Un aparat de zbor a survolat neautorizat spaţiul aerian al Republicii Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 august 2026, 09:52

Potrivit Serviciului Operaţii Aeriene din cadrul Armatei Naţionale, aparatul de zbor a fost depistat la ora 23:41, în timp ce se deplasa din direcţia localităţii Stepanivka, regiunea Odesa. Acesta a pătruns în spaţiul aerian al Republicii Moldova prin apropierea localităţii Priozerna.

Un minut mai târziu, la ora 23:42, aparatul de zbor a părăsit spaţiul aerian naţional, deplasându-se spre nord, în direcţia localităţii Stepanivka din Ucraina.

Autorităţile moldovene au stabilit că caracteristicile aparatului sunt similare cu cele ale unei drone Gheran-3 (Shahed-238), care a survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova în urma atacurilor aeriene lansate de Federaţia Rusă asupra regiunii Odesa în cursul nopţii.

O explozie puternică s-a produs în după-amiaza zilei de duminică în localitatea Crocmaz, raionul Ştefan Vodă, în urma căreia a izbucnit un incendiu de vegetaţie. La faţa locului au fost depistate fragmente ale unei drone de luptă.

În legătură cu incidentul de duminică după-amiază, Radio Chişinău relatează că ambasadorul României la Chişinău, Cristian-Leon Ţurcanu, a avut o întrevedere cu ministrul de interne al R.Moldova, Daniella Misail-Nichitin.

‘În cadrul discuţiilor cu Daniella Misail-Nichitin, ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova, am împărtăşit îngrijorările legate de consecinţele exploziei dronei în localitatea Crocmaz, raionul Ştefan Vodă. Războiul injust al Federaţiei Ruse la adresa Ucrainei generează acţiuni agresive care pun tot mai des în pericol cetăţenii de pe ambele maluri ale Prutului. Am salutat nivelul aprofundat al cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne, marcat de multiple proiecte cu impact pentru securitatea regională, şi am asigurat-o pe doamna ministru de întreg sprijinul autorităţilor de la Bucureşti pentru continuarea procesului de consolidare instituţională a structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne de la Chişinău’, a transmis ambasadorul României la Chişinău, Cristian-Leon Ţurcanu, într-o postare pe Facebook.

Republica Moldova a condamnat în repetate rânduri survolarea neautorizată a teritoriul ţării. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat luni că-şi recheamă ambasadorul Republicii Moldova la Moscova pentru consultări. (Agerpres/ FOTO imagine generată cu AI/ ilustrativă)

Discuţii la Bruxelles despre parcursul european al Republicii Moldova şi Ucrainei

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 iunie 2026, 18:40

Chişinăul a deschis săptămâna trecută primul grup de capitole din negocierile pentru aderare, iar astăzi, la Bruxelles, a avut loc cel de-al doilea summit Uniunea Europeană – Republica Moldova. Au participat şefa Executivului comunitar, preşedintele Consiliului, António Costa, şi lidera Republicii Moldova, Maia Sandu.

Comisia Europeană deja a recomandat deja Consiliului deschiderea tuturor capitolelor de negociere cu Moldova, iar acum Ursula von der Leyen reconfirmă faptul că Moldova a livrat repede reformele şi este pregătită. Se vehicula luna iulie pentru deschiderea restului de cinci capitole, însă voci ale statelor membre din Consiliu spuneau fie că ar fi prea devreme, fie că Ucraina nu ar fi la fel de bine pregătită. Moldova şi Ucraina ar putea avea un traseu diferit acum.

Ursula von der Leyen: Odată deschis primul cluster, fiecare ţară candidat este responsabilă pentru ea însăşi, deoarece trebuie să implementeze reforme diferite în funcţie de ţara despre care vorbim.

Iar preşedintele Costa spunea că statele membre nu trebuie să întârzie dacă ţările candidat livrează promisiunile de reforme conform criteriilor pe care Uniunea le-a trasat.

António Costa: Şi ceea ce am experimentat este faptul că Moldova livrează foarte repede.

Totuşi, declaraţia lui Costa conţine şi o altă notă sub care este privită aderarea Moldovei şi Ucrainei: contextul politic. Simpla menţionare a acestui cuvânt face referire la faptul că până acum parcursul european al celor două state a fost grăbit pe fondul războiului şi a situaţiei disperate a Ucrainei – şi ambele au fost tratate la pachet. Aşa că, deşi Moldova livrează mai repede, unele state membre nu văd ca fiind un semnal pozitiv ca Moldova să se integreze mai rapid decât Ucraina. Nu ar fi un semnal pozitiv nici măcar pentru societatea civilă din Ucraina, în condiţiile în care ţara se află în război, iar intervenţiile armate sau hibride ale Rusiei continuă să o afecteze. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

UE doreşte ca negocierile de aderare cu Republica Moldova să înceapă cât mai curând posibil

Publicat de Gabriela Rotaru, 8 mai 2026, 12:04

”Nu am stabilit acea dată, dar este clar că trebuie să mişcăm repede”, a spus Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, într-o conferinţă de presă comună cu preşedinta Maia Sandu.

Ea a adăugat că schimbarea guvernului în diferite ţări deschide o fereastră de oportunitate.

”Iată de ce cred că ar trebui să ne mişcăm cât timp nimeni nu este împotriva Moldovei, pentru că niciodată nu ştii când vine un guvern care ar putea avea, ştiţi, o problemă bilaterală””, a afirmat Kallas. Ea s-a declarat convinsă că regiunea Transnistria nu va deveni un obstacol în calea viitorului european al Republicii Moldova.

De partea sa, Maia Sandu a apreciat că ţara sa a întregistrat progrese în punerea în practică a reformelor şi a reiterat că Republica Moldova este hotărâtă să semneze până în 2028 tratatul de aderare la UE.

Republica Moldova şi-a depus cererea de aderare la UE la 3 martie 2022, iar pe 17 iunie acelaşi an Comisia Europeană şi-a emis avizul privind cererea de aderare la UE.

În 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de ţară candidată şi a invitat Comisia Europeană să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în avizul blocului comunitar european privind cererea de aderare.

În noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de începere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova. În decembrie 2023, liderii statelor UE au decis să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova şi au invitat Consiliul să adopte cadrul de negociere, după finalizarea etapelor relevante prevăzute în raportul Comisiei din 8 noiembrie 2023.

În conformitate cu metodologia de extindere revizuită, Consiliul a aprobat cadrul de negociere la 21 iunie 2024 şi, patru zile mai târziu, Uniunea Europeană a organizat prima conferinţă interguvernamentală cu Republica Moldova pentru a începe negocierile de aderare cu această ţară.

Negocierile de aderare au loc în cadrul conferinţelor interguvernamentale între miniştrii şi ambasadorii statelor membre ale UE şi ai ţării candidate. Negocierile acoperă ansamblul de drepturi comune şi legislaţia comună (‘acquis-ul UE’) şi sunt împărţite în diferite capitole sau grupuri tematice de capitole, care cuprind diferite domenii de politică. Conferinţele de aderare pot fi organizate fie la nivel ministerial, fie la nivel de adjuncţi.

La 25 iunie 2024, UE a organizat prima sa conferinţă de aderare cu Republica Moldova, începând formal negocierile de aderare.

În urma progreselor şi a eforturilor de reformă ale Republicii Moldova, liderii statelor UE au solicitat în mod repetat Consiliului să înregistreze progrese în ceea ce priveşte procesul de aderare, începând cu grupul tematic al elementelor fundamentale, în conformitate cu metodologia de extindere şi cu abordarea bazată pe merit. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO) ApaVital suplimentează alimentarea cu apă pentru localități din Republica Moldova

Publicat de Andreea Drilea, 18 martie 2026, 08:09

Decizia a fost luată în contextul instituirii Stării de Alertă pe Nistru, în urma bombardării Centralei energetice din Novodnistrovsk, Ucraina, și a deversării în râul Nistru a unor importante cantități de produse petroliere.

În urmă cu câteva zile s-a luat decizia sistării furnizării apei către cetățenii din raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sângerei.

Directorul „Apa-Vital” de la Iași, Mihai Doruș, a mai anunțat că în regim de urgență s-au suplimentat debitele și către Nisporeni: ”Noi am aflat în weekend, cred că sâmbătă, despre poluarea de pe Nistru. Cei din Republica Moldova, colaboratorii noștri din minister, de la agențiile guvernamentale ne-au solicitat ajutorul. Ne-am oferit să facem analize în laboratoarele noastre acreditate, la apă potabilă, la apă uzată. Putem determina mulți parametri, dar ceea ce interesa pe ei, ce tip de poluare petrolier a avut loc, noi nu putem face. Dar le-am recomandat alte două laboratoare din București care sunt acreditate special pentru astfel de substanțe poluante tip petrolier. Au fost colegii mei specialiști în tratare acolo, la Bălți. I-am sfătuit cum să refacă paturile straturi în stația de filtrare. Ca soluție, noi nu avem încă o aducțiune spre Bălți. Au fost în discuții mulți ani în urmă, de la Glodeni, de la Fălești dar deocamdată îi concretizată doar traversarea de la Măcărești. Am primit o solicitare de la ministerul lor și le vom trimite 10 tone de cărbune activ. Vor organiza ei transportul astfel încât să poată îndepărta poluații.”

În prezent doar Societatea „Apa-Vital” din Iași furnizează apă potabilă în stânga Prutului prin subtraversarea de la Măcărăști: ”Când este o poluare, aștepți să treacă unda, faci analize permanent să cunoști calitatea apei brute și, pe urmă funcție de ce tehnologie ai în tratare poți să reiei furnizarea. Dăm apă acum în Măcărești, putem da în tot sistemul lor, de acolo, în mai multe localități merge, se poate cupla și cu Nisporeniul la final, dar noi avem patru subtraversări programate de noi în diferite faze de proiectare. Foarte avansată, de exemplu, este cea de la podul rutier de la Ungheni, unde vom traversa cu conducte.”

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro)

#StareaEducației (INTERVIU) Ministrul Educației de la Chișinău, Dan Perciun, anunță resetarea sistemului de învățământ: ”9 din 10 elevi din școlile mici nu ating nivelul minim la lectură, matematică și științe”, fiind semnalul de alarmă care accelerează reforma educației. ”Vrem ca 7 din 10 absolvenți de liceu să opteze pentru universitățile din țară.”

Publicat de andreeadaraban, 20 februarie 2026, 09:03 / actualizat: 23 februarie 2026, 9:21

O decizie centrală este integrarea Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în Universitatea Tehnică a Moldovei, cu scopul de a întări centrul universitar din sudul țării, afectat de scăderea numărului de studenți.

Această măsură face parte dintr-un proces mai larg de consolidare universitară, prin care mai multe instituții și institute de cercetare au fost integrate pentru a crește competitivitatea și eficiența sistemului, a mai spus Dan Perciun.

În paralel, ministerul derulează campania „Învață în Moldova”, care urmărește ca până în 2028–2029 șapte din zece absolvenți de liceu să aleagă universitățile din țară.

La nivel preuniversitar, reforma vizează reorganizarea a 73 de școli, în special din mediul rural, unde rezultatele elevilor sunt semnificativ mai slabe. Școlile foarte mici vor fi comasate sau transformate, elevii urmând să fie transportați către instituții mai mari și mai bine dotate. Pentru a acoperi deficitul de cadre didactice, ministerul oferă stimulente financiare de până la 17.500 de euro pentru profesorii care aleg să predea în mediul rural sau la discipline STEM. ” Noi deja le oferim, oferim 10.000 de euro pentru cei care termină o facultate cu specializare pedagogică sau un colegiu pedagogic și acceptă să fie repartizați în sistem. Ceea ce vom adăuga va fi o diferențiere pe discipline a acestui stimulent. Astăzi îl oferim în sumă egală pentru toți”, mai susține ministrul Educației de la Chișinău.

Totodată, se reintroduc notele în clasa a IV-a la disciplinele de examen, pentru a facilita tranziția către gimnaziu. ”Logica este următoarea: astăzi copiii  se întâlnesc prima dată cu notele în clasa a V-a  și coincid două evenimente destul de stresante. Pe de-o parte apar mai multe discipline școlare, mai multe cadre didactice cu care interacționează și totodată vin și notele și atunci am considerat că ar trebui să separăm aceste două evenimente în viața lor”,  a mai declarat oficialul moldovean.

În ansamblu, reforma urmărește modernizarea sistemului educațional și reducerea inegalităților dintre mediul urban și cel rural, a mai spus ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Guvernul de la Chişinău a adoptat, la 4 februarie, hotărârea prin care Universitatea de Stat ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul este absorbită în structura Universității Tehnice a Moldovei, urmând să fie instituit Centrul Universitar ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” Decizia a născut dezbateri aprinse, atât în România, cât și în Republica Moldova. Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, declara că desființarea Universității din Cahul ”nu este o problemă unilaterală, ci este a tuturor celor implicați.” Ea implică responsabilitatea partenerilor statali, întrucât are la bază angajamente internaționale asumate în 1997 de președinții României, Republicii Moldova și Ucrainei în cadrul colaborării euro-regionale la Dunărea de Jos, consultările reciproce fiind esențiale, mai spune fostul președinte Emil Constantinescu, citat de Edupedu.ro, înființarea Universității din Cahul având loc în mandatul său prezidențial. Domnule ministru, Universitatea din Cahul este o extensie a Universității ”Dunărea de Jos” Galați? V-ați consultat cu partenerii statali când ați luat această decizie?

