Propunerile făcute de partenerii sociali vor fi luate în calcul la definitivarea acestor proiecte care vizează reforma administrativă şi relansarea economică.
Măsurile de relansare, de susţinere a sectoarelor strategice, dar şi de încurajare a exporturilor au fost apreciate de reprezentanţii patronatelor care au insistat, în cadrul discuţiilor de la Palatul Victoria, pe reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, pe debirocratizare, dar şi pentru dezvoltarea IMM-urilor, a proiectelor din zona de energie şi infrastructură digitală.
Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Concordia:Am încercat să propunem măsuri care aduc rezultate şi fără neapărat costuri mari pentru implementare. Dacă vorbim însă de principii, nu se poate discuta despre relansare economică fără să discuţi în principal despre responsabilitate fiscal-bugetară. Din punctul nostru de vedere, sunt multe industrii care simt în clipa de faţă mugurii unei crize, care nu este o criză cum a fost cea din 2009 importată, este o crize legată de cheltuirea nejudicioasă a banului public.
Pe lângă planul de relansare economică, s-a discutat şi despre reforma administraţiei. Aici, reprezentanţii sindicatelor au criticat măsurile de reducere a cheltuielilor de personal, spunând că sistemul administraţiei publice este în prezent subdimensionat, iar media de vârsta angajaţilor este ridicată.
Dumitru Costin, liderul BNS: Am apreciat lucrurile pe care ministrul Attila Cseke le-a preluat deja. Proiectul de lege este ăla vechi de anul trecut, dar pe care s-au produs foarte multe alte mutaţii. Altele, pentru care insistăm, au fost alăturate.
Atât premierul Ilie Bolojan, cât şi ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, au precizat că propunerile făcute vor fi analizate şi, pe baza argumentelor, vor fi luate în calcul la definitivarea celor două pachete de măsuri.
Pachetul de legi urmează să fie adoptat de guvern săptămână viitoare, după care o să fie promovat prin angajarea răspundării în parlament. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
#InfoEconomic: Marius Alexa, om de afaceri: „firul roșu al măsurilor fiscale este acela de a închide portițele prin care se dau anumite tunuri financiare; este o strângere a curelei în sensul de a face din ce în ce mai dificile manifestările comportamentul neetic al celor care încearcă să se îmbogățească prin evaziunea fiscală de dimensiuni mari”
Cu aceste repere pe fundal, la #Infoeconomic, Horia Daraban l-a avut invitat pe domnul Marius Alexa, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, om de afaceri și promotor al inițiativei antreprenoriale locale și regionale.
În unul din răspunsurile sale, interlocutorul a subliniat că măsurile adoptate au menirea să combată evaziunea fiscală, care, în opinia sa, are trei mari forme: „cea a unor companii care își mută profiturile în altă parte; este evaziunea aceasta a importatorilor și a celor care trec TVA-ul și alte sume dintr-o companie în alta până se pierd; și este mica evaziune a micilor comercianți care, să spunem, ar trebui să fie de multe ori privită ca o formă de subzistență pentru unele medii sociale. Ele ar trebui tratate separat și cred că guvernul, cumva, s-a concentrat pe primele două categorii în acest pachet cu speranța că aceste scurgeri de încasare a TVA-ului vor fi stopate.”
Horia Daraban: E clar, România nu are o problemă economică, ci una legată de modul în care sunt cheltuiți banii publici. Domnule Alexa, prin măsurile adoptate, ne întoarcem pe drumul cel bun, din deriva în care ne aflăm acum?
Marius Alexa: Problema redistribuirii veniturilor statului într-o societate este o poveste veche, de secole, de când statele s-au dezvoltat. Și întotdeauna există perioade de ajustare, perioade de dezvoltare, perioade de restrângere. Cu alte cuvinte, nu este nimic nou sub soare și ce se întâmplă acum în România este doar o ajustare mai forțată, după ani întregi în care cheltuielile bugetare și chiar fiscalitatea au fost cumva în direcții diferite, nearmonizate. Și aceste dezechilibre sunt, iată, astăzi forțate a fi diminuate prin măsuri legislative destul de dure, să spunem așa, destul de multe, dar toate aceste lucruri le putem vedea ca fiind, de fapt, sub forma unei reforme mai mari a administrației și a, să spunem, a economiei care poate fi, să spunem, dirijate de către guvern.
Horia Daraban: Deci această sumă de măsuri nu este doar o modalitate de a strânge mai mulți bani la buget.
Marius Alexa: Scopul nu este să strângem bani la buget, scopul este să oferim servicii publice cât mai bune și, într-adevăr, trebuie să recunoaștem că avem un deficit foarte mare și România se împrumută pentru a susține actualele cheltuieli. Cu alte cuvinte, pentru a diminua acest deficit, e nevoie de strângerea mai multor venituri la buget, dar, de asemenea, și de reducerea cheltuielilor. Cu alte cuvinte, nu trebuie să ne bazăm doar pe faptul că vom pune biruri mai multe, ci că vom trebui să optimizăm cheltuielile.
Și cred că aceste două pachete fiscale reprezintă doar un început și așa sperăm noi, antreprenorii, că este doar un început, pentru că vor urma alte măsuri care vor duce la reorganizări și reformări a cheltuielilor publice.
Horia Daraban: Spuneam de măsuri în introducere și am oferit câteva repere. De la tribuna Parlamentului, premierul Ilie Bolojan a făcut cunoscute mai multe decizii. În acest sens, vă propun să ascultăm un fragment ce conține trimiteri inclusiv la „firmele fantomă”.
Ilie Bolojan: Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecți sunt respectați. Este scandalos că există zeci de firme cu sediul social în același apartament, care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare.
Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări, garanții reale și termene clare în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp. Introducem măsuri de disciplină financiară și prevenirea abuzurilor.
Firmele care nu au cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive. Firmele nou înființate vor fi obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile. Toți comercianții vor fi obligați să accepte și plata cu cardul.
Horia Daraban: În această cheie a declarațiilor de la tribuna Parlamentului, o primă observație sunt măsurile amintite, răspunsuri la breșe în combaterea, dau un exemplu, a invaziunii?
Marius Alexa: Aceste măsuri nu sunt foarte surprinzătoare. Pe de o parte, ele asanează tot acest ecosistem în care sunt foarte multe companii inactive. Și probabil că Ministerul de Finanțe a decis aceste măsuri deoarece controlarea acestor companii este foarte dificilă.
