Potrivit unui comunicat de presă al PNL, Crin Antonescu rămâne candidatul comun al coaliţiei la funcţia de preşedinte al României.
Decizia referitoare la data alegerilor ţine cont de nevoia ca turul întâi al alegerilor să aibă loc în acelaşi timp cu alegerile parţiale din anumite judeţe (alegeri pentru primari în 13 comune, pentru Primăria Buşteni, Primăria Zalău şi Consiliul Judeţean Bihor) şi cu necesitatea ca datele alegerilor să nu se suprapună cu sărbătorile de Paşte şi Florii, a precizat sursa citată.
Astfel, săptămâna viitoare Guvernul va adopta ordonanţa de urgenţă şi hotărârea necesare respectării deciziilor coaliţiei.
‘Coaliţia a reconfirmat că domnul Crin Antonescu rămâne candidatul acesteia pentru alegerile prezidenţiale’, se arată în comunicatul citat.
CCR respinge solicitarea de anulare a primului tur de scrutin
2 decembrie 2024, 19:13
Joia trecută, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate şi a celor nule.
Curtea Constituţională a transmis, într-un comunicat, că judecătorii constituţionali, după ce au examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din data de 24 noiembrie, formulată de Cristian Vasile Terheş, cu unanimitate de voturi au dispus reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule.
Pe locul al doilea se situează Alianţa pentru Unirea Românilor cu 18,01%, iar pe locul al treilea Partidul Naţional Liberal cu 13,20%.
La Camera Deputaţilor, conform datelor AEP, pe locurile următoare se află, în ordine:
Uniunea Salvaţi România – 12,40%
Partidul SOS România – 7,36%
Partidul Oamenilor Tineri – 6,46%
Uniunea Democrată Maghiară din România – 6,34%
Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate SENS – 2,99%
Forţa Dreptei – 2,05%.
Partidul Social Democrat se află pe primul loc în preferinţele electoratului, la Senat, cu 22,30% din voturi, după centralizarea proceselor verbale din toate cele 20.059 secţii (100%), conform datelor publicate, luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.
Pe locul al doilea se situează Alianţa pentru Unirea Românilor cu 18,30%, iar pe locul al treilea Partidul Naţional Liberal cu 14,28%.
La Senat, conform datelor AEP, pe locurile următoare se află, în ordine:
Uniunea Salvaţi România – 12,26%
Partidul SOS România – 7,76%
Partidul Oamenilor Tineri – 6,39%
Uniunea Democrată Maghiară din România – 6,38%
Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate SENS – 2,84%
Forţa Dreptei – 1,88%.
Alianţa pentru Unirea Românilor se află pe primul loc în preferinţele electoratului din diaspora, pentru Camera Deputaţilor, cu 26,35% din voturi, după centralizarea proceselor verbale din toate cele 950 de secţii (100%), conform datelor publicate, luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.
Pe locul al doilea se situează Uniunea Salvaţi România cu 24,28%, iar pe locul al treilea Partidul S.O.S. România cu 15,93%.
La Camera Deputaţilor în diaspora, conform datelor AEP, pe locurile următoare se află, în ordine:
Partidul Oamenilor Tineri – 13,67%
Partidul Social Democrat – 4,02%
Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate SENS – 3,82%
Forţa Dreptei – 2,33%
DREPT – 2,05%
REPER – 1,94%.
Alianţa pentru Unirea Românilor se află pe primul loc în preferinţele electoratului din diaspora, pentru Senat, cu 25,84% din voturi, după centralizarea proceselor verbale din toate cele 950 de secţii (100%), conform datelor publicate, luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.
Pe locul al doilea se situează Uniunea Salvaţi România cu 21,87%, iar pe locul al treilea Partidul S.O.S. România cu 16,24%.
La Senat în diaspora, conform datelor AEP, pe locurile următoare se află, în ordine:
Partidul Oamenilor Tineri – 13,67%
Partidul Naţional Liberal – 7,51%
Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate SENS – 3,71%
Partidul Social Democrat – 3,04%
Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi DREPT – 2,27%
Partidul Reînnoim Proiectul European al României REPER – 1,88%.