Dan Perciun: În primul rând, obiectivele pe care noi le-am urmărit, prin această integrare în UTM,  este consolidarea centrului universitar din Cahul. Noi am zis foarte clar că ne dorim să existe un centru universitar puternic acolo, care să facă față provocărilor demografice, în primul rând, în următorii 50 de ani, și să reușească să devină, pe bune, un centru atractiv pentru sudul Republicii Moldova, având în vedere că în ultimii ani, numărul de studenți este în descreștere. Am avut mai puțin de 400 de studenți la frecvență de zi la Cahul și un spectru destul de îngust de specialități pe care universitatea le poate oferi acolo. Integrarea în UTM va permite o diversificare a specialităților, va permite accesarea resurselor adiționale, a investițiilor mai mari și va crește, credem noi, atractivitatea studiilor în sudul țării. Noi în procesul de integrare, mai ales în ultimele două luni, am avut discuții largi și la Cahul, am discutat și cu cei de la Galați și am apreciat poziția lor, prin care și-au manifestat deplina deschidere să continue colaborarea în oricare format. Cu Universitatea Tehnică din Moldova au o relație de lungă durată, se cunosc bine și acele colaborări care au fost pornite vor continua cu siguranță și în modelul propus și aprobat deja de Guvernul Republicii Moldova.

Andreea Daraban: Înțeleg că această decizie a stârnit nemulțumirea atât a unei părți a societății civile cât și a primarului din Cahul, o petiție de renunțare la acest obiectiv, fiind, de altfel, creată în acest sens. Cum răspundeți criticilor potrivit cărora această hotărâre ar putea afecta relațiile academice tradiționale cu partenerii din România?

Dan Perciun: În primul rând, orice decizie de fuziune, integrare, este o decizie complicată, care nu întotdeauna, pe termen scurt, este susținută de către cei vizați nemijlocit. Noi am avut, în ultimii ani, mai multe asemenea experiențe. Am avut Universitatea Agrară care a fost integrată în Universitatea Tehnică, Universitatea de Educație, Fizic și Sport care a fost integrată în Universitatea de Stat. În general, sistemul nostru universitar trece printr-un proces de consolidare pe fundalul, în special, al provocărilor demografice și din dorință de creșterea a competitivității și eficienței în sistemul nostru de învățământ universitar. Așa că nu este prima experiență de acest fel, și de fiecare dată au existat și suspiciuni și critici și anumite nemulțumiri, însă ce pot să vă zic, cu siguranță, e că vom demonstra la Cahul, așa cum am demonstrat și în precedentele fuziuni, că într-un final lucrurile se așază mai bine, vin resurse mai mari, crește capacitatea administrativă și acele temeri inițiale nu se justifică. Avem certitudinea că ne vom revedea peste un an de zile, inclusiv cu primarul de la Cahul, și acea percepție care există astăzi nu va mai fi una validă. Legat de relațiile cu partenerii din România, ele sunt foarte bune și am certitudinea că acestea vor continua să fie bune. România este un partener strategic pentru noi, inclusiv în domeniul învățământului superior, a cercetării, avem programe comune de finanțare a cercetării, avem schimburi academice foarte active, avem o bună colaborare și în învățământul general în ultimii ani și vedem România ca un exemplu, pe multe dintre procesele pe care le desfășurăm la Chișinău și un partener de încredere, inclusiv pentru modernizarea sistemului de învățământ superior. Noi nu am avut nicio poziție oficială de la Ministerul Educației, de la Ministerul de Externe, cu privire la decizia pe Cahul și cred că așa este și corect, pentru că,  în final, este o decizie a Republici Moldova, care ține de sistemul nostru de învățământ superior și cum îl organizăm noi. Și vă ziceam, obiectivul este acela de a crește  competitivitatea, atractivitatea studiilor în sudul Republicii Moldova, lucru de pe urma căruia va avea de câștigat, inclusiv, municipiul Cahul, dacă mai mulți tineri vor alege să meargă acolo la studii.

Andreea Daraban: Ce schimbări vor fi la Cahul, odată cu această decizie de absorbție?

Dan Perciun: Noi avem o decizie, inclusiv prin hotărârile de guvern, de a veni cu investiții suplimentare de jumătate de milion de euro în infrastructură și dotări, de a deschide mai multe funcții de cercetare, pentru ca să consolidăm acest aspect, care la moment este mai puțin prezent în universitate. Ne așteaptă o diversificare a specialităților pe zona tehnică, ceea ce ține de inginerie, IT, viticultură, ramuri tradiționale pentru economia din sudul Republicii Moldova. Și în același timp, cei din Cahul  vor fi plenar reprezentați în organele de decizie. Un prorector de la UTM va fi numit din rândul celor de la Cahul. Zece senatori vor veni de acolo, din regiune, deci aproape 10% din Senatul universitar. Și prin hotărârile din guvern am consfințit  și autonomia largă pe care o va avea centrul în cadrul Universității Tehnice din Moldova.  Credem că această integrare va avantaja ambele părți și va crea niște sinergii care să crească competitivitatea. Acesta  este obiectivul nostru cel mai mare.  La Cahul se așteaptă o reducere a numărului de elevi cu mai mult de 15% în următorii 5 ani, și probabil 30% în următorii 15 ani. Respectiv, este critic ca din ce în ce mai mulți absolvenți se aleagă să rămână în regiune și pentru asta trebuie să putem să le oferim studii de calitate, la nivel european, sper eu, inclusiv în sudul Republicii Moldova.

Andreea Daraban: Veți mai lua astfel de decizii de absorbție și în cazul altor universități? Și mă gândesc la cea din Bălți, de exemplu, unde Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași are programe de studii, extensii?

Dan Perciun: Nu cred că ne mai așteaptă asemenea decizii pe viitor. Noi am avut acest proces de consolidare în Republica Moldova. Vă ziceam, mai multe universități au fost integrate în altele, mai mult, toate instituțiile de cercetare au fost integrate în universități, deci este un proces important de consolidare a rețelei și, cred, că odată cu integrarea celor din Cahul l-am finalizat. Acum ne concentrăm pe succesul acestor integrări. Ele nu sunt procese mecanice, necesită implicare, monitorizare, sudarea acelor comunități și sunt procese care durează, miza fiind, bineînțeles, ca aceste fuziuni să producă plus valoare într-un final, iar suma părților să fie mai mare decât părțile separate.

Andreea Daraban: Ați lansat această campanie ”Învață în Moldova”, prin care doriți, ca un număr tot mai mare de studenți, să meargă la universitățile din Republica Moldova. Aveți date statistice legate de câți absolvenți aleg să studieze peste hotare, câți se îndreaptă către Republica Moldova?

Dan Perciun: Într-adevăr, pentru noi este un obiectiv strategic, formulat și în programul nostru de guvernare, ca șapte din zece absolvenți de liceu din țară să aleagă să studieze la universitățile noastre până în 2028-2029. Noi am pornit acest calcul în 2024, și aveam cinci din zece absolvenți. Anul trecut am ajuns la șase din zece, inclusiv datorită campaniei, dar în primul rând datorită investițiilor de mai mult, de 30 milioane de euro din ultimii patru ani în universitățile noastre. Și obiectivul strategic e să ajungem la șapte din zece absolvenți  care aleg universitățile din republica Moldova. Noi ducem evidența acestei ponderi la nivelul fiecărui școli. Este un obiectiv strategic modernizarea, familiarizarea absolvenților cu ceea ce avem de oferit în țară și creșterea competitivității. Suntem pe deplin conștienți că succesul depinde și de partea de comunicare, pentru că trebuie să cunoască lumea ce avem de oferit, dar, în primul rând, depinde de calitatea ofertei și atunci ne concentrăm pe ambele lucruri simultan, promovăm ce avem și continuăm să investim în modernizarea învățământului superior.

 Andreea Daraban:  Ceilalți studenți, care nu aleg Republica Moldova, aveți date către ce programe de studii se îndreaptă, spre ce țări?

Dan Perciun: În mare parte merg în Uniunea Europeană, în primul rând în România. Nu avem aici o cifră exactă pe care să o ofer, dar din discuțiile cu elevi de clasa a XII-a, din experiența studenților noștri de peste hotare, majoritatea merg în România și, probabil, în proporție egală, în celelalte țări europene. Avem câteva destinații favorite. Mulți dintre ei, fiind și cetățenii români, merg cu costuri reduse la studii în universitățile europene. Cred că a doua destinație, în funcție de atractivități, este Olanda, în ziua de astăzi.

Andreea Daraban: Aveți date statistice legate de câți absolvenți de învățământ superior rămân să lucreze în Republica Moldova după terminarea studiilor? Revin cei care studiază în afară?

Dan Perciun: Nu avem o statistică a revenirilor, avem o statistică a celor care se angajează în țară, după absolvirea studiilor în Republica Moldova. Ea variază de la facultate la facultate și de la universitate la universitate. Aici, media pe țară este ușor peste 50%. La specialitățile unde noi avem așa numita repartizare, de exemplu la Pedagogie, la Medicină, unde se oferă și stimulente suplimentare de a rămâne în sistem după absolvire, avem, cred că, și mai mult de 70%, în special la Medicină, care se încadrează în sistem. Monitorizăm acest aspect, este și parte din formula noastră de finanțare a universităților. Deci universitățile care reușesc să înregistreze rate mai mari ale absolvenților care se angajează în țară beneficiază și de finanțare mai mare din buget.

Andreea Daraban: Dumneavoastră ați studiat la Universitatea din Cambridge, acolo aveți licență, ați finalizat un masterat la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, iată cumva cariera dumneavoastră academică nu este în linie cu ceea ce propuneți în continuare. Ce v-a determinat să schimbați această perspectivă?

Dan Perciun: Sistemul nostru universitar a trecut printr-un proces accelerat de modernizare, condițiile de studiu sunt incomparabile astăzi față de acum 10-15 ani,  când mergeam eu la universitate. Mai mult, mesajul nostru pentru absolvenți este foarte clar. Dacă ați reușit să obțineți un loc la Harvard, Cambridge, Oxford, cu siguranță mergeți  acolo, pentru că avem încă mult de lucru ca să ajungem la acel nivel. În același timp, în plan regional, suntem din ce în ce mai competitivi și găsiți și în Republica Moldova suficiente opțiuni de studiu, multe dintre ele fiind chiar foarte bune. Respectiv, la 15 ani distanță, din momentul în care alegeam eu unde să-mi fac studiile, sistemul nostru arată mult mai bine și eu sunt sigur că va arăta și mai bine în viitor, dacă continuăm ritmul reformelor pe care l-am pornit.

Andreea Daraban: Parlamentul din Republica Moldova a votat săptămâna trecută, în primă lectură, modificările Codului Educației care vizează îmbunătățirea calității învățământului și sprijinirea elevilor și cadrelor didactice. Între aceste modificări se numără și reorganizarea rețelei școlare, fiind vizate 73 de unități de învățământ. De ce o astfel de decizie și cum vor fi afectați elevii și cadrele didactice de aceste măsuri?

Dan Perciun: Noi pornim de la o realitate pe care o avem, consemnată și în rezultatele evaluărilor noastre naționale, evaluările de final de gimnaziu, dar și a rezultatelor PISA, o inechitate profundă în rezultatele elevilor, în șansa lor de a accesa educație de calitate în funcție de mediul de trai, urban, rural și în funcție de dimensiunea școlilor. Școlile mai mici înregistrează rezultate mai proaste, mult mai proaste, cele cu mai puțin de 200 de elevi, practic, având 9 din 10 elevi  care nu reușesc să atingă nivelul minim de performanță la lectură, matematică, științe, ceea ce evaluează PISA, cele cu mai mult de 1.000 de elevi, având din contra 7 din 10 elevi care ating acest nivel. Bineînțeles că nu există o cauzalitate directă între numărul elevilor și performanță, vorbim de o corelare, pentru că numărul mic vine la pachet cu infrastructură mai proastă, profesori care predau multe discipline, pe alocuri învățământ simultan, lipsă de concurență și alți factori care influențează calitatea studiilor. Și atunci, fiind pe deplin conștienți că noi nu vom reuși în viitorul apropiat să asigurăm, inclusiv, într-o școală unde învață 35 de elevi la gimnaziu, laboratoare de fizică, chimie, biologie bine dotate, o lecție de engleză făcută calitativ, activități extra-curriculare. Nu știu dacă vom reuși să asigurăm acea școală cu câte un profesor specializat la disciplina pe care o predă, cu grad didactic și experiență. Optăm pentru consolidarea rețelei, consolidare atentă, care în esență spune următoarele: gimnaziile care au mai puțin de 35 de elevi în clasele a V-a – a IX-a se reorganizează în școli primare, copiii beneficiind de un autobuz de ultimă oră și 50 de euro pe lună, timp de 2 ani de zile, pentru ca să meargă într-o școală apropiată, la cel mult 20 de km distanță, dar majoritatea, mai mult de 50%, vor face sub 10 km până la cea mai apropiată instituție de învățământ. Școlile primare care au mai puțin de 30 de elevi se reorganizează în școli primare – grădinițe. În esență, o instituție rămâne în localitate, utilizează o singură clădire, au un singur director, cele două bugete se comasează și devin suficiente pentru a putea asigura un nivel bun chiar de educație acolo, iar pentru școlile primare – grădinițe, care au mai puțin de 10 elevi, rămâne doar grădinița în localitate, copiii fiind transportați într-o școală din apropiere. Și în paralel cu procesul ăsta de consolidare, mergem și cu investiții în ceea ce am numit noi rețeaua școlilor model. Sunt 90 de instituții pe care le-am selectat, unde ne propunem să investim cam 2-2,5 milioane de euro pentru fiecare dintre ele, în special pentru renovarea infrastructurii și a dotărilor, pe lângă alte măsuri pe care le întreprindem deja ca să atragem mai mulți tineri în educație și în special pe disciplinele STEM.

