Senatul României va dezbate şi va vota astăzi ordonanţa de urgenţă privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 aprilie 2026, 07:55

Alina Stănuţă:  Prin document, Guvernul a impus anumite plafoane şi restricţii până la finalul iunie, în încercarea de a atenua criza preţurilor cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu. Astfel, potrivit ordonanţei de urgenţă, operatorii economici din întreg lanţul de furnizare vor fi obligaţi să-şi limiteze adaosul comercial la media anului 2025. Exportul sau livrarea de combustibil în spaţiul intracomunitar vor fi posibile doar cu acordul Ministerelor Economiei şi Energiei. Tot la Senat, pe ordinea de zi a comisiilor, se află propunerea legislativă pentru completarea Legii sănătăţii mentale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, prin care se propune completarea cu un nou articol în vederea reglementării situaţiilor în care se poate institui internarea nevoluntară şi tratament de specialitate pentru persoanele care suferă de dependenţe de substanţe psihoactive sau alte comportamente adictive.

La Camera Deputaţilor, pe ordinea de zi a comisiilor, se află propunerea legislativă adoptată deja de Senat, programul naţional „Lift pentru viaţă”, prin care se propune instalarea de ascensoare externe la blocurile cu 3 şi 4 etaje, construite înainte de 1990. Tot la Camera Deputaţilor se aşteaptă raport la iniţiativa care propune dublarea cotei de recoltare pentru urşii bruni în scop preventiv. (Rador/ FOTO sent.ro)

Vot în comisiile reunite de buget-finanţe privind pachetul de solidaritate propus de PSD

Publicat de Gabriela Rotaru, 19 martie 2026, 16:32

A fost nevoie de reavizarea Ministerelor Justiţiei şi Muncii, care fuseseră deja adoptate, pentru a include sursa de finanţare necesară măsurilor sociale propuse de PSD.

Banii vin spre Ministerul Muncii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind vorba de fonduri provenite din sume rezultate în urma unor hotărâri judecătoreşti privind drepturi ale magistraţilor. A fost o procedură formală, după decizia politică luată dimineaţă de liderii coaliţiei de guvernare.

La comisiile de buget s-au înregistrat 40 de voturi pentru şi nouă abţineri, AUR menţinându-şi poziţia exprimată ieri, când parlamentarii formaţiunii au fost prezenţi, dar nu au votat, arătând că procedura este incorrectă.

Senatorul formaţiunii, Petrişor Peiu: Se încearcă permanentizarea soluţiei de ignorare a unei legi, care este Legea pensiilor, care prevede indexarea pensiilor, cu o formă care se află discreţionar la mâna guvernului şi anume, ajutoare, evident, mult mai mici decât indexarea, acordate din mila unui ministru sau a prim-ministrului. Este incorect din punct de vedere al logicii de funcţionare a instituţiilor într-un stat de drept să înlocuim indexarea, un mecanism legal, care există în toate ţările lumii, cu un mecanism discreţionar, care include mult hazard moral.

Continuă dezbaterile aici, la comisiile de buget-finanţe, pentru elaborarea raportului comisiilor, care urmează să fie dezbătut în plenul reunit, programat pentru această seară, votul final fiind aşteptat mâine. (Rador/ FOTO cdep.ro/ arhivă)

Guvernul va trimite la parlament spre dezbatere şi vot proiectele de buget de stat şi de buget al asigurărilor sociale de stat pe acest an

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 martie 2026, 07:19

Bugetul de stat ia în calcul o scădere a deficitului la 6,2%, o creştere economică de 1% şi o inflaţie de 6,5% la sfârşitul anului.

Statul îşi va reduce cheltuielile cu zeci de miliarde, dar anul acesta bugetele din investiţii vor fi mai mari, mai ales că fondurile din PNRR trebuie absorbite până la finalul lunii august – a mai spus Ilie Bolojan. El a precizat că au fost adoptate câteva acte normative pentru pregătirea aprobării bugetului.

Ilie Bolojan: S-a adoptat hotărârea privind creşterea salariului de bază minim brut pe ţară de la jumătatea anului, de la 1 iulie anul acesta, cu 6,8% faţă de valoarea de astăzi, ajungând la 4.325 de lei. De asemenea, a fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creşterii accizei la motorină, care este dedicată transportatorilor. Compensarea a fost crescută până la sfârşitul anului, de la 0,65 de bani la 0,85 de bani. Prin revizuirea din trei în trei luni de zile vom ţine cont de evoluţiile din această piaţă în perioada următoare.

Anterior adoptării bugetului, PSD a anunţat că miniştrii săi vor aviza cu obiecţii proiectul de buget, dar vor rezolva în parlament ceea ce, spun social-democraţii, a fost blocat de premier la nivel guvernamental.

În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat aseară că, în cazul în care un partid din coaliţie nu este mulţumit de modul de funcţionare a acesteia sau a guvernului, poate iniţia moţiuni de cenzură. El a subliniat că, indiferent cine este premier şi cine este la guvernare, este importantă stabilitatea politică, mai ales în astfel de vremuri. (Rador/ FOTO rador.ro)

Bacău: Poliţiştii investighează un posibil vot multiplu

Publicat de Lucian Bălănuţă, 4 mai 2025, 18:58

De asemenea, poliţiştii fac verificări şi într-un caz despre o posibilă fotografiere a votului.

‘Până la acest moment, au fost înregistrate patru sesizări de posibile incidente electorale, fără să fie înregistrate situaţii deosebite din punctul de vedere al atribuţiilor structurilor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, la nivelul judeţului Bacău. O semnalare nu a fost de competenţa MAI şi a fost declinată către biroul electoral. În ceea ce priveşte celelalte trei sesizări, una a fost despre comercializarea de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare, o sesizare privind fotografierea buletinului de vot şi una de vot multiplu. În cazul comercializării de băuturi alcoolice a fost aplicată o sancţiune contravenţională în valoare de 1.500 lei, iar în celelalte două situaţii se fac verificări’, a precizat CCJ Bacău.

Prezenţa la vot la ora 18:30 era în judeţul Bacău de aproape 37%.

(Agerpres/ FOTO AI)

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi astăzi la urne pentru a-şi alege preşedintele

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 mai 2025, 18:52

În mediul urban au votat 4.738.079 de alegători, iar în mediul rural 3.075.175 alegători.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 82.461 alegători.