Aceste companii mai lasă datorii în urmă, lasă atât datorii la stat, datorii către alte companii în mediul privat. Și cumva, până la un punct, înțelegem.
Pe de altă parte, eu sunt sceptic că vor fi adunate sume consistente din închiderea unor companii fantomă, pentru că și banii sunt fantomă. Deci, nu există, de fapt, o colectare. Pe de altă parte, e un efect pozitiv al acestor măsuri, în sensul că verificarea pe viitor a companiilor ar trebui să fie mai ușoară, nu doar de către ANF, ci de către partenerii de afaceri.
Și toți ne dorim să avem în jurul nostru companii fiabile, cu mai mare credibilitate.
Iar aceste măsuri cu plata cu cardul sunt de bun simț peste tot în lume. Și, ca să vă spun, în Asia, de exemplu, sau am fost acum în Brazilia, până și cei mai mici comercianți sunt fiscalizați, se poate plăti cu cardul, și totul este un lucru absolut normal spre beneficiul tuturor.
Horia Daraban: Pachetul fiscal face referire și la multinaționale, generic, acest termen. Vă invit să ascultăm o altă parte din discursul premierului Bolojan, în plenul Parlamentului, în care se regăsesc astfel de trimiteri.
Ilie Bolojan: Introducem noi reguli de integritate pentru inspectori ANF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și, în controale, vor purta bodycam-uri. Pentru prima dată, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă electronică.
Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii. Pentru cheltuielile prin care companiile multinaționale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță, stabilim un plafon de 1% din total, peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile. Scopul este monitorizarea cheltuielilor sensibile și oprirea transferului de profit neimpozitat.
Cele câteva miliarde care vor fi încasate în plus la buget vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități. Toate aceste măsuri de reformă fiscală ne vor ajuta să punem ordine în finanțe, să avem reguli mai corecte și mai echitabile.
Horia Daraban: Până la urmă, ce ați pune pe primul loc? Pentru că s-a făcut referire la inspectorii ANAF, bună funcționare a instituției publice sau o mai bună taxare a firmelor private, a mediului privat?
Marius Alexa: Noi, cei de mediul privat, suntem îngrijorați și, cumva, nemulțumiți de faptul că sunt foarte multe abuzuri din partea ANAF și aceste teste de integritate credem că sunt binevenite. Pe de altă parte, mi se pare că firul roșu al Guvernului este acesta: se caută să se închidă portițele prin care se dau anumite tunuri financiare, în care companii fac, de exemplu, importuri, se încarcă cu datoriile la TVA, după care, dispar proprietarii, dispar societățile și, practic, nu mai pot fi recuperați acești bani. Cred, cumva, că este o strângere a curelei, în sensul de a face din ce în ce mai dificilă manifestarea comportamentului neetic al foarte multor actori, care încearcă să se îmbogățească prin evaziunea fiscală de dimensiuni mari.
Ceea ce vreau să spune este că există mai multe tipuri de evaziune: a unor companii care își mută profiturile în altă parte și sunt aceste măsuri de îngreunare a transferurilor, ceea ce nu va putea fi oprit niciodată, dar va fi cel puțin îngreunat; este evaziunea aceasta a importatorilor și a celor care trec TVA-ul și alte sume dintr-o companie în alta până se pierd și este mica evaziune a micilor comercianți care, să spunem, ar trebui să fie de multe ori privită ca o formă de subzistență pentru unele medii sociale. Ele ar trebui tratate separat și cred că guvernul, cumva, s-a concentrat pe primele două categorii în acest pachet cu speranța că aceste scurgeri de încasare a TVA-ului vor fi stopate.
Horia Daraban: Pachetul fiscal la care facem vorbire include și păstrarea sau menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifre de afaceri peste 50 de milioane de euro. Mă uitam pe fluxurile de știri care acopereau ședința din plenul Parlamentului și erau și note critice în ideea că reprezentanți ai mediului antreprenorial spuneau că astfel se ajunge ca un produs să fie taxat de mai multe ori de la producător la distribuitor și de la distribuitor la magazinul de desfacere și așa mai departe.
Marius Alexa: Impozitul pe cifră de afaceri este foarte simplu de executat și de implementat de către stat. Pe de altă parte, este o taxă care nu are o justificare economică cu privire la eficacitate, la profitabilitate. Sunt sectoare care au cifre de afaceri mari dar cu marje mici, cum ar fi de exemplu comerțul en detail sau marje mari cu cifre de afaceri mai mici, cum ar fi consultanța de afaceri.
În această primă categorie, cred că vor veni cât de curând, probabil, mai multe norme de aplicare în care vor fi comparate niște norme rate ale profitului comparativ cu cifra de afaceri și, în funcție de varianta cea mai potrivită pentru companie sau pentru fisc, vor fi aplicate una sau alta dintre variante. Revin cu această idee, toate sunt gândite pentru o optimizare, să spunem, o optimizare fiscală lărgită, pentru că nu toate aceste deturnări de taxe sunt ilegale și acum va fi și mai greu și va fi chiar ilegal să faci anumite optimizări fiscale în țară sau în străinătate.
Ce cred eu că ar mai trebui adăugat sunt pedepsele pentru cei care sunt în culpă. Anumite legi care spun că dacă ești prins să dai bani înapoi nu mai pățești nimic este doar o încurajare pentru cei care vor să facă, să spunem, ilegalități în domeniu fiscal.
Horia Daraban: Referitor la ceea ce s-a prezentat în Parlament, există pericolul relocării unor afaceri care ființează acum în România și care să se retragă în alte țări? Dacă e să facem referire la taxele de administrare și consultație cu un plafon de 1%, impozitul minim pe cifra de afaceri…
Marius Alexa: Noi trebuie să ne uităm la țările din jur, să vedem cât au impozit pe cifra de afaceri. Să ne uităm la Bulgaria, de exemplu, la Ungaria. De ce companiile ar alege România.
Pe de altă parte, sunt investiții care nu pleacă așa ușor, o dată făcute; și în ultimii 20 de ani, foarte multe investiții s-au făcut în România. Toate aceste companii vor trebui să se ajusteze și, în general, sunt mai mulți factori care influențează, să spunem, decizia unui investitor de a-și muta o fabrică sau nu. Unul dintre principale lucruri luate în considerare este reprezentat de nivelul salariilor, care, în România, au crescut foarte mult în ultimii ani.
