USR, PNL şi UDMR îl propun pe Siegfried Mureşan pentru funcţia de prim-ministru

Publicat de Andreea Drilea, 26 iunie 2026, 11:49

‘PNL, USR şi UDMR înaintează o propunere comună pentru funcţia de prim-ministru al României în persoana europarlamentarului Siegfried Mureşan. România are nevoie de un guvern care să gestioneze în mod responsabil urgenţele şi priorităţile ţării (PNRR, Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare, aderarea la OCDE), să continue reformele şi să valorifice fiecare oportunitate de dezvoltare în interesul cetăţenilor’, precizează sursa citată. AGERPRES

(UPDATE) Preşedinţii PNL, USR şi UDMR au avut o nouă rundă de discuţii pe tema formării unui viitor guvern

Publicat de Gabriela Rotaru, 24 iunie 2026, 18:22

Întâlnirea de la Palaul Victoria a fost cea de-a doua de astăzi şi a avut loc după ce preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat că el va fi propunerea de premier din partea social-democraţilor.

Andrei Şerban relatează: Liderii PNL, USR şi UDMR, Ilie Bolojan, Dominic Fritz şi Kelmen Hunor, au plecat cu puţin timp în urmă de la a doua întâlnire pe care au avut-o astăzi la Palatul Victoria fără a face declaraţii. În schimb, opinii politice au avut unii membri ai acestor partide. Deputatul USR Ştefan Lorincz a confirmat că propunerea Uniunii este un executiv minoritar rotativ în care să asigure alături de PNL şi UDMR prima partea guvernării.

Ştefan Lorincz: Mi se pare o soluţie destul de rezonabilă ca să luăm această perioadă până la alegerile parlamentare din 2028, să o împărţim în două şi să existe două guverne minoritare, unul PNL-USR-UDMR şi minorităţi şi altul PSD monocolor.

Ideea unei rotative la guvernare nu este respinsă de liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond.

Csoma Botond: Ar putea fi o variantă. Oricum trebuia să avem o rocadă în 2027, aşa era coaliţia, când venea Partidul Social Democrat la putere, deci n-am luat încă o decizie la noi, în UDMR, dar, personal, cred că, fără să implic UDMR-ul, cred că am putea merge pe o asemenea variantă, dacă se agreează.

Din partea liberalilor nu avem nicio declaraţie, dar ce ştim până acum este că PNL propune un pact naţional, care să primească acceptul preşedintelui Nicuşor Dan şi care să fie semnat de toate partidele parlamentare pro-europene. Potrivit unor surse politice, acesta trebuie să conţine angajamentul că viitorul executiv va adopta reformele din PNRR, va păstra cota unică de impozitare şi va elimina impozitul minim pe cifra de afaceri. (Rador)

Preşedintele PNL, Ilie Bolojan – care este şi premier interimar – i-a chemat la Palatul Victoria pe liderul USR, Dominic Fritz, şi pe cel de la UDMR, Kelemen Hunor.

În urma consultărilor de ieri dintre şeful statului şi partidele parlamentare, două variante de guvern s-au desprins din declaraţiile făcute de liderii politici – un guvern minoritar condus de PSD sau o formulă minoritară alcătuită din PNL, USR şi UDMR.

Indiferent de structura noului executiv şi înainte de a fi desemnat un premier, şeful statului ar dori să existe un pact naţional între partidele pro-europene, aşa cum a propus PNL, care să ofere stabilitate pentru şase luni.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Biroul Naţional al USR a decis ca Dominic Fritz să rămână preşedintele partidului

În urma deciziei pronunţate joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care Dominic Fritz a pierdut definitiv procesul cu Agenţia Naţională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese, Biroul Naţional s-a reunit şi i-a acordat acestuia un vot de încredere, se arată într-un comunicat transmis de USR.

Dominic Fritz va cere reconfirmarea şi la Congresul partidului din octombrie.

Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a transmis că decizia ICCJ este ‘profund nedreaptă’ şi ‘disproporţionată’.

‘Vorbim despre o situaţie în care nu există niciun folos personal, niciun prejudiciu şi nicio faptă de corupţie, ci despre o interpretare excesivă a legislaţiei privind conflictul de interese. Din acest motiv, Dominic Fritz va continua toate demersurile legale pentru apărarea drepturilor sale şi va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Această situaţie trebuie analizată şi din perspectiva standardelor europene privind drepturile fundamentale şi exercitarea mandatului public’, a declarat Seidler.

Purtătorul de cuvânt al USR a respins informaţiile potrivit cărora, în urma acestei sentinţe, prefectul de Timiş ar trebui să dispună încetarea mandatului de primar al Timişoarei.

‘PSD încearcă să inducă în eroare opinia publică în privinţa efectelor deciziei instanţei. Prefectul judeţului Timiş are obligaţia legală de a aplica prevederile legii, indiferent cine ocupă funcţia. Exact acelaşi lucru s-a întâmplat şi în anul 2023, când prefectul de atunci, şi actual preşedinte al PSD Timişoara, Mihai Ritivoiu, a emis ordinul de sancţionare a primarului din Recaş, aflat într-o situaţie similară de conflict de interese administrativ. Atunci prefectul PSD de Timiş Mihai Ritivoiu a aplicat o amendă de 10% din salariu pe o perioadă de 6 luni pentru primarul din Recaş. Care este diferenţa dintre cei doi primari, că Dominic Fritz este de la USR şi trebuie eliminat?’, a susţinut Cristian Seidler.

USR subliniază că ‘nu va face niciun pas înapoi’ în lupta pentru reformarea statului şi pentru apărarea principiilor democratice.

‘România are nevoie de instituţii puternice, de reguli aplicate egal pentru toţi şi de lideri care nu acceptă obedienţa ca regulă de funcţionare a vieţii publice’, se menţionează în comunicat.

În iulie 2024, ANI a anunţat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, deoarece a luat, în noiembrie 2020, o decizie în beneficiul unei persoane, care îl împrumutase în campania electorală din acel an cu suma de 25.000 de lei.

Dominic Fritz a atacat în instanţă raportul de constatare întocmit de ANI, dar a pierdut procesul atât pe fond la Curtea de Apel Timişoara (februarie 2026), cât şi în faza de recurs, joi, la Instanţa supremă.

(AGERPRES/FOTO USR)

(INTERVIU) Dan Barna, europarlamentar USR: Moratoriu și dialog inclusiv cu opoziția pentru evitarea blocajului guvernamental

Publicat de Lucian Bălănuţă, 26 aprilie 2026, 11:24

Lucian Bălănuță: Bună ziua și bine ați venit la Dezbaterea Zilei la Radio România Iași. Traversăm una dintre cele mai tensionate perioade politice din ultimii ani, cu o coaliție fragilizată și scenarii de guvernare tot mai incerte. Discuțiile despre un guvern minoritar, negocieri în Parlament și repoziționări rapide ale partidelor au devenit realitatea zilnică de la București. În acest context, rolul președintelui Nicușor Dan este intens dezbătut, iar în paralel, mizele europene rămân majore, de la fondurile din PNR până la poziționarea României în raport cu extinderea Uniunii Europene. Discutăm despre toate aceste teme, dar și despre scenariile concrete de ieșire din criză. Invitatul nostru este domnul Dan Barna, europarlamentar USR și vicepreședinte al grupului Renew Europe. Bună ziua, domnule Barna și vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră!

Dan Barna: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație. Este o bucurie să fiu din nou la Radio România. Este, practic, radioul care m-a format ca om și spun asta pentru ascultători care au o anumită vârstă. Îmi făceam temele în școala primară la Sibiu cu radioul pornit pe biroul de lucru și l-ascultam la vremea aceea pe Petru Creția care povestea despre Minescu, despre multe teme, Dionisie Șincanu, voci celebre ale radioului pe care mi le amintesc și de câte ori primesc invitația la Radio România, onorez cu toată bucuria și entuziasmul.

Lucian Bălănuță: Mulțumim, domnule Barna. Suntem într-un moment de instabilitate politică ce se anunță a fi prelungită. Cât de aproape, realist vorbind, suntem de o criză politică majoră și cum se vede aceasta la Bruxelles?

Dan Barna: Suntem în momentul de față în realitatea unui guvern minoritar. Pentru că președintele Nicușor Dan a semnat demisiile miniștilor PSD, a semnat numirile interimatelor propuse și decise de premierul Bolojan. Deci, în momentul de față, România are un guvern minoritar din PNL, USR și UDMR. Asta e realitatea de astăzi. Discuțiile sunt ce urmează și cum ar putea să arate următoarele luni. Mizele momentului pentru România sunt legate de cele 26 de miliarde de euro, bani care sunt pe masă disponibili pentru România, 16 miliarde de programul SAFE și 10 miliarde din fondurile din PNR-R, pentru care următoarele luni, mai-iunie, sunt critice, iunie până în august, că vorbim și de PNRR. Din această perspectivă e foarte, foarte important să reușim, Președinte Nicușor Dan, prin rolul de mediator, înțeleg că luni vor fi din nou, vor fi discuții din nou ale Președintelui cu liderii partidelor de data aceasta, după ce au fost consultările cu delegații ale partidelor, tocmai pentru a găsi o variantă, pentru ca România să aibă un guvern funcțional în aceste luni care urmează. Fie, menționez câteva scenarii acum, fie se găsește o variantă de, nu știu, moratoriu și nu se depune moțiune până în toamnă, ar trebui să fie unul dintre scenarii, fie, mă rog, se depun moțiunile, sau, mă rog, moțiunea și nu trece și nu mai urmează o a doua moțiune, pentru că în momentul în care s-ar adopta o moțiune și se intră în logica unui guvern cu atribuții limitate doar de administrare, cum se întâmplă în perioadele acestea de tranziție, România riscă să piardă aceste 26 de miliarde. Și nu vorbim de bani puțini, vorbim, de fapt, de resurse existențiale, practic, pentru noi. Pentru că în contextul acesta politic foarte complicat, geopolitic, în care avem, pe de o parte, războiul din Ucraina, avem, de cealaltă parte, problema din Iran, blocajul pe Ormuz, problema energetică, carburantul, cherosen pentru avioane, combustibilul, restul combustibilului, care vor fi afectate la nivel de preț în prima fază, după care și la perspectiva, dacă nu se reglementează, și la nivel de disponibilitate efectivă, adică perspectiva este să ajungă la raționalizări. Ori România, în momentul de față, nu își permite să piardă acești bani și, de aceea, criza aceasta generată de PSD a fost declanșată. Era foarte greu să găsești un moment mai prost decât ăsta.