Andreea Daraban: Vor primi niște stimulente financiare profesorii în acest sens, pentru a-i atrage pe cei tineri să rămână în sistem?

Dan Perciun: Noi deja le oferim, oferim 10.000 de euro pentru cei care termină o facultate cu specializare pedagogică sau un colegiu pedagogic și acceptă să fie repartizați în sistem și avem un număr în creștere, dar deficitul rămâne semnificativ. Ceea ce vom adăuga va fi o diferențiere pe discipline a acestui stimulent. Astăzi îl oferim în sumă egală pentru toți. Urmează să dăm un bonus, dacă doriți, pentru cei care merg în mediu rural și în special pentru cei care merg să predea  discipline STEM,  matematică, fizică, chimie, biologie, informatică. Ne propunem să ajungem până la 17.500 de euro pe care să ii oferim.  Și asta pentru că avem o situație cu adevărat dramatică la aceste discipline și atunci sperăm ca acest instrument să ne ajute să acoperim mai bine deficitul. Și suplimentar, însuși procesul de consolidare a rețelelor,  la fel vine să rezolve problema deficitului, obiectivul fiind să avem, pe de-o parte,  mai puține funcții, dar în același timp să reîncadrăm toți profesorii din instituții care intră în reorganizare, ca să nu pierdem pe nimeni în contextul acestei reforme.

Andreea Daraban: Spuneați că veți reorganiza rețeaua, copiii vor fi mutați de la o școală la alta. Sunteți sigur că din toamna acestui an vor avea  toate școlile mijloacele de transport necesare?

Dan Perciun: Da, noi în ultimii doi ani,  și aici trebuie să remarc, încă o dată, sprijinul generos al României,  am reușit să dotăm cu mai mult de 100 de autobuze școlare sistemul nostru, dintre care în jur de 70 au fost procurate cu sprijinul Guvernului României și suntem profund recunoscători. Continuăm achizițiile, de data aceasta din bugetul de stat, 50 – 55 de autobuze urmează să mai ajungă până luna august, ca să putem acoperi necesarul de transport pentru acei 1300 de copii și oferim și un sprijin financiar familiilor de 50 de euro, timp de 2 ani, pentru a acoperi anumite incomodități create și, în general, vorbim oricum de familii social vulnerabile de cele mai multe ori și chiar o să le prindă bine acești bani pentru rechizite, materiale didactice, alte necesități pe care le au cu siguranță familiile respective. Încercăm să avem abordare pe model win-win, înțelegând că orice reformă este una dureroasă, complicată, trezește multe emoții, multe polemici, mai ales la nivel local. Și atunci am încercat să gândim și măsuri de sprijin pentru toate părțile implicate,  ca să atenuăm din impactul resimțit pe termen scurt al reformei și să îi cooptăm în acest proces pe toți. Este o reformă necesară, nu simplă, dar esențială pentru sistem și care va reseta structura sistemului nostru de învățământ general.

Andreea Daraban: O altă modificare a Codului Educației din Republica Moldova vizează reintroducerea notelor în clasa a IV-a. De ce a fost considerată necesară această revenire, de la calificative la note?

Dan Perciun:  A fost o solicitare venită din partea învățătorilor, dar și din partea părinților pe care am discutat-o pe larg. Noi am pilotat în acest an această revenire. Acum modificăm și Codul pentru ca să putem să consfințim această decizie din septembrie 2026. Logica este următoarea: astăzi copiii  se întâlnesc prima dată cu notele în clasa a V-a  și coincid două evenimente destul de stresante. Pe de-o parte apar mai multe discipline școlare, mai multe cadre didactice cu care interacționează. Nu mai este doamna învățătoare alături de ei, cum a fost în clasele primare. Și totodată vin și notele și atunci am considerat că ar trebui să separăm aceste două evenimente în viața lor. Notele să fie introduse într-un mediu mai familiar pentru ei, alături de doamna învățătoare și să nu există acel șoc despre care ne spun mulți odată cu tranziția în clasa a V-a. Câteodată, copii cu calificativul ”Foarte Bine” au note de 6 – 7 și nu înțeleg cum a fost posibil acest decalaj. Părinții au multe întrebări, există neclarități, o pasare a responsabilității și atunci am zis să găsim un echilibru, să menținem pe de-o parte obiectivul fundamental legat de calificative la clasele primare, să nu fie despre competiție, să nu fie despre performanță academică, să fie despre curiozitate, descoperire, dezvoltarea competenților socio-emoționale, dar totodată, să ușurăm tranziția la note și să o facem într-un mediu familiar. Și atunci compromisul pe care l-am găsit este acesta.  La disciplinele de examen, respectiv română și matematică,  notele se introduc din clasa a IV-a. Evaluarea de clasa IV-a este obligatorie, similară celei de absolvire a gimnaziului și liceului.

Andreea Daraban: Începând cu 2027 intenționați ca școlile mari, cu peste 400 de elevi,  să aibă autonomie financiară deplină. Sunt pregătite toate instituțiile pentru această responsabilitate?

Dan Perciun: Acest proces a început la noi  cu 10 ani în urmă și atunci majoritatea, mai mult de 90%, deja au făcut această tranziție. Au rămas în jur de 50 de școli care încă nu au acceptat această provocare, pentru că era o decizie  care trebuia să vină la inițiativa lor și să fie aprobată de către Consiliul Municipal sau Consiliul Raional. În Republica Moldova finanțatorii școlilor sunt autoritățile publice locale de nivelul 2, respectiv județele din România. Și atunci mai avem acest număr de instituții care încă nu au făcut această tranziție, în special din Chișinău și din Bălți. Și am considerat că este bine să îi dăm un imbold legislativ ca să facă și ele acest salt. Ori autonomia financiară înseamnă posibilitatea pentru director să-și gestioneze de sine stătător bugetul, achizițiile, să fie stăpân în propria casă și dacă are de schimbat un geam sau de procurat cretă, să nu trebuiască să meargă cu hârtiuța la finanțator, în cazul nostru Direcția de Învățământ, Consiliu Raional, dar să poată decide de sine stătător. Noi, în general, credem foarte mult în autonomia școlară și ne dorim instituții de învățământ care iau un spectru cât mai larg de decizii. Asta le face mai puternice, mai reziliente și mai responsabile, într-un final, în fața comunității.

Varianta audio a interviului:

Varianta în format video a interviului:

(AUDIO) Ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun: Integrarea Universității ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în Universitatea Tehnică a Moldovei va consolida centrul academic din sudul țării

Publicat de Andreea Drilea, 20 februarie 2026, 09:00

Integrarea Universității din Cahul în Universitatea Tehnică a Moldovei reprezintă o măsură de consolidare a centrului academic din sudul țării, a susținut, în emisiunea Starea Educației, ministrul de resort de la Chișinău, Dan Perciun.

Potrivit acestuia, decizia vine pe fondul scăderii numărului de studenți și al unui spectru limitat de programe de studii. Măsura a generat însă nemulțumiri atât în România cât și în Republica Moldova, fiind lansată și o petiție împotriva fuziunii.

Ministrul Dan Perciun a precizat, în emisiunea Starea Educației, că au avut loc consultări la nivel local și discuții cu partenerii de la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, cu care Universitatea din Cahul are o strânsă colaborare: ”Noi în procesul de integrare, mai ales în ultimile două luni de zile, am văzut diverse opinii, am avut discuții largi și la Cahul, am discutat și cu cei de la Galați și am apreciat poziția lor prin care și-au manifestat deplina deschidere să continuie colaborarea, în oricare format nu ar funcționa mai departe universitatea. Cu Universitatea Tehnică a Moldovei ei au o relație de lungă durată, se cunosc bine și acele colaborări care au fost pornite vor continua cu siguranță și în modelul propus și aprobat deja. Noi nu am avut nicio poziție oficial de la Ministerul Educației, de la Ministerul de Externe cu privire la decizia pe Cahul și cred că este și corect așa, pentru că,  în final, este o decizie a Republici Moldova, care ține de sistemul nostru de învățământ superior și cum îl organizăm noi.”

Potrivit ministrului educației din Republica Moldova, integrarea ar urma să permită diversificarea programelor de studii la Cahul, atragerea unor investiții mai mari și creșterea atractivității ofertei educaționale pentru tinerii din sudul Republicii Moldova.

Guvernul de la Chişinău a adoptat la 4 februarie hotărârea prin care Universitatea ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul este absorbită în structura Universității Tehnice a Moldovei, urmând să fie instituit Centrul universitar omonim.

(Radio Iaşi/Andreea Daraban/FOTO pagina facebook Ministrul Educației)

Executivul comunitar a prelungit regimul de călătorie fără vize în Spaţiul Schengen pentru cetăţenii Republicii Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 27 decembrie 2025, 09:00

Comisia Europeană a adoptat recent al optulea raport privind mecanismul Uniunii de suspendare a regimului de vize.

După cum transmite Radio Chişinău, executivul comunitar a recomandat, între altele, autorităţilor de la Chişinău să îşi intensifice eforturile astfel încât să se reducă numărul de cereri de azil nejustificate depuse de cetăţenii Republicii Moldova în statele membre.

Cetăţenii moldoveni pot călători fără vize în Spaţiul Schengen încă din 2014. În aprilie 2025, când s-au împlinit 11 ani de la ridicarea regimului de vize, Ministerul de Externe de la Chişinău a dat publicităţii date care arată că în această perioadă circa 2,7 de milioane de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de peste 18 milioane de ori.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

(INTERVIU) Mariana Mihăilă, la Pulsul Zilei cu Cristina Spînu (18.12.2025)

Publicat de cristinaspinu, 18 decembrie 2025, 18:52

Pe parcursul anilor 2001-2004 a studiat la liceului teoretic „Petru Zadnipru”, unde a activat în cadrul Ansamblului vocal -instrumental. În paralel a frecventat Centrul de Creaţie „Ghiocel”, unde a urmat ore de canto, dans şi dicţie.

În anul 2003 a obtinut locul 1 la concursul „Ploaia de stele”, iar în 2005, premiul special „Simpatia publicului” la  festivalului internaţional „Două inimi gemene”.

În anul 2009 a lansat primul său album – ”Dulce mamă”.

Mariana Mihăilă a colaborat de-a lungul carierei sale cu Ian Raiburg, Anatol Dumitraș, Gheorghe Urschi și Ion Lincovschi, dar, pentru multe din melodiile pe care le interpreteaza își  scrie singură muzica și versurile.

În interviul acordat Cristinei Spînu, artista a mărturisit că datorează foarte mult familiei care îi este permanent alături, în toate proiectele sale, dar și cel mai sincer critic.

Ascultați mai jos interviul cu Mariana Mihăilă și urmăriți videoclipul piesei ”Îngerii cântau de sus””, interpretată împreună cu fiul său, Marius!

(EXCLUSIV/ INTERVIU) Eurodeputatul Dan Barna, membru în Comisia de afaceri externe a Parlamentului European: „mărimea, populația, caracteristicile, tipul de economie, tipul de agricultură pe care Moldova le are, fac să nu fie percepută de niciunul din statele membre ale Uniunii ca un pericol. Se caută o variantă tehnică pentru a nu se da mesajul politic că Ucraina ar fi lăsată în urmă, un mesaj pe care nu ni-l dorim și care nu trebuie dat”

Publicat de hdaraban, 3 decembrie 2025, 22:17

Răspunzând  întrebărilor lui Horia Daraban,  eurodeputatul român a precizat că utilizarea activelor rusești înghețate rămâne una dintre cele mai importante pârghii economice la dispoziția Uniunii.

Referitor la perspectiva aderării Republicii Moldova, „cuplarea” Chișinăului cu Kievul este, în opinia lui Dan Barna, mai degrabă un concept de comunicare, nu unul juridic, iar Bruxelles-ul caută soluții pentru a nu crea percepția unei „lăsări în urmă” a Ucrainei.

Din punctul de vedere al alesului european, principalele provocări din procesul de reforme de la Chișinău sunt  cele din justiție și economie, precum și orizontul neclar al integrării Republicii Moldovei împreună cu regiunea separatistă nistreană.

Dan Barna:  Perspectivele acordului de pace, care devine un lucru din ce în ce mai necesar, este un lucru așteptat deja de ani de zile. Și în acest context, propunerea americană are multe lucruri care probabil nu se vor putea găsi într-o eventuală formulă, care să și devină realitate. În primul rând, solidaritatea europeană pentru Ucraina este una mai necesară ca niciodată și, practic, asta vedem că este și sunt convins că va rămâne așa poziția instituțiilor europene, Comisie, Consiliu, în momentul de față, Parlamentul e oricum acolo de mai mult timp, și prezența Ucrainei în orice fel de acord este o condiție, de asemenea, sine qua non.

O pace care să fie făcută fără Ucraina la masă nu este realistă cum tot o pace fără Europa implicată în demersurile de găsirea unui acord nu va fi posibil, pentru că, să nu uităm, relația dintre Rusia și Europa este o relație complexă. Actuala situație geopolitică vine poate și din deciziile, nu toate inspirate, pe care Europa le-a luat în ultimele zeci de ani în relație cu economia Rusiei. De aceea, o pace credibilă, o pace cu potențial de a deveni realitate nu se poate întâmpla repede fără ca Statele Unite să fie implicate, ca unul din actorii definitorii în structura NATO, fără ca Europa să fie parte din discuție, fără ca Ucraina să fie parte și să accepte o astfel de înțelegere.