Sunt foarte multe lucruri anunțate de Guvernul Bolojan care sunt de bun simț, cum ar fi, de exemplu, taxele pe proprietate, care sunt extrem, extrem de mici, simbolice. Gândiți-vă un pic că taxele de 100 de euro pe an pentru o casă foarte mare este nesemnificativ. Nu putem avea bani pentru drumuri, pentru iluminat, pentru servicii publice de calitate.
De aceea foarte multe guverne au trebuit să finanțeze administrații publice locale, pentru că nu erau suficient bani. Dar asta, probabil, va fi în următorul calup când va trebui Guvernul să abordeze și reforma administrației publice locale, unde, probabil, va fi cu mult mai multe strigături și nemulțumiri, pentru că, acum, să spunem, mai multe taxe pentru antreprenori este cumva mai ușor de introdus. Antreprenorii nu prea fac grevî, antreprenorii nu prea sunt uniți, nu sunt un corp social foarte omogen.
Dar greul, cred că, de abia, de acum va veni. Aș mai spune că mai sunt totuși niște oportunități care se pierd, anume, aceste ajustări fiscale trebuie cumva gândite în funcție de ce ne dorim pe termen lung. Dau un exemplu, ne dorim ca România să devină o zonă în care să atragem afaceri crypto? Da sau nu? Dacă mărim impozitele pe operațiunile acestea, avem niște consecințe. De asemenea, dorim ca mai mulți dintre români să investească la bursă, nu doar pentru fonduri de investiții obligatorii sau nu?
Iarăși, e foarte important că, dacă vrem să avem o piață financiară și o capitalizare a economiei românești, e nevoie de niște stimulente. Eu nu cred că din impozitele, pe exemplu, pe câștigurile la bursă, se vor obține foarte mulți bani, dar vor fi foarte mulți descurajați. Mai ales că nu este foarte clar, în acest moment, dacă pierderile la bursă, că sunt și pierderi, se deduc din aceste câștiguri potențiale.
Cu alte cuvinte, e bine să gândim pe termen scurt și să ajustăm cheltuielile și veniturile bugetare. Dar, pe de altă parte, mai important poate este să știm care e strategia generală, încotro ducem, ce vrem să stimulăm, așa cum poate acum foarte mulți ani, s-au luat niște măsuri de stimulare industria IT și au fost măsuri foarte bune, care au adus foarte multă prosperitate în România.
Dar, în continuare, mai sunt sectoare, mai sunt zone care trebuie stimulate și cred că pachetele fiscale 1 și 2 sunt doar un început, sper, dintr-o ajustare și reformă mai ample.
Horia Daraban: Apropo de strategie la nivel național, pe termen mediu și lung, și mă întorc la ceea ce s-a votat în Parlament, au fost aprobate și unele amendamente privind simplificarea modului specific în care sunt finanțate start-up-urile de tehnologie. Pentru a crește, ele primesc finanțări succesive de la fonduri și de la primii investitori, sub formă de împrumuturi convertibile, un instrument esențial folosit peste tot în lume pentru flexibilitatea lui. Ar putea planul acesta al start-up-urilor și finanțărilor să reprezintă o strategie la nivel național pentru România? Și dacă, da, la ora actuală, țara noastră este un teren propice pentru apariția și dezvoltarea lor?
Marius Alexa: În România, este un teren propice, în sensul că avem foarte mult talent, avem oameni creativi, cu inițiativă, oameni conectați la tehnologie, dar, din păcate, în România nu poți crește unicornii cum ne dorim, să avem companii mari, pornite dintr-un start-up global. În acest moment, start-up-urile în România pleacă în străinătate pentru a obține finanțări, pentru a se încorpora, a face vehicule în străinătate. Încercările anterioare, cum ar fi legea Business Angels, nu au dat rezultate, nu s-au dovedit a fi foarte funcționale. Cu alte cuvinte, acest mic anunț, o schimbare legislativă, este poate una din cele mai pozitive, care arată, cumva, că sunt oameni în guvern care își dau seama că e nevoie de a crea și mecanismele de finanțare și capitalizare a start-up-urilor, care, de fapt, sunt inițiative cu mare potențial de a crește în viitor și de a crea mai multă bogăție în țară.
Horia Daraban: Ca o concluzie a acestui tablou pe care l-am creionat prin răspunsurile oferite de dumneavoastră, este această reformă fiscală suficient de predictibilă pentru a oferi stabilitatea în mediul antreprenorial din România?
Marius Alexa: Din punctul meu de vedere, nimic nu e surprinzător în ce s-a anunțat, dar aș spune faptul că, poate, acest pachet a fost împărțit în 5-6 bucăți tocmai pentru a evita problemele de contestare la Curtea Constituțională. Și vedem cât de dificil este în România să faci o ajustare, „fine tuning”, foarte fină, pe categorii, pe industrie. De aceea, de multe ori, exagerăm cu delăsarea și, să spunem, relaxarea fiscală și, uneori, luăm măsuri excesive pentru a corecta aceste lucruri.
Este dificil să păstrezi un echilibru și o atitudine echilibrată în finanțele publice, dar și România este un stat în care totul este nou din punctul meu de vedere. Piața financiară este nouă, cheltuielile publice au 200 de ani de acumulări, de cunoștințe, cultura noastră este de abia la început. Cred că ar trebui să încurajăm cât mai mulți finanțiști să intre în jocul public, să devină funcționari publici, cât mai mulți economiști, cât mai multe think-tank-uri.
Așa cum am văzut, de exemplu, la Washington, toată politica guvernului american este făcută cu experții, care sunt crescuți în ONG-uri specializate, foarte bine finanțate, în care creiere luminate, creiere care sunt educate și, cumva, sprijinite pe termen lung creează aceste politici economice care să fie pe termen lung viabile pentru un stat.
Noi, cu războiul la graniță, avem nevoie de stabilitate, avem nevoie de o speranță și cred că, într-un final, tot e vorba de oameni. Trebuie să dăm speranță oamenilor că aceste măsuri vor aduce un echilibru, bunăstare și să spunem o viață mai bună tuturor.