Lucian Bălănuță: Haideți să ajungem chiar și la rădăcina acestui aspect, căci în iulie 2025 ați spus la Digi24 că, într-adevăr, credeți că această guvernare va ține, probabil, până aproape de alegerile următoare. Nu v-a ieșit această predicție. Ce nu a funcționat?

Dan Barna: Nu. Pentru mine este, în continuare, o mirare cum de-au ajuns cei de la PSD la acest nivel de irresponsabilitate și teoretică și practică. Adică eu recunosc că nu am anticipat lucrul acesta și cumva e foarte greu de explicat la Bruxelles, că colegi din celelalte țări, de la noi din grupul RENEW, unde USR este parte, în liberal și democrații europeni, dar și din PPd și din celelalte familii europene și socialiști, mă întreabă, dar de ce? Pentru că ei știu situația din România, partidele pro-europene sunt în această coaliție, în opoziție sunt doar partidele suveraniste, pro-ruse care nu văd o Românie în Europa. Lucrul ăsta e cunoscut. A fost cunoscut, de fapt, după alegerile, în momentul în care, după ce au fost alegirile parlamentare, lucrurile erau clare și într-o logică a unei stabilități nu ușoare, dar reale. România e stabilă pe solidaritatea europeană. Și la întrebarea, dar de ce fac socialiștii asta, e foarte complicat răspunsul. Sunt state care au un inteligence consistent, care au informațiile despre ce se întâmplă politic în România și pentru ei este un mister această poziționare complet nerealistă în raport cu perspectivele. Adică, bun, nu-ți mai convine o anumită situație, dar care e planul, care e dezvoltarea? Și aici toată lumea ridică din numeri. Aș spune cumva că este, în primul rând, o chestiune de mici orgolii. Adică aici, la faptul că avem, nu știu, doamna Vasilescu vrea să-i tragă cumva preșul domnului Grindeanu, dar să se întâmple cumva așa, ca și cum l-ar fi ajutat. Mă rog, lupte intestine de partid, cumva într-o, aș spune, nu știu, agonie existențială. Pentru că, de fapt, PSD-ul care avusse  ani de zile componenta aceasta naționalistă, petrecerile populare, micii, ia și toate, în sensul, nu am nimic, am toată admirația pentru tradiția noastră, dar vorbesc toate componentele acestea de naționalism extrem care au făcut parte din apanajul PSD, în momentul de față au fost confiscate de AUR. Nu mai vorbesc de POT și Georgescu și celelalte, să spunem, componente de politică actuală din România. Și, cumva, PSD este în momentul de față strivit la mijloc și, în continuare, cred că sunt în logica unei nostalgii de partid mare, care, din păcate, nu mai sunt. Și de aici, cred că vin aceste zbate, acest nerealism, încearcă să fie mai auriști decât AUR-ul, dar asta e, cumva, imposibil. Și atunci, pentru că, altfel, nu e nicio noimă. Adică, nu e ca și cum au un obiectiv și nu și-l ating. S-a văzut a bugetul, adică…

Lucian Bălănuță: Dar, la începutul colaborării, spre exemplu, premierul Ilie Bolojan, cel puțin, a evitat să-i indice, în mod expres, pe cei culpabili de creșterea deficitului bugetar. USR, în schimb, atunci, îndeosebi prin vocea miniștilor săi, purta, să spunem, un soi de duel la distanță cu PSD. Credeți că o formă de diplomație în USR ar fi evitat acest deznodământ?

Dan Barna: N-aș spune, pentru că, iată, vedem atacul, sau, mă rog, pseudo-conflictul inventat de PSD, nu este acum cu USR. Chiar ne-au trimis, nu știu, semne de simulată prietenie, ca să spun așa. Atacul este la premierul Bolojan, cu atât mai straniu, cu cât domnul Grindeanu, în perspectiva menținerii coaliției, ar fi obținut mandatul de premier pe acordul de coaliție în câteva luni, în aprilie, la anul. De asta e foarte bizar atacul la premier într-un context geopolitic, prin care, pur și simplu, fac rău României. De fapt, asta e chestiunea de fond. Această criză politică face rău României, face rău fiecărui cetățean român. Practic, acum noi jucăm poker pe viitorul generațiilor din România. Nu e o licență poetică, ce spun acum, e o realitate foarte concretă. Acele 26 de miliarde reprezintă cărămizile pe care construim viitorul acestei țări. Or, PSD zice, hai să le aruncăm la gunoi, hai să vedem dacă se mai întâmplă sau nu, că domnul Grindeanu e cumva supărat pe domnul Bolojan și nu e foarte clar de ce, că aici se termină povestea, adică care-i motivul real. Și în contextul ăsta, de asta spun, perspectiva de a avea, cel puțin, pe următoarele luni, un guvern stabil, e una foarte mare pentru România.

Lucian Bălănuță: Dar a existat, spre exemplu, atunci când tunurile erau îndreptate spre USR, un moment în care USR lua în calcul ieșirea de la guvernare, din coaliție, mai exact?

Dan Barna: Nu, pentru că aici, în momentul de față, USR, și a fost foarte consecvent pe acest mesaj, președintele Dominic Fritz și colegii mei din Biroul Național au fost foarte consecvenți pe acest segment. În momentul de față, România nu își permite o criză politică, România nu își permite instabilitatea politică, tocmai pentru că e o situație foarte fluidă, în lumea de jur, vedem alegile din Bulgaria, în care avem o incertitudine legată direcția pe care această țară o va lua. Am avut vestea bună, cumva, din Ungaria, care se întoarce, cetățenii maghiari au spus ne întoarcem în Europa, vrem să fim partea familiei europene, nu mai vrem să fim iliberali, așa cum i-a definit fostul premier Orban și asta a fost o veste îmbucurătoare, dar curentul acesta suveranist, extremist, anti-european, e unul în continuare destul de puternic la nivelul europenilor. România are o coaliție în care a adunat toate resursele pro-europene, toate resursele pro-democratice, politice, pe care le are această țară. Niciun momentu seren nu a pus în discuție ideea de a pleca din această guvernare, tocmai pentru că noi considerăm că în momentul de față e o chestiune de responsabilitate individual-umană dincolo de viziuni politice.

Lucian Bălănuță: Recent, președintele Dominic Fritz, într-un interviu pentru Radio România Actualități, sublinia tocmai această variantă unui guvern minoritar în care să fie găsită o susținere pentru o formulă PNL-USR-UDMR și grupul minorităților naționale, unde ar mai fi nevoie de aproximativ 50 de voturi în Parlament pentru a susține până la urmă un guvern minoritar. Cum vedeți funcționând în practică un astfel de guvern în actualul climat politic foarte fragmentat?

Dan Barna: Sunt niște obiective mari de țară și aici cred că și președințele Nicușor Dan va încerca să poziționeze decizia partidelor. Aceste teme legate de pachetul de legi pentru PNRR, pentru a deplini jaloanele asumate și a avea acces la cele 10 miliarde de euro. Sunt deciziile care trebuie aprobate, contractele SAFE, care de asemenea trebuie aprobate în cadrul politic național. Acestea sunt teme unde eu mă aștept să existe consens politic și să susțină un guvern minoritar, dacă se va găsi o variantă de moratoriu sau să pice moțiunile. Asta s-ar întâmpla evident cu parlamentari și din celelalte partide care nu alcătuiesc această minoritate care ar susține guvernul minoritar.

Lucian Bălănuță: Discută USR informal cu parlamentari din opoziție?

Dan Barna: Da, da, da. Am colegi care discută cu parlamentari din celelalte partide la nivel 1 la 1, cum se poartă discuțiile politice în mod firesc. Tocmai în această perspectivă. Adică nu se pune problema să devenim altcineva decât suntem. Nu o să-i ceară nimeni unui parlamentar din PSD să devină userist, că nu se va întâmpla lucrul acesta. Decizia de a nu vota o moțiune care aruncă România în haos e cum am și spus acum câteva minute, dincolo de steagul politic pe care îl reprezinți. Este o chestiune de responsabilitate pentru țara ta. Și așa cum reușim să colaborăm foarte bine cu parlamentari și din PNL și din PSD și din AUR la nivel europarlamentar pentru a apăra interesele României și ale Republicii Moldova și spun asta perfect asumat, pe temele importante, cum au fost cele 2 miliarde pentru Republica Moldova. A fost un suport coordonat al partidelor, a reprezentanților partidelor din România la Bruxelles. Și discutăm acolo cu colegii pe temele importante, discutăm fără culoare politică, tocmai pentru a susține interesele României și ale Republicii Moldova. Or exact în această perspectivă mă aștept ca pe această chestiune legată de existența unui guvern funcțional și stabil în următoarele luni, mai, iunie, iulie, august cel puțin până în toamnă, e important ca fiecare parlamentar să înțeleagă că moțiunea asta nu este așa o joacă de hai să schimbăm puțin nu știu, vinilinul de pe volan. Este pur și simplu o miză majoră pentru viitorul nostru.

Lucian Bălănuță: Deci sunt discuții unul la unul cu fiecare parlamentar în parte, inclusiv de la AUR, deci nu discuții între lideri sau sub umbrela.

Dan Barna: Sunt discuții om cu om, tocmai pentru a încerca să ne asigurăm fie că nu se va depune moțiune sau în cazul în care se va ajunge în această situație…

Lucian Bălănuță: Cum faceți să aveți cifrele de partea dumneavoastră dacă se va ajunge la moțiune de cenzură?

Dan Barna: Acum nu e o garanție nimic. Faptul că această criză se întâmplă este tocmai confirmarea faptului că nu este o garanție nimic, pentru că toată lumea se aștepta ca la un moment dat dialogul sau, mă rog, rațiunea să răzbească. Știți că e o legea lui Murphy care mie îmi place foarte mult, care spune tocmai asta, că oamenii devin raționali abia după ce toate celelalte variante au fost epuizate. Pare că suntem încă în etapa de a epuiza variante până la a deveni raționali. Eu sper să ajungem să fim raționali înainte să se și prăbușească casa peste noi.