(AUDIO) Rezultatele alegerilor parlamentare în județele Moldovei
2 decembrie 2024, 17:12
La Iași a fost finalizată numărătoarea voturilor, iar Constantin Mihai a făcut o sinteză a opțiunilor electoratului: La Camera Deputaților, PSD are 21,39%, iar la Senat 22,57%. Un scor sub 25%, la Iași, PSD a obținut doar în 1996, atunci când a pierdut alegerile. Acum, eșecherul politic fiind fragmentat, PSD obține o medie de 22% și locul I în județ. Pe locul secund, la Iași, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, formațiunea AUR – 21,39% și, respectiv, 17,34%. Asta înseamnă că, în județ, deocamdată, PSD obține trei voturi în Camera Deputaților și un vot în Senat, adică Alexandru Rafila, Bogdan Cojocaru și Marcel Popa la deputați, iar la Senat – rectorul Universității Tehnice, Dan Cașcaval. În județul Iași, AUR, la Camera Deputaților – două voturi Ciprian Paraschiv și fizicianul Siviu Gurlui, iar la Senat numărul doi din partid, Claudiu Târziu, dar care are deja statutul de parlamentar european, adică vine următorul de pe listă, Gabriela Dumitrescu. La Camera Deputaților, PNL – 14,59% și USR – 14,04% iar la Senat, USR e în față 15%, și mai apoi PNL – 14,72%. Fiecare are câte doi deputați și un senator. La PNL Alexandru Muraru și Alexandru Afloarei – deputați, și la Senat – Petrică Rusu, iar la USR – Marius Bodea senator reales, și Ștefan Tanasă și Monica Berescu la deputați. Eșalonul terț la Iași – SOS și Partidul Oamenilor Tineri. SOS – 7,66 la Camera Deputaților și 7,9 la Senat. POT 6% la deputați și 6,09% la Senat. Deocamdată SOS un deputat Elena Macovei, iar POT – tot un deputat Ancuța Irimia. La redistribuire, rămâne un vot pentru Camera Deputaților și un loc pentru Senat.
Și în celelalte județe ale Moldovei a fost finalizat procesul de numărare a voturilor la alegerile parlamentare.
În județele Neamț, Bacău, și Vrancea, PSD a cîștigat scrutinul legislativ cu procente cuprinse între 24 și 27%, iar în județele Botoșani, Vaslui și Galați a obținut peste 30% din voturi.
În schimb, în județul Suceava, AUR s-a impus cu peste 26% din opțiunile alegătorilor.
La Suceava, în schimb, AUR s-a impus cu peste 26% din opțiunile alegătorilor.
Alianța pentru Unirea Românilor se situează pe locul al doilea la Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați, unde a obținut între 17 și 21% din voturi și peste 23 de procente la Neamț.
USR este pe locul 3 în județul Iași, unde a fost votat de 15% dintre alegători, dar și la Bacău, Vaslui și Galați, cu aproape 11 procente.
În județul Botoșani, Partidul Național Liberal este al doilea în preferințele alegătorilor, cu aproape 20% din voturi, și pe locul trei la Suceava, Neamț și Vrancea, unde a obținut între 12 și 16%. În județele Iași, Bacău și Galați, PNL este al patrulea în preferințele electoratului.
Formațiunea S.O.S România se clasează a patra ca număr de voturi în județele Suceava, Botoșani, Vaslui și Neamț.
În preferințele alegătorilor se află și Partidul Oamenilor Tineri, care se regăsește pe locul 5 la Suceava și Botoșani, depășind pragul electoral de 5%.
Potrivit rezultatelor parțiale, ierarhia este aceeași la Camera Deputaților, iar procentajele foarte apropiate de cele de la Senat.
Constantin Mihai cu o sinteză și o distribuire a parlamentarilor în județul Iași: ”La Iași, Partidul Social Democrat obține cel mai bun procent la alegerile parlamentare de acum, dar cel mai slab din ultimii 35 de ani. În Moldova, PSD are cel mai bun procent, în Vaslui depășește 33%, apoi în Botoșani 31% și în Galați 30%. PSD a câștigat și în Vrancea și Bacău, procente care au depășit puțin 27% și Neamț 25%. La la Iași, social-democrații au obținut cel mai slab scor din Moldova puțin peste 22%. Rezultatele din acest moment ne indică faptul că la Camera Deputaților, la Iași, PSD și AUR sunt la egalitate și obțin câte trei voturi. În eșalonul secund PNL și USR câte două voturi, în eșalonul terți Partidul Oamenilor Tineri și SOS câte un deputat, iar la senat PSD, AUR, PNL și USR, acum, sigur câte un loc și, posibil la redistribuire, SOS un candidat. Nominal la Iași, la PSD, Silviu Macovei, se pare, nu mai obține un loc, iar la liberali, Luciana Antoci de la Inspectatul Școlar Județean Iași, inspector-șef, obține o detașare la București doar dacă se retrag persoane din fața ei. La AUR, Silviu Gurlui, fizicianul, a obținut un loc și la USR, Ștefan Tănase și Monica Berescu merg în Capitală. La Partidul Oamenilor Tineri, un candidat pe listă, doar unul, Ancuța Irimia și a reușit. Senatorii de Iași sunt la PSD – Dan Cașcaval, rector al Universității Tehnice din Iași, la USR, Marius Bode a fost prefect, fost director la Aeroport, de la PNL – Petrică Rusu și de la AUR – Claudiu Târziu, vicepreședinte al partidului. Posibil la redistribuiri SOS să obțină un vot în Senat la Iași.”