Acestea sunt câteva dintre direcțiile fără de care eu nu văd realist un acord de finalizare a acestui război.

Horia Daraban: În ceea ce privește partea economică și împărțirea fondurilor rusești care sunt înghețate, la ora actuală, care este viziunea Uniunii Europene în această chestiune?

Dan Barna: Este una din pârghiile foarte importante pe care Europa le are, aceste active înghețate, în momentul de față. Suntem în etapa în care sunt folosite, spunem, fructele juridice, adică dobânzile de la aceste active. Se discută chiar de utilizarea, într-o măsură mai aprofundată a lor și este o direcție pe care și eu o susțin, pentru că modalitatea prin care acest război se poate încheia, modalitatea prin care Putin și regimul său pot fi îngenunchiați este una foarte clar economică.

Știu și ați văzut discuțiile din presă, din think-tank-ul acestea de analiză strategică, se mizează că, la un moment dat, economia Rusiei ar trebui să colapseze și acela ar fi începutul sfârșitului războiului sau a agresiunii. Dar e foarte greu de așteptat lucrul acesta, pentru că Rusia are o reziliență inerțială foarte mare. Plus că și e foarte important, și am de spus lucrul acesta, regimul actual care îl susține pe Putin nu este bazat pe un singur om.

Economia Rusiei este definită acum și este construită ca o economie de război. Va fi foarte greu că acele milioane de oameni, care lucrează în momentul de față în industria de război, acestor oameni să le spună „gata, mergeți acasă și începem din nou să produceți mașini de cusut și carcase de calculator”.

Horia Daraban: Din punctul dumneavoastră de vedere, care ar trebui să fie garanțiile oferite Ucrainei? De-o parte, avem opoziția americană care e legată de un refuz în ceea ce privește primirea Ucrainei în NATO. Pe de altă parte, Uniunea Europeană merge pe ideea unor garanții care să fie similare cu ceea ce prevede articolul 5. Care ar trebui să fie dimensiunea garanțiilor de securitate pentru Ucraina?

Dan Barna: Aici, trebuie privită modalitatea în care va fi redefinit flancul estic al alianței NATO și al Uniunii Europene, pentru că, vorbind în egală măsură despre politica de extindere a Uniunii Europene, o politică, de fapt, care arată că proiectul european este în continuare unul viu și credibil. Și, din această perspectivă, primirea Moldovei în Uniunea Europeană, o garanție și o promisiune a Ucrainei ca, în momentul în care va face reformele necesare, poate să devină membra Uniunea Europene, sunt câteva elemente care trebuie să facă parte din pachetul final de garanții, fără doar și poate.

Pe partea militară, garanții de structură, acord bilateral, parteneriat NATO-Ucraina, cred că sunt realiste și am văzut că americanii nu se opun unei astfel de înțelegeri, chiar dacă ei se opun unei, spunem, aderări formale a Ucrainei la NATO pe actuala structură, din perspectiva acelei zone tampon, care ar putea să fie Ucraina între NATO, spațiul euroatlantic și Rusia și spațiu euro-asiatic.

Horia Daraban:  Ați pomenit de parcursul spre integrarea europeană, ați precizat Ucraina, ați precizat Republica Moldova, la ora actuală Budapesta se opune drumului aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Cele două state merg acum în tandem, merg împreună. Ce ar însemna o decuplare între cele două? Care ar fi efectele din punctul dumneavoastră de vedere?

Dan Barna: Nu există nicăieri în tratatele europene, nici în regulamente, nici în proceduri termenul acesta, instrumentul acesta al cuplării. Este practic o poziționare, mai degrabă, de comunicare politică, faptul că Moldova și Ucraina sunt percepute ca fiind în tandem în aspirația lor de integrare în Uniunea Europeană. Deci, vorbim practic de o decizie politică care e în mâinile Consiliului, vom avea un Consiliu și acum în luna decembrie, în care se caută soluții tocmai pentru că pentru Moldova nu există niciun fel de opoziție la nivel european.

Mărimea, populația, caracteristicile, tipul de economie, tipul de agricultură pe care Moldova le are, fac să nu fie percepută de niciunul din statele membre ale Uniunii ca un pericol pentru ele. Și din această perspectivă, neexistând opoziție, se caută o variantă tehnică pentru a nu se da mesajul politic că Ucraina ar fi lăsată în urmă, pentru că este, într-adevăr, un mesaj pe care nu ni-l dorim și care nu trebuie dat. Și, din această perspectivă, discuțiile sunt acum în zona de a avea o deschidere tehnică a negocierilor, astfel încât, capitolele să fie deschise în sensul de a se începe reformele necesare, monitorizarea lor și toți pașii, acest ping-pong de proceduri între Comisie și guvernul de la Chișinău, astfel încât decizia politică, care eventual poate ar putea să vină la început anului viitor, să nu țină în loc pașii spre integrare.

Horia Daraban: Din punctul dumneavoastră de vedere, din discuțiile pe care le-ați avut, care considerați că sunt zonele cele mai dificile în ceea ce privește procesul de negociere, în ideea aderării legat de Republica Moldova?

Dan Barna: Este și la Chișinău un subiect delicat legat de funcționarea justiției și e așteptată reforma din justiție. Este una dintre provocările pe care Guvernul Munteanul le are în față. De asemenea, pe zona economică, sunt mai multe reglementări așteptate să fie asumate de către guvern în perioada următoare.

Ce e însă important de remarcat este că acest nou guvern la Chișinău este unul care continuă direcția pro-europeană explicită, asumată, pe care a avut-o și guvernul Recean, înainte. Este un lucru foarte bun și oamenii din Guvernul Munteanul sunt credibili în momentul de față la Bruxelles și este un lucru foarte important.

Horia Daraban: La ora actuală, Republica Moldova, prin anumite documente, anumite norme mai face parte din Comunitatea Statelor Independente? De la Chișinău sunt aproximativ 70 de norme abrogate, mai rămân în vigoare 200 și care cumva reglementează relația Republicii Moldova cu CSI. Considerați că există o contradicție între parcursul european pe care îl propune Chișinăul și felul în care gestionează relația cu CSI?

Dan Barna:  Politica se face cu cărțile pe care le ai, nu pe care ți-ai dori să le ai în mână. Este un context istoric din care Republica Moldova vine. Etapa aceasta de pregătirea aderării are în vedere și reglementarea acestor relații bilaterale, multilaterale care există istoric în Moldova și de aceea chiar spuneați, o parte din reglementări sunt deja abrogate, altele sunt în analiză și vor fi abrogate, unele poate vor deveni acorduri bilaterale cu state din regiune, pentru că Moldova este acolo unde se află și nu se va muta.

Horia Daraban: Moldova cu Transnistria în Uniunea Europeană?

Dan Barna: Este un subiect la care a răspuns foarte interesant și președinta Maia Sandu: e de dorit să fie cu Transnistria, este, însă, un subiect care rămâne deschis.

Varianta audio a interviului:

Autor: Horia Daraban

De la 1 ianuarie 2026, Republica Moldova şi Ucraina vor fi integrate în zona Spaţiului Economic European

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 octombrie 2025, 15:34

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii atrage însă atenţia că până atunci există riscul de activare accidentală a serviciului de roaming în judeţele de graniţă.

În vederea evitării de costuri suplimentare asociate cu roamingul involuntar, ANCOM recomandă utilizatorilor să selecteze manual reţeaua mobilă şi să solicite furnizorului dezactivarea serviciului de roaming şi reactivarea acestuia doar atunci când se deplasează în străinătate.(Rador/ FOTO agerpres.ro)

(AUDIO) Iași: Școala „Ion Simionescu” derulează un proiect transfrontalier de 850.000 de euro alături de o școală din Republica Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 7 octombrie 2025, 14:00

Parlamentare Republica Moldova/Pro-europenii de la PAS au obţinut peste 50% din voturi, iar socialiştii sub 25%

Publicat de Andreea Drilea, 29 septembrie 2025, 08:25

Luni dimineaţă, la ora 8:00, erau centralizate datele din 99,60% din totalul secţiilor de votare, respectiv 2.265 din totalul celor 2.274 secţii constituite.

PAS, aflat actualmente la guvernare, a fost votat de 50,05% dintre alegători, în timp ce principala formaţiune de stânga, ‘Blocul Patriotic’ (Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei), a atras voturile a 24,25% dintre votanţi.

Pe poziţia a treia se află Blocul Electoral ‘Alternativa’, al primarului Chişinăului, Ion Ceban, cu 7,99%, urmat de Partidul Nostru al lui Renato Usatîi, cu 6,22%, şi Partidul Politic Democraţia Acasă, condus de Vasile Costiuc, cu 5,63%.

Ceilalţi competitori nu au trecut pragul electoral. AGERPRES

Radio Chișinău/FOTO radioiasi.ro

Oligarhul moldovean Vlad Plahotniuc a fost adus în Republica Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 septembrie 2025, 14:00

Plahotniuc a fost găsit anul acesta în Grecia, unde închiriase o vilă de lux în apropiere de Atena.

Vlad Plahotniuc este vizat în câteva dosare penale, între care cel privind delapidarea a un miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova.

Oligarhul este acuzat, printre altele, de spălare de bani, corupţie şi crearea unui grup infracţional.

Vlad Plahotniuc a fost lider al Partidului Democrat, care s-a aflat mai mulţi ani la guvernare în deceniul trecut, şi era considerat la un moment dat conducătorul din umbră şi cel mai bogat om din Republica Moldova.

El a fost suspectat că şi-a obţinut averea şi influenţa inclusiv prin delapidare şi şantaj. Potrivit unei investigaţii mass-media, Vlad Plahotniuc primise şi cetăţenia română, pe care o primise cu o altă identitate – Vlad Ulinici, acesta din urmă fiind numele de fată al mamei sale. (Rador/ FOTO radiochisinau.md)

Percheziții de amploare în Republica Moldova într-un dosar de corupere electorală

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 septembrie 2025, 09:57

Procurorii anticorupţie au constatat activităţi ilicite ale unui grup de persoane antrenat în dezinformare şi manipulare a opiniei publice contracost, în interesul unor formaţiuni politice înainte de alegerile parlamentare de duminica viitoare.

Între timp, a fost pronunţată o sentinţă în primă instanţă în cazul unui bărbat care a recunoscut că a luat bani de la oligarhul fugar Ilan Şor pentru finanţarea ilegală a partidului politic ALDE din Republica Moldova, în contextul alegerilor locale de acum doi ani.

Este vorba în total despre o sumă de aproape o jumătate de milion de dolari. (Rador/ FOTO maps.google.com)

(UPDATE) Liderii europeni au reconfirmat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova şi pentru rezistenţa în faţa ameninţărilor Rusiei

Publicat de Gabriela Rotaru, 27 august 2025, 19:57

Cu puţin timp în urmă, ei au susţinut o conferinţă de presă comună în care au reconfirmat sprijinul pentru parcursul european al statului şi pentru rezistenţa în faţa ameninţărilor Rusiei în contextul invaziei din Ucraina vecină.

Mai multe informaţii ne oferă acum, în direct, de la Radio Chişinău, Mariana Vasilache: Mesajul pe care îl aducem astăzi este de sprijin, de solidaritate şi de încredere în viitorul nostru comun în Uniunea Europeană” – au declarat cu puţin timp în urmă liderii Franţei, Germaniei şi Poloniei, care au venit astăzi la Chişinău, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, la invitaţia preşedintei Maia Sandu.

După întâlnirea cu şefa statului, cei trei lideri europeni, împreună cu Maia Sandu, au susţinut o conferinţă de presă comună.

Prezenţa liderilor Franţei, Germaniei şi Poloniei astăzi la Chişinău arată nu doar sprijin pentru Moldova, ci şi faptul că proiectul european continuă şi noi suntem parte din el”, a declarat preşedinta Republicii Moldova. Ea a punctat că cetăţenii moldoveni „au ales deja calea corectă, drumul european şi drumul păcii, dar independenţa depinde de alegerile pe care le facem”, a spus Maia Sandu.

”Astăzi, pacea noastră este pusă la încercare mai mult ca oricând, prin ingerinţe externe, finanţări legale, dezinformare, atacuri cibernetice, proteste plătite, sabotarea votului în diasporă, propagarea urii. Sunt presiuni uriaşe asupra Republicii Moldova”, a subliniat şefa statului.

„Moldova contează şi de aceea suntem aici în această zi atât de importantă”, a declarat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, exprimând aprecierea şi solidaritatea faţă de poporul moldovean. În timpul discursului său acesta a subliniat că locul Republicii Moldova este în Europa şi i-a îndemnat pe cetăţenii Republicii Moldova să îşi continuă calea reformelor şi modernizării. Emmanuel Macron a salutat progresele realizate de Republica Moldova în ultimii ani, amintind înscrierea opţiunii europene în Constituţie şi depunerea candidaturii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Totodată el a denunţat propaganda şi presiunile externe, accentuând valorile democratice ale Uniunii Europeane: „Uniunea nu ameninţă pe nimeni, ea respectă suveranitatea fiecăruia”. Preşedintele Franţei a spus că integrarea europeană este o alegere clară în favoarea păcii şi a dreptăţii. „Nu va exista o Europă fără o Moldovă sigură, independentă şi în siguranţă”, a declarat la Chişinău prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk. El a spus că Uniunea Europeană aşteaptă Moldova în cadrul comunităţii, iar extinderea Uniunii Europeane este în interesul vital al întregului continent european şi că o Moldovă sigură în Uniunea Europeană este în interesul Uniunii Europeane. „Uşa către Uniunea Europeană este deschisă, sunteţi foarte bineveniţi”, a subliniat şi cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. El a spus că al doilea mesaj cu care a venit la Chişinău este că Uniunea Europeană oferă sprijin concret pentru Republica Moldova. (Rador/ Mariana Vasilache/ Radio Chişinău/ FOTO radiochisinau.md)

UPDATE, ora 17:35 – Maia Sandu, Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk susțin o conferință de presă la Chișinău

Republica Moldova marchează astăzi 34 de ani de la proclamarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică.

