România și-a redus consistent deficitul bugetar, declară președintele Nicușor Dan
15 ianuarie 2026, 17:19
Au fost măsuri dureroase, dar care au dat rezultatele aşteptate, a mai afirmat şeful statului.
El a mai declarat, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditate în Bucureşti, că obiectivul principal pentru acest an şi pentru 2027 este relansarea economică.
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat că România se află la începutul unui proces profund de reconciliere naţională în cadrul societăţii, dar şi de reconsolidare a echilibrului dintre puteri.
El a amintit că întărirea statului de drept şi lupta anticorupţie sunt priorităţi ale mandatului său, incluse în noua Strategie naţională de apărare a ţării.
Şeful statului a mai precizat că imperativele anului care a trecut au fost asigurarea unei stabilităţi politice şi guvernamentale şi nevoia urgentă de redresare financiară.
Nicuşor Dan: Au fost nişte măsuri dureroase, care au fost obligatoriu a fi luate într-un termen extrem de scurt, iar aceste măsuri, la nivel macroeconomic, au dat rezultatele aşteptate. România a reuşit să încheie anul 2025 cu o reducere consistentă a deficitului şi cu o uşoară creştere economică. Relansarea economică, acesta este unul din obiectivele pentru 2026 şi 2027.
În opinia preşedintelui Nicuşor Dan, un mediu politic mai bun va oferi predictibilitate, inclusiv partenerilor străini, stimulând cooperarea politică, investiţiile şi comerţul internaţional.
Dacă procedura ar fi continuat, România ar fi riscat să piardă fonduri europene.
Corespondentul RRA Bogdan Isopescu explică ce recomandări conţine raportul prezentat ieri privind pachetul de toamnă al semestrului european 2026.
Bogdan Isopescu: Comisia urmează să trimită concluziile şi recomandările către Consiliu, iar acolo statele membre iau de obicei decizii în linie cu analiza Comisiei. Tot în acest raport executivul european a inclus pentru a doua oară şi recomandări pentru convergenţa socială, pentru forţa de muncă şi competenţele de care Uniunea are nevoie pentru a recupera decalajele de competitivitate faţă de alte pieţe pe glob, cum este cazul Statelor Unite sau al Chinei. Este o politică şi un domeniu de care se ocupă vicepreşedintele Comisiei Europeene, Roxana Mînzatu.
Roxana Mînzatu:În primul rând, conexiunea clară între capital uman şi competitivitate. Nu ne uităm deci la piaţa forţei de muncă, la educaţie din perspectivă socială sau cumva separat de discuţia mare la nivelul Uniunii Europene despre cum devenim mai competitivi, ci recomandările şi după aceea colaborarea cu statele membre pe aceste subiecte trebuie să conducă la astfel de rezultate care să susţină competitivitatea Uniunii Europeene. A doua abordare la nivel european, îmi doresc să avem o discuţie cu liderii europeeni despre ce facem cu educaţia şi cu competenţele în Europa la Consiliul European, ne dorim ca ţările membre să investească inteligent fondurile europeane în educaţie şi competenţe, în legătură directă cu sectoarele care construiesc competitivitatea europeană.
Analiza Comisiei arată că România stă chiar mai rău printre statele membre, atât la convergenţă socială cât şi la piaţa muncii, iar toţi indicatorii sunt la jumătate faţă de media europeană. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Ea a subliniat că regimul fiscal ar trebui diferenţiat în funcţie de dimensiunea companiilor şi că firmele aflate la început de drum au nevoie de sprijin suplimentar.
În opinia sa, România riscă să intre în recesiune, iar măsurile anunţate de autorităţi nu oferă instrumente reale de creştere.
Chiriac a atras atenţia că fondurile europene rămân o şansă importantă pentru reducerea deficitului bugetar, dar lipsa de transparenţă şi birocraţia excesivă întârzie accesarea acestora. (Rador/ FOTO arhiva RRA)
În primul trimestru al lui 2025, România a înregistrat un deficit de 7,5% din PIB, dar în scădere vizibilă faţă de ultimul trimestru al anului trecut, când cota ajunsese la 9,6 puncte procentuale.