Prezență scăzută la vot în județele Moldovei!
Bacău, Botoșani, Iași și Vaslui au înregistrat cea mai redusă participare la votul pentru parlamentare în țară. Procesul electoral nu a fost lipsit de incidente.
Constantin Mihai ne spune cum s-a votat în regiunea Moldovei: ”În județele Moldovei, cea mai mare prezență a fost în Vrancea – aproape 46% urmată de județul Suceava aproximativ 45% și Neamț 43%. În Iași, prezența la urne, dezamăgitor de scăzută, doar 41%. Mai puțin ca la Iași a fost doar la Vaslui – 33%. În materie de sesizări, cele mai multe în județul Neamț – 21. Este și una destul de gravă, într-o secție, din componența comisiei era fiul unui candidat. Ca număr, urmează Botoșaniul cu 12 sesizări, apoi Galațiul cu 11 și Iașul cu 10 incidente. La Iași, o situație de nedorit, procese verbale semnate în alb. Deoarece în secția numărul 98 lucrurile se agravau, s-a luat decizia eliberării președintelui și a vicelui din funcții dar după numărarea voturilor și predarea acestora. În județele Suceava și Vaslui s-au constatat cazuri de continuarea campaniei electorale pe platformele sociale, persoane din Republica Moldova care nu aveau cetățenia română, dar doreau să voteze și probleme cu urna mobilă solicitate de persoane care votaseră deja.”
Sărbătoare la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Iași, 160 de ani de existență. Profesorul Gabriela Săndulescu, director, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan
Sărbătoare la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Iași 160 de ani de existență Zilele colegiului încep astăzi, 13 ianuarie 2025...
Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin pentru alegerea Senatului şi unul pentru Camera Deputaţilor.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Potrivit AEP, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.555 de cetăţeni.
În ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.
În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Persoanele internate în spitale pot vota cu urna specială dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.
Şi persoanele reţinute, arestate preventiv sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează, de asemenea, prin intermediul urnei mobile.
În ţară, votarea se desfăşoară duminică, până la ora 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.
În diaspora, scrutinul parlamentar a început sâmbătă, la ora 7,00.
Peste 8.000 de candidaţi, reprezentând 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale, au intrat în competiţia electorală pentru un loc în Parlament. AGERPRES/FOTO radioiasi.ro
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.
În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.
În ţară alegerile se desfăşoară în ziua de duminică, iar în străinătate se votează sâmbătă şi duminică.
XXX
Cine are dreptul de a alege?
Pot să voteze la parlamentare cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor.
Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru Camera Deputaţilor.
Alegătorul îşi exprimă opţiunea personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă.
XXX
Unde votează alegătorii?
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central:
*** Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.
*** Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
*** Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
*** În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.
*** Alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.
*** Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
*** Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
*** Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa.
*** Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi siguranţei publice sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pot vota la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare respectivă.
*** Candidaţii pot vota la orice secţie de votare din circumscripţia electorală judeţeană sau a municipiului Bucureşti unde candidează.
*** Alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris sau, dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a unei secţii de votare, votează la secţia la care este arondată strada sau localitatea ce figurează la menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa înscrisă pe actul de identitate al acestuia.
Vechimea domiciliului sau a reşedinţei nu reprezintă o condiţie pentru exercitarea dreptului de vot.
Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor.
XXX
În ce interval orar se poate vota?
În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7,00 – 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.
Doi membri desemnaţi din cadrul biroului electoral al secţiei vor verifica la ora 21,00 dacă se mai află alegători la rând.