Pentru a reconfirma sprijinul Bruxellesului oferit Republicii Moldova, în această zi la Chişinău au sosit preşedintele francez, cancelarul german şi premierul polonez. Aceştia vor susţine o conferinţă de presă comună în mai puţin de o oră.

Mariana Vasilache (Radio Chişinău): Ceremoniile au început în dimineaţa zilei cu depuneri de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului, locul unde, la sfârşitul anilor ’80, se adunau românii basarabeni pentru a-şi revedica drepturile naţionale şi apoi cele politice. Primele persoane în stat au depus flori şi la monumentul Maica Îndurerată, în memoria celor care au căzut în războiul de la Nistru din 1992, cu separatiştii transnistreni şi trupele ruse din regiune.

Maia Sandu s-a referit şi la provocările cu care se confruntă Republica Moldova în prezent, în mod special la interferenţele externe în procesele democratice.

La invitaţia şefei statului, la Chişinău au venit astăzi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, şi premierul Poloniei, Donald Tusk. Potrivit analiştilor politici, această vizită confirmă o dată în plus că Republica Moldova se află pe agenda statelor europene.
Cei trei oficiali europeni vor face declaraţii de presă începând cu ora 16:50.

Între timp, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de felicitare, în care a precizat că România va rămâne un susţinător de neclintit al idealurilor Republicii Moldova şi al românilor de peste Prut.

Anterior, secretarul american de stat Marco Rubio a punctat că ţara sa şi Republica Moldova împărtăşesc un angajament clar de a construi un viitor mai sigur, mai puternic şi mai prosper. (Rador/ FOTO radiochisinau.md)

Ilie Bolojan: România va rămâne susţinător de neclintit al idealurilor Republicii Moldova şi al românilor de peste Prut

Publicat de Gabriela Rotaru, 27 august 2025, 13:54

Şeful Executivului a transmis un mesaj la împlinirea a 34 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova.

‘România va rămâne susţinător de neclintit al idealurilor Republicii Moldova şi al românilor de peste Prut aşa cum a dovedit în cei 34 de ani de la proclamarea independenţei statului. Legătura unică de limbă, cultură, istorie şi tradiţii a creat spaţiul prieteniei şi solidarităţii între statele noastre. Sprijinul ferm, aplicat şi multidimensional al României pentru parcursul european al Republicii Moldova, este, aşadar, pasul firesc al relaţiei noastre frăţeşti’, a declarat premierul în mesajul menţionat.

Acesta reiterat sprijinul României pentru parcursul european al Chişinăului.

‘Aşa cum am spus răspicat şi acum câteva zile la Chişinău, indiferent de vremuri, vom înfrunta împreună provocările şi vom continua să fim punctul de sprijin al fraţilor noştri de peste Prut care aspiră la o viaţă mai bună, la prosperitate, la drepturile şi libertăţile conferite de statutul european. La mulţi ani Republicii Moldova şi cetăţenilor săi!’, a precizat Ilie Bolojan. (Agerpres/ FOTO gov.ro)

Liderii Franţei, Germaniei şi Poloniei merg la Chişinău pentru a sprijini parcursul european al Republicii Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 27 august 2025, 13:44 / actualizat: 27 august 2025, 17:04

Data nu a fost aleasă întâmplător în ziua în care Republica Moldova aniversează 34 de ani de independenţă şi, potrivit preşedinţiei franceze, Emmanuel Macron, cancelarul Friedrich Merz şi premierul Donald Tusk intenţionează să-şi reafirme sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a acestei ţări afectate de consecinţele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Vizita are loc şi în ajunul începerii campaniei oficiale pentru alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii septembrie, iar Chişinăul şi aliaţii săi europeni acuză interferenţa rusă în efortul de a perturba procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Cei patru lideri vor avea o conferinţă comună de presă şi se vor adresa mulţimii adunate în Piaţa Independenţei pentru un concert aniversar.

Analiştii de la Chişinău spun că vizita este un semnal de sprijin cu adevărat puternic şi un mesaj simbolic adresat Rusiei – că ţările europene-cheie se preocupă de ceea ce se întâmplă în Moldova. (Rador/ FOTO radiochisinau.md)

Ilie Bolojan: România rămâne alături de Republica Moldova în parcursul său de integrare europeană

Publicat de Gabriela Rotaru, 24 august 2025, 07:49

Ilie Bolojan a discutat şi cu preşedinta Maia Sandu, despre extinderea cooperării în domeniul infrastructurii şi energiei.

Transmite Corneliu Rusnac de la Radio Chişinău: Ilie Bolojan a spus că în ultimii ani Republica Moldova a trebuit să facă faţă unor presiuni fără precedent, reuşind însă să-şi păstreze suveranitatea şi independenţa. El a menţionat că Bucureştiul este gata să sprijine Chişinăul în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Ilie Bolojan: În acest context, România va rămâne un susţinător ferm al parcursului european al Moldovei, asigurând sprijin cu expertiza noastră, cu experienţa dobândită în anii de apartenenţă la Uniunea Europeană şi prin intermediul formatelor de cooperare bilaterală şi transfrontaliere europene.

La rândul său, Dorin Recean a mulţumit României pentru faptul că ajută Republica Moldova să-şi asigure independenţa energetică. În prezent, 50% din curentul consumat în Republica Moldova este cumpărat în România la preţuri avantajoase – a spus Dorin Recean; el a amintit şi de faptul că România este una din principalele pieţe de desfacere pentru produsele moldoveneşti.

Dorin Recean: O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România – de la conductoare electrice la grâu, mobilier şi, desigur, vinuri. Republica Moldova are în România o piaţă de export foarte importantă.

Premierul Bolojan s-a întâlnit sâmbătă şi cu locuitorii comunei Bardar, din apropierea Chişinăului. (Rador/ FOTO gov.ro)

Ilie Bolojan, prima vizită oficială în Republica Moldova ca premier

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 august 2025, 07:51

Ilie Bolojan doreşte să reconfirme cu acest prilej caracterul special al relaţiei bilaterale, bazate pe o prietenie sinceră şi pe o istorie comună, dar şi sprijinul ferm al României pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Vine cu detalii redactorul RRA Petruţa Obrejan:  Premierii Ilie Bolojan şi Dorin Recean vor discuta în primul rând despre proiectele de cooperare comune care trebuie accelerate, mai ales cele care privesc infrastructura energetică, prin care Republica Moldova se va putea conecta la sistemul energetic european, mai exact construcţia liniilor electrice Bălţi- Suceava şi Străşeni-Gutinaş. Alte obiective prioritare vizează construirea unor poduri transfrontaliere şi chiar dezvoltarea infrastructurii feroviare. Chiar dacă este prima vizită în calitate de premier, Ilie Bolojan a mai fost la Chişinău chiar în luna martie a acestui an, dar atunci în calitate de preşedinte interimar al României. Pe agenda discuţiilor se vor afla şi proiectele finanţate prin intermediul fondurilor nereambursabile. Şi nu în ultimul rând, cei doi premieri vor avea în atenţie şi o serie de aspecte legate de integrarea europeană a Republicii Moldova şi vor analiza actualul context regional cu accent pe securitatea ambelor state. (Rador/ FOTO gov.ro)

Republica Moldova cere oficial extrădarea oligarhului Vladimir Plahotniuc

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 iulie 2025, 16:49

Fostul politician apropiat de Rusia a fost recent arestat pe aeroportul din Atena când voia să plece în Dubai şi plasat în arest preventiv pentru 40 de zile.

Colegul nostru de la Radio Chişinău, Victor Pogor, relatează că, potrivit procurorilor moldoveni, şi Moscova a cerut extrădarea lui Plahotniuc ca să îl poată adăposti în Rusia.

În timpul percheziţiilor corporale la aeroport, dar şi la o vilă din apropierea Atenei, unde se ascundea fostul politician, au fost găsite o serie de documente cu identităţi diferite, este vorba despre patru cărţi de identitate, şase permise de conducere şi 11 paşapoarte pe diferite nume eliberate în Vanuatu, Irak, Federaţia Rusă, Republica Moldova, România, Ucraina şi Bulgaria.

Unele dintre ele aparţin aceluiaşi stat, dar au identităţi şi fotografii diferite.

Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, este vizat în mai multe dosare penale pentru infracţiuni grave, inclusiv fraudă bancară, spălare de bani, constituirea şi conducerea unei organizaţii criminale, corupere activă şi îmbogăţire ilicită. Plahotniuc ar fi şi beneficiarul final al furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în perioada 2014-2015. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Republica Moldova va organiza exerciţii militare împreună cu SUA şi România în perioada 4-18 august

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 iulie 2025, 18:08

Exerciţiul ‘Scutul de Foc’, care s-a derulat din anul 2015 şi până în prezent, a devenit deja o tradiţie de referinţă privind posibilitatea de antrenament a militarilor moldoveni alături de colegii români şi americani. ‘Antrenamentul, desfăşurat conform standardelor internaţionale de calitate, este esenţial pentru atingerea compatibilităţii operaţionale a unei armate moderne, unul dintre obiectivele urmărite şi de Armata Naţională’, a subliniat Ministerul Apărării.

Potrivit Planului de instruire anuală, antrenamentul implică şi unităţi de tehnică militară care, pe durata exerciţiului, se vor deplasa pe drumurile naţionale, în special pe timpul nopţii, fără a perturba traficul rutier.

Ministerul Apărării comunică faptul că antrenamentele militare internaţionale au devenit un subiect preferat al dezinformatorilor şi falsificatorilor de ştiri şi le recomandă cetăţenilor să se informeze din surse sigure, pentru a evita răspândirea informaţiilor false şi a manipulărilor, notează army.md.

Ministerul Apărării nu a specificat numărul de militari sau tipurile de arme care vor fi utilizate în cadrul ‘Scutului de Foc – 2025’.

Exerciţiile militare comune au loc într-un moment de tensiuni accentuate între autorităţile moldovene, care sunt pro-europene, şi Rusia, care menţine o bază militară în regiunea separatistă moldovenească Transnistria, notează EFE.

‘Occidentul încearcă prin toate mijloacele să transforme Moldova într-o bază militară NATO pentru o posibilă confruntare cu Rusia’, a declarat săptămâna trecută purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. (Agerpres/ FOTO maps.google.com.)

România a interzis intrarea în ţară a primarului capitalei Republicii Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 iulie 2025, 07:35

Republica Moldova, situată între Ucraina şi România, este un câmp de luptă geopolitic între Rusia şi Occident, cu o majoritate vorbitoare de limbă română şi o minoritate numeroasă vorbitoare de limbă rusă.

Ion Ceban este un rival al preşedintei prooccidentale Maia Sandu, care se străduieşte să conducă Republica Moldova în Uniunea Europeană până în 2030.

Partidul Acţiunii şi Solidarităţii al lui Maia Sandu încearcă să-şi menţină majoritatea în parlament în alegerile din septembrie împotriva Partidului Socialist pro-rus şi a aliaţilor săi.

Maia Sandu a declarat săptămâna trecută că alegerile sunt o etapă cheie în efortul de a asigura aderarea la UE.

Ion Ceban a declarat într-o postare pe Telegram că interdicţia de intrare subliniază faptul că „cea mai murdară campanie parlamentară abia începe”. Blocul său „Alternativa” a declarat că această măsură este „o ordine politică a regimului Sandu” şi dovada că Ceban „este considerat de guvern ca singura ameninţare la adresa guvernării sale incompetente”.

România, membră a UE şi a NATO, a aderat pe deplin la Spaţiul Schengen în acest an.

„Din motive de securitate naţională, România aplică o măsură de interzicere a accesului lui Ion Ceban şi a altor doi cetăţeni moldoveni pe teritoriul său. Măsura constă în interzicerea accesului în Spaţiul Schengen”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al României într-un comunicat.

Ministerul nu a precizat motivele interdicţiei.

Ion Ceban a fost reales primar al Chişinăului la sfârşitul anului trecut. Guvernul moldovean a acuzat Rusia anul trecut că s-a amestecat în alegerile prezidenţiale şi în referendumul organizat simultan cu privire la aspiraţiile de aderare la UE, care a fost aprobat, dar cu un scor mai mic decât cel prevăzut. Rusia a negat orice implicare. România a anulat alegerile prezidenţiale din decembrie din cauza suspiciunilor de interferenţă rusă în favoarea candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu, care a fost ulterior interzis să candideze la alegerile repetate din mai 2025. (Rador/ FOTO radiochisinau.md)

La Chişinău are loc primul summit Uniunea Europeană-Republica Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 iulie 2025, 07:00

Se va discuta despre parcursul european al ţării, securitatea regională şi sprijinul blocului comunitar în contextul războiului din Ucraina, potrivit unui comunicat transmis pe pagina de internet a Consiliului European.