Din cei 7.813.254 de alegători care au votat până la ora 18:00, 6.965.252 au votat în ţară, şi anume 38,72%, iar 848.002 au votat în străinătate.

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:
* Ilfov – 53,12% din totalul alegătorilor înscrişi în liste;
* Giurgiu – 45,27%;
* Argeş – 45,17%;
* Cluj – 44,31%;
* Olt – 43,34%.

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:
* Vaslui – 27,45% din totalul alegătorilor înscrişi în liste;
* Satu Mare – 29,80%;
* Covasna – 30,88%;
* Botoşani – 32,35%;
* Harghita – 33,24%.

În Bucureşti, prezenţa la vot este de 40,6%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:
* Sector 1 – 46,34%;
* Sector 2 – 41,84%;
* Sector 3 – 34,02%;
* Sector 4 – 42,24%;
* Sector 5 – 37,89%;
* Sector 6 – 45,37%.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul www.roaep.ro.

În 2024, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa a fost la ora 18:00 de 45,85%.

UPDATE – ora 13:00 – Peste patru milioane de români au votat până la ora 13:00 în primul tur al alegerilor prezidenţiale, ceea ce înseamnă o prezenţă generală de peste 24%.

Datele statistice arată că aceasta este net superioară celei înregistrate la scrutinul de anul trecut.

Există şi o diferenţă semnificativă între numărul votanţilor din mediul urban şi cel de la sate.

Şase ore au trecut de când s-au deschis secţiile de votare şi avem o prezenţă la urne de 21,26%, adică au votat în ţară peste 3,7 milioane de persoane, practic mai mult cu 1% comparativ cu aceeaşi oră a primului tur de scrutin din luna noiembrie a anului trecut, când prezenţa a fost doar de 20,08%. Cei mai mulţi au votat în mediul urban, peste două milioane, timp ce în mediul rural au votat cu puţin peste 1,6 milioane de persoane. Observăm o prezenţă mai mare în judeţe Ilfov – 28,46%, Argeş – 26%, Giurgiu, Olt, Constanţa şi Prahova, în timp ce în judeţele Satu Mare, Vaslui şi Maramureş prezenţa variază în 15,09% şi 17,25%.

Grupele de vârstă cele mai active până la această oră sunt cele cuprinse între 45 şi 65 de ani, dar şi peste 65 de ani, iar până la această oră au existat aproape 36.000 de solicitări pentru votul cu urna mobilă. (Rador)

UPDATE – ora 12:00 – A fost depășit pragul de 3 milioane de votanți în primul tur al alegerilor prezidențiale, prezența generală fiind de 18% arată datele furnizate de Autoritate Electorală Permanentă.

În străinătate au votat aproape 500.000 de români, iar în țară peste 2,7 milioane de cetățeni și-au exprimat până în prezent opțiunea politică.

Cei mai mulți provin din mediul urban, iar majoritatea sunt bărbați.

La nivel național, o prezență mai ridicată se înregistrează în județele Ilfov, Teleorman, Olt și Giurgiu, o participare mai redusă fiind în județele Covasna, Vaslui, Satu Mare și Harghita o prezență mai redusă la vot.

Cele 564 de secții de votare din județul Suceava, pentru primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, s-au deschis fără incidente. La urne sunt așteptați să voteze 608.202 de suceveni înscriși pe listele de vot permanente.

UPDATE – ora 11:00 – Prezenţa generală la vot a depăşit 14%, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

În total, peste 2,5 milioane de români şi-au exprimat până în prezent opţiunea politică, iar dintre aceştia cei mai mulţi provin din mediul urban, majoritatea fiind bărbaţi.

O prezenţă mai ridicată se înregistrează în judeţele Ilfov, Teleorman, Olt şi Giurgiu, în timp ce o participare mai redusă este în judeţele Covasna, Vaslui, Satu Mare şi Harghita.

În județul Iași, prezența la vot indică, până la această oră, 14%.

În Bucureşti, prezenţa la vot a depăşit 10%, cei mai mulţi alegători fiind din Sectorul 1 şi cei mai puţini din Sectorul 3 al capitalei.

UPDATE – ora 10:00 – Peste un milion și jumătate de români au votat, până acum, în primul tur al alegerilor prezidențiale, prezența la vot fiind de 9% atât în țară cât și în străinătate.

Datele prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă arată că, la nivel național, printre județele fruntașe se numără Ilfov, Olt, Teleorman și Călărași.

La polul opus se află județele Covasna, Bistrița-Năsăud și Satu Mare.

În zona Moldovei, județul Vrancea înregistrează, până acum, cea mai mare prezență la vot – 7,62%. Este urmat de județele Galați, cu 7,19% și Neamț, cu 6,92%.

În județul Iași, prezența la vot indică, până la această oră, 5,98%.

UPDATE – ora 09:00 –  Românii votează, astăzi, în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Potrivit informațiilor oferite în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, până la ora 9:00, în România, au votat 720 de mii de oameni, ceea ce înseamnă o prezență de 4% la nivel național.

Cei mai mulți au votat în zona urbană, și anume 393 de mii, și 325 de mii în mediul rural.

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi astăzi la urne pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani dintre cei 11 candidaţi înscrişi în cursa pentru Cotroceni.

În ţară, urnele s-au deschis cu o oră în urmă, în cele aproape 19.000 de secţii de votare.

Alegătorii își pot exprima opțiunea la secția pe raza căreia își iau domiciliul sau reședința, dar, dacă se află în altă localitate, pot vota la orice secție pe listele suplimentare.

În străinătate, votul a început încă de vineri și se va încheia, de asemenea, la ora 21:00 ora României, cu posibilitatea prelungirii programului.

Potrivit site-ului prezență.roaep.ro, în diaspora s-au prezentat până acum la urne peste 403 mii de conaționali.

Românii din Italia conduc în clasamentul prezenţei la urne, urmaţi de cei din Marea Britanie, Germania, Spania şi Republica Moldova.

În țară, în prima oră de la deschiderea secțiilor, au votat peste 300 de mii de persoane. (FOTO AI)

Duminică, 4 mai, în România, are loc primul tur al alegerilor prezidențiale

Publicat de Gabriela Rotaru, 3 mai 2025, 13:46

Astăzi este a doua zi de vot în diaspora pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale.