În cazul în care mai sunt cetăţeni la coadă, cei doi membri ai biroului electoral fac următoarele operaţiuni:
* numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21,00;
* înmânează bonuri de ordine alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, după caz;
* consemnează numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00 într-un proces-verbal constatator;
* predau procesul-verbal preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care comunică, de îndată, prin orice mijloc, biroului electoral de circumscripţie sau oficiului electoral, după caz, numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00;
* rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia;
* interzic altor persoane să se aşeze la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot ulterior orei 21,00.
Înaintea exercitării dreptului de vot, alegătorii în cauză predau biroului electoral al secţiei bonurile de ordine primite.
XXX
Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
XXX
Cine poate vota cu urna specială?
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.
Cererea se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00. Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la biroul electoral de circumscripţie de la nivel judeţean sau la oficiul electoral de sector al municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 17,00, fizic sau prin mijloace electronice.
Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate ori din dovada de reşedinţă, după caz), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon.
Aceasta trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala ori starea de invaliditate. Nu este obligatorie prezentarea unei adeverinţe medicale care să fie eliberată de către medicul de familie al alegătorului.
* Alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.
* Persoanele reţinute, cele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează prin intermediul urnei speciale.
* Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, dacă sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia execută măsura.
Persoanele care au solicitat urna mobilă pot vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere îi eliberează alegătorului, numai pentru exercitarea votului, actul de identitate aflat la dosarul individual.
Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.
XXX
Cum se desfăşoară procedura de vot?
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe verso-ul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea ‘VOTAT’ şi data scrutinului.
Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de acesta, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei.
Este interzisă fotografierea buletinului de vot.
XXX
Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la scrutinul din 1 decembrie. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Comisia Europeană va media între TikTok şi România
28 noiembrie 2024, 20:27
România a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie formală asupra platformei TikTok, în baza regulilor comunitare privind social media.
Într-o scrisoare consultată de Politico joi dimineaţă, reţeaua de socializare TikTok – deţinută de compania chineză ByteDance – a respins acuzaţiile conform cărora şi-ar fi folosit influenţa în alegerile din România.
‘Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei Operaţiuni Acoperite de Influenţă pe platforma noastră în ultimele câteva săptămâni pentru alegerile prezidenţiale aflate în desfăşurare în România, precum şi nicio dovadă a unei influenţe străine’, afirmă platforma TikTok, potrivit Politico.eu, într-o scrisoare adresată autorităţilor române.
TikTok adaugă că a ‘eliminat peste 150 de conturi impersonale asociate’ candidatului Călin Georgescu şi peste 650 de conturi asociate altor candidaţi.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul comunitar a primit o cerere de deschidere ‘a unei investigaţii formale asupra rolului TikTok în alegerile din România’, în baza legislaţiei comunitare privind social media, respectiv Legea privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA).
Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei Europene, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să se desfăşoare înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat joi publicaţiei Politico.eu acelaşi purtător de cuvânt al Comisiei.
Potrivit France Presse, această masă rotundă cu autorităţile române şi TikTok ‘asupra situaţiei actuale’ va avea loc vineri, a declarat acestei agenţii de presă un purtător de cuvânt neprecizat al Comisiei Europene, subliniind că ‘alte platforme au fost de asemenea invitate’. ‘Este vorba despre un exerciţiu obişnuit’, la fel ca ‘înaintea alegerilor din Slovacia’ ori din Luxemburg, sau a scrutinului european, a adăugat el.
TikTok respinge acuzaţiile că ar fi influenţat câştigarea primului tur al alegerilor de Călin Georgescu.
‘Relatările puternic speculative despre alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare’, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok, Paolo Ganino, citat de Politico.
‘Este categoric falsă afirmaţia’ potrivit căreia contul lui Călin Georgescu ‘a fost tratat diferit de cele ale altor candidaţi’. El ‘a fost supus exact aceloraşi reguli şi restricţii’ ca toţi ceilalţi candidaţi, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok, citat de AFP.
CCR cere renumărarea voturilor valabile şi nule din primul tur al alegerilor prezidențiale
28 noiembrie 2024, 14:44
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, plenul Curţii Constituţionale a examinat, joi, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Cristian Vasile Terheş, şi, cu unanimitate de voturi, a dispus reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile pentru funcţia de preşedinte al României.
De asemenea, sursa citată arată că s-a dispus înaintarea către CCR a rezultatelor reverificării şi renumărării de către Biroul Electoral Central.