Un punct central al agendei va fi implementarea planului de creştere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, destinat modernizării economiei şi înmunătăţirii nivelului de trai al cetăţenilor.(Rador/ FOTO radiochisinau.md)

Temele abordate în discursurile preşedinţilor Maia Sandu şi Nicuşor Dan

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 iunie 2025, 19:24

Victoria Cernea, de la Radio Chişinău, transmite:  Aflat în vizită la Chişinău, preşedintele Nicuşor Dan a declarat că cea mai mare ameninţare pentru regiune rămâne Federaţia Rusă. În faţa războiului hibrid, pe care Moscova îl poartă atât împotriva României, cât şi împotriva Republicii Moldova, ar trebui să fie găsite mijloace de apărare, a subliniat preşedintele. Nicuşor Dan a mai vorbit cu Maia Sandu despre colaborarea bilaterală pe această direcţie. În acelaşi context, el a menţionat că România sprijină integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Nicuşor Dan: Dincolo de războiul din Ucraina, care generează insecuritate în toată zona, trebuie să fim foarte atenţi şi să avem mijloace comune de răspuns la războiul hibrid şi am vorbit azi de colaborarea în această direcţie. Proiectul cel mai important al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, aveţi aici sprijinul nostru.

La rândul său, Maia Sandu a menţionat că războiul pe care l-a declanşat Rusia împotriva Ucrainei nu se limitează doar la teritoriul ucrainean. Acest război este şi unul al manipulărilor, o ofensivă asupra celor care susţin Kievul, iar România şi Republica Moldova ştiu foarte bine ce înseamnă aceste atacuri, a afirmat Maia Sandu. În alt context, ea a spus că România şi Republica Moldova trebuie să-şi construiască un viitor comun, inclusiv prin proiecte de infrastructură şi energie.

Maia Sandu: Astăzi, metodele Kremlinului sunt altele, dar scopul rămâne acelaşi: să nu avem încredere unii în alţii, să ne urâm între noi, adică să ne distrugem, pentru că ura şi neîncrederea nu au adus niciodată dezvoltare.

Nicuşor Dan a mai avut consultări bilaterale şi întrevederi cu prim-ministrul Dorin Recean şi cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu. (Rador/ FOTO radiochisinau.md)

Preşedinţii României şi Republicii Moldova au depus coroane de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare de la Chişinău

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 iunie 2025, 17:59

Ceremonia de depunere de coroane cu flori a avut loc în prezenţa celor două delegaţii oficiale, dar şi a sute de cetăţeni moldoveni care au scandat ‘Basarabia e România’, ‘Unire’ şi ‘Trăiască, trăiască, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!’. Cei doi preşedinţi au fost aplaudaţi continuu de cetăţenii moldoveni adunaţi în imediata apropiere a Pieţei Marii Adunări Naţionale.

Şeful statului român, Nicuşor Dan, efectuează marţi o vizită oficială la Chişinău, prima de acest fel de la preluarea mandatului de preşedinte.

La ora 18:00, el va avea o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, şi cu prim-ministrul moldovean, Dorin Recean, ulterior urmând să participe la un dineu oficial oferit de preşedintele Maia Sandu.

În cursul serii, preşedintele Nicuşor Dan va participa la evenimentul ‘Viitorul european comun al României şi Republicii Moldova’, alături de omologul moldovean. (Agerpres/ FOTO radiochisinau.md)

Zi de doliu naţional în Republica Moldova. Compozitorul Eugen Doga va fi petrecut pe ultimul drum

Publicat de Gabriela Rotaru, 5 iunie 2025, 11:16

În toate localităţile din ţară, precum şi în misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova de peste hotare, drapelul este coborât în bernă. La ora 12.00, se va cinsti memoria maestrului prin păstrarea unui moment de reculegere, transmite IPN.

Printr-un decret, semnat de preşedinta Maia Sandu, autorităţilor publice, întreprinderilor şi organizaţiilor li se recomandă să renunţe la desfăşurarea acţiunilor distractive de masă, iar instituţiilor mass-media să ţină cont de specificul zilei la editarea publicaţiilor şi la formarea programelor.

Furnizorul public naţional de servicii media „žTeleradio-Moldova”ť urmează să difuzeze pe parcursul zilei programe din arhiva companiei realizate despre viaţa şi creaţia compozitorului.

Programul funeraliilor începe la ora 10:00, cu expunerea corpului neînsufleţit la Palatul Naţional „Nicolae Sulac”. Va urma ceremonia „In memoriam Eugen Doga” şi mitingul de doliu. La ora 13:00, cortegiul funerar se va deplasa spre Cimitirul Central din strada Armenească, iar la ora 14:00 va începe ceremonia funerară.

Compozitorul a trecut la cele veşnice pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani. Eugen Doga s-a născut în satul Mocra, Râbniţa, pe 1 martie. Este Artist al Poporului din Republica Moldova şi Artist al Poporului din URSS. Este laureat al Premiului Naţional şi al Premiului de Stat al URSS, cavaler al Ordinului Republicii şi al altor distincţii şi titluri onorifice din ţară şi de peste hotare, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. (Rador/ FOTO radiochisinau.md)

Contracte pentru proiectarea a 4 poduri noi peste Prut, în valoare de 4,4 milioane lei, semnate la Chişinău

‘Am semnat astăzi la Chişinău (Republica Moldova) contractele pentru proiectarea a încă 4 poduri noi peste râul Prut, în valoare totală de 4,4 milioane de lei (fără TVA): pod Stânca (România) – Costeşti (Republica Moldova), pod Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova), pod Fălciu (România) – Leca (Republica Moldova), pod Răducăneni (România) – Bărboieni (Republica Moldova)’, a notat Pistol, pe Facebook.

Durata fiecărui contract pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, semnat între CNAIR şi compania Like Consulting, este de 12 luni, valoarea fiecărui contract este de 1,1 milioane de lei (fără TVA) iar finanţarea este asigurată prin bugetul de stat al României.

Cele patru noi poduri, care vor fi construite după finalizarea studiilor de fezabilitate, vor asigura creşterea capacităţii de transport dintre cele două state şi vor contribui la conectivitatea infrastructurii rutiere a Republicii Moldova cu România şi implicit cu reţelele de transport din Uniunea Europeană. În plus, construcţia acestor poduri va contribui şi mai mult la apropierea economică a republicii Moldova de România şi de Uniunea Europeană, a scris şeful CNAIR.

‘Anul acesta vom lansa în licitaţie şi contractul pentru proiectarea şi execuţia unui pod nou peste Prut, la Albiţa, care va avea patru benzi de circulaţie şi care va asigura conexiunea dintre infrastructura rutieră a României şi cea a Republicii Moldova. Proiectul va fi finanţat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). La ora actuală avem în derulare şi contractul pentru construcţia ansamblului de poduri de la Ungheni care va asigurarea legătura dintre România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni), proiect finanţat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), care trebuie finalizat până la sfârşitul anului 2026, cel mai târziu. Tot în derulare sunt şi contractele pentru proiectarea necesară modernizării podurilor rutiere peste Prut de la Sculeni (România) – Sculeni (Republica Moldova) şi Oancea (România) – Cahul (Republica Moldova). Finanţarea acestor contracte este asigurată prin Programul Transport 2021-2027’, a adăugat Cristian Pistol.

Evenimentul de la Chişinău a avut loc în prezenţa secretarului de stat în Ministerul Transporturilor din România, Irinel Scrioşteanu, şi a viceprim-ministrului Republicii Moldova, Vladimir Bolea.

Potrivit oficialului moldovean, aceste proiecte marchează un pas semnificativ în relaţiile dintre cele două ţări, vor contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport şi vor întări legăturile economice.

‘Aceste proiecte marchează încă un pas semnificativ în relaţiile dintre Republica Moldova şi România. Vor contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport şi vor întări legăturile noastre istorice şi economice. Ne dorim ca aceste poduri să faciliteze mobilitatea cetăţenilor şi accesul către reţele europene de transport. Prutul nu a avut atâtea poduri decât în perioada interbelică. Este un prim pas autentic de apropiere a infrastructurii Republicii Moldova de cea a României, un proces care va continua cu aceeaşi amploare şi în viitor’, a declarat Vladimir Bolea, citat într-un comunicat al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Irinel Ionel Scrioşteanu, a subliniat că semnarea acestor contracte reprezintă un eveniment important în ceea ce priveşte relaţiile dintre Republica Moldova şi România.

‘Intrăm într-o nouă eră a dezvoltării transporturilor peste Prut. Am semnat contractele pentru prima etapă de proiectare a acestor poduri. Vom continua cu dezvoltarea infrastructurii feroviare, navale şi aeriene, integrându-le astfel încât Republica Moldova să devină competitivă în spaţiul european. Fondurile europene vor contribui în continuare la dezvoltarea infrastructurii, sporind competitivitatea Republicii Moldova’, a afirmat Irinel Ionel Scrioşteanu.

Un alt proiect major vizează, conform comunicatului, construcţia podului peste Prut Ungheni-Ungheni, pentru care a fost finalizat studiul de fezabilitate, iar lucrările vor demara la 26 aprilie. Acest pod, numit simbolic ‘Podul de flori’, va avea şi o simbolistică specială, cu elemente decorative care vor face legătura cu podul de flori din 1990.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

UE acordă Chişinăului un grant de 30 de milioane de euro pentru achiziţionarea volumelor necesare de gaze naturale

Uniunea Europeană va acorda un grant de 30 de milioane de euro pentru achiziţionarea volumelor necesare de gaze naturale pentru a produce energie electrică la preţurile de până la criză – relatează Victoria Cernea, de la Radio Chişinău.

Bruxellesul salvează din nou Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, oferind căldură, lumină şi siguranţă – a declarat premierul Dorin Recean.

Dorin Recean: Pachetul de sprijin al UE are trei componente. Prima componentă se referă la intervenţia imediată, şi asta înseamnă că astăzi vom aproba un împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, în aşa fel încât să poată să fie menţinută presiunea în sistemul de gaze naturale de acolo. Acest lucru ne va da un răgaz pâna la 31/01/2025. Componenta doi a acestui pachet este intervenţia de urgenţă pentru perioada 1-10 februarie. UE oferă un grant de 30 de milioane de euro pentru ca să achiziţionăm volumele de gaze naturale pentru această perioadă, pentru a produce energie electrică pentru malul drept la costurile ante-criză şi să asigure şi consumul pentru malul stâng al Nistrului de gaze naturale şi producere de energie electrică.

Componenta a treia reprezintă un program complex de rezilienţă energetică pentru următorii 2 ani a spus Dorin Recean.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură: prin oprirea gazului în Transnistria, ”Kremlinul încearcă să creeze o mare problemă socială și umanitară, cu speranța că asta va duce în Republica Moldova la niște rezultate bune electorale pentru partidele proruse la alegerile parlamentare”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (12.01.2025)

Publicat de hdaraban, 14 ianuarie 2025, 13:02 / actualizat: 15 ianuarie 2025, 9:30

În urma rezultatelor unui audit internațional, autoritățile transnistrene, care pun criza pe seama guvernului moldovean, imputându-i că nu a soluționat litigiul cu consorțiul rus, au refuzat până în prezent ajutorul propus de Chișinău. Să mai spunem că din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

De altfel, după oprirea livrărilor de gaze, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Începând cu 3 ianuarie, în Transnistria au loc întreruperi zilnice de energie electrice, în contextul în care locuitorii consumă mai mult curent decât produce sistemul energetic. Din cauza aprovizionării reduse, autoritățile separatiste au fost nevoite să suspende activitățile tuturor întreprinderilor, cu excepția industriei alimentare.

În emisiunea ”Weekend cu prieteni”, Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură în cadrul think-tank-ului Expert Forum, a subliniat că situația populației din drepata Nistrului este una mult mai bună, având în vedere interconectările transfrontaliere cu Ucraina și România, care s-au realizat în ultimii ani.

Invitata lui Horia Daraban a explicat de ce decizia Gazprom de a opri furnizarea de gaz  în stânga Nistrului este un gest exclusiv geopolitic, ce riscă să creeze o criză umanitară în regiunea separatistă.

În această situație, rolul României în furnizarea de energie  Republicii Moldova este unul important. Otilia Nuțu spune că ”o bună parte de timp, Republica Moldova a beneficiat de același regim de subvenționare pe care l-au avut și consumatorii din România și asta se întâmplă și acum. Deci apropierea de România înseamnă, pur și simplu, disponibilitatea gazului și a energiei electrice.”

Una dintre concluziile expertului este că și la capitolul energie, ”odată ce Republica Moldova se apropie din ce în ce mai tare de Uniunea Europeană, trebuie să se apropie din ce în ce mai mult de regulile europene. Și asta înseamnă inclusiv reglementator independent, companii care să fie bine guvernate, reducerea corupției.”

Horia Daraban: Cum se traduce criza energetică? Cu ce efecte în rândul populației? Poate ne oferiți și niște repere. Mă gândesc aici la prețuri.

Otilia Nuțu: În primul rând, e foarte important de înțeles faptul că, pe malul drept, nu există întreruperi de energie electrică și de gaze. Și asta este o mare reușită a guvernării actuale, care a și reușit să accelereze proiectele de interconectare și reușește să negocieze cu furnizori din România cantități de energie electrică și de gaze care acoperă. Practic, malul drept nu mai este dependent de livrările de gaze din 2022, de la sfârșitul anului. Sigur că prețurile pentru energia electrică sunt ceva mai mari decât erau de la Cuciurgan, însă, totuși, una este să plătești un preț cu 30-40% mai mare, alta este să nu ai energie deloc. Ceea ce se întâmplă pe malul stâng, însă, este o situație care se îndreaptă spre o criză umanitară, pentru că acolo, într-adevăr, nu mai există practic nici energie electrică, nici gaz.