UPDATE – ora 12:00 – Peste 157.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, la ora 12:00 (ora României), pentru a vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de joi seara, ora 22:00 ora României (ora locală 7:00) şi până sâmbătă, la ora 12:00, s-au prezentat la urne 157.404 cetăţeni români.

De asemenea, 4.106 alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 161.510.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia – 26.510, Germania – 23.393, Marea Britanie – 22.521, Spania – 20.009, Republica Moldova – 19.457, Franţa – 7.218 cetăţeni români.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro.

Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică:
* vineri, 2 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* sâmbătă, 3 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* duminică, 4 mai, între 7:00 (ora locală) şi 21:00 (ora locală a României).

În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.

UPDATE – ora 11:00 – Peste 140.000 de alegători au votat în străinătate

Cele mai multe voturi sunt în Italia, Germania, Spania și Republica Moldova.

Observatorii internaționali ai alegerilor prezidențiale vor prezenta luni, la o conferință de presă, concluziile după primul tur de scrutin.

Observarea internațională a alegerilor este o misiune comună a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului și a Adunării Parlamentare a OSCE.

În total sunt 46 de observatori, 39 de experți și șapte parlamentari.

În țară, votul începe duminică dimineață, la ora 7:00, și se va încheia la ora 21:00, cu posibilitatea prelungirii programului, dacă există persoane care încă așteaptă să voteze.

Alegătorii își pot exprima opțiunea la secția pe raza căreia își au domiciliul sau reședința, dar dacă se află în altă localitate, pot vota la orice secție pe listele suplimentare.

În total, aproape 18 milioane de alegători sunt așteptați la urne. În cazul în care niciun candidat nu obține votul a 50% plus unu din numărul total al cetățenilor înscriși pe liste se organizează al doilea tur de scrutin pe 18 mai.

Peste 121 de mii de români au votat până acum în străinătate, în cadrul alegerilor prezidențiale, cei mai mulţi în Marea Britanie, Italia şi Germania, unde trăiesc şi comunităţile cele mai numeroase.

Cea mai mare prezenţă la vot este în Marea Britanie, unde au votat peste 18 mii 800 de conaţionali.

Urmează Italia, cu 18 mii 500, Germania – peste 17 mii, Spania – aproape 15 mii 800 şi Republica Moldova, unde și-au exprimat sufragiile peste 12 mii de votanți.

În diaspora sunt 965 de secţii de votare în care românii îşi pot exprima opţiunea până mâine.

https://prezenta.roaep.ro/prezidentiale04052025/presence/abroad/table

Prezidenţiale 2025 – Peste 18 milioane de alegători, aşteptaţi duminică la urne

Publicat de Gabriela Rotaru, 2 mai 2025, 06:53

Pe teritoriul ţării sunt organizate 18.979 de secţii de votare, potrivit Autorităţii Electorale Permanente. În Capitală vor fi deschise 1.289 de secţii. Românii cu drept de vot din diaspora vor vota în 965 de secţii.

Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

Senatul a adoptat moţiunea simplă la adresa ministrului muncii

Publicat de Lucian Bălănuţă, 28 aprilie 2025, 17:55

În cadrul dezbaterilor, opoziția a acuzat sistemul de pensii că ar transforma viețile părinților și bunicilor într-un joc de-a alba-neagra, accentuând inechitățile sociale. Pe de altă parte, ministrul de resort, Simona Bucura-Oprescu, a subliniat că bugetul de pensii pentru 2025 crește cu 21 de miliarde de lei față de anul precedent și a catalogat inițiativa ca fiind o formă de dezinformare.

În baza Constituției, Senatul sau Camera Deputaților poate adopta o moțiune simplă pentru a-și exprima poziția cu privire la probleme de politică internă sau externă. Deși opoziția a sugerat demisia de onoare a ministrului de resort, președintele de ședință a subliniat că documentul va fi publicat în Monitorul Oficial și a precizat că nu a fost solicitată demiterea ministrului.

(Radio România Actualități/ FOTO Inteligență Artificială)

Instanţa supremă respinge definitiv acţiunea lui Călin Georgescu în dosarul alegerilor

Georgescu primise o decizie nefavorabilă şi la Curtea de Apel Bucureşti, pe 31 decembrie 2024, după care el a făcut recurs, respins vineri de Curtea supremă.

‘Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant Georgescu Călin împotriva sentinţei nr.139 din 31 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale în dosarul nr. 2.950/1/2024. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept împotriva sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024, a încheierilor de şedinţă din 19 decembrie 2024, din 23 decembrie 2024, din 30 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale în dosarul nr. 2.950/1/2024. Respinge, ca nefondată, cererea de intervenţie accesorie în interesul recurentului-reclamant Georgescu Călin, formulată de Coaliţia pentru Drepturi, Libertăţi şi Protecţie, Nuţ Gabriela Ştefania, Mocanu-Gollent Erich-Eduard, Ursu Constantin, Hera Natalica, Petringineru-Motu Runa. Definitivă’, este un extras din decizia Instanţei supreme.

Completul care a luat această hotărâre a fost format din judecătorii Gabriela Elena Bogasiu (preşedinte), Liliana Vişan şi Carmen Maria Ilie.

Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii), dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.

În timpul procesului, Călin Georgescu a susţinut că autorităţile nu au avut nicio probă pentru a anula alegerile şi a solicitat reluarea turului doi, în care el se calificase împreună cu Elena Lasconi.

Atât la Curtea de Apel Bucureşti, cât şi la Instanţa supremă, Călin Georgescu a venit însoţit de un puternic dispozitiv de securitate, format din bodyguarzi cu un trecut controversat, fiind întâmpinat de sute de susţinători.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.

În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

Conform SIE, România ‘a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin ‘implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică’, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Guvenul a stabilit data alegerilor prezidenţiale. Modificări privind desfăşurarea votului în străinătate

Executivul a stabilit şi ca votul în străinătate să se desfăşoare trei zile, secţiile de vot urmând să se închidă în 4 mai, la ora 21,00, ora României, nu la cea locală, cum era până acum.

‘Actele normative care stabilesc data alegerilor prezidenţiale au fost aprobate. (…) Au fost emise două hotărâri de guvern şi o ordonanţă de urgenţă. Hotărârile de guvern premerg această ordonanţă de urgenţă şi stabilesc data alegerilor: 4 mai 2025, alegeri prezidenţiale şi locale în anumite UAT-uri.(…) Pentru cele două scrutine va fi utilizată aceeaşi infrastructură electorală ca şi în anul precedent 2024 tocmai pentru asigurarea fluidităţii, transparenţei şi corectitudinii procesului de votare’, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, după şedinţa de Guvern.