Horia Daraban: Cu siguranță, discutați cu oameni de afaceri, cu antreprenori din Iași, din zona Moldovei. Mai predispuși aceștia la șocurile, la efectele acestor măsuri care se iau în această perioadă?
Marius Alexa: Trebuie să recunoaștem că s-a dus o perioadă foarte bună. Cu alte cuvinte, eu, din discuțiile pe care le-am avut, nimeni n-a fost surprins, nimeni n-a fost foarte supărat. În general, antreprenorii sunt flexibili, se adaptează, se uită cu atenție la modificări și își modifică, conform acestor noi legi, politicile sau organizarea.
Nimeni nu cred că va suferi foarte mult, mai ales că mediul în care mă învârt eu nu este plin cu oameni care păcălesc statul, închid firme. În general, am norocul, cumva, să mă învârt într-o bulă în care oamenii sunt relativ corecți și concentrați, mai degrabă, cum să creeze mai multă valoare, chiar dacă această valoare este ciupită mai mult sau mai puțin de taxe.
Horia Daraban: Vara s-a încheiat, toamna vine cu pulsul ei, cu dinamica ei. Spuneam în introducerea dialogului nostru aveți preocupări constante în promovarea antreprenoriatului local și regional. Ce evenimente pregătiți, domnule Alexa?
Marius Alexa: Pentru România este foarte importantă Republica Moldova, pe 28 septembrie alegeri, de aceea vom face o ultimă misiune economică în acest an în Moldova, la mijlocul lui septembrie, în care încercăm să fim prezenți cumva în spațiul moldovenesc cu cât mai multe companii românești, care, cumva, să valorifice progresele foarte mari făcute de Republica Moldova pe calea integrării europene.
De asemenea avem o misiune economică în India, avem trei zile împreună cu cei de la Comisia Europeană în Delhi, multe întâlniri, forumuri de afaceri și vizite; și de asemenea, la final de an, vom merge în Indonezia.
Dar aș vrea să spun că în această lună vom trimite o echipă în Polonia. Țara este probabil modelul numărul unu pentru România din punct de vedere al organizării administrative, al organizării economice, al capacității producătorilor de a fi sprijiniți și de a se dezvolta.
Polonia, probabil, ar trebui să fie prima țară vizitată de un antreprenor care vrea să se dezvolte, să își dea seama cam care va fi viitorul din punct de vedere al modernizării unei afaceri.
„Unde se termină Google, începe Arcanum” – temă a emisiunii Dialog intercultural din ziua de vineri, 31 IULIE 2026, de pe undele Radio Iași cu Dumitru ȘERBAN
Astfel, precum în titlul postării noastre, ne precizează managerul Arcanum, domnul Sándor Biszak, invitat al emisiunii Dialog intercultural din...
Reformele ar urma să treacă prin asumarea răspunderii de către executiv în Parlament pentru a scurta timpul de adoptare.
Pentru o jumătate de oră a fost la Palatul Victoria și președintele Nicușor , pentru întrevederi cu liderul PNL, premierul Ilie Bolojan și cu liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu.
Liderii coaliției de guvernare vor avea o nouă rundă de negocieri, pentru că, deși s-au pus de acord pe zona de administrație, este nevoie, spun surse politice, de încă o discuție tehnică pentru a se finaliza și măsurile fiscale.
Aceleași surse politice afirmă că social-democrații au obținut ca alocarea fondurilor pentru administrațiile publice locale să se raporteze la datele oferite de Institutul Național de Statistică, și nu la datele obținute la ultimul recensământ.
Cel mai probabil, noile măsuri propuse de ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, vor fi discutate de liderii coaliției.
Acesta a susținut necesitatea modificării capitalului social minim pentru SRL-uri, precizând că înființarea, până acum, cu un leu a unei firme în România, deși a avut rolul de a susține start-up-urile, este păguboasă și a generat o serie de efecte negative.
Ministrul finanțelor este convins că această măsură este pentru antreprenorii corecți, un scut și nu o barieră. Rador
UPDATE – Liderii coaliţiei de guvernare discută de mai bine de o oră la Palatul Victoria despre reformele din cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale pentru care Executivul vrea să-şi asume răspunderea în parlament. Întâlnirea are loc în formulă completă, după ce PSD a decis să revină la masa negocierilor.
La reuniune este prezent şi Nicuşor Dan, preşedintele ţării.
Da, într-adevăr, toţi liderii coaliţiei de guvernare sunt aici, la Palatul Victoria. Este o nouă rundă de negocieri pe măsurile din cel de-al doilea pachet, pachet pe care actualul guvern, condus de Ilie Bolojan, intenţionează să-şi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului cât mai repede, cel mai probabil săptămâna viitoare. Trebuie să vă spun că, în urmă cu 30 de minute, a sosit aici, la Palatul Victoria şi şeful statului, Nicuşor Dan. Nu ştim dacă participă efectiv la şedinţa coaliţiei, ceea ce ar fi o noutate, sau doar dacă discută cu premierul Ilie Bolojan. Surse politice spun că noua rundă de negocieri a început cu măsurile din administraţie. Vă spuneam că social-democraţii au două puncte care îi nemulţumesc, şi anume, unele măsuri fiscale şi unele măsuri din zona administraţiei. Aceleaşi surse politice spun că pe zona de eliminare a privilegilor, pe legea insolvenţei, pe pachetul de sănătate, lucrurile s-au mai armonizat. Cu siguranţă că vor fi discuţii şi pe noile măsuri propuse aseară de ministrul finanţelor, Alexandru Nazare. Acesta a susţinut necesitatea modificării capitalului social minim pentru SRL-uri, precizând că înfiinţarea până acum, cu un leu, a unei firme în România, deşi a avut rolul de a susţine start-up-urile, este păguboasă şi a generat o serie de efecte negative. Alexandru Nazare spunea că este convins că această măsură este pentru antreprenorii corecţi un scut, ci nu o barieră. Astfel că, în cazul companiilor cu venituri până în 395.000 de lei, capitalul minim propus este de 500 de lei. Atât deocamdată de la Palatul Victoria. (Rador)
Liderii coaliţiei de guvernare continuă, astăzi, analiza măsurilor care vor fi incluse în cel de-al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare asupra căruia guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în parlament.
Aseară, discuţiile s-au concentrat pe domeniul fiscalităţii, cu accent pe capitalul social al firmelor.