Lucian Bălănuță:  Ați avut membrii USR, este și un caz la Iași de altfel. Foști membri USR, actualmente parlamentar al formațiunii AUR. Sunt incluși în discuție cum e construită această strategie.

Dan Barna: N-am în momentul de față un, cum să spun, un țintar al cine cu cine vorbește. Știu că colegii mei, liderii grupurilor parlamentare și din Senat și din Cameră, au această monitorizare. Ce coleg discută cu care coleg, adică procesul este în  desfășurare, dar nu am evidența exactă ca să vă confirm sau să vă infirm că un anumit dialog s-a întâmplat deja sau urmează să se întâmple.

Lucian Bălănuță:  Ați vorbit și despre președintele Nicușor Dan și despre modul în care sigur reacționează la această criză și modul în care pentru viitor va găsi o soluție, o rezolvare în baza acestor consultații care au consultări care au loc astăzi. De-a lungul poziționărilor sale remarcăm tot mai des noțiunea asta că vrea să rămână un mediator. Nu credeți că riscă această neutralitate să fie percepută mai degrabă ca o pasivitate sau, nu știu cum, credeți că a gestionat corect aceste tensiuni între partide?

Dan Barna: Nicușor Dan este un președinte care prin profilul său personal și ideatic, să spun așa, e foarte rațional. Poate excesiv de rațional, dar în contextul de față ar putea să fie un avantaj. Și el înțelege foarte clar, matematic aș spune deja, necesitatea de a avea o soluție pentru ca România să aibă o stabilitate guvernamentală pentru următoarele luni, pentru că mizele sunt, cum spuneam, SAFE și PNRR. Ori, acest fel de a fi al președintelui Nicușor Dan s-ar putea ca în această criză să fie un element ajutător până la urmă, faptul că nu este emoțional într-o tabără sau cealaltă. Sau nu e perceput ca atare cel puțin.

Lucian Bălănuță:  USR l-a susținut la recentele alegeri prezidențiale, schimbând practic cu propriul candidat. Nu credeți că prin aceste poziționări de președintele Nicușor Dan a ajuns să-i dezamăgească inclusiv pe cei care l-au votat sau pe cei care, sigur, se află în bazinul USR?

Dan Barna: Se poate întâmpla și știu că sunt și colegi din USR și susținători care experimentează acest sentiment acum prin perioada asta legată și de numirile procurorilor, dar eu cred foarte mult că leadership-ul exact asta înseamnă. Capacitatea de a lua o decizie care la un anumit moment ar putea să nu fie populară sau să nu fie susținută de cei care te-au votat anterior, dar care să genereze după un timp beneficii. De fapt, un politician face permanent pariu că decizia pe care o asumă sau direcția pe care o susține când deține puterea este cea care te duce mai departe în mod corect. Dacă eșuezi, normal nu mai ești susținut, nu mai ești votat de oameni, dacă rămâi în picioare și rezultatul se dovedește benefic, arată că de fapt, ai avut tăria să duci. Asta înseamnă leadership-ul și spun asta pentru că un exemplu foarte clar a fost votul pe MERCOSUR în Parlamentul European, unde foarte mulți, chiar o poveste interesantă, în delegația noastră în grupul RENEW, Liberalii și Democrații Europeni, vă spuneam, din care USR face parte; delegația franceză, unde sunt 17 sau 18 europarlamentari din 75, cea mai mare parte, au votat în bloc pentru trimiterea la Curte (n.r. Curtea de Justiție a Uniunii Europene), deci pentru a amâna acordul MERCOSUR și intrarea în vigoare. Evident că au fost discuții după aceea la grup tensionate, pentru că RENEW, Liberalii și Democrații Europeni, am susținut acordul pentru că ideea este să construiești o piață de 700 de milioane de consumatori. Este nu o gură de oxigen pentru economia Europei, este un plămân de oxigen pentru economia Europei, o piață care să te refacă competitiv, practic, pe plan mondial și discutând la grup, după votul aplicat, la practic șase voturi au fost, trebuiau, putea să fie invers și rezultatul a fost diferit, a fost un vot foarte strâns, mulți dintre colegii francezi mi-au spus, da, sigur că noi susținem MERCOSUR, înțelegem că componenta agricolă nu e una foarte mare, de fapt în tot acordul MERCOSUR. Înseamnă și industria auto, înseamnă și industria metalurgică, înseamnă și industria chimică, înseamnă și industria farmaceutică, e și componenta agricolă, dar, de exemplu, strict pe carnea de vită, vorbim de fapt de impactul a fix două fripturi de vită pe om pe an. Deci nu distrugea în niciun fel fermierii europeni, cum s-a vândut de către suveraniști și au fost păcăliți o parte dintre fermieri. Și colegii francezi ziceau, sigur, înțelegem importanța MERCOSUR și o susținem, însă pentru că intern, în Franța, populația era împotrivă datorită lobby-ului fermierilor, noi am votat împotriva acordului, adică să meargă la curte, dar eram convinși că ceilalți veți fi mai mulți. Și aici când vorbesc de leadership la asta mă refer, faptul că într-un moment dat nu ai curajul să iei decizia care știi că e corectă și pe care tu, moral și etic, și în inima ta o înțelegi ca fiind corectă și totuși votezi ca să nu superi oamenii, asta înseamnă un leadership slab. Și, de fapt, miza unui lider politic, că e la nivel de Parlamentul European, că e la nivel de Parlamentul României, că vorbim de moțiunile acestea, de moțiunile de cenzură, care sunt pe țeavă acum să se întâmple, faptul că zici domnule, nu știu, eu zic cum îmi zice partidul sau organizarea și nu comentez. Leadership-ul la nivel individual poate fi manifestat în fiecare din poziții în care ne pune viața. Și de asta spun că poate sunt membri și susținători ai USR sau ai lui Nicușor Dan care a fost dezamăgiți de anumite poziționări din ultimul timp, dar hai să judecăm toată performanța lui în lunile următoare și vedem dacă într-adevăr au fost poziționări corecte sau poziționări care au permis să meargă mai departe vaporul sau au fost poziționări care puteau fi mai bune, să spunem și dezamăgirea ar fi îndreptățită. Dar ideea e că la moment de criză să n-ai încredere în lideri, asta e cea mai păguboasă dintre abordări, pentru că atunci ne învârtim așa ca un cui în găleată și nu mergem nicăieri.

Lucian Bălănuță: Ca să încheiem secțiunea aceasta dedicată politicei interne, așteptările USR de la președintele Nicușor Dan în perioada următoare ar fi să susțină un astfel de guvern minoritar?

Dan Barna: Da, așteptările USR de la președinte, dar și de la celelalte importanța momentului istoric pentru România de a obține aceste resurse de care depinde dezvoltarea și viitorul nostru ca stat.

Lucian Bălănuță: Schimbăm acum pe afaceri europene, ca europarlamentari sunteți membru în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite. Mișcările acestea recente, că tot am vorbit despre președintele Nicușor Dan, din ce ați observant, de la participarea la prima reuniune a Consiliului de Pace, prezidat de președintele Trump, la permisiunea găzduirii de echipamente defensive și tehnice pe teritoriul României în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Vedeți perspective pozitive ale Washingtonului, direcționate către noi?

Dan Barna: Aș spune că, strategic, România a decis să fie pe flancul estic partenerul explicit și asumat al Statelor Unite. Asta nu înseamnă un ton mai jos față de obligațiile și solidaritatea noastră europeană. România a fost perfect solidară și aliniată cu efortul și solidaritatea, repet, față de Ucraina, de la nivel european, pentru că Ucraina duce, de fapt, războiul Europei. Ucraina este în momentul de față, la propriu, literal, pavăza și protecția Europei, războiul pe care-l duce Ucraina împotriva invaziei Rusiei. Și însă, spre deosebire de alte state europene, care au tonuri mai acute, dacă vorbim de Spania, sau mai mild, dacă vorbim de, nu știu, Polonia, să zicem în raport cu Statele Unite, România a decis să fie partenerul strategic consecvent al Statelor Unite aici în regiune. Aș spune că vine dinainte de Trump și va continua după Trump. Și asta cred că este o decizie strategică de termen lung a noastră. Poate vine cumva, dacă permiteți licența, și din așteptările generaționale ale bunicilor noștri – “să vină americanii!” Și cumva, poate, decidenții de astăzi, undeva în deciziile pe care le iau, au și amintirea asta subiectiv-emoțională. Glumesc, dar nu într-o măsură foarte mare. Însă, având această poziționare, toate deciziile, inclusiv aceea de a permite acel suport de alimentare și de tranzit care și a fost votat, sunt, cumva, firești și alineate cu această poziționare strategică.

Lucian Bălănuță: Totodată sunteți vicepreședinte al delegației la Comisia Parlamentară de Asociere Uniunea Europeană-Moldova, Republica Moldova. Cât de realistă este aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar, la ora actuală, în următorii ani?

Dan Barna: Moldova e mai aproape ca niciodată de Uniunea Europeană. Spun asta nu pentru că Marta Kos, Comisarul pentru Extindere al Comisiei, spune de fiecare dată că Moldova este premiantul clasic, ceea ce înseamnă pregătirea pentru extindere. Ceea ce a reușit Maia Sandu și guvernele pe care le-a avut Republica Moldova să facă în ultimii ani este o performanță impresionantă. Adică au reușit să facă lucruri pe care România le-a făcut în zece ani și ei le-au făcut în doi. Și asta nu e deloc puțin lucru. Pregătirea, progresul etapelor și progresul tehnic este unul care merge într-un ritm susținut și asta de asemenea trebuie apreciat. Avem acest context de poziționare în binom Ucraina cu Republica Moldova pe parcursul de aderare și asta deschide într-adevăr o problemă.

Lucian Bălănuță: Încurcă faptul acesta? Că este Republica Moldova de multe ori privită la pachet cu Ucraina, iar unele state membre văd mai prudent aderarea accelerată a Ucrainei?