El a precizat că, potrivit actelor normative adoptate, plata personalului implicat în acest proces electoral va fi redusă cu 25%, la propunerea Ministerului Finanţelor, ‘pentru a se încadra în planul general de reducere a cheltuielilor publice’, menţionând însă că indemnizaţia de hrană zilnică rămâne la fel ca anul trecut.

‘Indemnizaţia efectivă pentru a face parte dintr-un birou electoral sau pentru angajaţii MAI, MAE, implicaţi în acest proces este redusă cu 25%’, a adăugat Constantin.

Mihai Constantin a mai spus că sunt stabilite termene şi măsuri logistice privind înregistrarea alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, menţionând că în acest caz ‘lucrurile se desfăşoară ca şi până acum’.

‘Începând de săptămâna viitoare, după ce intră în vigoare Ordonanţa de Urgenţă adoptată astăzi, cetăţenii români din străinătate îşi pot declara la serviciile consulare române intenţia de a vota prin corespondenţă’, a explicat Constantin.

El a menţionat modificările privind desfăşurarea votului în străinătate.

‘O altă particularitate este a votului în străinătate. Până acum votul începea la ora 12,00, ora locală, în secţiile de votare din străinătate, începând cu vineri. Ei bine, acum votul va începe la ora 7,00 dimineaţa, locală, se va încheia la ora 21,00 locală, sâmbătă va fi de la 7,00 dimineaţa, locală, la ora 21,00 locală. Duminică, în 4 mai, atunci când se întâmplă votul şi în ţară a intervenit o modificare.(…) Duminică, votul începe în secţiile de votare din străinătate la ora 7,00, ora locală, dar se încheie fie la ora 21,00, ora locală, dacă ne aflăm pe meridianul care precede, la est de România, cum s-a întâmplat şi până acum, dar în zona ce înseamnă la vest de România, pe celelalte fusuri orare, votul se va închide la ora 21,00, ora României. Asta înseamnă că, dacă mergem la o extremă în Statele Unite la o secţie de votare, duminică 4 mai, votul se va închide atunci când în România este ora 21,00. Această măsură a fost adoptată la propunerea Autorităţii Electorale Permanente tocmai pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp de influenţarea votului atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secţiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente’, a explicat Constantin.

Potrivit lui Constantin, va exista din nou o prevedere valabilă şi în ţară şi în străinătate ca, în cazul în care, la ora 21,00, când se închid urnele, există oameni la coadă la secţia de votare, procesul de vot să fie prelungit cu trei ore cel mult, până la miezul nopţii în România.

El a mai spus că perioada electorală va începe pe 18 februarie 2025.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Coaliţia a decis datele alegerilor prezidenţiale

Potrivit unui comunicat de presă al PNL, Crin Antonescu rămâne candidatul comun al coaliţiei la funcţia de preşedinte al României.

Decizia referitoare la data alegerilor ţine cont de nevoia ca turul întâi al alegerilor să aibă loc în acelaşi timp cu alegerile parţiale din anumite judeţe (alegeri pentru primari în 13 comune, pentru Primăria Buşteni, Primăria Zalău şi Consiliul Judeţean Bihor) şi cu necesitatea ca datele alegerilor să nu se suprapună cu sărbătorile de Paşte şi Florii, a precizat sursa citată.

Astfel, săptămâna viitoare Guvernul va adopta ordonanţa de urgenţă şi hotărârea necesare respectării deciziilor coaliţiei.

‘Coaliţia a reconfirmat că domnul Crin Antonescu rămâne candidatul acesteia pentru alegerile prezidenţiale’, se arată în comunicatul citat.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

CCR respinge solicitarea de anulare a primului tur de scrutin

Joia trecută, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate şi a celor nule.

Curtea Constituţională a transmis, într-un comunicat, că judecătorii constituţionali, după ce au examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din data de 24 noiembrie, formulată de Cristian Vasile Terheş, cu unanimitate de voturi au dispus reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

AEP – rezultate finale la alegerile parlamentare

Pe locul al doilea se situează Alianţa pentru Unirea Românilor cu 18,01%, iar pe locul al treilea Partidul Naţional Liberal cu 13,20%.

La Camera Deputaţilor, conform datelor AEP, pe locurile următoare se află, în ordine:

Uniunea Salvaţi România – 12,40%

Partidul SOS România – 7,36%

Partidul Oamenilor Tineri – 6,46%

Uniunea Democrată Maghiară din România – 6,34%

Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate SENS – 2,99%

Forţa Dreptei – 2,05%.

Partidul Social Democrat se află pe primul loc în preferinţele electoratului, la Senat, cu 22,30% din voturi, după centralizarea proceselor verbale din toate cele 20.059 secţii (100%), conform datelor publicate, luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

Pe locul al doilea se situează Alianţa pentru Unirea Românilor cu 18,30%, iar pe locul al treilea Partidul Naţional Liberal cu 14,28%.

La Senat, conform datelor AEP, pe locurile următoare se află, în ordine:

Uniunea Salvaţi România – 12,26%

Partidul SOS România – 7,76%

Partidul Oamenilor Tineri – 6,39%

Uniunea Democrată Maghiară din România – 6,38%

Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate SENS – 2,84%

Forţa Dreptei – 1,88%.

Alianţa pentru Unirea Românilor se află pe primul loc în preferinţele electoratului din diaspora, pentru Camera Deputaţilor, cu 26,35% din voturi, după centralizarea proceselor verbale din toate cele 950 de secţii (100%), conform datelor publicate, luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

Pe locul al doilea se situează Uniunea Salvaţi România cu 24,28%, iar pe locul al treilea Partidul S.O.S. România cu 15,93%.

La Camera Deputaţilor în diaspora, conform datelor AEP, pe locurile următoare se află, în ordine:

Partidul Oamenilor Tineri – 13,67%

Partidul Social Democrat – 4,02%

Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate SENS – 3,82%

Forţa Dreptei – 2,33%

DREPT – 2,05%

REPER – 1,94%.