Conform comunicatului, în aceeaşi şedinţă, Plenul Curţii Constituţionale a respins, ca tardivă, cu unanimitate de voturi, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din data de 24 noiembrie, formulată de Sebastian-Constantin Popescu.
Totodată, Curtea Constituţională a amânat pentru vineri discuţiile pe cererea lui Cristian Terheş, candidat la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur de scrutin, şedinţa urmând să aibă loc la ora 14,00.
25 noiembrie 2024, 17:10 / actualizat: 25 noiembrie 2024, 18:11
Elena Lasconi a câștigat doar în județul Iași.
Cum au votat alegătorii din județele Moldovei ne spune redactorul nostru, Constantin Mihai: După centralizarea datelor, observăm că în cel mai mare județ din Moldova, respectiv Iașiul, pe primul loc s-a situat Elena Lasconi. De fapt, cantidatea susținută de USR a câștigat în Moldova doar la Iași. În județul Bacău, Elena Lasconi a obținut locul al III-lea – în rest, în celelalte șase județe ale Moldovei, Elena Lasconi s-a situat pe locul al IV-lea. Independentul Călin Georgescu a câștigat primul tur în județele Suceava și Neamț, și a ieșit pe locul secund în celelalte șase județe, inclusiv Iașiul. Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, a câștigat în Botoșani, Vaslui, Galați, Vrancea și Bacău, iar în județul Neamț, a ieșit pe locul II și pe locul III, în județul Iași. Liderul AUR, George Simion, s-a situat pe locul al III-lea în Botoșani, Suceava, Neamț, Vrancea, Galați, Vaslui și pe locul al IV-lea în Bacău și Iași. Pe regiune, pe Moldova, Marcel Ciolacu s-a situat pe prima poziție aproape 400.000 de voturi, urmată de independentul Călin Georgescu, la o diferență de aproape 7.000 de voturi. George Simion de la AUR este pe locul al III-lea pe Moldova, obținând peste 264.000 de voturi. În Moldova, Elena Lasconi de la USR e doar pe locul al IV-lea, cu puțin peste 263.000 de voturi.
Procesul de vot la cele 950 de secţii s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, începând de vineri, în funcţie de fusul orar al fiecărei ţări.
Până luni la 7,00 ora României, în străinătate au votat în total 821.703 cetăţeni români, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Conform rezultatelor provizorii din diaspora, candidatul independent Călin Georgescu este pe prima poziţie în preferinţele electoratului din diaspora, cu 43,36% din voturi, după centralizarea a 97,78 % din procesele verbale din străinătate, arată datele AEP.
Elena Lasconi, candidatul USR, se află pe locul al doilea cu 26,75 % din voturile exprimate la primul tur de scrutin. Următorii plasaţi sunt George Simion (12,11 %), Mircea Geoană (4,9 %), Nicolae Ciucă (4,66 %). AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Potrivit AEP, situaţia numărului de alegători valabil pentru alegerea preşedintelui României din data de 24 noiembrie 2024 se prezintă astfel:
* Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.480 de cetăţeni;
* Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 989.230 de persoane;
* Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.365 cetăţeni;
* Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.721 cetăţeni;
* Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 6.589 cetăţeni.
”Precizăm că Registrul electoral a fost actualizat atât prin importuri de date de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte, cât şi prin radieri efectuate de persoanele autorizate din cadrul primăriilor”, a arătat AEP.
Potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie.
Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
Potrivit AEP, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.
În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.
*** Unde votează alegătorii?
În cazul în care alegătorul se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, el poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
Totodată, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar poate vota la orice secţie de votare aflată în alt judeţ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară.
De asemenea, alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează fie la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, fie la oricare altă secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa este înscris în lista electorală suplimentară.
În cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate.
Românii din diaspora pot vota începând de vineri, de la ora locală 12,00.
În cazul în care alegătorul îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.
În cazul în care alegătorul are mobilitate redusă, poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la urne.
Votarea în ţară la prezidenţiale începe duminică, la ora 7,00, şi se încheie la ora 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.
Pe durata votării li se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
Sunt interzise comercializarea şi/sau consumul de alcool‚ în jurul sediului secţiei de votare din ţară, pe durata votării, până la o distanţă de 500 metri. Prin organizarea evenimentelor de orice gen nu se poate obstrucţiona accesul persoanelor la secţiile de votare în preziua votării şi în zilele votării.
*** Cu ce acte de identitate se votează?
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
*** Cum se desfăşoară votarea?
Alegătorii prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.