Dan Barna: Aici suntem. Probabil ce se va întâmpla va fi când se va deschide împreună. Acesta e un scenariu discutat acum și care sper să devină realitate. Să se deschidă împreună Moldova și Ucraina, primul cluster de aderare. Sunt șase clustere de aderare, șase capitole practic de aderare. Primul este Fundamentals, legat de drepturi, valori, direcții europene, drepturi omului. Acesta s-ar deschide împreună după care s-ar putea merge cumva pe logica merit-based, pe meritocrație. Adică în momentul în care unul din cele două state și-a terminat pachetul de reforme pentru un anumit cluster să nu mai aștepte. Asta ar permite pe de-o parte să valorizeze sau să premieze performanța pe un domeniu sau altul, nedând impresia că Ucraina este lăsată în urmă. Pentru că e într-adevăr, pentru anumite state europene, este o rezervă legată de viteza progresului Ucrainei raportat la politica agricolă comună. Agricultura ucraineană este atât de mare, volumetric vorbim, ca volum, în comparație cu oricare agricultură, a întregii Europe, încât e clar că se așteaptă cel puțin să fie stabilit, să fie negociat un cadru de balansare a accesului, de ponderare a deschiderii pieței europene față de agricultura ucraineană, astfel încât să rămână și alte piețe agricole europene, să rămână în această piață fără să fie pur și simplu expulzate de acolo printr-o competiție foarte dezechilibrată. E într-un fel exact ce vă spuneam cu MERCOSUR, cu problema cu carnea de vită. Și la Mercosur nu s-a deschis tratatul, nu prevede o deschidere completă. Pe anumite cote, tocmai ca să păstrezi un echilibru de volumetrie, de volume între cele două piețe și astfel să nu ai o distorsionare teribilă a pieței. Această negociere o să dureze și atunci de aici vine discuția legată de modalitatea în care cele două țări pot să ajungă membre ale Uniunii Europene. Moldova, ca pregătire, are acest obiectiv de asemna, de asemna Tratatul de aderare până în 2028, când se termină mandatul doamnei Maia Sandu, și e o miză importantă pentru că, evident, e o incertitudine ce va urma după. Și din această perspectivă lucrurile trebuie luate pas cu pas. Pentru că am văzut deja și poziția Ungariei și mai multe state spunând că nu vor aderare accelerată. Ok, asta înțelegem. Dar acum nu suntem în etapa de aderare accelerată, suntem în etapa de deschidere a clusterelor de negociere. Și acestea sunt așteptările pe care le au cetățenii moldoveni. Și asta trebuie să se întâmple, pentru că Moldova a furnizat, a livrat, ca să folosesc un termen la modă, tot mai des folosit. Moldova și-a îndeplinit partea de obligații. Moldova a păstrat guvernul proeuropean, a votat de cinci ori, și-au pus, cum ar veni, sufletul în batistă, inima în mână către Europa. Și au zis, între Rusia și Europa, noi alegem Europa. E rândul Europei să confirme acest legământ de încredere pe care cetățenii moldoveni l-au transmis.

Lucian Bălănuță: Suntem la Radio România Iași, post public regional, și ne interesează îndeosebi investițiile cu fonduri europene, care să limiteze din seria de disparități regionale din țara noastră. Recent au fost proteste la Iași, în zona Podului Loi, pentru a pune presiune pe autorități, în așa fel încât proiectul autostrăzii A8 să fie accelerat. De fiecare dată, când vorbim practic de autostrăzile A7 și A8, parcă ne lovim de niște situații limită, termene limită, licitații și mai apoi contestații. În ce măsură aceasta este o problemă de viziune, sau, mai degrabă, de capacitate administrativă? Fostul Comisar european pentru Reforme și Coeziune, Elisa Ferreira, aproape că la fiecare eveniment de tipul Săptămâna Europeană a Regiunilor, tot insista asupra acestei noțiuni de capacitate administrativă, pentru ca proiecte de o asemenea anvergură să fie duse până la capăt. Cum vedeți această situație?

Dan Barna: Este o problemă, n-aș spune că e regional, adică în mai multe zone ale Europei, se întâmplă problematica aceasta legată de achiziții și legislația de achiziții publice și toată această birocrație excesivă, care nu e numai legată de achiziții, e legată și de piața economică, de competitivitate, o altă temă foarte, foarte importantă. Sunt aceste omnibusuri, care acum sunt o temă importantă ale Comisiei, de a simplifica mediul economic, că e infrastructură, că e industrie, că e inovație, de a simplifica procedurile. Pentru că ne confruntăm, ceea ce raportul Draghi a observat foarte clar, ne confruntăm cu această problemă în care 30% din start-up-urile performante sau ultra performante din Europa pleacă la doi ani după ce se înființeză, pleacă pe alte piețe, americană sau la Londra sau în Asia, tocmai pentru că modelul, actualul model economic european, e unul foarte birocratic, foarte greu, care parcă te încurajează să faci contestații, să te mai târii în niște termene, să te mai judeci, să te mai aștepți un an, doi, trei. Și toate astea evident că sunt frâne, sunt frâne la performanța economică a Europei. Și din perspectiva asta, miza și discuții în actualul Parlament sunt tocmai să simplificăm. Și am văzut ultima scrisoare a Comisiei, scrisoare trimisă de către Parlament Comisiei, în care exact lucrul acesta spunea faptul că angajamentul inițial este că nu vom mai introduce noi piedici, în condiții în care multe dintre problemele sunt piedicile deja existente, deja reglementate și care trebuie de fapt simplificate și trebuie reduse pentru a vedea în ce măsură toate sunt necesare, pentru că foarte multe nu sunt necesare, pentru că foarte multe nu sunt necesare, ci sunt doar un reflex birocratic al culturii, să spunem, economice europene. Și din perspectiva asta, evident, aceste autostrăzi se vor face. Cât va dura? E o întrebare bună la care nu am o răspuns pe termen scurt. Tocmai din considerentul acesta că multe din mecanismele legislative existente încurajează de fapt nu luarea decizii, ci trenarea deciziei. Și ăsta este lucrul care trebuie schimbat și de asta ai nevoie și de un parlament care să înțeleagă mizele. Pentru că odată e menținerea accesului la 526 de miliarde, clar, și în egală măsure, pachetul legislativ care e necesar să fie adoptat pentru PNRR, dar și reglamentările pentru SAFE, tocmai pentru a putea absorbi acei bani și a-i putea să-i implementezi, să nu te blochezi după un an sau doi în nu știu ce procese pe care să le tării prin instanță.

Lucian Bălănuță: Și SAFE, precum PNRR, este un instrument de absorpție accelerată. Exact. Cum am putea să facem în așa fel încât să nu ne mai confruntăm cu probleme, cu blocaje? Ar trebui totuși întărită capacitatea asta administrativă, cum vedeți?

Dan Barna: Fără doar și poate. Este o miză constantă și e cumva capacitatea de a învăța din propriile greșeli. Spun asta pentru că particip activ la discuții legate de sprijinul și suportul Republicii Moldova pe subiectul ăsta și exact asta discutam și cu ei. Uite, România a făcut în primii ani de absorbție, 2007-2008, după ce am devenit membri, primul interval 2007-2014, a pierdut o grămadă de sume și a avut o absorbție destul de slabă, făcând foarte multe greșeli. Zic, uite, hai să încercăm să vă transferăm, să vă ajutăm să nu mai faceți aceleași greșeli. Bine, veți face altele, dar măcar să nu mai faceți tot pe acestea pe care le-a făcut România și asta țin exact de această capacitate administrativă și sunt lucruri destul de simple cumva, adică pornind de atitudinea autorităților de audit, spre exemplu. Mi-aduc aminte înainte de politică, înainte de 2016, când s-a întâmplat pur și simplu să o iau pe această cale a implicării politice, cum proiectele în care lucrasem sau unde eram consultant sau lucram în implementare, era o autoritate de audit care se mândrea cu numărul de proiecte blocate pe cele mai inedit stupide argumente că tavanul, uite, avem aici în studio, tavanul acesta casetat, cu pătrate, că de ce erau puse în romb și nu erau puse perpendicular, erau puse la 45 de grade să fie drept. Și ei ziceau, nu, dacă în proiect era că trebuie să fie drepte și le-au pus, muncitorii le-au pus pe diagonală, nu e eligibil. Sau de ce picioarele la scaune sunt metal negru și nu e lucios sau invers. Adică în momentul în care cauți, nu știu, pete în soare sau nu te uiți la rezultat, că da, ai o sală care funcționează, în cazul exemplului dat de mine, sau ai un proiect care a găsit furnizori, începi să, nu știu, blochezi pe argumente din astea de a fi mai catolic decât Papa, asta e un exemplu de lecție învățată în care pur și simplu, instituțional, trebuie să schimbi abordarea. Și asta se face, cum spuneți capacitatea administrativă, se face doar prin oameni de calitate. De fapt, aici ajungem. În momentul în care n-ai concursuri pe bune și n-ai oameni cărora chiar le pasă de proiectul ăla și sunt doar reprezentanții lui X sau Y într-o poziție, evident că toată instituția nu funcționează.

Lucian Bălănuță: Cele două proiecte ale autostrăzilor presupun, să spunem așa, o concurență a fondurilor europene, de coeziune, PNRR și acum SAFE. Cum va fi ilustrat tot acest aspect, pentru că doream să subliniem lucrul acesta în emisiune, în viitorul buget al Uniunii Europene?

Dan Barna: Aspectul?

Lucian Bălănuță: Al continuității. Spre exemplu, fondurile de coeziune. Înțeleg că în viitoarea construcție se va insista mai degrabă pe o componentă regională, un pilon regional.