Alianţa pentru Unirea Românilor se află pe primul loc în preferinţele electoratului din diaspora, pentru Senat, cu 25,84% din voturi, după centralizarea proceselor verbale din toate cele 950 de secţii (100%), conform datelor publicate, luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

Pe locul al doilea se situează Uniunea Salvaţi România cu 21,87%, iar pe locul al treilea Partidul S.O.S. România cu 16,24%.

La Senat în diaspora, conform datelor AEP, pe locurile următoare se află, în ordine:

Partidul Oamenilor Tineri – 13,67%

Partidul Naţional Liberal – 7,51%

Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate SENS – 3,71%

Partidul Social Democrat – 3,04%

Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi DREPT – 2,27%

Partidul Reînnoim Proiectul European al României REPER – 1,88%.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO) Rezultatele alegerilor parlamentare în județele Moldovei

La Iași a fost finalizată numărătoarea voturilor, iar Constantin Mihai a făcut o sinteză a opțiunilor electoratului: La Camera Deputaților, PSD are 21,39%, iar la Senat 22,57%. Un scor sub 25%, la Iași, PSD a obținut doar în 1996, atunci când a pierdut alegerile. Acum, eșecherul politic fiind fragmentat, PSD obține o medie de 22% și locul I în județ. Pe locul secund, la Iași, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, formațiunea AUR – 21,39% și, respectiv, 17,34%. Asta înseamnă că, în județ, deocamdată, PSD obține trei voturi în Camera Deputaților și un vot în Senat, adică Alexandru Rafila, Bogdan Cojocaru și Marcel Popa la deputați, iar la Senat – rectorul Universității Tehnice, Dan Cașcaval. În județul Iași, AUR, la Camera Deputaților – două voturi Ciprian Paraschiv și fizicianul Siviu Gurlui, iar la Senat numărul doi din partid, Claudiu Târziu, dar care are deja statutul de parlamentar european, adică vine următorul de pe listă, Gabriela Dumitrescu. La Camera Deputaților, PNL – 14,59% și USR – 14,04% iar la Senat, USR e în față 15%, și mai apoi PNL – 14,72%. Fiecare are câte doi deputați și un senator. La PNL Alexandru Muraru și Alexandru Afloarei – deputați, și la Senat – Petrică Rusu, iar la USR – Marius Bodea senator reales, și Ștefan Tanasă și Monica Berescu la deputați. Eșalonul terț la Iași – SOS și Partidul Oamenilor Tineri. SOS – 7,66 la Camera Deputaților și 7,9 la Senat. POT 6% la deputați și 6,09% la Senat. Deocamdată SOS un deputat Elena Macovei, iar POT – tot un deputat Ancuța Irimia. La redistribuire, rămâne un vot pentru Camera Deputaților și un loc pentru Senat.

Și în celelalte județe ale Moldovei a fost finalizat procesul de numărare a voturilor la alegerile parlamentare.

În județele Neamț, Bacău, și Vrancea, PSD a cîștigat scrutinul legislativ cu procente cuprinse între 24 și 27%, iar în județele Botoșani, Vaslui și Galați a obținut peste 30% din voturi.

În schimb, în județul Suceava, AUR s-a impus cu peste 26% din opțiunile alegătorilor.

(Radio Iași/Constantin Mihai/FOTO prezenta.roaep.ro)

Parlamentare 2024/În regiunea Moldovei, PSD este pe primul loc în preferințele electoratului

Publicat de Andreea Drilea, 2 decembrie 2024, 12:00

La Suceava, în schimb, AUR s-a impus cu peste 26% din opțiunile alegătorilor.

Alianța pentru Unirea Românilor se situează pe locul al doilea la Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați, unde a obținut între 17 și 21% din voturi și peste 23 de procente la Neamț.

USR este pe locul 3 în județul Iași, unde a fost votat de 15% dintre alegători, dar și la Bacău, Vaslui și Galați, cu aproape 11 procente.

În județul Botoșani, Partidul Național Liberal este al doilea în preferințele alegătorilor, cu aproape 20% din voturi, și pe locul trei la Suceava, Neamț și Vrancea, unde a obținut între 12 și 16%. În județele Iași, Bacău și Galați, PNL este al patrulea în preferințele electoratului.

Formațiunea S.O.S România se clasează a patra ca număr de voturi în județele Suceava, Botoșani, Vaslui și Neamț.

În preferințele alegătorilor se află și Partidul Oamenilor Tineri, care se regăsește pe locul 5 la Suceava și Botoșani, depășind pragul electoral de 5%.

Potrivit rezultatelor parțiale, ierarhia este aceeași la Camera Deputaților, iar procentajele foarte apropiate de cele de la Senat.

Constantin Mihai cu o sinteză și o distribuire a parlamentarilor în județul Iași: ”La Iași, Partidul Social Democrat obține cel mai bun procent la alegerile parlamentare de acum, dar cel mai slab din ultimii 35 de ani. În Moldova, PSD are cel mai bun procent, în Vaslui depășește 33%, apoi în Botoșani 31% și în Galați 30%. PSD a câștigat și în Vrancea și Bacău, procente care au depășit puțin 27% și Neamț 25%. La la Iași, social-democrații au obținut cel mai slab scor din Moldova puțin peste 22%. Rezultatele din acest moment ne indică faptul că la Camera Deputaților, la Iași, PSD și AUR sunt la egalitate și obțin câte trei voturi. În eșalonul secund PNL și USR câte două voturi, în eșalonul terți Partidul Oamenilor Tineri și SOS câte un deputat, iar la senat PSD, AUR, PNL și USR, acum, sigur câte un loc și, posibil la redistribuire, SOS un candidat. Nominal la Iași, la PSD, Silviu Macovei, se pare, nu mai obține un loc, iar la liberali, Luciana Antoci de la Inspectatul Școlar Județean Iași, inspector-șef, obține o detașare la București doar dacă se retrag persoane din fața ei. La AUR, Silviu Gurlui, fizicianul, a obținut un loc și la USR, Ștefan Tănase și Monica Berescu merg în Capitală. La Partidul Oamenilor Tineri, un candidat pe listă, doar unul, Ancuța Irimia și a reușit. Senatorii de Iași sunt la PSD – Dan Cașcaval, rector al Universității Tehnice din Iași, la USR, Marius Bode a fost prefect, fost director la Aeroport, de la PNL – Petrică Rusu și de la AUR – Claudiu Târziu, vicepreședinte al partidului. Posibil la redistribuiri SOS să obțină un vot în Senat la Iași.”