Tendinţa de scădere a deficitului României este mai mare decât cea a Uniunii, media blocului comunitar înregistrând o scădere de doar 0,4 puncte procentuale.
Cel mai mare deficit bugetar după ţara noastră continuă să-l aibă Franţa, 5,6 puncte, urmată de Belgia, 5,5%. La polul opus este Cipru, unde a fost înregistrat un excedent bugetar de 5,6%. Grecia are şi ea un excedent de 4,2 puncte.
La capitolul datorie guvernamentală raportată la produsul intern brut, tendinţa Uniunii Europeane este de creştere, de la 81% în ultimul trimestru din 2024, la 81,8% în primul trimestru din 2025.
România are şi ea o creştere 1%, uşor mai mare decât media europeană, în speţă de la 54,8% la 55,8%. (Rador/ FOTO ec.europa.eu)
După discuţia de ieri cu şeful statului, sindicaliştii s-au declarat de acord cu acele soluţii care aduc un echilibru fiscal şi protejează lucrătorii, dar au respins tăierile de salarii şi concedierile în masă.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat că până vineri trebuie să se încheie analiza pe măsurile fiscale, urmând ca un Guvern cu puteri depline să fie învestit până pe 30 iunie.
De altfel, surse politice susţin că preşedintele Nicuşor Dan vrea să convoace mâine consultările oficiale cu partidele politice şi să desemneze şi premierul. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Prezent astăzi la o dezbatere dedicată sectorului financiar, el a afirmat că politica fiscală a unei ţări trebuie să ţină cont de o perspectivă pe termen lung, nu de urgenţe electorale.
Cristian Popa a indicat şi paşii ce trebuie urmaţi pentru reducerea deficitului bugetar.
Cristian Popa:Orice consolidare fiscală durabilă trebuie să înceapă printr-o revizuire riguroasă a cheltuielilor publice. Eficientizarea alocării resurselor bugetare reprezintă un prim pas firesc într-un proces de ajustare sustenabilă, iar risipa cred că nu trebuie tolerată. Rămâne, desigur, întrebarea dacă măsurile de reducere a cheltuielilor pot aduce sumele necesare. Astfel că următoarea etapă logică, dar şi morală, din punctul meu de vedere, este îmbunătăţirea colectării veniturilor, care este – din păcate – redusă în România. Abia ulterior, în măsura în care primele două demersuri nu sunt suficiente, cred că se poate discuta realist, echilibrat şi asumat despre ajustări la nivelul taxării. Orice altă ordine decât cea pe care am expus-o a realizării acestor trei categorii cred că poate ridica probleme de moralitate în societate şi pare că ridică deja. Negocierile politice din jurul deficitului sunt fireşti şi nu ar trebui să îngrijoreze, fac parte din exerciţiul democraţiei. Însă mai important decât negocierile este să avem o viziune clară asupra viitorului nostru economic. (Rador/ FOTO arhivă/agerpres.ro)
El a spus în esenţă că prima variantă a programului de guvernare, precum şi cea care va conţine măsurile de echilibrare fiscală, vor fi gata în curând, astfel încât cele patru formaţiuni care negociază noul cabinet să poată lua deciziile politice necesare.
Alina Stănuţă a asistat la conferinţa de presă de la Palatul Cotroceni şi relatează: Preşedintele Nicuşor Dan declara că îşi doreşte ca în cursul zilei de luni să fie gata o primă schiţă a viitorului program de guvernare şi a reafirmat că nu au fost discutate nume de premieri până în acest moment, discuţia concentrându-se doar pe programul viitorului Executiv. În privinţa deficitului bugetar, despre care a spus că nu mai poate fi susţinut, preşedintele Nicuşor Dan a precizat că grupul tehnic responsabil de reforma fiscală va prezenta mâine liderilor celor patru partide pro-europene o primă schiţă.