Dan Barna: Da. Aci e o discuție, chiar la plenarea de la Strasbourg și va fi votată poziția Parlamentului European față de bugetul propus de Comisie. Comisia, dacă vă aduceți aminte, a propus anul trecut, în august, o propunere de buget care face o reformă dramatică a structurii bugetare, practic din cele peste 50 de programe operaționale înainte, propune trei piloni, un pilon național și regional, deci bani de dezvoltare la nivelul statelor, pilonul de competitivitate, adică companiile, banii pentru economie, pentru ce face, ce resurse alocă Europa pentru ca, respectiv, companiile europene să devină, să continue sau să devină competitive pe piața aceasta mondială în care lupta cu China și cu Statele Unite este una existențială pentru anumite piețe și Global Europe, adică banii pentru ceea ce înseamnă ajutorul de dezvoltare și umanitate, și de dezvoltare pe care Uniunea Europeană în alocă în afară spațiului european, să spunem, vecinătatea, Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest sau Africa sau alte regiuni. Și este o reformă, cum spuneam, gândită să facă un buget mai flexibil la crizele care pare că au început să tot vine și nu se mai termină, de la Covid încoace, energetică, război și toate celelalte. Și din perspectiva asta, opinia Parlamentului după negocierile pe care le-am avut, eu sunt raportor al grupului RENEW pe fondul de competitivitate și am reușit să introduc câteva amendamente în poziția Parlamentului legate, de exemplu, la fondul de competitivitate. Sunt aproape 400-380 de miliarde pentru companii și pentru mediul de competitivitate și Comisia venise cu propunerea să fie doar criteriul excelenței, adică cele mai bune proiecte alese spre finanțare. Ceea ce pare la prima idee, un lucru foarte firesc. Însă, dacă aplici doar acest criteriu, vei avea doar primele 3-4 economii europene, cele mai performante, le vei avea beneficiarii acestor fonduri, iar restul, mai ales din țările, să spunem, din Estul Europei, clar, cu o dezvoltare economică ceva mai redusă în comparație cu economia Olandei, de exemplu, sau economia Germaniei, nu vor avea acces la aceste fonduri și propunerea pe care am făcut-o, tocmai ca să păstrezi ideea asta de coeziune, care e foarte importantă la nivel european, pentru că discursul suveranist ce spune? Spune exact asta. Domnule, Europei, de fapt, nu-i pasă de voi! La Bruxelles este un centralism exagerat și Europa se descompune! Ca să poți să dai mesajul acesta, susținut de state care vor să devină membre, deci care au încredere în proiectul european, tu trebuie să ai un mecanism pe care l-am și propus și l-am introdus ca amendament, prin care ai 60% din competitivitate pe criteriul excelenței, dar am pus și un 40% cu o componentă teritorial-regională, cu accent, bineînțeles, pe flancul estic, pentru că acolo este acum cartoful fierbinte al Europei, securitatea și apărarea, pericolul vine dinspre Rusia și am propus acest mecanism prin care proiecte, evident, cu componente de excelență, adică proiecte viabile economic, proiecte realiste, care au parteneriate cu companii din România, Polonia, țările baltice, să beneficieze de o suplimentare de punctaj, tocmai pentru a avea o dispersie a resurselor pe competitivitate și la nivel territorial, pentru ca fiecare stat să simtă, de fapt, că este partea efortului comun de a constitui o piață comună și o economie europeană funcțională și performantă. Și ăsta este un exemplu, apropo de cum discutăm în cadrul bugetului, cum tot așa, revenind și mai specific la întrebarea dumneavoastră, propunerea inițială cu acel prim pilon, bugetul european e undeva până în jur de 2000 de miliarde, toată găleata, toți banii, jumătate din el, aproape 1000 de miliarde, este acest component național și regional, primul pilon. Și acolo am prevăzut, în tot așa ca poziție a Parlamentului, să fie fonduri distincte, adică niște alocări certe minimale și pentru Fondul Social European și pentru Fondul de Coiziune, tocmai pentru a putea să ai o proiecție de proiecte și a putea să ai continuitate exacte acestor proiecte începute care, în cazul României, unele sunt blocate în proceduri jurisdicționale, procese, contestații, dar care trebuie să aibă perspectiva financiară a finalizărilor, a continuării și finalizărilor. Și atunci încercăm la nivelul acesta, prin pozițiile pe care le avem, eu sunt raportor pe cele două, adică pe fond de competitivitate raportul în Comisia Regi, pe opinia Regi față de acest fond, și de asemenea raportorul RENEW sunt pe Global Europe, pe banii aceștia de dezvoltare, cum tot așa, pentru Republica Moldova și țele, de fapt, în proces de aderare am solicitat în opinia noastră să fie alocate fonduri clar, clar, cum spun, distinct menționate în buget, să nu fie doar o găleată comună și vedem în fiecare țară dacă face proiectele, dăm bani, dacă nu, avem un sertar comun cu bani. Și exact în această idee de a avea resurse pe care să poți să-ți construiești planul de dezvoltare.

Lucian Bălănuță: Ne mai interesează în egală măsură acest instrument EastInvest, apropo că subliniați noțiunea asta de flanc estic, un mecanism pentru regiunile de graniță estică, cele care se învecinează cu Rusia și Belarus. Înțeleg că acest mecanism a fost prins cumva pe ultima sută de metri, potrivit declarațiilor ministrului Dragoș Păslaru. Și recent, în urmă cu aproape două luni, Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, sublinia o investiție strategică în municipiul Iași și anume în un hub, un viitor hub pentru producția de vaccinuri și antibiotice inovatoare. Dincolo de anunțul ăsta politic, cât de realistă este această investiție sau ce alte detalii aveți legate de aceasta?

Dan Barna: Am fost în sală la evenimentul respectiv, unde a fost și premierul Bolojean prezent. Da, este un anunț foarte realist, nu era doar o amabilitate de discurs, ca să spun așa. Este un contract de 75 de milioane de euro, semnat deja de Antibiotice Iași cu Ministerul Investiților și Proiectelor Europene, cu MIPE, pentru a construi pe platforma și în cadrul structurii Antibiotice Iași, compania de tradiție foarte cunoscută, acest laborator de inovare medicală și de cercetare medicală, ceea ce este un pas foarte important strategic, de utilizarea oportunităților generate de investițiile pe flancul estic, pentru producția de vaccinuri și de antibiotice de ultima generație, antibiotice moderne, practic este cumva recunoașterea și creșterea rolului României în piața pharma, care este una dintre industriile de top, din ceea ce înseamnă strategia economică europeană de căpătarea acestei autonomii strategice, despre care s-a vorbit așa de mult, pentru că în momentul în care vorbim de autonomie strategică vorbim de a reduce, de fapt, dependența a Europei de piețele incerte, pentru că acum, în realitate, Europa depinde într-o mare măsură de economia chineză, într-o oarecare măsură de economia americană, într-o oarecare măsură de India, ori miza este ca Europa să aibă, nu o să putem și nu este realist să crezi că poți să faci totul în Europa, să-ți pui pătura în cap, așa cum încearcă să promoveze Trump referindu-se în relații cu Statele Unite. Dar, pe anumite domenii, trebuie să ai capacitatea de reziliență economică suficientă în propriile granițe. Că nu o să poți să acoperi 100% toate industriile, că nu-i asta ideea și nu mai poți să faci o lume neglobală, că nu mai este acolo societatea, dar poți, pe anumite domenii, să ai propria resursă, astfel încât, în situația unui conflict, care mă rog, sunt temporare, vin și trec, cum toate se întâmplă, să poți să ai propria resursă sau, mă rog, cum spun bunicii, să ai pe ce să pui mâna. Or, această investiție de la Iași, de la Antibiotica, 75 de milioane sunt exact un astfel de exemplu în care dezvoltăm capacitatea Europei de a rezista la o eventuală criză pe zona medicală, având un hub de cercetare puternic aici, în Europa.

Interviul va fi difuzat în emisiunea Dezbaterea Zilei – 27 aprilie 2026

Acordul politic de guvernare – semnat de liderii PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi

Publicat de Andreea Drilea, 23 iunie 2025, 10:30

Acordul cuprinde şi aplicarea rotaţiei în privinţa ocupării funcţiei de prim-ministru.

Cele patru partide şi-au stabilit, sâmbătă şi duminică, propunerile pentru miniştrii din Guvernul Bolojan.

***
Redăm textul integral al acordului politic semnat luni la Parlament:

ACORD POLITIC
între
Partidul Social Democrat – PSD,
Partidul Naţional Liberal – PNL,
Uniunea Salvaţi România – USR,
Uniunea Democrată Maghiară din România – UDMR şi
Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor – GPMN

Formaţiunile politice semnatare, conştiente de responsabilitatea ce le revine într-o perioadă dificilă pentru România, convin asupra formării Coaliţiei politice de guvernare pro-occidentale pentru perioada 2025-2028, denumită în continuare Coaliţia.

În faţa provocărilor economice, geopolitice şi sociale, acest parteneriat are ca obiective implementarea unor reforme structurale fundamentale, stabilitatea şi performanţa guvernării, dezvoltarea României şi consolidarea democraţiei.

Măsurile promovate de Coaliţie urmăresc refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea şi continuarea investiţiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediul de afaceri, cu menţinerea coeziunii şi solidarităţii sociale.

Ne angajăm să promovăm o guvernare responsabilă şi eficientă, pentru a construi o societate mai justă şi mai echitabilă.

Art. 1. Principii de funcţionare

1) Activitatea Coaliţiei se fundamentează pe buna colaborare, transparenţă şi responsabilitate.
2) Coaliţia va susţine un program de guvernare, bazat pe priorităţi clare şi asumate colectiv.
3) Parcursul pro-european şi euro-atlantic al României sunt elemente fundamentale ale programelor şi politicilor promovate de Coaliţie şi de către reprezentanţii acesteia.
4) Formaţiunile politice membre ale Coaliţiei se angajează să ducă o politică moderată şi echilibrată, prin alinierea la obiective comune, în ciuda unor diferenţe ideologice.
5) Coaliţia va asigura transparenţa decizională şi o comunicare unitară, pentru a primi încrederea cetăţenilor şi a partenerilor internaţionali în actul de guvernare.
6) Meritocraţia şi profesionalismul vor fi promovate în administraţie, dincolo de apartenenţă politică.
7) Fiecare decizie politică majoră este adoptată prin consens politic, cu implicarea directă a tuturor formaţiunilor politice componente ale Coaliţiei şi a prim-ministrului.