La şedinţă a participat şi ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, care a prezentat date privind execuţia bugetară.
Reformele în domeniul administraţiei publice vor fi astăzi în atenţia liderilor partidelor din arcul guvernamental, cu accent pe proiectele derulate prin Planul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, în contextul în care primari şi preşedinţi de consilii judeţene sunt nemulţumiţi de suspendarea fondurilor şi cer continuarea finanţării.
Discuţiile în coaliţie vizează şi desfiinţarea unor posturi în administraţia locală, în cadrul prefecturilor, primăriilor, consiliilor judeţene şi cabinetelor demnitarilor.
Reducerea ar urma să se facă în funcţie de numărul de locuitori dintr-o localitate sau un judeţ.
Potrivit unor surse politice s-au agreat în şedinţa de ieri o serie de măsuri, între care: creşterea gradual a vârstei de pensionare în cazul magistraţilor, noi praguri pentru capitalul social al firmelor sau o taxă de 25 de lei pentru coletele care vin din afara Uniunii Europene.
Astăzi vor continua discuţiile şi pe reforma companiilor de stat, prin extinderea criteriilor de performanţă, reducerea membrilor în consiliile de administraţie şi reluarea procedurilor pentru numirea conducerilor, dacă se constată că s-au desfăşurat ilegal.
Există deja înţelegere între liderii din coaliţia de guvernare pe măsurile propuse în domeniul sănătăţii, muncii şi pe Legea insolvenţei.
Este posibil ca spre finalul săptămânii cel de-al doilea pachet de reforme să fie aprobat în guvern şi trimis la parlament pentru depunerea de amendamente, iar la începutul săptămânii viitoare să fie prezentat de premierul Ilie Bolojan.
Opoziţia a anunţat o moţiune de cenzură, care poate fi depusă în termen de trei zile după angajarea răspunderii guvernului. (Rador/ FOTO Petruța Obrejan)
Peste 13.000 de persoane din județul Vaslui riscă să își piardă calitatea de coasigurat începând cu 1 septembrie
Foto: Un card de sanatate este inregistrat la un cabinet medical din Policlinica Titan din Bucuresti, marti, 1 septembrie 2015. Serviciile medicale vor fi acordate, din 1 septembrie, doar cu cardul de sanatate asiguratilor carora le-a fost emis, astfel ca persoanele care nu l-au primit trebuie sa il solicite de la casele de asigurari de sanatate de care apartin, luni fiind incă neridicate aproximativ 300.000 de carduri. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Potrivit conducerii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui, persoanele coasigurate pot beneficia în continuare de servicii medicale decontate dacă vor plăti suma de 2.430 de lei pe an, plătibilă în două tranşe.
‘La nivelul judeţului Vaslui erau 13.615 coasiguraţi la data de 30 iunie. Începând cu data de 1 septembrie, vor deveni asiguraţi şi vor putea beneficia de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale din pachetul de bază doar persoanele care vor depune la ANAF declaraţia 212 pentru asigurări sociale de sănătate şi care vor achita suma de 2.430 de lei, plătibilă în două tranşe, 25% la depunerea declaraţiei, respectiv 607,5 lei, ulterior până la 24 mai 2026 diferenţa de 1.822,5 lei. Asigurarea este valabilă un an de zile de la data depunerii declaraţiei’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al CJAS Vaslui, Mihaela Chitariu.
La nivelul judeţului Vaslui sunt înregistrate un număr de 321.133 de persoane asigurate. (Agerpres/ FOTO captură youtube)
Au discutat aproape două ore, dar magistraţii spun că întâlnirea a fost inutilă.
Ei sunt nemulţumiţi că autorităţile revin asupra pensiilor judecătorilor şi procurorilor, după ce, în 2023, s-ar fi agreat cu cei de la Comisia Europeană formula în vigoare pentru calculul pensiei şi pentru vârsta de pensionare, aşa că nu ar exista nici justificare să se repună în discuţie această problemă, susţine Bogdan Pârlog, reprezentantul Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie.
Bogdan Pârlog:Este până la urmă o diversiune, un praf în ochi pentru a arăta opiniei publice că se face ceva. În realitate, costurile sociale ale dezechilibrelor din sistemul judiciar şi cele care vor fi provocate pe această cale vor fi suportate tot de către populaţie şi vor fi incomensurabil mai mari.
Dar premierul Ilie Bolojan le-a transmis că proiectul de lege care va diminua pensiile magistraţilor ţine cont de aspecte de echitate socială, de realităţile bugetare şi necesitatea de a reduce cheltuierile de funcţionare ale statului.
Premierul a mai spus că majorarea vârstei de pensionare pentru magistraţi este o măsură care va da calitate serviciului public şi sustenabilitate sistemului de justiţie.
Guvernul intenţionează să introducă aceste modificări în al doilea pachet cu măsuri de reducere a deficitului bugetar, pentru care ar urma să-şi asume răspunderea în Parlament până la finalul lunii. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
De la 1 august creşte cota standard de TVA va fi de 21%, de la 19 în prezent, şi va exista o singură cotă redusă de 11% pentru alimente de bază, medicamente, energie termică şi HoReCa.
Accizele la alcool, tutun şi carburanţi vor creşte cu 10 %.
De la 1 august este introdusă plata contribuţiei la asigurările de sănătate pentru pensiile care depăşesc 3 mii de lei, 10% doar pentru sumele care depăşesc acest prag.
Măsurile care vor intra în vigoare de la 1 august vor afecta şi sistemul de învăţământ.
În Educaţie creşte norma de predare a cadrelor didactice cu 2 ore, iar sistemul burselor şcolare va fi modificat, cu scăderea numărului de beneficiari.
Molnár Zoltán, preşedintele FSLI Mureş:Nemulţumirea principală este ridicarea normei de predare cu 2 ore, ceea ce înseamnă că probabil, după aplicarea acesteuia vor dispărea un număr foarte mre de posturi din învăţământ, vor fi afectaţi chiar şi profesori titulari deoarece acele ore de care se spune că ar fi disponibile, nu sunt uniform distribuite la nivelul ţării şi la nivelul disciplinelor, deci vom avea foarte mulţi disponibilizaţi.