Gazul a fost întrerupt pe 1 ianuarie, la ora 7:00. Centrala de la Cuciurgan poate să funcționeze și pe cărbune și pe păcură și există rezerve de cărbune, care mai asigură funcționarea centralei pentru câteva săptămâni, depinde cât de mare este consumul. Și asta a însemnat evident că nu mai există gaz pentru încălzire deloc și locuitorii încearcă să se încălzească cu ce altceva mai există: cu energie electrică. Și-au cumpărat mulți diferite încălzitoare, calorifere sau generatoare, în ultimele săptămâni. Sigur că, în momentul în care folosești un reșou sau un calorifer electric, asta înseamnă că crește consumul de energie electrică. Și există acum problema și legată de faptul că sursa de energie este destul de limitată, dar și rețelele nu fac față foarte bine la această cerere suplimentară. Deci, în Transnistria consumul de energie scade foarte rapid din cauză că se epuizează aceste rezerve.
Pe de altă parte, există ajutorul oferit de Chișinău, dar și de Kiev, pentru a acoperi o parte din energia care ar fi necesară pentru regiunea transnistreană. Chișinăul a oferit ajutorul pentru ca cei din Tiraspol să poată să achiziționeze energie electrică și gaze din România. Asta înseamnă că trebuie să fie plătite sumele respective, pentru că niciun furnizor, în afară de Gazprom, nu-și poate permite să livreze energie pe gratis, iar Kievul a oferit la rândul său posibilitatea de a alimenta cu cărbune centrala de la Cuciurgan. Tot așa, pentru a ajuta în această situație excepțională.

Ceea ce trebuie reținut însă este faptul că toată această criză este una artificială, care a fost creată de Gazprom și care a continuat să livreze până la sfârșitul anului trecut exclusiv pentru că intenționa să forțeze Chișinăul să pună presiune pe Ucraina pentru prelungirea tranzitului de gaze prin Ucraina, ceea ce nu are nicio legătură cu întreruperea livrărilor din Transnistria, care ar fi putut să continue foarte bine pe cealaltă rută alternativă, respectiv prin Turkstream și, după aceea, pe TransBalkan Pipeline, adică vechea rută prin care se importa în România și în Bulgaria de la Gazprom acum 5-10 ani. Însă, din cauză că nu au reușit să prelungească acest tranzit, practic, acum, Kremlinul încearcă să creeze o mare problemă socială și umanitară în Republica Moldova, cu speranța că asta va duce la niște rezultate bune electorale pentru partidele proruse la alegerile parlamentare, care vor fi în iunie sau iulie.

Horia Daraban: Deci, măsura întreruperii furnizării gazului către Transnistria poate fi văzută doar în cheie geopolitică. Plecând de la situația din Transnistria, Republica Moldova, se desprind, ies în evidență anumite slăbiciuni ale Republicii Moldova în ceea ce privește acest capitol, energia? Și în acest sens, care ar putea fi răspunsurile la aceste probleme?

Otilia Nuțu: În primul rând, aș vrea să spun ceva legat de aceasta pârghie geopolitică. Gazprom spune că a încetat livrările din cauza unei datorii ipotetice a Chișinăului de 709 milioane de dolari. Asta, în condițiile în care niciodată nu a ridicat nicio pretenție cu privire la datoriile de 11 miliarde de dolari pe care le are în regiunea transnistreană. Deci lucrurile n-au nicio noimă, din altă perspectivă, nu există vreun sens economic. În ceea ce privește securitatea energetică a Republicii Moldova, totuși, trebuie să vedem că, în ciuda a ceea ce se întâmplă zilele acestea, Republica Moldova este într-o situație de securitate energetică mult mai bună decât era acum 3 ani. Dacă aceeași criză s-ar fi produs în urmă cu 3 ani, atunci toată Republica Moldova ar fi fost exact în situația în care este Transnistria astăzi. Între timp, lucrurile s-au schimbat foarte mult.

S-a finalizat și interconectarea pe gaze, care a fost finalizată, cu chiu cu vai, abia în 2021. Pe partea românească au fost cele mai mari întârzieri. Odată cu conectarea Ucrainei și Moldovei la rețeaua europeană de energie electrică, există posibilitatea cumpărării de energie electrică din Uniunea Europeană și fizic, nu doar comercial. Și lucrurile astea schimbă major datele problemei. Deci, în acest moment, pentru malul drept nu există alt deranj decât faptul că este într-adevăr un preț mai mare la energia electrică. Însă,  în niciun caz nu se pune problema unei crize la fel de mari cum vedem acum în regiunea transnistreană. Și asta, cel puțin văzut din exterior, mi se pare că arată foarte clar niște lucruri: ești cu Europa, o duci bine, ții cu Rusia, vezi că te aruncă la gunoi, în momentul în care are un alt interes.

În regiunea transnistreană, sunt foarte mulți oameni care au cetățenie rusă și asta nu a fost niciun impediment pentru Kremlin să îi lase în frig și în beznă în mijlocul iernii, doar din cauză că încearcă să influențeze prin asta alegerile parlamentare în Republica Moldova și să reobțină un control politic asupra Republicii Moldova.

Horia Daraban: Ar putea fi aprofundate relațiile pe acest palier energetic, relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și în special cu România? Dincolo de realizările pe care le-ați enumerat dumneavoastră.

Otilia Nuțu: Sigur, se va finaliza acea linie directă, care duce din România până la Chișinău energie electrică și nu va mai trece pe la Cuciurgan. Mai există linia Suceava – Bălți, care urmează să fie și ea construită în următorii doi ani. Sigur că proiectele astea durează ceva timp și e o mare problemă faptul că guvernele anterioare au întârziat foarte mult aceste interconectări. Sigur, existau diferite motive la momentul respectiv și faptul că pe vremea aceea Republica Moldova și Ucraina erau conectate la sistemul rusesc de energie electrică și atunci ar fi fost nevoie de investiții mai mari în niște echipamente suplimentare. Însă, multe lucruri au fost întârziate, pur și simplu, nepermis de mult. Lucrurile au început să se schimbe radical în urmă cu trei ani, când, într-adevăr, toate aceste proiecte au început să fie accelerate.

Și e foarte important, în primul rând, intrarea Moldovei în piața europeană de energie înseamnă că nu mai depinzi de un singur furnizor care îți poate pune în niște condiții care nu au nicio legătură cu capacitatea ta de plată, ci doar cu orientarea ta geopolitică. Nu depinzi de unul, ci poți să cumperi de la unul sau de la altul, pentru că piața europeană este o piață competitivă și deja interconectările care s-au făcut, mai ales în ultimii ani, înseamnă că gazul poate să vină din foarte multe surse, energia electrică poate să vină iarăși de la mai mulți producători și de la mai mulți furnizori și este o piață concurențială. Dar evident, că energia trebuie să fie și plătită și în timp ce pe malul drept lucrurile astea sigur că înseamnă un disconfort și, într-adevăr, este greu, mai ales într-un an electoral, ca lumea să vadă că prețurile cresc, însă practic ce se întâmplă în Transnistria, în acest moment devine o bucată de stat eșuat, pentru simplul motiv că este evident că regimul separatist este o ficțiune care a fost întreținut ani de zile cu gaz dat gratis de Gazprom. În momentul în care acest gaz a fost întrerupt, nu există nicio alternativă și toată Transnistria se prăbușește și economic, și social.

Horia Daraban: Aș vrea să facem referire și la România. În acest context, reprezentanții ministerului de profil de la București au ieșit cu mai multe informații, inclusiv ministrul Sebastian Burduja. Aceste declarații au fost legate de furnizarea de energie electrică, dar și de gaze către Republica Moldova. Și în acest context, ce rol își asumă Bucureștiul în sprijinirea Republicii Moldova? Până unde poate merge acest sprijin?

Otilia Nuțu: În primul rând, există contracte care au fost încheiate de companiile din subordinea Ministerului Energiei, ca Nuclearelectrica, Hidroelectrica, direct cu Energocom și se livrează energie. În al doilea rând, Energocom poate să cumpere de pe bursa românească energie, deci practic noi putem furniza energie la prețuri care sunt de piață. O bună parte de timp, Republica Moldova a beneficiat de același regim de subvenționare pe care l-au avut și consumatorii din România și asta se întâmplă și acum. Într-adevăr, prețurile subvenționate din România sunt totuși mai mari decât cele care erau la Cuciurgan. Însă, acele prețuri de la Cuciurgan însemnau gaz dat gratis de la Gazprom către Transnistria și lucrurile astea la un moment dat aveau să se sfârșească. Adică, de fapt, această criză nu este o surpriză pentru nimeni. Deci apropierea de România înseamnă pur și simplu disponibilitatea gazului și a energiei electrice. Și asta este un lucru foarte important.

Sigur că, odată ce Republica Moldova se apropie din ce în ce mai tare de Uniunea Europeană, trebuie să se apropie din ce în ce mai mult de regulile europene. Și asta înseamnă inclusiv reglementator independent, companii care să fie bine guvernate, reducerea corupției. Deci astea sunt niște beneficii de care nu prea ținem cont. Însă, să ne uităm la marile scheme de corupție care se întâmplau acum 5-10 ani în legătură cu energia în Republica Moldova, cu Transnistria primind gaz gratis de la Gazprom, care producea energie electrică și acea energie electrică se vindea consumatorilor de pe malul drept la prețuri, care, la momentul respectiv, erau mai mari decât în România și banii respectivi nu se duceau pentru consumul de gaze, ci la niște firme offshore în care erau implicați regimul Plahotniuc și cei de la Tiraspol. Deci lucrurile astea nu se mai pot întâmpla și astea erau furturi care se făceau din buzunarul cetățeanului moldovean. Lucrurile astea nu se mai pot întâmpla de acum înainte.

Varianta audio a intervului:

UE suplimentează ajutorul umanitar pentru Ucraina şi Republica Moldova cu 148 de milioane de euro

Pachetul de ajutor a fost anunţat de comisarul european pentru egalitate, pregătire şi gestionarea situaţiilor de criză, Hadja Lahbib, care vizitează luni Ucraina pentru a discuta despre provocările umanitare în contextul continuării războiului cu Rusia.

Finanţarea este destinată acoperirii cheltuielilor pentru alimente, adăposturi, apă şi încălzire pentru populaţia ucraineană.

Cele opt milioane de euro alocate pentru Republica Moldova vizează proiecte umanitare. Sprijinul se va concentra pe ajutorarea refugiaţilor ucraineni şi a comunităţilor gazdă din R. Moldova, cu prioritate pe accesul la serviciile esenţiale, precum sănătatea şi educaţia, şi pe sprijinul psihosocial.

”Noua noastră finanţare de 148 milioane de euro drept sprijin umanitar este o dovadă mai puternică a faptului că suntem alături de ucraineni atunci când au nevoie. Vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de această criză, cu toţi partenerii noştri şi cu autorităţile ucrainene”, a afirmat Hadja Lahbib, citată în comunicat.

În contextul continuării războiului de agresiune dus de Rusia contra Ucrainei, aproximativ 12,7 milioane de oameni au nevoie urgentă de ajutor.

Noua finanţare de 148 de milioane de euro va susţine ajutorul umanitar atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, valoarea totală a ajutorului umanitar alocat de Comisia Europeană pentru cele două ţări depăşind astfel 1,1 miliarde euro.

De la începerea agresiunii ruse în februarie 2022, Uniunea Europeană coordonează cea mai mare operaţiunea a sa desfăşurată vreodată în cadrul Mecanismului european de protecţie civilă, livrând peste 150.000 de tone de produse Ucrainei. De asemenea, UE a desfăşurat asistenţă din rezervele sale rescEU, furnizând Kievului generatoare electrice, echipament medical, adăposturi temporare şi staţii de tratare a apei.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a declarat că România exportă electricitate şi gaze naturale în Republica Moldova pe baze comerciale

Publicat de Andreea Drilea, 2 ianuarie 2025, 13:28

Într-o postare pe Facebook, el a menţionat că Nuclearelectrica a încheiat un contract pentru livrarea de energie peste Prut şi sunt discuţii în acest sens cu OMV Petrom şi cu Complexul Energetic Oltenia.

În total, capacitatea tehnică de export de energie electrică din România către Republica Moldova este de 430 de megawaţi, a subliniat Sebastian Burduja.

În domeniul gazelor, Chişinăul îşi poate asigura tot necesarul din România, a adăugat acesta.

Precizările vin în contextul în care livrările ruseşti de gaze către Europa, prin Ucraina, au încetat ieri, când a expirat un acord de tranzit între cele două ţări. Republica Moldova primea o parte importantă din energie prin centrala de la Cuciurgan din Transnistria, care funcţiona exclusiv cu gaze din Rusia.

Rador/FOTO radiochisinau.md

Republica Moldova urmează să cumpere mai multă energie electrică din România

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 decembrie 2024, 16:18

Potrivit Radio Chişinău, care citează Ministerul moldovean al Energiei, în primele trei luni ale anului viitor se preconizează un import de trei ori mai mare decât luna aceasta de la centrala nucleară de la Cernavodă, deţinută de compania Nuclearelectrica.