Art. 2. În vederea implementării programului de guvernare Coaliţia va susţine următoarele direcţii:

1) Adoptarea urgentă a unui plan credibil de reducere a deficitului bugetar;
2) Combaterea risipei bugetare prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative şi limitarea beneficiilor nejustificate;
3) Reforma sistemului fiscal, prin eliminarea excepţiilor şi creşterea eficienţei colectării;
4) Prioritizarea investiţiilor în proiectele de infrastructură mare, precum şi pentru comunităţile locale pentru asigurarea resurselor necesare în mod realist şi eficient;
5) Reforma pensiilor speciale;
6) Stabilirea de obiective măsurabile şi evaluabile pentru fiecare minister şi agenţie;
7) Comasarea instituţiilor redundante şi reducerea birocraţiei;
8) Accelerarea absorbţiei fondurilor europene prin reforme în managementul public;
9) Introducerea unei culturi instituţionale bazate pe răspundere, profesionalism şi rezultate;
10) Modernizarea serviciilor publice pentru a răspunde nevoilor reale ale cetăţenilor;
11) Eliminarea privilegiilor nemeritate şi tratament egal în faţa legii;
12) Independenţă energetică în domeniul gazelor naturale şi accelerarea tranziţiei către energie regenerabilă;
13) Aderarea la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică;
14) Eficienţă şi performanţă în Educaţie. Norme didactice europene la nivel european, burse adaptate la posibilităţile reale şi creşterea performanţei şcolare;
15) Lărgirea bazei de contributori la CNAS şi oferirea unor servicii de sănătate îmbunătăţite concomitent cu cheltuirea eficienta a fondurilor disponibile;
16) Reforma administraţiei prin digitalizarea şi interconectarea serviciilor publice şi implementarea unor criterii de eficienţă, debirocratizare, simplificare, de dereglementare;
17) Descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale, conform principiului subsidiarităţii;
18) Digitalizarea şi îmbunătăţirea serviciilor consulare şi extinderea reţelelor de consulate itinerante;
19) Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi a gradului de încredere a cetăţenilor în acesta;
20) Îndeplinirea jaloanelor şi accesarea fondurilor europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă;
21) Finalizarea legăturii rutiere rapide între Marea Neagră şi Europa Centrală şi a primei autostrăzi montane care va traversa munţii Carpaţi;
22) Consolidarea parteneriatului Transatlantic şi a celorlalte parteneriate strategice;
23) Implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 şi a Planului multianual de înzestrare a Armatei României;
24) Combaterea fenomenului Infracţional, în special în ceea ce priveşte traficul de droguri şi de persoane, concomitent cu programe de reabilitare şi protecţie a victimelor;
25) Combaterea extremismului, a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, a violenţei împotriva femeilor şi a discursului instigator la ură, în vederea asigurării siguranţei cetăţenilor;
26) Promovarea şi susţinerea programelor, proiectelor şi a legislaţiei care fac posibilă păstrarea identităţii şi dezvoltarea comunităţilor minorităţilor naţionale;
27) Recunoaşterea şi sprijinirea Diasporei Româneşti ca parte esenţială a identităţii naţionale şi valorificarea potenţialului său uman, economic şi cultural prin politici active de recunoaştere şi re-întoarcere voluntară;
28) Încurajarea natalităţii şi sprijinirea familiilor cu copii;
29) Susţinerea măsurilor economice pentru reducerea deficitului comercial;
30) Susţinerea sportului ca domeniu esenţial pentru o viaţă sănătoasă, încurajarea sportului de masă şi a sportului de performanţă;
31) Stimularea economiei şi reducerea inegalităţilor teritoriale;
32) Parteneriat onest cu mediul privat pentru dezvoltarea unei economii sănătoase, bazate pe iniţiativă privată, inovaţie şi respect pentru munca cinstită, protejarea demnităţii angajatului şi stimularea angajării legale;
33) Reforma autorităţilor de control şi reglementare în domeniul Mediului. Creşterea calităţii vieţii în toate oraşele şi satele prin mecanisme de control şi dezvoltarea infrastructurii verzi;
34) Susţinerea Republicii Moldova pentru accelerarea şi menţinerea traseului european şi consolidarea valorilor democratice, respectiv întărirea sa economică, socială şi culturală, în vederea integării în Uniunea Europeană. Ca parte a acestui proces, considerăm importantă dezvoltarea infrastructurii şi reducerea timpilor la frontieră şi eficientizarea accesului la cetăţenia română.

Art.3. Obiectivele legislative ale Coaliţiei constau în promovarea legislaţiei necesare pentru implementarea programului de guvernare.

Art.4. Formaţiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotaţiei în privinţa ocupării funcţiei de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027 candidatul la funcţia de prim-ministru, susţinut de Coaliţie, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul la funcţia de prim-ministru, susţinut de Coaliţie, va fi desemnat de către PSD.

Art.5. Structura Guvernului este compusă din: prim-ministru, 16 ministere, dintre care 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR şi 2 ministere UDMR; Guvernul are 3 funcţii de viceprim-ministru fără portofoliu, câte una pentru PSD şi UDMR şi un independent, două funcţii de viceprim-ministru cu portofoliu, câte una pentru PNL şi USR. La momentul aplicării rotaţiei convenite, conform art. 4, un portofoliu de viceprim-ministru fără portofoliu va fi alocat PNL şi un viceprim-ministru cu portofoliu va fi alocat PSD.

Viceprim-ministru fără portofoliu: PSD

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: PSD

Ministerul Justiţiei : PSD

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: PSD

Ministerul Energiei: PSD

Ministerul Sănătăţii: PSD

Secretariatul General al Guvernului

Viceprim-ministru fără portofoliu: Independent

Viceprim-ministru şi Ministerul Afacerilor Interne: PNL

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: PNL

Ministerul Educaţiei şi Cercetării: PNL

Ministerul Finanţelor: PNL

Viceprim-ministru şi Ministerul Apărării Naţionale: USR

Ministerul Afacerilor Externe: USR

Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor: USR

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului: USR

Viceprim-ministru fără portofoliu: UDMR

Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei: UDMR

Ministerul Culturii: UDMR

Art.6. Fiecare minister va avea de regulă 2 (doi) secretari de stat, cel mult 4 (patru) secretari de stat la ministerele cu activitate complexă.

Art.7 Formaţiunile semnatare ale prezentului Acord vor asigura reprezentarea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în structurile guvernamentale, cu respectarea ponderii politice parlamentare în cadrul prezentei Coaliţii.

Art.8. În situaţia unei remanieri guvernamentale sau în cazurile prevăzute de lege în care un membru al Guvernului nu îşi poate exercita atribuţiile funcţiei, nominalizarea revine formaţiunii politice care a deţinut iniţial funcţia. Prim-ministrul are dreptul să refuze motivat respectiva nominalizare şi să solicite o nouă propunere.

Art.9. Formaţiunile membre ale Coaliţiei politice vor constitui o majoritate parlamentară şi se angajează să susţină învestirea Guvernului în condiţiile art. 2-4, din prezentul Acord, şi să acorde votul în vederea desemnării Preşedintelui Senatului, conform nominalizării făcute de către Partidul Naţional Liberal şi Preşedintele Camerei Deputaţilor, conform nominalizării făcute de către Partidul Social Democrat.

Art.10. Conducerea Coaliţiei este asigurată de liderii formaţiunilor politice membre. La şedinţele Coaliţiei participă şi alţi reprezentanţi ai conducerilor politice ale formaţiunilor care o compun.

Art.11. Şedinţele Coaliţiei sunt conduse de preşedintele partidului care numeşte premierul. Şedinţele au loc bilunar, sau ori de câte ori este nevoie, şi se desfăşoară de regulă la sediul Guvernului României. În cadrul acestora se iau decizii pentru realizarea prevederilor cuprinse în Programul de Guvernare.

Art.12. Şedinţele Coaliţiei vor aborda agenda politică guvernamentală şi parlamentară, iar Deciziile Coaliţiei se iau prin consensul liderilor formaţiunilor politice care formează Coaliţia.

Art.13. La şedinţele Coaliţiei pot participa, în funcţie de subiectele înscrise pe agenda şedinţei membrii cabinetului şi alte persoane, la invitaţia liderilor formaţiunilor politice membre, cu informarea şi aprobarea prealabilă a prim-ministrului.

Art.14. Secretariatul tehnic va fi asigurat de un reprezentant desemnat de către Premierul în Exerciţiu.

Art.15. Deciziile Coaliţiei sunt obligatorii pentru toate persoanele susţinute în funcţii publice de către aceasta. Revocarea acestor persoane poate avea loc după o evaluare şi cu informarea motivată şi prealabilă a formaţiunii politice care a făcut propunerea.

Art.16. Deciziile Coaliţiei sunt publice, iar dezbaterile în cadrul mecanismelor de decizie ale Coaliţiei sunt confidenţiale până la adoptarea deciziilor.

Art.17. Coordonarea activităţii Coaliţiei la nivel guvernamental se îndeplineşte de către prim-ministru şi viceprim-miniştri, care vor avea calitatea de avizatori pentru proiectele de acte normative, conform atribuţiilor delegate convenite. Agenda de lucru a şedinţelor de guvern, stabilirea şi prioritizarea politicilor publice guvernamentale vor fi decise de către prim-ministru, prin consultare cu viceprim-miniştrii, în întâlnirea lor săptămânală anterioară şedinţei pregătitoare de guvern organizată de către Secretariatul General al Guvernului.

Art.18. Pentru coordonarea şi punerea în aplicare a deciziilor Coaliţiei la nivel parlamentar se organizează săptămânal cel puţin odată, de regulă luni, şedinţe cu participarea liderilor de grup ai formaţiunilor semnatare din cele două Camere ale Parlamentului.

Art.19. Niciun parlamentar, membru al partidelor şi formaţiunilor politice care fac parte din Coaliţie nu va semna, nu va susţine şi nu va vota o moţiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Nu se va iniţia sau vota un proiect de lege sau amendament care presupune creşteri de cheltuieli, facilităţi, sporuri, angajări, achiziţii fără acordul prealabil al conducerii Coaliţiei.

Art.20. În vederea implementării deciziilor Coaliţiei la nivel parlamentar, liderii de grup se întâlnesc înaintea tuturor şedinţelor de Birou Permanent/Birou Permanent reunit al Camerelor şi ori de câte ori este necesar, la solicitarea unuia dintre lideri, înaintea şedinţelor comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

Art.21. Medierea eventualelor dezacorduri de natură parlamentară, precum şi dezbaterea unor puncte de vedere divergente asupra implementării programului de guvernare sau susţinerea unor iniţiative legislative se face în şedinţele de Coaliţie. La şedinţe vor fi invitaţi reprezentanţi desemnaţi de conducerea Coaliţiei să prezinte aceste puncte de vedere.

Art.22. Acordul politic de constituire a Coaliţiei politice este valabil în perioada 2025-2028 şi intră în vigoare la data semnării. Modificările la prezentul Acord se dezbat, negociază şi convin între formaţiunile semnatare, fiind decise prin consens.

Art.23. Încălcarea prevederilor art. 4, art. 5, art. 7, art. 9, art. 12, art. 15 şi art. 17 constituie un motiv de denunţare unilaterală a prezentului Acord.

Prezentul Acord politic a fost semnat astăzi, 23 iunie 2025, la Bucureşti, în cinci exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte semnatară.