Angajaţii de învăţământ pregătesc o serie de proteste în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din ţară, care ar putea merge până la declanşarea grevei generale la începutul noului an şcolar, în septembrie. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Acestea prevăd reforma companiilor de stat, reducerea risipei banului public în sănătate, reforma administraţiei publice şi a pensiilor speciale, dar şi o mai bună colectare de venituri la bugetul de stat. Premierul a precizat că şi pentru aceste măsuri guvernul îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului.
Despre reforma companiilor de stat, remierul Ilie Bolojan a spus că va reduce numărul de membri din consilile de administraţie şi li se vor plafona indemnizaţiile. Premierul a mai precizat că obiectivul este acela că aceste companii să devină performante.
Ilie Bolojan: E nevoie să creştem eficienţa acestor companii, iar indicatorii să fie cerţi, reducerea subvenţiilor acordate de stat, stabilirea şi calcularea în mod corect a numărului de angajaţi, îmbunătăţirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului. Gândiţi-vă că sunt companii din domeniu unde profiturile sunt foarte mari, în poziţii de tip monopolist sau semimonopolist. De asemenea, e nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăţilor care acumulează pierderi mai mulţi ani de zile consecutiv.
O componentă foarte importantă a noului pachet de măsuri fiscale o reprezintă îmbunătăţirea colectării de venituri la bugetul de stat. Ilie Bolojan s-a referit la încheierea digitalizării ANAF şi la modificarea legislaţiei care să interzică cesionarea de creanţe către firme paravan şi îmbunătăţirea capacităţii de a executa silit. Viitorul pachet fiscal se referă şi la reducerea risipei banului public în sistemul de sănătate, printr-o legătură mai bună între performanţele medicale şi folosirea fondurilor publice.
Reforma administraţiei publice locale se va face prin reducerea de personal, în aşa fel încât acesta să fie eficient şi proporţional cu numărul de locuitori din unităţile administrativ-teritoriale în care activează. Şi reforma pensiilor speciale va mări vârsta de pensionare, care trebuie să se apropie de vârsta standard, şi va modifica modul de calcul al pensiilor, care să nu mai prevadă excepţii de la formula standard.
Premierul Ilie Bolojan a mai spus că primul pachet de măsuri fiscale pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament la începutul acestei săptămâni, a produs primele efecte. Pieţele financiare internaţionale au reacţionat pozitiv, iar România a reuşit să se împrumute la dobânzi mai mici.
De asemenea, agenţiile de rating au apreciat acest prim pachet ca un pas important, dar îmbunătăţirea situaţiei bugetare va depinde de măsurile care vor fi adoptate în perioada următoare, şi mai ales de modul în care vor fi puse acestea în practică, a mai spus şeful guvernului. (Rador/ FOTO presidency.ro)
Angajaţii de la Apele Române s-au adunat dimineaţă în faţa sediului Ministerului Mediului, nemulţumiţi de anularea sau reducerea unor sporuri şi de posibile concedieri.
La Tulcea au ieşit în stradă salariaţii Căpitaniei portului care au reclamat, la rândul lor, tăierea sporurilor.
În Bacău, mai mulţi elevi au contestat în centrul oraşului reducerea fondului de burse.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat astăzi că în perioada următoare vor fi vizate de reforme pentru reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor bugetare, mai multe sectoare şi domenii de activitate, între care companiile de stat, fiscul, administraţia, sănătatea sau pensiile magistraţiilor. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Sunt vizate reforma pensiilor speciale, cea a companiilor de stat, a administraţiei publice centrale şi locale, dar şi combaterea evaziunii fiscale.
Primul pachet de măsuri fiscale s-a referit în special la salariaţii de la stat şi la pensionari, dar a prevăzut şi măsuri cu impact general cum ar fi creşterea TVA şi a accizei la carburanţi, alcool şi tutun, al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului se referă la scăderea cheltuielilor bugetare şi va pune accentul pe echitate şi eficienţă, după cum a anunţat premierul Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan: Vorbim despre reforma pensiilor speciale prin eliminarea excepţiilor, calculul corect al pensiilor şi intrarea la pensie la vârsta generală. Reforma companiilor de stat şi autorităţilor autonome. Vom restructura autorităţile autonome de tip ASF, ANCOM şi ANRE. Vom reduce numărul de membri şi indemnizaţiile din consiliile de administraţie şi vom transparentiza activităţile şi contractele. Reforma administraţiei locale şi centrale prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare şi digitalizare, combaterea evaziunii fiscale şi a fraudării banului public prin modificări legislative şi prin acţiunea pe care trebuie să o vedeţi la ANAF în lunile următoare. Urgentarea accesării fondurilor europene şi prioritizarea investiţiilor cu impact direct în dezvoltare.
Primul pachet de măsuri fiscal-bugetare adoptat recent prin asumarea răspunderii guvernului în Parlament, a generat critici din partea sindicatelor, care au catalogat deciziile ca inechitabile, dar şi din partea opoziţiei parlamentare care a reacţionat printr-o moţiune de cenzură ce va fi supusă votului luni în legislativ. (Rador/ FOTO presidency.ro)
Premierul Ilie Bolojan a explicat că România are nevoie de corectarea acumulărilor negative şi a amintit că anul trecut ţara noastră a avut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. România se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcţiona – a subliniat şeful executivului şi a avertizat că dacă acest lucru nu va înceta, vom ajunge la titlul de ţară nerecomandată pentru investiţii. Ilie Bolojan a prezentat în plen ce prevede pachetul fiscal.
Ilie Bolojan: Reorganizarea taxei pe valoare adăugată; cota standard va fi de 21%, cota redusă va fi de 11% pentru alimentele de bază, medicamente, lemne de foc, cărţi, canalizare, energie termică şi HoReCa, temporar cel puţin. Vor creşte accizele cu 10% la alcool şi carburanţi. De asemenea, vor creşte accizele şi pentru tutun. Introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 de lei, se plăteşte doar pentru partea care depăşeşte acest prag. Impozitul pe dividende din 1 ianuarie 2026 va creşte la 16%. Profiturile suplimentare ale băncilor şi companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câştigurile din jocuri de noroc vor fi suprataxate. Îngheţarea unor cheltuieli bugetare; în anul 2026 nu mai putem majora salariile şi pensiile din sectorul public. De asemenea, se limitează angajările şi sporurile nejustificate.