Prezență scăzută la vot în județele Moldovei!

Bacău, Botoșani, Iași și Vaslui au înregistrat cea mai redusă participare la votul pentru parlamentare în țară. Procesul electoral nu a fost lipsit de incidente.

Constantin Mihai ne spune cum s-a votat în regiunea Moldovei: ”În județele Moldovei, cea mai mare prezență a fost în Vrancea – aproape 46% urmată de județul Suceava aproximativ 45% și Neamț 43%. În Iași, prezența la urne, dezamăgitor de scăzută, doar 41%. Mai puțin ca la Iași a fost doar la Vaslui – 33%. În materie de sesizări, cele mai multe în județul Neamț – 21. Este și una destul de gravă, într-o secție, din componența comisiei era fiul unui candidat. Ca număr, urmează Botoșaniul cu 12 sesizări, apoi Galațiul cu 11 și Iașul cu 10 incidente. La Iași, o situație de nedorit, procese verbale semnate în alb. Deoarece în secția numărul 98 lucrurile se agravau, s-a luat decizia eliberării președintelui și a vicelui din funcții dar după numărarea voturilor și predarea acestora. În județele Suceava și Vaslui s-au constatat cazuri de continuarea campaniei electorale pe platformele sociale, persoane din Republica Moldova care nu aveau cetățenia română, dar doreau să voteze și probleme cu urna mobilă solicitate de persoane care votaseră deja.”

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro)

Parlamentare2024/A început votarea în ţară; România îşi alege noul Legislativ

Publicat de Andreea Drilea, 1 decembrie 2024, 12:35

Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin pentru alegerea Senatului şi unul pentru Camera Deputaţilor.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Potrivit AEP, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.555 de cetăţeni.

În ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.

În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Persoanele internate în spitale pot vota cu urna specială dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.

Şi persoanele reţinute, arestate preventiv sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează, de asemenea, prin intermediul urnei mobile.

În ţară, votarea se desfăşoară duminică, până la ora 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.

În diaspora, scrutinul parlamentar a început sâmbătă, la ora 7,00.

Peste 8.000 de candidaţi, reprezentând 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale, au intrat în competiţia electorală pentru un loc în Parlament. AGERPRES/FOTO radioiasi.ro

Parlamentare2024/Românii îşi aleg duminică reprezentanţii în Legislativ; aproape 19.000 de secţii în ţară

Publicat de Andreea Drilea, 29 noiembrie 2024, 06:04

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.

În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.

În ţară alegerile se desfăşoară în ziua de duminică, iar în străinătate se votează sâmbătă şi duminică.

XXX

Cine are dreptul de a alege?

Pot să voteze la parlamentare cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor.

Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru Camera Deputaţilor.

Alegătorul îşi exprimă opţiunea personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă.

XXX

Unde votează alegătorii?

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central:

*** Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.

*** Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.

*** Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.

*** În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.

*** Alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.

*** Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.

*** Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.

*** Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa.

*** Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi siguranţei publice sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pot vota la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare respectivă.

*** Candidaţii pot vota la orice secţie de votare din circumscripţia electorală judeţeană sau a municipiului Bucureşti unde candidează.

*** Alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris sau, dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a unei secţii de votare, votează la secţia la care este arondată strada sau localitatea ce figurează la menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa înscrisă pe actul de identitate al acestuia.

Vechimea domiciliului sau a reşedinţei nu reprezintă o condiţie pentru exercitarea dreptului de vot.

Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor.

XXX

În ce interval orar se poate vota?

În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7,00 – 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.

Doi membri desemnaţi din cadrul biroului electoral al secţiei vor verifica la ora 21,00 dacă se mai află alegători la rând.

În cazul în care mai sunt cetăţeni la coadă, cei doi membri ai biroului electoral fac următoarele operaţiuni:

* numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21,00;

* înmânează bonuri de ordine alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, după caz;

* consemnează numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00 într-un proces-verbal constatator;

* predau procesul-verbal preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care comunică, de îndată, prin orice mijloc, biroului electoral de circumscripţie sau oficiului electoral, după caz, numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00;

* rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia;

* interzic altor persoane să se aşeze la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot ulterior orei 21,00.

Înaintea exercitării dreptului de vot, alegătorii în cauză predau biroului electoral al secţiei bonurile de ordine primite.

XXX

Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

XXX

Cine poate vota cu urna specială?

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.

Cererea se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00. Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la biroul electoral de circumscripţie de la nivel judeţean sau la oficiul electoral de sector al municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 17,00, fizic sau prin mijloace electronice.

Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate ori din dovada de reşedinţă, după caz), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon.

Aceasta trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala ori starea de invaliditate. Nu este obligatorie prezentarea unei adeverinţe medicale care să fie eliberată de către medicul de familie al alegătorului.

* Alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.

* Persoanele reţinute, cele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează prin intermediul urnei speciale.

* Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, dacă sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia execută măsura.

Persoanele care au solicitat urna mobilă pot vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere îi eliberează alegătorului, numai pentru exercitarea votului, actul de identitate aflat la dosarul individual.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

XXX

Cum se desfăşoară procedura de vot?

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe verso-ul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea ‘VOTAT’ şi data scrutinului.

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de acesta, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei.

Este interzisă fotografierea buletinului de vot.

XXX

Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la scrutinul din 1 decembrie. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Comisia Europeană va media între TikTok şi România

România a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie formală asupra platformei TikTok, în baza regulilor comunitare privind social media.

Într-o scrisoare consultată de Politico joi dimineaţă, reţeaua de socializare TikTok – deţinută de compania chineză ByteDance – a respins acuzaţiile conform cărora şi-ar fi folosit influenţa în alegerile din România.

‘Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei Operaţiuni Acoperite de Influenţă pe platforma noastră în ultimele câteva săptămâni pentru alegerile prezidenţiale aflate în desfăşurare în România, precum şi nicio dovadă a unei influenţe străine’, afirmă platforma TikTok, potrivit Politico.eu, într-o scrisoare adresată autorităţilor române.

TikTok adaugă că a ‘eliminat peste 150 de conturi impersonale asociate’ candidatului Călin Georgescu şi peste 650 de conturi asociate altor candidaţi.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul comunitar a primit o cerere de deschidere ‘a unei investigaţii formale asupra rolului TikTok în alegerile din România’, în baza legislaţiei comunitare privind social media, respectiv Legea privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA).

Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei Europene, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să se desfăşoare înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat joi publicaţiei Politico.eu acelaşi purtător de cuvânt al Comisiei.

Potrivit France Presse, această masă rotundă cu autorităţile române şi TikTok ‘asupra situaţiei actuale’ va avea loc vineri, a declarat acestei agenţii de presă un purtător de cuvânt neprecizat al Comisiei Europene, subliniind că ‘alte platforme au fost de asemenea invitate’. ‘Este vorba despre un exerciţiu obişnuit’, la fel ca ‘înaintea alegerilor din Slovacia’ ori din Luxemburg, sau a scrutinului european, a adăugat el.

TikTok respinge acuzaţiile că ar fi influenţat câştigarea primului tur al alegerilor de Călin Georgescu.

‘Relatările puternic speculative despre alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare’, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok, Paolo Ganino, citat de Politico.

‘Este categoric falsă afirmaţia’ potrivit căreia contul lui Călin Georgescu ‘a fost tratat diferit de cele ale altor candidaţi’. El ‘a fost supus exact aceloraşi reguli şi restricţii’ ca toţi ceilalţi candidaţi, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok, citat de AFP.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

CCR cere renumărarea voturilor valabile şi nule din primul tur al alegerilor prezidențiale

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, plenul Curţii Constituţionale a examinat, joi, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Cristian Vasile Terheş, şi, cu unanimitate de voturi, a dispus reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile pentru funcţia de preşedinte al României.

De asemenea, sursa citată arată că s-a dispus înaintarea către CCR a rezultatelor reverificării şi renumărării de către Biroul Electoral Central.

Conform comunicatului, în aceeaşi şedinţă, Plenul Curţii Constituţionale a respins, ca tardivă, cu unanimitate de voturi, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din data de 24 noiembrie, formulată de Sebastian-Constantin Popescu.

Totodată, Curtea Constituţională a amânat pentru vineri discuţiile pe cererea lui Cristian Terheş, candidat la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur de scrutin, şedinţa urmând să aibă loc la ora 14,00.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Cum au votat alegătorii din județele Moldovei

Elena Lasconi a câștigat doar în județul Iași.

Cum au votat alegătorii din județele Moldovei ne spune redactorul nostru, Constantin Mihai: După centralizarea datelor, observăm că în cel mai mare județ din Moldova, respectiv Iașiul, pe primul loc s-a situat Elena Lasconi. De fapt, cantidatea susținută de USR a câștigat în Moldova doar la Iași. În județul Bacău, Elena Lasconi a obținut locul al III-lea – în rest, în celelalte șase județe ale Moldovei, Elena Lasconi s-a situat pe locul al IV-lea. Independentul Călin Georgescu a câștigat primul tur în județele Suceava și Neamț, și a ieșit pe locul secund în celelalte șase județe, inclusiv Iașiul. Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, a câștigat în Botoșani, Vaslui, Galați, Vrancea și Bacău, iar în județul Neamț, a ieșit pe locul II și pe locul III, în județul Iași. Liderul AUR, George Simion, s-a situat pe locul al III-lea în Botoșani, Suceava, Neamț, Vrancea, Galați, Vaslui și pe locul al IV-lea în Bacău și Iași. Pe regiune, pe Moldova, Marcel Ciolacu s-a situat pe prima poziție aproape 400.000 de voturi, urmată de independentul Călin Georgescu, la o diferență de aproape 7.000 de voturi. George Simion de la AUR este pe locul al III-lea pe Moldova, obținând peste 264.000 de voturi. În Moldova, Elena Lasconi de la USR e doar pe locul al IV-lea, cu puțin peste 263.000 de voturi.

(Radio Iași/Constantin Mihai/FOTO prezenta.roaep.ro)

Autoritatea Electorală Permanentă indică finalizarea centralizării voturilor

După centralizarea celor 20.059 de procese verbale (100%), la alegerile pentru preşedintele României, situaţia se prezintă după cum urmează:

* Călin Georgescu (independent) – 2.120.404 de voturi (22,94%)

* Elena Lasconi (USR) – 1.772.503 de voturi (19,18%)

* Marcel Ciolacu (PSD) – 1.769.761 voturi (19,15%)

* George Simion (AUR) – 1.281.327 de voturi (13,86 %)

* Nicolae Ciucă (PNL) – 811.952 de voturi (8,79%)

* Mircea Geoană (independent) – 583.900 de voturi (6,32%)

* Hunor Kelemen (UDMR) – 416.353 de voturi (4,5%)

* Cristian Diaconescu (independent) – 286.842 de voturi (3,1%)

* Cristian Terheş (PNCR) – 95.783 de voturi (1,04%)

* Ana Birchall (independent) – 42.853 de voturi (0,46%)

* Ludovic Orban (Forţa Dreptei) – 20.089 voturi (0,22%)

* Sebastian Constantin Popescu – 14.683 de voturi (0,16%)

* Alexandra Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională) – 14.502 voturi (0,16%)

* Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale) – 11.246 voturi (0,12%).

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Prezidenţiale 2024/Votarea în străinătate la primul tur de scrutin s-a încheiat

Publicat de Andreea Drilea, 25 noiembrie 2024, 09:07

Procesul de vot la cele 950 de secţii s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, începând de vineri, în funcţie de fusul orar al fiecărei ţări.

Până luni la 7,00 ora României, în străinătate au votat în total 821.703 cetăţeni români, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Conform rezultatelor provizorii din diaspora, candidatul independent Călin Georgescu este pe prima poziţie în preferinţele electoratului din diaspora, cu 43,36% din voturi, după centralizarea a 97,78 % din procesele verbale din străinătate, arată datele AEP.

Elena Lasconi, candidatul USR, se află pe locul al doilea cu 26,75 % din voturile exprimate la primul tur de scrutin. Următorii plasaţi sunt George Simion (12,11 %), Mircea Geoană (4,9 %), Nicolae Ciucă (4,66 %). AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Prezidenţiale2024/AEP: 18.008.480 de alegători, înscrişi în listele electorale permanente

Publicat de Andreea Drilea, 24 noiembrie 2024, 06:49

Potrivit AEP, situaţia numărului de alegători valabil pentru alegerea preşedintelui României din data de 24 noiembrie 2024 se prezintă astfel:

* Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.480 de cetăţeni;

* Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 989.230 de persoane;

* Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.365 cetăţeni;

* Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.721 cetăţeni;

* Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 6.589 cetăţeni.