Sorin Grindeanu
Preşedinte interimar PSD

Ilie Gavril Bolojan
preşedinte interimar PNL

Dominic Fritz
preşedinte USR

Kelemen Hunor
Preşedinte UDMR

Varujan Pambuccian
Lider GPMN

AGERPRES

Protocolul de constituire a Coaliţiei de guvernare va fi semnat luni, la ora 10:00, la Senat.

În acest sfârşit de săptămână, PSD, PNL, USR şi UDMR au stabilit propunerile pentru miniştrii din Guvernul Bolojan.

Noul Executiv care va fi condus de Ilie Bolojan va avea cinci vicepremieri, şase miniştri de la PSD, patru – PNL, patru – USR şi doi – UDMR.

Componența integrală a noului Executiv:

– un premier și 5 (cinci) vicepremieri –

* Ilie Bolojan (PNL) – premier

* Marian Neacșu (PSD) – vicepremier

* Tánczos Barna (UDMR) – vicepremier

* Dragoș Anastasiu (consilier prezidențial) – vicepremier pentru reformă

* Cătălin Predoiu (PNL) – ministrul Afacerilor Interne, vicepremier

* Ionuț Moșteanu (USR) – ministrul Apărării Naționale, vicepremier

* Alexandru Nazare (PNL) – ministrul Finanțelor

* Ciprian Șerban (PSD) – ministrul Transporturilor și Infrastructurii

* Radu Marinescu (PSD) – ministrul Justiției

* Radu-Dinel Miruță (USR) – ministrul Digitalizării și Economiei

* Alexandru Rogobete (PSD) – ministrul Sănătății

* Cseke Attila (UDMR) – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

* Florin Barbu (PSD) – ministrul Agriculturii

* Florin Manole (PSD) – ministrul Muncii

* Andras Demeter Istvan (UDMR) – ministrul Culturii

* Daniel David (PNL) – ministrul Educației

* Oana Țoiu (USR) – ministrul Afacerilor Externe

* Dragoș Pîslaru (USR) – ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene

* Bogdan Ivan (PSD) – ministrul Energiei

* Diana Buzoianu (USR) – ministrul Mediului.

PNL – premier + un vicepremier + 3 miniștri

PSD – un vicepremier + 6 miniștri

USR – un vicepremier + 5 miniștri

UDMR – un vicepremier + 2 miniștri

Președinția – un vicepremier 

Duminică, premierul desemnat, Ilie Bolojan, a vorbit despre necesitatea de a forma cât mai repede un Guvern care ”să treacă cât mai repede posibil la corectarea deficitelor bugetare, la luarea măsurilor de stabilizare a finanţelor ţării, la reforma statului şi la prioritizarea proiectelor de investiţii”.

‘Suntem în situaţia în care, în urma discuţiilor pe care le-am avut în această perioadă, avem o formă acceptată de protocol de coaliţie, ceea ce înseamnă că sunt îndeplinite condiţiile pentru a presupune că la începutul săptămânii viitoare, cel mai probabil luni, am putea avea o majoritate parlamentară formată din patru partide plus parlamentarii minorităţilor naţionale care să susţină formarea şi votarea unui nou Guvern. (…) PNL este conştient de responsabilitatea sa şi de necesitatea de a forma cât mai repede un Guvern care să treacă cât mai repede posibil la corectarea deficitelor bugetare, la luarea măsurilor de stabilizare a finanţelor ţării, la reforma statului şi la prioritizarea proiectelor de investiţii’, a spus Bolojan, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL.

El a precizat că miniştrii propuşi vor fi audiaţi, luni, în comisiile de specialitate. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

PSD, PNL, USR şi UDMR reiau negocierile atât pentru măsurile fiscale, cât şi pentru repartizarea ministerelor în viitorul guvern

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 iunie 2025, 07:21

Intenţionează să avanseze cât mai mult înaintea consultărilor de mâine de la Palatul Cotroceni, convocate de preşedintele Nicuşor Dan cu toate formaţiunile parlamentare.

Reprezentanţii celor patru partide, care ar putea să formeze o coaliţie guvernamentală, au discutat multe ore şi ieri, la Palatul Victoria, dar nu s-au înţeles chiar de tot. Sunt semnale că Ilie Bolojan va fi primul premier, în rotaţie cu PSD, care ar urma să preia postul în 2027, după formula din legislatura anterioară.

Tot potrivit unor surse apropiate negocierilor, Ilie Bolojan va conduce un guvern cu 16 ministere.

Petruţa Obrejan: Şapte ore au durat discuţiile de la Palatul Victoria dintre liderii partidelor pro-europene, cărora li s-au aluturat şi reprezentanţii minorităţilor naţionale în încercarea de a creiona un guvern funcţional, care să reducă deficitul bugetar şi, totodată, să pună bazele unei administraţii moderne. De altfel, asupra jurilor fiscale există un acord de 75%-80% din partea partidelor, spunea şeful statului, Nicuşor Dan, care s-a arătat optimist, atât în privinţa numirii în această săptămână a noului premier, cât şi a noului cabinet, care, potrivit unor surse politice, va fi format din 16 portofolii şi ar urma să funcţioneze pe principiul rotativei. Social-democraţii ar urma să deţină şapte ministere, liberalii patru, cei de la USR trei, iar UDMR două ministere. Aceleaşi surse politice îl dau ca favorit pentru funcţia de premier pe liderul liberal Ilie Bolojan. După numirea premierului se va intra într-un calendar accelerat, astfel încât luni să aibă loc atât audierea miniştrilor în comisii, acordarea votului de învestitură pentru noul executiv, cât şi depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, pentru ca luni seară noul cabinet să ajungă la Palatul Victoria, încheindu-se astfel interimatul guvernului condus de Cătălin Predoiu. (Rador/ FOTO gov.ro)

Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, consideră că PSD trebuie să participe la guvernare

Publicat de letitia, 20 mai 2025, 17:48

România are nevoie de un Guvern ‘stabil’, susţinut de o majoritate ‘largă’ în Parlament, pentru a putea realiza reformele aşteptate de români, a declarat Dominic Fritz, într-o conferinţă de presă susţinută marţi la sediul USR.

‘E evident pentru toată lumea că situaţia bugetară în care ne aflăm, cu un deficit de peste 9%, cu un rating de ţară care este la un pas de junk, că această situaţie se datorează guvernării domnului Ciolacu. Iar acum PSD să facă un pas cumva în spatele cortinei şi să spună ‘Pe scenă să rămână alţii, care să cureţe această criză’ nu ar fi nici responsabil, nici patriotic. Mă aştept ca PSD să facă parte dintr-o coaliţie care încearcă să găsească soluţii pentru situaţia în care suntem şi care încearcă să găsească aceste soluţii punând interesul partidului în plan secund, iar interesul ţării în prim plan’, a spus el.

Dominic Fritz a menţionat că USR nu va impune o anumită persoană pentru funcţia de premier, în cadrul discuţiilor cu posibili parteneri de guvernare. Pe de altă parte, a admis că îşi doreşte ca Ilie Bolojan să conducă viitorul Executiv.

‘Cred că ar fi un premier excelent pentru aceste vremuri dificile, dar până la urmă va trebui să vedem ce majoritate găsim’, a arătat el.

Dominic Fritza a precizat că la nivelul USR ‘nu a existat nici măcar la nivel informal’ o discuţie despre ministerele vizate într-un viitor Guvern. Totodată, el a subliniat importanţa unor dezbateri naţionale despre sistemul de educaţie şi despre sistemul de sănătate.

‘Avem oameni competenţi pentru multe domenii. Este evident că avem noi, ca partid, un interes să funcţioneze economia, să fie susţinut mediul privat, să avem o situaţie bugetară şi financiară sănătoasă, iar românii să fie respectaţi în toate instituţiile statului’, a afirmat el.

Dominic Fritz a pledat pentru discuţii ‘temeinice’ în vederea alcătuirii viitorului Guvern, fără presiuni pentru grăbirea negocierilor.

‘Eu mă aştept ca acest Guvern şi formarea lui să dureze şi cu siguranţă nu cred că trebuie să acceptăm vreun fel de presiune pentru a face repede-repede un Guvern. Vedem şi în alte ţări, acolo unde există stabilitate politică, negocierea unui nou Guvern durează mult timp, tocmai pentru că trebuie făcut temeinic, într-un mod realist. Această echilibrare a nevoilor pe baza unor resurse limitate trebuie făcută cu mare grijă şi cu mare respect faţă de parteneri şi de aceea nu mă vedeţi aici trasând linii roşii’, a mai spus el. AGERPRES/FOTO Facebook USR

Conducerea USR l-a desemnat pe Dominic Fritz preşedinte interimar

Publicat de Gabriela Rotaru, 5 mai 2025, 16:49

Elena Lasconi: Statul român a călcat în picioare democraţia

‘Astăzi este momentul în care statul român a calcat în picioare democraţia. Dumnezeu, poporul român, adevărul şi legea vor prevala – şi îi vor găsi pe cei vinovaţi de distrugerea democraţiei noastre. Nu e vorba despre mine. Se prăbuşeşte economia, distrugeţi democraţia, duceţi ţara în anarhie. Ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul. Ar fi trebuit să respectăm dorinţa poporului român. Fie că ne place sau nu, din punct de vedere legal şi legitim, 9 milioane de cetăţeni români, atât din ţară, cât şi din diaspora, şi-au exprimat prin vot preferinţa pentru un anumit candidat. Nu putem ignora voinţa lor! Preşedinţii nu se numesc printr-o simplă semnătură sau prin negocieri de culise într-o democraţie’, a precizat Lasconi.

Curtea Constituţională a decis vineri anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale.

(AGERPRES/FOTO – pagina oficială de Facebook)

Parlamentare 2024/În regiunea Moldovei, PSD este pe primul loc în preferințele electoratului

Publicat de Andreea Drilea, 2 decembrie 2024, 12:00

La Suceava, în schimb, AUR s-a impus cu peste 26% din opțiunile alegătorilor.

Alianța pentru Unirea Românilor se situează pe locul al doilea la Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați, unde a obținut între 17 și 21% din voturi și peste 23 de procente la Neamț.

USR este pe locul 3 în județul Iași, unde a fost votat de 15% dintre alegători, dar și la Bacău, Vaslui și Galați, cu aproape 11 procente.