Executivul pregăteşte şi al doilea pachet de măsuri şi va veni cu el în faţa Parlamentului până la sfârşitul lunii. Potrivit premierului Ilie Bolojan, acesta vizează reforma pensiilor speciale, reforma companiilor de stat, dar şi cea a administraţiei locale şi centrale. De la tribuna Parlamentului, preşedintele AUR, George Simion, a spus că speră că se va ţine cont de amendamentele depuse de formaţiunea sa.
George Simion:Sperăm că sunteţi, aşa cum a zis domnul premier Bolojan, oameni serioşi, care veţi ţine cont de cele 230 de amendamente depuse numai de grupurile parlamentare AUR, primind aceste amendamente şi din partea sindicatelor şi patronatelor. Nu am văzut, în forma finală, aşa cum am putut să o citim în cele 20 de minute, că s-a ţinut cont de amendamentele FSLI, de amendamentele Cartel ALFA, de amendamentele Blocului Naţional Sindical, pe care noi le-am adăugat printre aceste 230 de amendamente.
AUR a anunţat că va depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Opoziţia are la dispoziţie trei zile să depună o moţiune de cenzură, iar dacă executivul nu este demis în urma acesteia, pachetul fiscal se consideră adoptat.
Potrivit Guvernului, principalele amendamente aprobate au în vedere următoarele aspecte:
*** Introducerea, de la 1 august 2025, a obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depăşeşte suma de 3.000 lei lunar; se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată se stabileşte prin deducerea din venitul brut a plafonului lunar de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
Pentru categoriile de persoane pentru care s-a eliminat excepţia de la plata CASS, această contribuţie se va reţine la sursă de către serviciile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, fără a fi nevoie de depunerea declaraţiilor de venit.
În cazul coasiguraţilor (soţ, soţie, părinţi fără venituri proprii), pentru dobândirea calităţii de asigurat se propune ca plata CASS să se facă prin depunerea unei declaraţii de venit prin care se exercită opţiunea, cu plata contribuţiei în două tranşe după cum urmează:
* 25% din contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declaraţiei prin care se exercită opţiunea;
* 75% din contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.
*** Reducerea finanţării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024.
*** În ceea ce priveşte domeniul educaţiei, au fost adoptate următoarele amendamente:
* Mamele minore reintegrate într-o unitate de învăţământ vor beneficia în continuare de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, cu condiţia frecventării orelor de curs.
* Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control va putea fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează:
– Personalul didactic de conducere al unităţilor de educaţie extraşcolară, casele corpului didactic, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi centrele de excelenţă, cu până la 30% din norma didactică de predare-învăţare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ
– Personalul didactic de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, cu până la 50% din norma didactică de predare-învăţare-evaluare, în conformitate cu aceleaşi norme metodologice
– Parţial, pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ. Numărul persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, degrevate de norma didactică, precum şi atribuţiile acestora se stabilesc prin hotărâre de guvern.
* În contextul obligaţiei Guvernului de a asigura dreptul constituţional privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase şi principiile de egalitate şi de nediscriminare, numărul de copii pentru formaţiunile de studiu (grupe sau clase) în ceea ce priveşte învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale, precum şi învăţământul cu predare în limba română organizat în unităţi administrativ-teritoriale în care o minoritate naţională constituie majoritatea populaţiei se organizează astfel:
– unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreşcolari/preşcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul standard;
– formaţiunile de studiu, grupe sau clase cuprind un număr de antepreşcolari/preşcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul standard.
*** Majorarea cotelor de impunere asupra veniturilor obţinute din jocuri de noroc cu procente cuprinse între 30% şi 40%:
– Impozitarea pentru operatori va creşte de la 21% – la 30%;
– Impozitarea pentru jucători va creşte de la 3% la 4% (taxa de retragere a banilor);
– Creşte cu 30% taxa pe aparat;
– Se introduce obligativitatea producătorilor de a instala GPS-uri în toate aparatele.
‘Impactul bugetar estimat ca urmare a aplicării modificărilor operate în domeniul jocurilor de noroc este de aproximativ 500 de milioane lei în anul 2025 şi de peste un miliard de lei în anul 2026’, precizează Executivul, într-un comunicat de presă.
Măsurile incluse în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare au ca scop stabilizarea finanţelor publice în 2025 – 2026, creşterea credibilităţii macroeconomice şi reformarea structurii fiscale, arată sursa citată.
Parlamentarii au avut la dispoziţie trei zile să depună amendamente la proiect, iar acestea vizează, între altele, taxarea suplimentară a jocurilor de noroc şi reducerea subvenţiei pentru partidele politice. Cabinetul condus de Ilie Bolojan trebuie să decidă dacă preia sau nu o parte din aceste propuneri.
Redactorul RRA Petruţa Obrejan, cu noi informaţii: ”Într-adevăr, pe 4 iulie, guvernul a avizat primul pachet de măsuri fiscale, ce are drept scop reducerea deficitului bugetar, câștigarea încrederii investitorilor, evitarea retrogradării ratingului de țară și, totodată, a suspenderii fondurilor europene.
Deși, inițial, ședința de guvern a fost programată pentru ora 12:30, ea a fost amânată pentru o oră, spun surse din Palatul Victoria, la solicitarea Ministerului Finanțelor.
Astfel că, pe agenda ședinței se află doar proiectul de lege privind pachetul de măsuri fiscale și amendamentele propuse de formațiunile politice. Pe acest proiect de lege, cabinetul Ilie Bolojan își va angaja luni răspunderea în Parlament, o procedură deloc nouă, pentru că la ea au mai recurs și alți premieri, cred că cele mai multe demersuri de acest gen i-au aparținut fostului premier Emil Boc. Este o procedură, însă, care măsurile avute în vedere pot fi foarte repede puse în aplicare.
Deci, proiectul de lege care va fi discutat în ședința guvernului, va suporta o serie de modificări față de forma trimisă în Parlament, astfel că, taxarea jocurilor de noroc propusă de executiv la 10%, ar fi rămas la 4%, va fi, însă, o creștere de taxe pentru operatorii jocurilor de noroc, de la 23% la 25%, surse politice spun că și subvenția pentru partidele politice va fi redusă la 40%.