Potrivit Biroului Electoral Central, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.
*** Cine poate vota cu urna specială?
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.
Cererea se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formate din cel puţin doi membri ai biroului electoral, în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00.
Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi copiile actelor din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate pot fi depuse la biroul electoral judeţean sau la biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 12,00, fizic sau prin mijloace electronice, potrivit AEP.
Cererea de vot poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, cu excepţia celor care au calitatea de candidat sau de soţ, soţie, rudă şi afin al acestuia până la gradul al doilea inclusiv. Trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon. Lipsa numărului de telefon nu atrage respingerea cererii.
Cererea de vot prin intermediul urnei speciale trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate sau de adeverinţa eliberată de medicul de familie al alegătorului.
În cazul în care alegătorul care solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, acesta este înştiinţat de îndată, ”prin grija preşedintelui biroului electoral judeţean, al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral al secţiei de votare la care a fost depusă cererea”, se arată într-o decizie a Biroului Electoral Central.
Alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în ţară şi care, din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară, nu se pot prezenta la secţia de votare, îşi pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale. În această situaţie, cererea de votare va fi însoţită de o adeverinţă emisă de angajator din care rezultă că, în ziua alegerilor, alegătorul nu poate părăsi locul de muncă în intervalul orar 7,00 – 21,00. Nu este obligatorie ştampilarea adeverinţei de către angajator.
Şi alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.
Tot prin intermediul urnei mobile pot vota şi persoanele reţinute, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.
Persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare.
*** 14 candidaţi pe buletinul de vot; Ludovic Orban, aflat pe poziţia a 10-a, şi-a anunţat la începutul acestei săptămâni retragerea din cursa electorală
Conform Biroului Electoral Central, ordinea pe buletinul de vot, la alegerile prezidenţiale de duminică, este următoarea:
* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile: * vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00; * sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Potrivit deciziei BEC, datele privind prezenţa la alegerile prezidenţiale vor fi prezentate public după cum urmează:
* sâmbătă, la ora 12,30 – pentru ora 12,00 (având în vedere desfăşurarea votului în diaspora);
* duminică – la ora 9,30 – pentru ora 9,00; – la ora 15,30 – pentru ora 15,00; – la ora 21,30 – pentru ora 21,00 (când este programată închiderea urnelor).
De asemenea, BEC va prezenta rezultate parţiale sau finale ale alegerilor, după caz, luni – la ora 9,30 pentru ora 9,00; la ora 12,30 pentru ora 12,00.
Pe pagina de internet www.prezenta.roaep.ro se vor publica în mod constant, pe toată perioada în care sunt deschise secţiile de vot, date privind prezenţa alegătorilor la urne colectate din SIMPV, iar în data de 24 noiembrie 2024, după ora 21,00 (ora României) – datele privind centralizarea rezultatelor alegerilor colectate din SICPV.
La adresa www.prezenta.roaep.ro se vor publica în timp real, după închiderea secţiilor de votare, în baza informaţiilor furnizate de SICPV, date provizorii, parţiale şi finale privind rezultatele alegerilor, se precizează în decizia BEC.
‘La solicitarea scrisă a organizaţiilor neguvernamentale acreditate să observe alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, a instituţiilor mass-media sau a reprezentaţilor competitorilor electorali, Autoritatea Electorală Permanentă va pune la dispoziţia acestora adresa şi datele necesare accesării unui portal web prin intermediul căruia aceştia vor putea descărca manual sau automat fişiere cu datele privind prezenţa şi a celor înscrise în procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării actualizate la intervale de cel mult 10 minute. Datele înscrise în procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării se vor publica pe 24 noiembrie, începând cu ora 21,00 (ora României)’, se mai precizează în documentul citat.
Secţiile de votare din România se deschid duminică, la ora 7,00, şi se închid la ora 21,00. Alegătorii care se află deja în incinta secţiei de votare la ora închiderii, precum şi cei care stau la coadă în afara secţiei pentru a intra şi vota îşi pot exercita dreptul de vot până la ora 23,59.
În diaspora votarea începe cu două zile mai devreme, vineri, la ora 12,00, iar secţiile vor fi deschise până duminică seara, la ora locală 21,00. Procesul de votare se poate prelungi, de asemenea, până aproape de miezul nopţii, doar duminică, pentru a permite tuturor celor prezenţi la secţie sau la rând să îşi exprime opţiunea electorală. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