În județul Botoșani, Partidul Național Liberal este al doilea în preferințele alegătorilor, cu aproape 20% din voturi, și pe locul trei la Suceava, Neamț și Vrancea, unde a obținut între 12 și 16%. În județele Iași, Bacău și Galați, PNL este al patrulea în preferințele electoratului.

Formațiunea S.O.S România se clasează a patra ca număr de voturi în județele Suceava, Botoșani, Vaslui și Neamț.

În preferințele alegătorilor se află și Partidul Oamenilor Tineri, care se regăsește pe locul 5 la Suceava și Botoșani, depășind pragul electoral de 5%.

Potrivit rezultatelor parțiale, ierarhia este aceeași la Camera Deputaților, iar procentajele foarte apropiate de cele de la Senat.

Constantin Mihai cu o sinteză și o distribuire a parlamentarilor în județul Iași: ”La Iași, Partidul Social Democrat obține cel mai bun procent la alegerile parlamentare de acum, dar cel mai slab din ultimii 35 de ani. În Moldova, PSD are cel mai bun procent, în Vaslui depășește 33%, apoi în Botoșani 31% și în Galați 30%. PSD a câștigat și în Vrancea și Bacău, procente care au depășit puțin 27% și Neamț 25%. La la Iași, social-democrații au obținut cel mai slab scor din Moldova puțin peste 22%. Rezultatele din acest moment ne indică faptul că la Camera Deputaților, la Iași, PSD și AUR sunt la egalitate și obțin câte trei voturi. În eșalonul secund PNL și USR câte două voturi, în eșalonul terți Partidul Oamenilor Tineri și SOS câte un deputat, iar la senat PSD, AUR, PNL și USR, acum, sigur câte un loc și, posibil la redistribuire, SOS un candidat. Nominal la Iași, la PSD, Silviu Macovei, se pare, nu mai obține un loc, iar la liberali, Luciana Antoci de la Inspectatul Școlar Județean Iași, inspector-șef, obține o detașare la București doar dacă se retrag persoane din fața ei. La AUR, Silviu Gurlui, fizicianul, a obținut un loc și la USR, Ștefan Tănase și Monica Berescu merg în Capitală. La Partidul Oamenilor Tineri, un candidat pe listă, doar unul, Ancuța Irimia și a reușit. Senatorii de Iași sunt la PSD – Dan Cașcaval, rector al Universității Tehnice din Iași, la USR, Marius Bode a fost prefect, fost director la Aeroport, de la PNL – Petrică Rusu și de la AUR – Claudiu Târziu, vicepreședinte al partidului. Posibil la redistribuiri SOS să obțină un vot în Senat la Iași.”

Prezență scăzută la vot în județele Moldovei!

Bacău, Botoșani, Iași și Vaslui au înregistrat cea mai redusă participare la votul pentru parlamentare în țară. Procesul electoral nu a fost lipsit de incidente.

Constantin Mihai ne spune cum s-a votat în regiunea Moldovei: ”În județele Moldovei, cea mai mare prezență a fost în Vrancea – aproape 46% urmată de județul Suceava aproximativ 45% și Neamț 43%. În Iași, prezența la urne, dezamăgitor de scăzută, doar 41%. Mai puțin ca la Iași a fost doar la Vaslui – 33%. În materie de sesizări, cele mai multe în județul Neamț – 21. Este și una destul de gravă, într-o secție, din componența comisiei era fiul unui candidat. Ca număr, urmează Botoșaniul cu 12 sesizări, apoi Galațiul cu 11 și Iașul cu 10 incidente. La Iași, o situație de nedorit, procese verbale semnate în alb. Deoarece în secția numărul 98 lucrurile se agravau, s-a luat decizia eliberării președintelui și a vicelui din funcții dar după numărarea voturilor și predarea acestora. În județele Suceava și Vaslui s-au constatat cazuri de continuarea campaniei electorale pe platformele sociale, persoane din Republica Moldova care nu aveau cetățenia română, dar doreau să voteze și probleme cu urna mobilă solicitate de persoane care votaseră deja.”

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro)

USR a contestat la Curtea de Apel Bucureşti decizia BEC de renumărare a voturilor din întreaga ţară

Publicat de Andreea Drilea, 29 noiembrie 2024, 11:35

USR cere anularea deciziei BEC şi suspendarea ei până la soluţionarea cauzei. USR solicită Curţii de Apel scurtarea termenelor procedurale, astfel încât atât contestaţia depusă, cât şi un eventual recurs să fie soluţionate înainte de data de 6 decembrie, când ar trebui, potrivit calendarului în vigoare, să înceapă votul în în străinătate pentru turul II al alegerilor prezidenţiale, conform unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES.

‘Ceea ce se întâmplă zilele acestea, cu decizia total nejustificată de renumărare a tuturor voturilor din ţară, în loc să fi fost validate rezultatele primului tur şi să înceapă campania pentru al doilea tur, este un abuz uriaş, un atac direct la democraţia din România şi la votul oamenilor. Ne opunem acestui abuz cu legea în mână, aşa cum am făcut-o de fiecare dată. Nu putem asista pasivi la încercarea disperată a celor care nu ştiu să piardă de a manipula rezultatul alegerilor astfel încât un anumit candidat să fie favorizat. Tocmai astfel de demersuri adâncesc neîncrederea oamenilor în funcţionarea instituţiilor statului şi dau aripi extremismului şi toţi oamenii de bună credinţă trebuie să se coalizeze în apărarea regulilor, a legilor şi a democraţiei’, a declarat purtătoarea de cuvânt a USR, Cristina Prună.

USR subliniază că decizia BEC nr. 205D/28 noiembrie 2024 este ‘nelegală şi trebuie să fie anulată’ din mai multe considerente. Unul dintre acestea e că solicitarea CCR de reverificare şi renumărare a tuturor buletinelor de vot ‘este în afara prevederilor legale’, precizează sursa citată.

‘În cererea sa de anulare a alegerilor, Cristian Terheş a invocat continuarea campaniei electorale în afara perioadei de campanie, vicii cu privire la consemnarea rezultatului votului din 3 secţii de votare dintr-un total de 19.000 de secţii, precum şi faptul că numărul voturilor nule (223.132 voturi nule) ar fi disproporţionat în raport cu diferenţa de voturi dintre candidaţii clasaţi pe primele trei locuri. Or, dintr-o simplă verificare a proceselor verbale prezentate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente rezultă că aspectele sesizate cu privire la cele trei secţii de votare nu se confirmă’ se arată în comunicat.

În ce priveşte voturile nule, o comparaţie cu numărul voturilor nule înregistrate în alte scrutine arată că procentul acestora din numărul total de voturi ‘este acum considerabil mai mic’ (2,36% la turul I al prezidenţialelor faţă de 5,17% la alegerile europarlamentare din iunie 2024, respectiv 2,88% la localele din iunie 2024), precizează aceeaşi sursă.

‘Cât despre aspectele privind continuarea campaniei electorale, acestea sunt, potrivit legii în vigoare, sancţionabile cu amendă contravenţională aplicată persoanelor vinovate şi nu reprezintă fraudă în sensul legii. Prin urmare, Curtea Constituţională avea posibilitatea legală să solicite BEC informaţiile pe care le deţine sau alte acte şi documente necesare, nicidecum să ceară BEC să dispună o verificare extinsă a tuturor celor 9.000.000 de buletine de vot, în afara limitelor investirii prin cererea de anulare’, transmite formaţiunea.

USR adaugă că decizia BEC ‘a fost aprobată în afara cadrului legal’. Astfel, în baza legii, BEC poate dispune într-un singur scenariu renumărarea voturilor dintr-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor ‘doar dacă se constată că au fost comise erori sau există neconcordanţe’ între datele consemnate în procesele verbale, se menţionează în comunicat.

‘Or, reamintim că BEC nu a primit contestaţii şi a aprobat procesul verbal privind rezultatul alegerilor. După această dată, nu mai există cadru legal pentru a dispune renumărarea voturilor’, precizează sursa amintită.

În al treilea rând, termenele prevăzute în decizia BEC ‘încalcă’ prevederile HG 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în anul 2024.

‘Decizia BEC prevede că operaţiunea de reverificare a rezultatelor trebuie să se încheie până la 1 decembrie, ora 22,00, dar HG 1061/2024 prevede că până pe 28 noiembrie 2024 trebuiau validate alegerile şi publicat rezultatul acestora în mass-media şi Monitorul Oficial, astfel încât pe 29 noiembrie să înceapă campania electorală pentru al doilea tur de scrutin’, mai menţionează USR.

Formaţiunea menţionează că ‘nu există nicio garanţie cu privire la corectitudinea’ renumărării, în condiţiile în care ‘nu există certitudinea că nu s-a intervenit – la preluare, transport sau după predare – asupra buletinelor de vot’, care au fost transportate la tribunal sau au rămas în birourile judeţene ori în consulate, în cazul secţiilor de vot din străinătate.

‘Reamintim că din decizia BEC rezultă că se vor renumăra inclusiv voturile găsite în saci ale căror sigilii au fost rupte anterior recepţionării. Totodată, în condiţiile în care birourile vor primi toate materialele din secţie, inclusiv ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea ‘votat’, nu există nicio siguranţă că asupra sacilor sigilaţi nu se poate interveni înainte de renumărare, existând posibilitatea desigilării şi resigilării prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare’, susţin reprezentanţii USR.

Se reaminteşte şi faptul că numărarea iniţială a voturilor a fost realizată de peste 100.000 de persoane, sub supraveghere audio-video, în peste 20.000 de secţii de votare.

‘Or, acum, la renumărare, fiecare birou electoral judeţean va avea de verificat, renumărat şi consemnat o medie de aproximativ 200.000 de voturi (9.000.000 de voturi/46 birouri electorale), adică un volum de voturi de aproximativ 200 de ori mai mare, într-un interval de timp foarte scurt. Respectiv, ar avea de verificat şi procesat un număr de peste 4.300 de voturi/oră, fără pauză, timp de 2 zile, pentru a se încadra în termenele stabilite de BEC. La toate acestea se adaugă faptul că renumărarea se va face fără înregistrare audio-video şi în absenţa reprezentanţilor partidelor care nu au membri în birourile electorale, a observatorilor şi a reprezentanţilor mass-media’, se menţionează în comunicat. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro