,
9 martie 2025, 06:01 / actualizat: 9 martie 2025, 7:10
Se pregătesc primele convorbiri cu reprezentanţi americani, care vor avea loc marţi la Riad, în Arabia Saudită.
Convorbirile de marţi au devenit posibile după ce preşedintele Zelenski i-a trimis o scrisoare liderului american în care a încercat să repare eşecul convorbirilor de la Casa Albă, asigurând-l pe acesta că Ucraina este pregătită să se aşeze la masa negocierilor cât mai curând posibil, „sub conducerea puternică a preşedintelui Tump”, şi să semneze şi acordul privind exploatarea mineralelor rare ucrainiene.
Scrisoarea a fost bine primită la Washington, iar secretarul de stat american, Marco Rubio, i-a spus ieri omologului ucrainean că preşedintele Trump este determinat să pună capăt cât mai repede posibil conflictului.
Zelenski a propus chiar un armistiţiu în aer şi pe mare, care să permită lansarea negocierilor.
Rusia, pe de altă parte, a salutat suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina, pe care a catalogat-o drept cea mai bună contribuţie pentru obţinerea păcii, Kremlinul declarând luni că Volodimir Zelenski trebuie forţat să facă pace.
Potrivit Bloomberg, Rusia şi-a exprimat disponibilitatea de a lua în considerare un armistiţiu pe termen scurt, cu condiţia să existe progrese către un acord final de pace.
Amintim că principalele revendicări ale Moscovei sunt păstrarea celor cinci regiuni ucrainiene pe care le controlează, inclusiv peninsula Crimeea şi asigurarea că Ucraina nu va intra niciodată în NATO. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