Nicuşor Dan: Ceea ce vreau să transmit şi românilor şi mai ales mediului financiar este că suntem serioşi, adică suntem conştienţi de faptul că România are un deficit care nu este sustenabil în acest moment şi că suntem serioşi atât în reducerea deficitului, cât şi în relaţia cu Comisia Europeană şi în relaţia cu mediul financiar, cu investitorii.
Pe de altă parte, şeful statului, Nicuşor Dan, a spus că după formarea guvernului şi stabilirea măsurilor privind deficitul bugetar, justiţia va fi principala sa preocupare. Nicuşor Dan: Nu sunt deloc mulţumit de procesul anticorupţie, sunt zone întregi de corupţie care sunt neglijate de statul român şi imediat ce o să terminăm cu chestiunea asta a deficitului şi a formării guvernului, partea de justiţie o să fie principala mea preocupare, inclusiv discuţii cu şefii parchetelor, inclusiv discuţii despre planurile de management ale noilor şefi ai parchetelor care vor avea un mandat începând de la începutul anului 2026. Asta pe partea de corupţie, evident că statul român are restanţe foarte, foarte mari.
În prima sa conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, preşedintele Nicuşor Dan a mai afirmat că o adevărată reorganizare administrativ-teritorială nu se poate face mai devreme de anul 2028. (Rador/ FOTO AI)
Deficitul bugetar a ajuns la 7,12% din PIB după 11 luni din acest an
Publicat de Andreea Drilea,
31 decembrie 2024, 13:04 / actualizat: 31 decembrie 2024, 14:20
‘Execuţia bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde de lei, respectiv 7,12% din PIB faţă de deficitul de 73,55 miliarde de lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023’, se arată în documentul de la Finanţe.
Veniturile totale au însumat 523,94 miliarde de lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 649,66 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Conform MF, veniturile totale au înregistrat un avans de 12,7% (an/an), susţinut în principal de încasările din venituri curente – contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit -, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin OUG nr. 107/2024.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 44,74 miliarde lei, în creştere cu 21,7% (an/an).
Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste dinamica fondului de salarii din economie (17,1%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (61,0%) şi aferente declaraţiei unice (12,5%).
Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-3,7%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 172,25 miliarde lei, în creştere cu 20,0% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 34,40 miliarde lei, consemnând o creştere de 22,3% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 108,57 miliarde lei, în creştere cu 15,0% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu aproape 7,0% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (28,50 miliarde lei în ianuarie – noiembrie 2024, comparativ cu 26,64 miliarde lei în ianuarie – noiembrie 2023). Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr. 296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10 g/100 g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.
Veniturile din accize au însumat 42,15 miliarde lei, înregistrând o creştere de 25,3%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,4%), şi în contextul unei evoluţii pozitive a consumului de carburanţi. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică de 22,5%.
‘Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile’, precizează MF.
Veniturile nefiscale au însumat 46,44 miliarde lei, înregistrând un avans de 16,3% (an/an), susţinut de încasările din vărsăminte din veniturile nete ale BNR şi dividende.
De asemenea, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 36,85 miliarde lei, în scădere cu 25,5% (an/an).
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 649,66 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele unsprezece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 33,6% din PIB la 36,8% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 148,04 miliarde lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,4% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 84,01 miliarde lei, în creştere cu 22,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 26,0% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 35,33 miliarde lei, cu 5,27 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 205,29 miliarde lei, în creştere cu 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele unsprezece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,40 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 15,89 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,37 miliarde lei) care reprezintă 21,2% din total subvenţii.
Alte cheltuieli au fost de 17,20 miliarde lei, reprezentând în principal burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr. 165/2013 şi a Legii nr. 164/2014.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 48,79 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 93,11 miliarde lei, în creştere cu 23,99%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 75,10 miliarde lei. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