De asemenea, va fi importată energie electrică şi de la centrala termoelectrică de la Brazi a OMV Petrom. Pe lângă achiziţiile din România, autorităţile de la Chişinău vor să acopere necesarul de energie electrică din surse interne de producţie, dar şi din surse regenerabile.

În Republica Moldova a fost instituită din 16 decembrie starea de urgenţă în domeniul energetic, întrucât este posibil ca de la 1 ianuarie anul viitor concernul energetic rus Gazprom să nu mai livreze gaz natural regiunii transistrene, unde se află centrala termoelectrică ce furnizează 80% din necesarul de curent electric pentru raioanele din dreapta Nistrului. (Rador/ FOTO radiochisinau.md)

Tranzitul autoturismelor către Republica Moldova se desfăşoară cu dificultate în punctele de trecere a frontierei Oancea şi Albiţa

Publicat de Andreea Drilea, 23 decembrie 2024, 09:22

Transportatorii de marfă care doresc să intre în ţară prin vămile Isaccea, Galaţi şi Albiţa au de aşteptat între una şi două ore, iar cei care aleg vama Negru Vodă au de aşteptat aproximativ patru ore.

Pe sensul de ieşire din ţară, autocamioanele aşteaptă între una şi două ore în vămile Calafat, Siret, Sculeni, Oancea, Galaţi şi Isaccea şi peste cinci ore în punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albiţa.

Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Rep. Moldova: Parlamentul a votat impunerea stării de urgenţă în sectorul energetic

În acelaşi timp, autorităţile de la Chişinău trag un puternic semnal de alarmă, legat de atacurile masive asupra independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, început încă din 2022, prin care Rusia încearcă să obţină controlul asupra legislativului ţării, anul viitor, când urmează să aibă loc alegeri parlamentare.

Procurorul general Ion Munteanu a declarat în Parlament că 14 cauze penale privind coruperea electorală în privinţa a 19 persoane au ajuns deja în instanţa de judecată. Alte zeci de cauze investigate de procurori urmează a fi la fel expediate în instanţa de judecată. În mai puţin de o lună au fost deschise 84 de dosare penale dintre care 70 pentru coruperea, unul pentru falsificarea voturilor şi trei pentru gestionarea ilegală a fondurilor partidelor.

Ion Munteanu: Au fost desfăşurate peste 800 de percheziţii cu ridicări de tehnică de calcul de tipul sutelor de telefoane, tablete şi computere. Vreau să vă informez că nu vom avea un exerciţiu mai simplu anul viitor în ceea ce înseamnă asigurarea votului liber exprimat. Deci schemele de corupere electorală sunt regândite, remodelate, readaptate.

Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Alexandru Musteaţă, a raportat în plenul Parlamentului că în primul trimestru al anului 2024 la Moscova a fost creat un centru operaţional pentru coordonarea unui grup criminal organizat care vizează Republica Moldova.

Alexandru Musteaţă: Obiectivele activităţilor realizate pe teritoriul Republicii Moldova sunt proiectare de soft power, implicit prin promovarea aşa numitului concept „śrusskii mir”ť, cooptarea tinerilor, identificarea şi atragerea persoanelor predispuse la acţiuni de destabilizare, acţionarea în vederea determinării parcursului european al Republicii Moldova.

150 de persoane au statut de bănuit în dosare privind coruperea electorală printre care consilieri municipali, vice-guvernatori şi funcţionari.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Executivul de la Chişinău a propus instituirea stării de urgenţă în sectorul electroenergetic pe teritoriul Republicii Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 decembrie 2024, 17:50

După cum transmite Radio Chişinău, guvernul a informat că sistarea livrării de gaze naturale spre regiunea transnistreană de către compania rusă Gazprom va genera o iminentă criză umanitară în zonă, dar şi riscuri inevitabile pentru întreg teritoriul Republicii Moldova.

În regiunea transnistreană locuiesc peste 300.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova.(Rador/ FOTO radiochisinau.md)

R. Moldova: Demiteri în lanţ la Chişinău; premierul Dorin Recean va cere parlamentului instituirea stării de urgenţă energetică

Recean a spus că le-a cerut ministrului energiei, Victor Parlicov, directorului general al Energocom, Victor Bînzari, şi unui membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, să-şi dea demisia din cauza situaţiei create în domeniul energetic în ţară.

Celor trei li se impută faptul că Republica Moldova nu a cumpărat gaze naturale în vară, atunci când preţurile erau mult mai mici decât la ora actuală.

‘Am solicitat demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, pentru că el este responsabil de gestionarea sectorului energetic. A admis greşeli care ne-au adus în această situaţie de criză. Am solicitat şi demisia directorului general Energocom, Victor Bânzari. Compania nu a achiziţionat gaze atunci când a fost posibil. S-a ascuns în spatele unor proceduri birocratice. În felul acesta, ei nu au reuşit să asigure necesarul de gaze pentru perioada de iarnă la cele mai avantajoase preţuri’, a declarat Recean în conferinţa de presă.

‘Am solicitat şi demisia membrului Consiliului de Observatori de la Moldovagaz, Sergiu Tofilat. Chiar dacă nu avea competenţă, dânsul a blocat procurarea de gaze de către instituţiile responsabile atunci când erau preţurile cele mai convenabile. Aceste persoane fie au blocat, fie nu au acţionat la momentul potrivit pentru a achiziţiona gaze la cel mai convenabil preţ. În loc să paseze vina pe altcineva, sarcina lor era să asigure R. Moldova cu gaze’, a adăugat premierul.

În acelaşi timp, şeful guvernului a anunţat că va merge săptămâna viitoare în parlament pentru a solicita instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic, începând cu 16 decembrie.

‘Avem în faţă un sezon rece dificil, cu multe riscuri, iar din acest motiv am decis să cer parlamentului instituirea stării de urgenţă în domeniul energetic începând cu 16 decembrie 2024. Această stare de urgenţă va fi în vigoare până la depăşirea situaţiei legate de alimentarea cu gaze a cetăţenilor noştri, inclusiv a celor din regiunea transnistreană. Dar, cel mai important – pentru a gestiona eventualele consecinţe ale crizei şi pentru asigurarea cu electricitate cetăţenii de pe malul drept al Nistrului. Trebuie să fim pregătiţi pentru toate scenariile, mai ales că de trei ani frigul e folosit ca o armă împotriva oamenilor din întreaga regiune’, a punctat Recean.

Premierul a indicat că deciziile de joi urmează şedinţei din urmă cu o zi cu instituţiile responsabile de asigurare a Republicii Moldova cu gaze naturale şi energie electrică în cadrul căreia s-au decis mai multe măsuri.

‘Am pus în discuţie toate evoluţiile şi riscurile posibile atât în contextul războiului din Ucraina, cât şi în eventualitatea unor acţiuni ostile faţă de sectorul energetic al R. Moldova. Am solicitat ca instituţiile responsabile să fie pregătite să reacţioneze rapid şi eficient’, a subliniat Dorin Recean, enumerând câteva dintre aceste măsuri.

Potrivit acestuia, compania Moldelectrica urmează să asigure interconexiunea la o capacitate mai mare pentru a importa energie electrică în caz de necesitate. Tot Moldelectrica trebuie să pregătească scenariile de interconexiune insulară pe liniile de tensiune înaltă cu România. Această companie trebuie să coordoneze cu omologii ucraineni logistica de mentenanţă a liniei de tensiune înaltă Isaccea – Vulcăneşti, pe teritoriul Ucrainei.

În acelaşi timp, societatea Energocom urmează să încheie contracte de contingenţă pentru ca cetăţenii să aibă curent electric în cazul în care Centrala de la Cuciurgan nu ar mai putea funcţiona. De asemenea, aceasta trebuie să încheie contracte de contingenţă pentru ca cetăţenii să beneficieze de gaze naturale.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

Alertă în Republica Moldova: O altă dronă a căzut în raionul Orhei

Poliţia din Orhei precizează că a fost alertată în legătură cu depistarea dronei marţi în jurul orei 10:00. Ulterior informaţiile au fost comunicate autorităţilor competente, iar în zona unde a căzut drona a fost restricţionat accesul.

La faţa locului s-au deplasat toate serviciile specializate, iar angajaţi ai secţiei tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic şi expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP) al Republicii Moldova urmează să efectueze o investigaţie complexă a aparatului de zbor.

Pe parcursul lunii noiembrie, poliţia a depistat patru drone căzute pe teritoriul Republicii Moldova. Pe 19 noiembrie, o dronă a fost identificată la Chişinău, în perimetrul Port Mall şi Arena Chişinău. O altă dronă a căzut pe 12 noiembrie, în extravilanul localităţii Coşerniţa, din raionul Criuleni, aflată la circa 26 de km de Chişinău şi alte două drone au fost depistate la 10 noiembrie în localităţi din raioanele Căuşeni şi Râşcani. Acestea nu purtau explozibil şi nu reprezentau un pericol imediat pentru cetăţeni, aminteşte MOLDPRES.

Poliţia Republicii Moldova face apel la cetăţenii care identifică aparate de zbor sau alte dispozitive suspecte căzute la sol să nu se apropie de ele şi să nu le atingă, dar să anunţe imediat poliţia la numărul de urgenţă 112.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Parlamentul European pregăteşte un pachet financiar de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova

Publicat de Andreea Drilea, 27 noiembrie 2024, 11:02

Clementina Tudor ne transmite de la sesiunea plenară de la Strasbourg că urmează să fie deschis şi un birou al Uniunii Europene în Republica Moldova: Parlamentarii europeni apreciază că rezultatul la referendumul pentru integrare europeană a Republicii Moldova obligă Uniunea la măsuri de sprijin. În calitate de raportor în Comisia de buget privind pachetul financiar pentru Republica Moldova, Siegfried Mureşan precizează că se urmăreşte adoptarea legislaţiei necesare pentru implementarea programului de sprijin, creşterea prefinanţării şi modificarea raportului între fondurile nerambursabile şi credite.

Siegfried Mureşan: Comisia Europeană a propus ca în acest plan de creştere 20% să fie fonduri nerambursabile, bani pe care Republica Moldova nu trebuie să-i returneze niciodată Comisiei Europene, 80% să fie credite, dar în condiţii extrem de avantajoase. Cel de-al treilea obiectiv este modificarea acestui raport între fonduri nerambursabile şi credite în favoarea fondurilor nerambursabile. Reporter: Obiectivul este ca în luna mai să se dea votul final pe acest pachet financiar pentru Republica Moldova. Concomitent, se fac demersuri pentru deschiderea unui birou al Parlamentului European la Chişinău, după cum a declarat vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Victor Negrescu: Suntem în proces de implementare a acestei decizii şi îmi doresc ca în perspectiva alegerilor parlamentare să existe acest birou, pentru că Parlamentul din Republica Moldova va juca un rol esenţial în transpunerea legislaţiei europene şi un dialog mai clar cu Parlamentul European ne va ajuta în a le oferi consultanţa şi suportul necesar pentru o transpunere cât mai facilă.

Reporter: Demersurile parlamentarilor europeni urmăresc şi obţinerea unui nou rezultat pro-european la alegerile parlamentare din toamna anului viitor.

Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Un nou incident de securitate în Republica Moldova: O dronă a fost descoperită într-o suburbie a Chişinăului

Potrivit poliţiei, în jurul orei 11:20, un cetăţean a sesizat forţele de ordine despre un aparat fără pilot pe care l-a descoperit la sol în perimetrul dintre centrul comercial Port Mall şi Arena Chişinău.

Autorităţile au reacţionat imediat, iar la faţa locului au fost mobilizaţi experţi ai secţiei tehnico-explozive de la Centrul tehnico-criminalistic şi expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP) pentru examinarea detaliată şi eventuala neutralizare a dronei, în cazul în care s-ar fi descoperit că dispozitivul ar fi conţinut explozibil.

Este al patrulea incident cu dronă din ultimele zece zile. La 10 noiembrie, pe teritoriul Republicii Moldova au fost descoperite două drone: prima în apropierea satului Fârlădeni (raionul Căuşeni), iar a doua în satul Borosenii Noi (raionul Râşcani).

La 12 noiembrie, autorităţile au anunţat că o a treia dronă a încălcat spaţiul aerian al Moldovei. Aceasta a fost depistată în apropierea localităţii Coşerniţa, în raionul Criuleni.

De asemenea, pe 17 noiembrie cel puţin două rachete ruseşti au fost observate în spaţiul aerian al Republici Moldova, în zona raioanelor din nordul ţării, Edineţ şi Briceni.

Autorităţile de la Chişinău au protestat faţă de aceste incidente şi au cerut Moscovei să ‘respecte statutul de neutralitate şi integritatea teritorială a Republicii Moldova’.

Preşedintele Maia Sandu a declarat că aceste drone nu reprezintă o ameninţare pentru cetăţenii moldoveni, dar a pledat pentru achiziţionarea mai multor radare pentru o protecţie mai bună a republicii.

Ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, a comunicat ulterior că dronele descoperite sunt ‘de tip momeală’, utilizate de Rusia în războiul pe care îl duce în Ucraina vecină pentru a induce în eroare apărarea antiaeriană ucraineană.

Drona descoperită marţi în suburbia Chişinăului este asemănătoare cu celelalte trei depistate în raioanele Căuşeni, Râşcani şi Criuleni, remarcă media de peste Prut.

Republica Moldova, care a acuzat Rusia că încearcă să destabilizeze situaţia din ţară, a fost unul dintre principalii aliaţi ai preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski încă de la începutul războiului, notează EFE.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)