De asemenea, mamele minore care merg la școală ar urma să primească în continuare bursa de 700 de lei, iar în privința contribuției la sănătate, CASS, social-democratii au cerut ca cei 10% să fie plătiți doar de acele mame care sunt în concediu pentru creșterea copilului, dar care au venituri de peste 3.000 de lei, iar pensionarii care trec și ei de acest prag de 3.000 de lei să plătească CSS doar până la finalul anului viitor.
Pachetul va fi prezentat marți la ECOFIN de ministrul finanțelor, Alexandru Nazare.
Parlamentul se va reuni în şedinţă comună, când guvernul urmează să îşi asume răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar
Până la ora 8:00, partidele mai pot depune amendamente la proiectul amintit, iar acestea ar urma să fie examinate în cursul dimineţii de către guvern.
Măsurile anunţate cuprind două cote de TVA de 11 şi 21%, eliminarea scutirii de la plata CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, creşterea accizelor la tutun, alcool şi carburanţi, precum şi impozitarea suplimentară a profitului băncilor.
Vorbind despre opţiuni, premierul Ilie Bolojan a declarat: Avem două alternative: să luăm măsuri ordonate, neplăcute, e adevărat, ceea ce înseamnă un cost pentru foarte mulţi români, şi să trecem ţara într-o perioadă relativ scurtă de un an, un an şi jumătate, prin această situaţie dificilă, în aşa fel încât să intrăm într-o normalitate şi pe o pantă pe care dezvoltăm România, sau să negăm această realitate că avem un deficit într-un an de zile de 30 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă, deci, cu 30% mai mult decât ne-am putea permite, urmând să ne întoarcem aşa cum a fost România în 2009-2010, într-o situaţie în care putem intra în incapacitate de plată.
Opoziţia a precizat că pregăteşte depunerea unei moţiuni de cenzură după ce guvernul îşi va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale. Sindicaliştii din educaţie şi sănătate au anunţat că vor protesta faţă de măsurile anunţate. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Ilie Bolojan: ‘Un alt element important este creşterea numărului de contributori la Casa Naţională de Sănătate. Avem puţin peste 6 milioane de contributori şi avem peste 16 milioane de beneficiari. Şi practic nu avem cum, cu aceste dezechilibre totale, să asigurăm salarizare bună în Sănătate, condiţii foarte bune pentru pacienţi, investiţii importante. Prin urmare, măsurile propuse urmăresc creşterea numărului de contributori. Ele înseamnă două direcţii. Aplicarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la pensiile mari de peste 3.000 de lei şi eliminarea unor excepţii‘.
El a menţionat că în acest fel va creşte numărul de contribuabili de la puţin peste 6 milioane la peste 8 milioane.
‘Ca să fac un calcul simplu pentru o pensie, înseamnă că la o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferenţa dintre 4.000 şi 3.000. Deci 10% pe 1.000, adică 100 de lei‘, a explicat Bolojan. (Agerpres/ FOTO facebook.com/ilie.bolojan)
Premierul a prezentat într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, măsurile din pachetul fiscal pentru reducerea deficitului.
El a fost întrebat dacă vor fi reduse şi subvenţiile de la buget pentru partide.
‘Prin rectificarea bugetară care se va face în perioada următoare. Veţi vedea şi această măsură, pentru că toată lumea trebuie să contribuie la acest efort’, a spus Bolojan. (Agerpres/ FOTO gov.ro)
Intenţionează să avanseze cât mai mult înaintea consultărilor de mâine de la Palatul Cotroceni, convocate de preşedintele Nicuşor Dan cu toate formaţiunile parlamentare.
Reprezentanţii celor patru partide, care ar putea să formeze o coaliţie guvernamentală, au discutat multe ore şi ieri, la Palatul Victoria, dar nu s-au înţeles chiar de tot. Sunt semnale că Ilie Bolojan va fi primul premier, în rotaţie cu PSD, care ar urma să preia postul în 2027, după formula din legislatura anterioară.
Tot potrivit unor surse apropiate negocierilor, Ilie Bolojan va conduce un guvern cu 16 ministere.
Petruţa Obrejan: Şapte ore au durat discuţiile de la Palatul Victoria dintre liderii partidelor pro-europene, cărora li s-au aluturat şi reprezentanţii minorităţilor naţionale în încercarea de a creiona un guvern funcţional, care să reducă deficitul bugetar şi, totodată, să pună bazele unei administraţii moderne. De altfel, asupra jurilor fiscale există un acord de 75%-80% din partea partidelor, spunea şeful statului, Nicuşor Dan, care s-a arătat optimist, atât în privinţa numirii în această săptămână a noului premier, cât şi a noului cabinet, care, potrivit unor surse politice, va fi format din 16 portofolii şi ar urma să funcţioneze pe principiul rotativei. Social-democraţii ar urma să deţină şapte ministere, liberalii patru, cei de la USR trei, iar UDMR două ministere. Aceleaşi surse politice îl dau ca favorit pentru funcţia de premier pe liderul liberal Ilie Bolojan. După numirea premierului se va intra într-un calendar accelerat, astfel încât luni să aibă loc atât audierea miniştrilor în comisii, acordarea votului de învestitură pentru noul executiv, cât şi depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, pentru ca luni seară noul cabinet să ajungă la Palatul Victoria, încheindu-se astfel interimatul guvernului condus de Cătălin Predoiu. (Rador/ FOTO gov.ro)
Printre măsurile prevăzute în ordonanţă se numără îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul bugetar, precum şi a alocaţiilor de stat pentru copii. În acelaşi timp anul acesta nu se mai fac angajări la stat şi vor fi desfiinţate şi comasate agenţii şi instituţii publice. De asemenea, voucherele de vacanţă vor fi acordate cu o co-plată din partea angajatului de 800 de lei. Ordonanţa elimină şi facilităţile de care beneficiau angajaţii din IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară. Prin documentul adoptat de executiv se măreşte impozitul pe dividende de la 8 la 10 procente şi este introdus un impozit nou pe construcţiile speciale. Potrivit noilor prevederi, plafonul pentru veniturile microîntreprinderilor va fi redus de la 500.000 de euro, în prezent, la 250.000 de euro. Studenţii vor beneficia de tarife reduse la CFR doar pe drumul de acasă la facultate, iar reducerea de 90% la transportul în comun şi la metrou va fi valabilă numai în localitatea în care se află instituţia de învăţământ. (Rador/ FOTO gov.ro)