”Precizăm că Registrul electoral a fost actualizat atât prin importuri de date de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte, cât şi prin radieri efectuate de persoanele autorizate din cadrul primăriilor”, a arătat AEP.

Potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Prezidenţiale2024/Votul în ţară – aproximativ 19 milioane de români, aşteptaţi duminică la urne să îşi aleagă preşedintele

Publicat de Andreea Drilea, 22 noiembrie 2024, 06:41

Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie.

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

Potrivit AEP, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.

În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.

*** Unde votează alegătorii?

În cazul în care alegătorul se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, el poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

Totodată, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar poate vota la orice secţie de votare aflată în alt judeţ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară.

De asemenea, alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează fie la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, fie la oricare altă secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa este înscris în lista electorală suplimentară.

În cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate.

Românii din diaspora pot vota începând de vineri, de la ora locală 12,00.

În cazul în care alegătorul îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

În cazul în care alegătorul are mobilitate redusă, poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la urne.

Votarea în ţară la prezidenţiale începe duminică, la ora 7,00, şi se încheie la ora 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.

Pe durata votării li se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Sunt interzise comercializarea şi/sau consumul de alcool‚ în jurul sediului secţiei de votare din ţară, pe durata votării, până la o distanţă de 500 metri. Prin organizarea evenimentelor de orice gen nu se poate obstrucţiona accesul persoanelor la secţiile de votare în preziua votării şi în zilele votării.

*** Cu ce acte de identitate se votează?

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

*** Cum se desfăşoară votarea?

Alegătorii prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.

Potrivit Biroului Electoral Central, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.

*** Cine poate vota cu urna specială?

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.

Cererea se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formate din cel puţin doi membri ai biroului electoral, în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00.

Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi copiile actelor din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate pot fi depuse la biroul electoral judeţean sau la biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 12,00, fizic sau prin mijloace electronice, potrivit AEP.

Cererea de vot poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, cu excepţia celor care au calitatea de candidat sau de soţ, soţie, rudă şi afin al acestuia până la gradul al doilea inclusiv. Trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon. Lipsa numărului de telefon nu atrage respingerea cererii.

Cererea de vot prin intermediul urnei speciale trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate sau de adeverinţa eliberată de medicul de familie al alegătorului.

În cazul în care alegătorul care solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, acesta este înştiinţat de îndată, ”prin grija preşedintelui biroului electoral judeţean, al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral al secţiei de votare la care a fost depusă cererea”, se arată într-o decizie a Biroului Electoral Central.

Alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în ţară şi care, din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară, nu se pot prezenta la secţia de votare, îşi pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale. În această situaţie, cererea de votare va fi însoţită de o adeverinţă emisă de angajator din care rezultă că, în ziua alegerilor, alegătorul nu poate părăsi locul de muncă în intervalul orar 7,00 – 21,00. Nu este obligatorie ştampilarea adeverinţei de către angajator.

Şi alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.

Tot prin intermediul urnei mobile pot vota şi persoanele reţinute, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

Persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare.

*** 14 candidaţi pe buletinul de vot; Ludovic Orban, aflat pe poziţia a 10-a, şi-a anunţat la începutul acestei săptămâni retragerea din cursa electorală

Conform Biroului Electoral Central, ordinea pe buletinul de vot, la alegerile prezidenţiale de duminică, este următoarea:

* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;

* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;

* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;

* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;

* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;

* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;

* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;

* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;

* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;

* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;

* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;

* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;

* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;

* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Prezidenţiale2024/BEC va prezenta sâmbătă şi duminică datele privind prezenţa cetăţenilor români la urne

Publicat de Andreea Drilea, 22 noiembrie 2024, 06:38

Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile:
* vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00;
* sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.

Potrivit deciziei BEC, datele privind prezenţa la alegerile prezidenţiale vor fi prezentate public după cum urmează:

* sâmbătă, la ora 12,30 – pentru ora 12,00 (având în vedere desfăşurarea votului în diaspora);

* duminică
– la ora 9,30 – pentru ora 9,00;
– la ora 15,30 – pentru ora 15,00;
– la ora 21,30 – pentru ora 21,00 (când este programată închiderea urnelor).

De asemenea, BEC va prezenta rezultate parţiale sau finale ale alegerilor, după caz, luni – la ora 9,30 pentru ora 9,00; la ora 12,30 pentru ora 12,00.

Pe pagina de internet www.prezenta.roaep.ro se vor publica în mod constant, pe toată perioada în care sunt deschise secţiile de vot, date privind prezenţa alegătorilor la urne colectate din SIMPV, iar în data de 24 noiembrie 2024, după ora 21,00 (ora României) – datele privind centralizarea rezultatelor alegerilor colectate din SICPV.

La adresa www.prezenta.roaep.ro se vor publica în timp real, după închiderea secţiilor de votare, în baza informaţiilor furnizate de SICPV, date provizorii, parţiale şi finale privind rezultatele alegerilor, se precizează în decizia BEC.

‘La solicitarea scrisă a organizaţiilor neguvernamentale acreditate să observe alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, a instituţiilor mass-media sau a reprezentaţilor competitorilor electorali, Autoritatea Electorală Permanentă va pune la dispoziţia acestora adresa şi datele necesare accesării unui portal web prin intermediul căruia aceştia vor putea descărca manual sau automat fişiere cu datele privind prezenţa şi a celor înscrise în procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării actualizate la intervale de cel mult 10 minute. Datele înscrise în procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării se vor publica pe 24 noiembrie, începând cu ora 21,00 (ora României)’, se mai precizează în documentul citat.

Secţiile de votare din România se deschid duminică, la ora 7,00, şi se închid la ora 21,00. Alegătorii care se află deja în incinta secţiei de votare la ora închiderii, precum şi cei care stau la coadă în afara secţiei pentru a intra şi vota îşi pot exercita dreptul de vot până la ora 23,59.

În diaspora votarea începe cu două zile mai devreme, vineri, la ora 12,00, iar secţiile vor fi deschise până duminică seara, la ora locală 21,00. Procesul de votare se poate prelungi, de asemenea, până aproape de miezul nopţii, doar duminică, pentru a permite tuturor celor prezenţi la secţie sau la rând să îşi exprime opţiunea electorală. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro