Camera Deputaţilor: Ordonanţa cu privire la programul SAFE nu a putut fi adoptată

OUG 38/2026 are ca obiect de reglementare adaptarea cadrului legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investiţiile din industria de apărare, având în vedere oportunităţile create de accesarea programului SAFE, precum şi pentru protejarea activelor unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului. Senatul a aprobat acest proiect, dar Camera Deputaţilor este for decizional.

Deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat că ordonanţa a fost modificată la Senat de către parlamentarii social-democraţi, care au eliminat unele articole prin care se acordau beneficii pentru primarii de la Bihor şi pentru industria vinului.

‘Vreau să fac câteva comentarii despre modul în care PNL a decis astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, să voteze asupra ordonanţei privind programul SAFE. După ce luni de zile ne-a spus cât de importantă este responsabilitatea, după ce luni de zile ne-a spus că din cauza PSD nu reuşim să implementăm PNRR, nu reuşim să implementăm SAFE, astăzi am văzut o dovadă clară a modului în care PNL înţelege să fie responsabil faţă de România. Este vorba despre Ordonanţa 38 adoptată de Guvernul Bolojan privind gestionarea SAFE, la care au adăugat şi o serie de prevederi despre interesele PNL, respectiv finanţarea proiectelor de apă, de gaze din judeţul Bihor sau avantaje pentru industria vinului. Astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, PNL a votat împotriva propriei ordonanţe pentru că aceste prevederi au fost eliminate la Senat. La fel de interesant este că la Senat PNL a votat pentru această formă a ordonanţei şi astăzi s-au răzgândit din nou’, a spus Ghigiu la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că ‘răzgândeala devine modul în care PNL face politică în România’.

‘Pare că nu se răzgândesc doar în ceea ce priveşte guvernul, crearea sau amânarea creării unui guvern, ci pare că se răzgândesc şi în ceea ce priveşte proiectele importante pentru România. Cred că astăzi colegii din PNL puteau să dea dovadă de responsabilitate şi să voteze acest proiect de lege de adoptare a acestei ordonanţe de urgenţă pe care chiar preşedintele lor, prim-ministrul Ilie Bolojan, a adoptat-o în Guvern’, a conchis Ghigiu.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

(UPDATE) Guvernul Veștea a picat la vot. Nu a obținut încrederea Parlamentului

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 iunie 2026, 23:44

Rezultatul era previzibil după ce liderul AUR, George Simion, a anunțat că formațiunea sa nu va acorda voturi cabinetului Veștea.

În aceste condiții, consultările politice pentru desemnarea unei noi majorități și a unui alt cabinet urmează să fie reluate.

UPDATE, ora 22:40 –  Votul în plenul reunit al Parlamentului, pentru învestirea Guvernului Veştea, a început.

Anterior, miniştrii propuşi de Veştea au fost audiaţi de comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului va fi secret cu bile.

Pentru ca Guvernul să fie învestit este nevoie de votul favorabil a cel puţin 233 de parlamentari. (Agerpres)

Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, luni, în şedinţă comună, pentru învestirea Guvernului propus de premierul desemnat Adrian Veştea.

Şedinţa a început cu intonarea Imnului Naţional al României.

Lucrările sunt conduse de preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, care a anunţat că şi-au înregistrat prezenţa 358 de parlamentari din totalul de 464.

Candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, Adrian Veştea, are la dispoziţie 30 de minute pentru prezentarea programului de guvernare şi a listei Guvernului, în timp ce grupurile parlamentare au în total 40 de minute pentru dezbateri.

Votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului va fi secret cu bile.

Pentru ca Guvernul să fie învestit este nevoie de votul favorabil a cel puţin 233 de parlamentari.

Anterior, miniştrii propuşi au fost audiaţi în comisiile de specialitate, unii au primit avize negative, cum este Alexandru Zaharia şi Romeo Lungu.

În cazul adoptării, Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se înaintează de îndată şefului statului spre a proceda la numirea Guvernului.

Lista Guvernului este:

* Adrian Veştea – prim-ministru (PNL)

* Marian Neacşu – vicepremier şi ministru al Afacerilor Interne (PSD)

* Alina Gorghiu – vicepremier (PNL)

* Diana Morar – vicepremier (independent)

* Luca Niculescu – ministru de Externe (independent)

* Alexandru Nazare – ministru de Finanţe (independent)

* Florin Zaharia – ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene (independent)

* Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii (PSD)

* Monica Anisie – ministru al Educaţiei şi Cercetării (PNL)

* Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (independent)

* Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Transformare Digitală (PNL)

* Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (PSD)

* Ionuţ Vulpescu – ministru al Culturii (PSD)

* Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naţionale (PNL)

* Radu Marinescu – ministru al Justiţiei (PSD)

* Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor (PSD)

* Cristian Pistol – ministru al Transporturilor şi Infrastructurii (PNL)

* Florin Barbu – ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (PSD)

* Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD)

* Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD)

* Radu Oprea – ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului (PSD). (Agrrpres/ FOTO radioiasi.ro)

Miniştrii propuşi să facă parte din Cabinetul Veştea au trecut, astăzi, prin audieri maraton în comisiile de specialitate ale Parlamentului

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 iunie 2026, 18:55

Sorin Cîmpeanu a primit un aviz favorabil pentru funcţia de ministru al apărării, iar la audierile din comisiile parlamentare de specialitate a pledat, între altele, pentru adoptarea în acest an a legii Apărării, care se află acum în dezbaterea Senatului.

Sorin Cîmpeanu: Sunt convins că vom avea împreună înţelepciunea necesară să-i dăm forma cea mai bună la nivelul Senatului României. Statutul cadrelor militare este din 1995. Este un alt document la care trebuie să ne concentrăm împreună.

În programul de guvernare sunt foarte multe fracturi de logică, a spus senatorul AUR Mircia Chelaru.

Mircia Chelaru: Sunteţi într-un deficit politic grav. Nici până la ora actuală, reţinem, puterea care a fost în exerciţiu şi cea care, după care văd, o continuaţi, nu a emis Cartea Albă a Apărării. Pe ce bază emitem program de guvernare ministerial?

De menţionat că parlamentarii AUR au părăsit sala de şedinţă înainte de exprimarea votului în majoritatea comisiilor parlamentare unde s-au desfăşurat audierile. Aviz favorabil a primit şi Monica Anisie, propusă în fruntea Ministerului Educaţiei. Ea a subliniat că priorităţile mandatului său sunt implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, dar şi reducerea abandonului şcolar.

Monica Anisie: Sunt 5.454 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică în sistem, din care 2.950 sunt în mediul rural. Abandonul şcolar cel mai mare este în mediul rural. Copiii aceia trebuie să aibă o şansă la educaţie.

În timpul audierilor, reprezentanţii SOS România au refuzat să adreseze întrebări miniştrilor propuşi. Motivul a fost prezentat de deputatul Florin Caragaţă.

Florin Caragaţă: Trebuie să pară normal ca un preşedinte eligibil – Nicuşor Dan – să propună un prim-ministru fără consultarea partidelor politice. A propus un prim-ministru fără consultarea partidelor politice. A încălcat Constituţia.

Singurul aviz negativ la audierile din comisii s-a înregistrat până acum doar pentru Romeo Lungu, propus ca ministru al dezvoltării. (Rador)

La Parlament continuă audierile miniştrilor propuşi în guvernul Veştea.

UPDATE, ora 16:10

Social-democratul Ştefan Radu Oprea, propus pentru funcţia de secretar general al Guvernului, a primit aviz favorabil din partea Comisiilor juridice ale Parlamentului. S-au înregistrat 21 de voturi ‘pentru’, 11 ‘împotrivă’ şi 4 abţineri.

Alexandru Nazare, propus să ocupe funcţia de ministru de finanţe şi în Cabinetul Veştea, a primit în această după-amiază aviz favorabil din partea Comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului, cu 22 de voturi pentru, 16 împotrivă şi două abţineri.

Ministrul desemnat al apărării, Sorin Cîmpeanu, a primit aviz favorabil din partea senatorilor şi deputaţilor din comisiile parlamentare de profil.

Comisiile parlamentare de specialitate reunite au dat aviz favorabil şi pentru propunerea ca Ministerul Transporturilor să fie condus de Cristian Pistol. Au fost 18 voturi pentru, 7 împotrivă şi 3 abţineri.

Până acum: Florin Barbu, propus la agricultură, a primit aviz favorabil din partea senatorilor şi deputaţilor, în timp ce Romeo Lungu, desemnat la dezvoltare, a primit aviz negativ, cu 18 voturi pentru, 18 împotrivă şi două abţineri. În ambele cazuri, parlamentarii AUR au plecat de la vot.

Cu puţin timp în urmă, şi Bogdan Ivan, propus la energie, a primit avizul favorabil din partea comisiilor de specialitate.

Avizele sunt consultative, iar decizia finală aparţine plenului comun.

La această oră au loc în legislativ audierile pentru: apărare, Sorin Cîmpeanu, transporturi, Cristian Pistol, şi finanţe, Alexandru Nazare. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Premierul desemnat Eugen Tomac ar urma să depună la Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor care vor face parte din cabinetul său

Publicat de Gabriela Rotaru, 14 iunie 2026, 07:51 / actualizat: 14 iunie 2026, 8:55

Astăzi expiră termenul constituţional până la care poate face acest lucru – sunt zece zile de la nominalizarea sa ca prim-ministru de către preşedintele Nicuşor Dan. Procedura de învestire în Legislativ se va derula, cel mai probabil, la începutul săptămânii viitoare.

Alina Bordeiaşu – Premierul desemnat Eugen Tomac propune ca noul executiv să aibă 18 membri, din care trei vicepremieri, unul fără portofoliu şi 15 miniştri. Programul de guvernare este structurat pe 21 de capitole, cu prioritate zero reforma administrativ-teritorială, o problemă declarată de mulţi ani, însă nerezolvată. Există şi schimbări fiscale legate de venituri, dar şi soluţii pentru mediul de afaceri. Potrivit proiectului de program, companiile de stat cu pierderi vor fi închise, bonusurile nejustificate eliminate, va fi prelungită plafonarea pentru tariful gazelor, iar carburanţii vor rămâne la preţuri accesibile pentru populaţie. De asemenea, se propune eliminarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru mame şi majorarea indemnizaţiei ca măsuri pro natalitate, dar şi indexarea pensiilor la începutul anului viitor. Pentru a fi învestit, guvernul Tomac are nevoie de 233 de voturi favorabile. Până acum, PNL, USR şi AUR au anunţat că nu vor susţine cabinetul condus de Eugen Tomac, iar PSD şi UDMR urmează să decidă cum se vor poziţiona faţă de acest demers. Eugen Tomac spune însă că peste 200 de parlamentari îi susţin proiectul şi s-a arătat dispus să aibă în continuare discuţii pentru un vot majoritar la învestire. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Ordonanţa privind programul SAFE, evaluată de Comisia pentru Constituţionalitate din Senat

Decizia a fost luată după ce liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a reclamat că Guvernul a trimis la Monitorul Oficial o ordonanţă de urgenţă, după ce a fost adoptată moţiunea de cenzură.

El a menţionat că în data 4 mai, înainte de demitere, Cabinetul Bolojan a avut pe ordinea de zi documentul cu privire la programul SAFE, iar în timpul şedinţei, la ordonanţă au fost adăugate 12 puncte, pentru care – din punctul de vedere al PSD – ar fi fost nevoie să se solicite un nou aviz al Consiliului Legislativ.

Prețedintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, consideră însă că Guvernul a procedat conform procedurii ce reglementeaza parcursul unui act normativ, iar ordonanţa a fost adoptată în termen.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Formaţiunile politice şi-au stabilit strategia pentru momentul votului la moţiunea de cenzură

Publicat de Gabriela Rotaru, 5 mai 2026, 06:20 / actualizat: 5 mai 2026, 7:20

Pentru ca demersul să aibă succes, iar Guvernul să fie demis, sunt necesare cel puţin 233 de voturi favorabile.

Formaţiunile politice şi-au stabilit strategia pentru momentul votului şi, în această dimineaţă, se poartă ultimele negocieri: ambele tabere mizează pe ezitarea anumitor parlamentari şi pe schimbarea de poziţie.

AUR nu va impune votul la vedere pentru parlamentarii săi, iar liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, dă asigurări că toţi cei 90 de aleşi ai formaţiunii vor vota în favoarea acesteia.

Petrişor Peiu: Nu am auzit vreun coleg al meu de partid care să fie nemulţumit de decizia partidului de a redacta, depune şi vota o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.

Deşi au discutat despre strategia pentru astăzi, liderii PSD au ales să nu facă declaraţii. Secretarul general al formaţiunii, Claudiu Manda, a precizat pe o reţea de socializare că moţiunea de cenzură va întruni mai multe voturi decât numărul de semnături de pe document şi a făcut apel către foştii parteneri pentru formarea unei majorităţi pro-europene, după ce va cădea Guvernul Bolojan. Sunt şi semnatari ai moţiunii de cenzură din partea parlamentarilor aleşi pe listele POT, care au anunţat însă că nu mai susţin acest demers.

Aurora-Tasica Simu, deputat: Iniţiatorii moţiunii ar fi trebuit să vină cu nişte soluţii, însă până la această oră noi nu am primit un plan de ţară, nu ştim care este planul lor decât refacerea aceleiaşi coaliţii doar cu un alt om.

Liberalii nu se vor pronunţa prin vot la moţiunea de cenzură, ci vor participa doar la dezbaterea documentului, a anunţat liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, după şedinţa la care a fost prezent şi premierul Ilie Bolojan.

Gabriel Andronache: Continuăm demersurile pentru a convinge colegii care au semnat moţiunea să renunţe. Partidul Naţional Liberal îi acordă tot creditul preşedintelui Ilie Bolojan.

Liderul USR, Dominic Fritz, a cerut din nou social-democraţilor să nu sprijine demiterea guvernului şi a arătat că parlamentarii formaţiunii vor fi prezenţi în sală, dar nu vor exprima un vot.

Dominic Fritz: PSD, dacă votează această moţiune, atunci ne transmite foarte clar semnalul că nu mai vor să mergem pe o direcţie pro-europeană şi cu atât mai puţin pe o direcţie reformistă.

 „Prezent! Nu votez” va fi şi poziţia exprimată de UDMR.

Kelemen Hunor: Vom vedea ce se va întâmpla după vot. Dacă votul confirmă moţiunea de cenzură, atunci sigur începe o procedură constituţională cu discuţiile la Cotroceni, cu preşedintele Dan, şi în urma consultărilor sper că va exista o soluţie pentru a investi un nou guvern.

Pentru a fi adoptată, moţiunea de cenzură are nevoie de 233 de voturi favorabile. (Rador/ FOTO cdep.ro/ arhivă)

(UPDATE) Moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Bolojan va fi dezbătută şi votată pe 5 mai

Publicat de Gabriela Rotaru, 28 aprilie 2026, 18:15

Textul, intitulat „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost semnat de 253 de parlamentari din partea PSD, AUR, PACE Întâi România şi a neafiliaţilor, cu 20 mai mulţi decât minimul necesar pentru a trece.

Iniţiatorii susţin că executivul pregăteşte cea mai aspră înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii şi că premierul a promovat tezele unui fals progresism, împotriva intereselor cetăţenilor. Această direcţie a fost impusă prin refuzul constant al dialogului şi prin blocarea soluţiilor raţionale propuse, se mai precizează în document.

Liderul George Simion: Va trece această moţiune fără probleme. Noi trebuie să revenim la democraţie şi la proceduri parlamentare, asta este voinţa poporului român, nu anumite grupuri de interese care nu se bucură de simpatia românilor.

Reprezentanţii PSD spun că retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan şi demiterea sa prin moţiune de cenzură deschid calea pentru formarea unui guvern stabil. PNL va face tot ceea ce este posibil pentru a bloca acest demers parlamentar şi îşi arată în continuare sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, afirmă preşedintele Senatului, Mircea Abrudean.

Mircea Abrudean: Nu sunt motive pentru această criză politică şi guvernamentală. Dacă această moţiune va trece, evident că este responsabilitatea PSD şi a AUR să propună o formulă de guvernare şi să obţină o susţinere parlamentară în acest sens.

Moţiunea de cenzură va fi citită mâine, în plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, dezbaterile şi votul asupra documentului fiind programate pentru marţi, 5 mai. (Rador)

Moţiunea de cenzură iniţiată de grupurile parlamentare PSD, AUR şi PACE – Întâi România a fost depusă astăzi la Parlament.

Moţiunea a fost semnată de 253 de parlamentari, a precizat liderul AUR, George Simion.

‘Din 6 decembrie 2024 până acum, România nu mai este o democraţie consolidată. Practici nedemocratice au avut loc şi aş considera şi ceea ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore – dorinţa unora şi altora de a-şi menţine nedemocratic guvernul. Sunt interese majore, sunt miliarde de euro pe care România le semnează prin primul ministru şi prin miniştrii săi şi înţelegem de ce există această grijă. Dar, aşa cum am arătat de nenumărate ori, noi ne poziţionăm în spatele poporului român şi nu ne lăsăm intimidaţi de unii care decid arbitrar cine poate să guverneze în România şi cine nu’, a declarat Simion la Parlament.

Potrivit acestuia, ‘România este condusă de partide politice, nu de organizaţii non-guvernamentale’ şi a transmis un mesaj de încredere către români.

‘Sau cel puţin asta era regula când am citit ultima oară Constituţia României. Vreau să transmit tuturor românilor să aibă încredere în ei şi în puterea poporului român de a trece peste orice criză. Totodată, vreau să arăt falsitatea unora şi altora care pretind că noi am făcut o coaliţie de guvernare cu PSD. Noi semnăm astăzi (…) o procedură parlamentară. Sperăm să nu fim arestaţi pentru lucrul ăsta şi sperăm să înţeleagă toată lumea că AUR, faţă de mulţi alţii, respectă democraţia’, a transmis Simion.

Liderul AUR a afirmat că există o majoritate parlamentară care doreşte schimbarea Guvernului şi a menţionat că semnăturile sunt de la grupurile parlamentare POT, PACE, ‘Uniţi pentru România’, parlamentari deputaţi şi senatori neafiliaţi.

‘Există clar o majoritate a parlamentarilor care vor ca acest guvern să plece acasă. Apelul meu către Ilie Bolojan este să înceteze prin filialele PNL să se agaţe de scaun, să nu semneze în perioada asta nici un contract, nici de armament, nici de energie, să nu angajeze ţara, chiar dacă beneficiază încă până pe 5 mai, când se va vota moţiunea, de puteri depline. Fiecare leuţ cheltuit va fi controlat şi orice funcţionar public din ţara noastră care îşi pune semnătura pe astfel de contracte care nu dau dovadă de transparenţă şi pot fi bănuite de corupţie va fi tras la răspundere. Aşa că fac un apel la funcţionarii publici, la toate instituţiile, să aibă răbdare să ajungă la putere un guvern cu drepturi depline, un guvern care să se bucure de o voinţă a majorităţii românilor. România trebuie să redevină un stat democratic, în ciuda faptului că suntem un stat unde alegerile au fost anulate’, a subliniat Simion.

El a mai făcut un apel către cei care ‘vântură coaliţii’, arătând că AUR nu face o alianţă.

‘Mai fac un apel la toţi cei care vântură coaliţii AUR-PSD sau alianţe AUR-PSD să nu tot încerce să vină cu această variantă pentru a păcăli românii. Nu suntem în nicio alianţă, nu suntem în nicio coaliţie cu PSD, avem puncte comune şi voturi comune şi iniţiative comune câteodată cu PSDl, cu PNL, câteodată cu USR-ul. Aşa se întâmplă într-o democraţie pe subiectul de 300 de parlamentari, ieri în Biroul permanent am avut aceeaşi iniţiativă şi acelaşi vot cu cei de la USR. Este o alegere a românilor care au votat în 2009 să aibă 300 de parlamentari. Noi ne vom urmări agenda noastră şi, aşa cum bine ştiţi, din prima zi de opoziţie cu această coaliţie şi acest guvern Ilie Bolojan noi am depus moţiuni de cenzură. Aşa că nu ne este ruşine pentru că n-am făcut nimic ruşinos. Ruşinea ar trebui să le fie celor care în aceste zile, sub pretextul pro-europenismului, se gândesc dacă să dea banii de armament către Franţa sau către Germania. Repet, sunt miliarde de euro. La fel ar trebui să le fie ruşine celor care vor să vândă acţiunile Hidroelectrica, Romgaz şi altor companii de interes strategic, netransparent către fonduri din străinătate’, a spus liderul AUR. (Agerpres/ FOTO romania-actualitati.ro)

Vot în comisiile reunite de buget-finanţe privind pachetul de solidaritate propus de PSD

Publicat de Gabriela Rotaru, 19 martie 2026, 16:32

A fost nevoie de reavizarea Ministerelor Justiţiei şi Muncii, care fuseseră deja adoptate, pentru a include sursa de finanţare necesară măsurilor sociale propuse de PSD.

Banii vin spre Ministerul Muncii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind vorba de fonduri provenite din sume rezultate în urma unor hotărâri judecătoreşti privind drepturi ale magistraţilor. A fost o procedură formală, după decizia politică luată dimineaţă de liderii coaliţiei de guvernare.

La comisiile de buget s-au înregistrat 40 de voturi pentru şi nouă abţineri, AUR menţinându-şi poziţia exprimată ieri, când parlamentarii formaţiunii au fost prezenţi, dar nu au votat, arătând că procedura este incorrectă.

Senatorul formaţiunii, Petrişor Peiu: Se încearcă permanentizarea soluţiei de ignorare a unei legi, care este Legea pensiilor, care prevede indexarea pensiilor, cu o formă care se află discreţionar la mâna guvernului şi anume, ajutoare, evident, mult mai mici decât indexarea, acordate din mila unui ministru sau a prim-ministrului. Este incorect din punct de vedere al logicii de funcţionare a instituţiilor într-un stat de drept să înlocuim indexarea, un mecanism legal, care există în toate ţările lumii, cu un mecanism discreţionar, care include mult hazard moral.

Continuă dezbaterile aici, la comisiile de buget-finanţe, pentru elaborarea raportului comisiilor, care urmează să fie dezbătut în plenul reunit, programat pentru această seară, votul final fiind aşteptat mâine. (Rador/ FOTO cdep.ro/ arhivă)

Parlamentul a suspendat dezbaterile asupra bugetului pe 2026 fără a stabili un termen pentru reluare

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 martie 2026, 19:53

Propunerea de suspendare a lucrărilor a fost făcută de Miklos Zoltan (UDMR).

S-au înregistrat 37 de voturi ‘pentru’ suspendarea lucrărilor, 5 voturi ‘împotrivă’ şi 8 abţineri.

‘Acum câteva zile, când mă gândeam la acest buget, mă aşteptam la o dezbatere extrem de tensionată, dar nu mă aşteptam să fiu în situaţia de astăzi. În situaţia ca unul din bugetele ordonatorilor de credite să pice, consecinţa nepromovării bugetului de stat al României. E o situaţie fără precedent în ultimii 35 de ani. Şi trebuie să înţelegem cu toţii că expunem bugetele autorităţilor publice, bugetele instituţiilor statului, bugetele primăriilor, absorbţia fondurilor europene, tot ce înseamnă sistem de salarizare şi de pensii în România. Ceea ce facem noi astăzi, ce decizie se ia la nivel parlamentar, ce decizie se ia la nivel de lider de partide are consecinţe asupra României. Picarea bugetului Ministerului de Finanţe are consecinţe asupra pieţei şi a nivelului cu care se împrumută mâine România’, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Bogdan Huţucă.

Deputatul UDMR Miklos Zoltan a intervenit şi a spus că România are nevoie de un buget, motiv pentru care a propus suspendarea şedinţei, pentru că ‘există un impas’.

‘Cu toţii suntem de acord că ţara asta are nevoie de un buget. Are nevoie de un buget cât se poate de repede, mâine, poimâine, cât de repede posibil, pentru că suntem deja la mijlocul lunii martie. În mod evident, suntem într-un impas şi avem nevoie de o soluţie de compromis. Noi, cei de la UDMR, am fost şi rămânem constructivi, am propus soluţii la această problemă. Mai avem şi alte idei şi vom mai veni şi cu alte propuneri prin care să rezolvăm acest impas. Dar, în acest moment, un lucru este cât se poate de clar: la nivelul acestei comisii am reuşit până acum să identificăm nicio soluţie. În concluzie, eu consider că este nevoie de o decizie la nivel de lideri – motiv pentru care propun să suspendăm lucrările, până când liderii identifică acea soluţie de compromis de care avem cu toţii nevoie, astfel încât să putem continua lucrările’, a afirmat deputatul.

Lucrările trebuiau finalizate în jurul prânzului pentru a putea fi redactate şi depuse rapoartele la bugetele ordonatorilor de credite, pentru ca mai apoi, în cursul după-amiezii, să înceapă dezbaterile în plenul reunit al Parlamentului. (Agerpres/ FOTO rador.ro)

Guvernul va trimite la parlament spre dezbatere şi vot proiectele de buget de stat şi de buget al asigurărilor sociale de stat pe acest an

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 martie 2026, 07:19

Bugetul de stat ia în calcul o scădere a deficitului la 6,2%, o creştere economică de 1% şi o inflaţie de 6,5% la sfârşitul anului.

Statul îşi va reduce cheltuielile cu zeci de miliarde, dar anul acesta bugetele din investiţii vor fi mai mari, mai ales că fondurile din PNRR trebuie absorbite până la finalul lunii august – a mai spus Ilie Bolojan. El a precizat că au fost adoptate câteva acte normative pentru pregătirea aprobării bugetului.

Ilie Bolojan: S-a adoptat hotărârea privind creşterea salariului de bază minim brut pe ţară de la jumătatea anului, de la 1 iulie anul acesta, cu 6,8% faţă de valoarea de astăzi, ajungând la 4.325 de lei. De asemenea, a fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creşterii accizei la motorină, care este dedicată transportatorilor. Compensarea a fost crescută până la sfârşitul anului, de la 0,65 de bani la 0,85 de bani. Prin revizuirea din trei în trei luni de zile vom ţine cont de evoluţiile din această piaţă în perioada următoare.

Anterior adoptării bugetului, PSD a anunţat că miniştrii săi vor aviza cu obiecţii proiectul de buget, dar vor rezolva în parlament ceea ce, spun social-democraţii, a fost blocat de premier la nivel guvernamental.

În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat aseară că, în cazul în care un partid din coaliţie nu este mulţumit de modul de funcţionare a acesteia sau a guvernului, poate iniţia moţiuni de cenzură. El a subliniat că, indiferent cine este premier şi cine este la guvernare, este importantă stabilitatea politică, mai ales în astfel de vremuri. (Rador/ FOTO rador.ro)

Parlamentul are inclus pe agenda săptămânii proiectul noii legi a apărării naţionale

Publicat de Gabriela Rotaru, 23 februarie 2026, 07:48

Moţiunea simplă împotriva ministrului de externe, Oana Ţoiu, va fi dezbătută şi supusă votului astăzi în plenul Senatului. Demersul aparţine grupului PACE – Întâi România şi este susţinut de AUR. Iniţiatorii critică modul prin care este gestionat domeniul politicii externe.

Ninel Peia, senator: Această moţiune nu este despre persoana doamnei Oana Ţoiu ca individ. Este despre rolul ei ca ministru şi despre un mod greşit de a face politică externă, un mod ideologic progresist rupt de realitatea economică a României.

O moţiune simplă adoptată în parlament nu implică automat demisia, ci sancţionează formal activitatea unui ministru.

La Camera Deputaţilor, ministrul mediului, Diana Buzoianu, este invitată la dezbaterea politică din cadrul „Orei guvernului”. Social-democraţii cer explicaţii privind blocarea unei investiţii strategice, acumularea Mihăileni. Curtea de Apel Cluj a admis acţiunea unor activişti de mediu şi a anulat autorizaţia de construire a barajului de la Mihăileni, de pe Crişul Alb, judeţul Hunedoara.

Diana Buzoianu, ministrul mediului: Guvernul nu poate să intervină peste o decizie definitivă a instanţelor. Soluţia este ca viitoarele autorizaţii care se dau în procedurile legale să ţină cont de legislaţie, astfel încât să nu se mai vulnerabilizeze statul pe el însuşi în momentul în care se duce cu astfel de proiecte.

Nu în ultimul rând, va continua dezbaterea pe proiectul legii apărării naţionale. La finalul anului trecut, actul normativ a trecut tacit de Camera Deputaţilor. Membrii comisei de specialitate din Senat îşi propun ca până la finalul lunii viitoare să existe un text de lege agreat de toate părţile. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Robert Schwartz, Președinte Director General al Radio România

„Propun ca politici pe termen lung dezvoltarea producțiilor de media, redactarea programelor pentru un public mai tânăr și consolidarea resurselor umane și redacționale. Obiectivul nostru ar trebui să fie următorul – să fim relevanți pentru toate generațiile. În acest context, una din direcții este transformarea digitală. Fără o digitalizare completă, radioul public nu poate rămâne competitiv“, a afirmat Robert Schwartz în cadrul audierilor din Parlamentul României.

Mandatul noului PDG va sta, potrivit acestuia, sub semnul „inovație, transparență, încredere“.

Robert Schwartz este jurnalist și comentator politic, cu peste 30 de ani de experiență la Deutsche Welle. Născut în 1956 la Sibiu, a absolvit Germanistica la Universitatea din București și a colaborat, încă din studenție, cu redacțiile germane ale Radioteleviziunii Române. S-a alăturat Deutsche Welle în 1992 ca redactor de ştiri în Redacţia Centrală, doi ani mai târziu fiind numit redactor şef adjunct al Redacţiei Române, iar din 2000 până în 2020 a condus redacția DW în limba română. Între 2020 și 2023 a coordonat proiectul DW „Sinti și romi în Europa”, iar din 2023 a continuat să activeze ca jurnalist independent. Este membru al unor organizații academice și culturale importante, iar în 2023 a fost ales președinte al Societății Germano-Române din Berlin. În 2012, a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor pentru contribuția sa la relațiile româno-germane.

Noul Consiliu de Administraţie al SRR are următoarea componenţă: Robert Cristian Schwartz – Preşedinte Director General, Ruxandra Ileana Săraru, Radu Bogdan Herjeu și Alexandru Ioan Şerbănescu, din partea PSD; Maria Muntean, din partea AUR; Vlad Mircea Pufu, din partea PNL; Alexandra Coliban, din partea USR; Bodoczi Annamária din partea UDMR; Ruxandra Georgeta Gheorghe din partea Grupului Minorităţilor Naţionale; Dragoş Gabriel Pătlăgeanu, din partea Preşedintelui României; Nadina Ioana Dogioiu, din partea Guvernului; Marius Dorian Tănase şi Nicoleta Viorica Balaci din partea salariaţilor SRR.

Parlamentul va dezbate şi vota, astăzi, cele patru moţiuni de cenzură depuse de AUR împotriva Guvernului Bolojan

Publicat de Gabriela Rotaru, 7 septembrie 2025, 08:57

Acestea au fost iniţiate de opoziţie după ce Executivul şi-a angajat răspunderea pe mai multe proiecte legislative incluse în al doilea pachet de reducere a deficitului bugetar. Este vorba despre reforma în sănătate, reforma fiscală, cea a instituţiilor de stat şi a companiilor autofinanţate. Şedinţa parlamentului este programată să înceapă la ora 13:00.

Alina Stănuţă: Reformele din sănătate ar afecta direct pacienţii, în schimbul unor economii la bugetul de stat, arată parlamentarii în documentele depuse, iar reforma companiilor de stat ar reprezenta o politizare totală, consideră liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.

Petrişor Peiu: Prezentul proiect de lege investeşte cu o superputere Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor şi Întreprinderilor Publice, un instrument eminamente politic, la discreţia guvernului.

În schimb, reprezentanţii puterii consideră că moţiunile de cenzură nu au nicio şansă să treacă, iar demersul opoziţiei este doar un joc politic, dar constituţional.

Ştefan Pălărie, liderul senatorilor USR: Prin gesturile populiste, AUR nu vrea reformă. Este în contrasens direct cu populaţia, o populaţie care cere un stat prietenos cu cetăţeanul, un stat prietenos cu mediul de afaceri, în care birocraţia dispare, şi nu un stat captiv sinecurilor şi baronilor locali.

Opoziţia are nevoie de 233 de voturi favorabile pentru a demite guvernul. În caz contrar, proiectele legislative, pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea, sunt considerate adoptate. (Rador/ FOTO agerpres.ro)

În Parlament a fost constituită comisia specială „România fără violenţă”

Publicat de Gabriela Rotaru, 3 septembrie 2025, 14:10

Iniţiativa a fost susţinută de toate grupurile parlamentare.

Obiectul de activitate se referă la analizarea legislaţiei, avizarea iniţiativelor aflate în dezbatere şi propunerea de măsuri noi pentru combaterea violenţei domestice şi a violenţei de gen.

Deputatul liberal Alina Gorghiu a subliniat că urgenţa constituirii comisiei este confirmată de peste 61.000 de cazuri de violenţă domestică în primele şase luni ale acestui an şi o creştere cu 110 procente a nerespectării ordinelor de protecţie în ultimii patru ani.

Alina Gorghiu: De astăzi, vă asigur că nu o să mai ascundem violenţa sub preş, că Parlamentul, prin această comisie, va fi vocea victimelor, va fi vocea societăţii civile, va fi vocea femeilor şi a copiilor abuzaţi de familie, de parteneri, de soţi, de apropiaţi, de oamenii la care ţin cel mai mult.

25 de membri din toate grupurile parlamentare vor face parte din comisia condusă de Alina Gorghiu. Perioada de funcionare va fi timp de un an, cu posibilitatea prelungirii. (Rador/ FOTO arhiva/ gov.ro)

Executivul îşi asumă răspunderea în Parlament pe măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar

Publicat de Lucian Bălănuţă, 7 iulie 2025, 15:47

Parlamentarii au avut la dispoziţie trei zile să depună amendamente la proiect, iar acestea vizează, între altele, taxarea suplimentară a jocurilor de noroc şi reducerea subvenţiei pentru partidele politice. Cabinetul condus de Ilie Bolojan trebuie să decidă dacă preia sau nu o parte din aceste propuneri.

Redactorul RRA Petruţa Obrejan, cu noi informaţii: ”Într-adevăr, pe 4 iulie, guvernul a avizat primul pachet de măsuri fiscale, ce are drept scop reducerea deficitului bugetar, câștigarea încrederii investitorilor, evitarea retrogradării ratingului de țară și, totodată, a suspenderii fondurilor europene.

Deși, inițial, ședința de guvern a fost programată pentru ora 12:30, ea a fost amânată pentru o oră, spun surse din Palatul Victoria, la solicitarea Ministerului Finanțelor.

Astfel că, pe agenda ședinței se află doar proiectul de lege privind pachetul de măsuri fiscale și amendamentele propuse de formațiunile politice. Pe acest proiect de lege, cabinetul Ilie Bolojan își va angaja luni răspunderea în Parlament, o procedură deloc nouă, pentru că la ea au mai recurs și alți premieri, cred că cele mai multe demersuri de acest gen i-au aparținut fostului premier Emil Boc. Este o procedură, însă, care măsurile avute în vedere pot fi foarte repede puse în aplicare.

Deci, proiectul de lege care va fi discutat în ședința guvernului, va suporta o serie de modificări față de forma trimisă în Parlament, astfel că, taxarea jocurilor de noroc propusă de executiv la 10%, ar fi rămas la 4%, va fi, însă, o creștere de taxe pentru operatorii jocurilor de noroc, de la 23% la 25%, surse politice spun că și subvenția pentru partidele politice va fi redusă la 40%.

De asemenea, mamele minore care merg la școală ar urma să primească în continuare bursa de 700 de lei, iar în privința contribuției la sănătate, CASS, social-democratii au cerut ca cei 10% să fie plătiți doar de acele mame care sunt în concediu pentru creșterea copilului, dar care au venituri de peste 3.000 de lei, iar pensionarii care trec și ei de acest prag de 3.000 de lei să plătească CSS doar până la finalul anului viitor.

Pachetul va fi prezentat marți la ECOFIN de ministrul finanțelor, Alexandru Nazare.

(Radio România Actualități/ FOTO Arhivă)

Parlamentul se va reuni în şedinţă comună, când guvernul urmează să îşi asume răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar

Publicat de Gabriela Rotaru, 7 iulie 2025, 07:15

Până la ora 8:00, partidele mai pot depune amendamente la proiectul amintit, iar acestea ar urma să fie examinate în cursul dimineţii de către guvern.

Măsurile anunţate cuprind două cote de TVA de 11 şi 21%, eliminarea scutirii de la plata CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, creşterea accizelor la tutun, alcool şi carburanţi, precum şi impozitarea suplimentară a profitului băncilor.

Vorbind despre opţiuni, premierul Ilie Bolojan a declarat: Avem două alternative: să luăm măsuri ordonate, neplăcute, e adevărat, ceea ce înseamnă un cost pentru foarte mulţi români, şi să trecem ţara într-o perioadă relativ scurtă de un an, un an şi jumătate, prin această situaţie dificilă, în aşa fel încât să intrăm într-o normalitate şi pe o pantă pe care dezvoltăm România, sau să negăm această realitate că avem un deficit într-un an de zile de 30 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă, deci, cu 30% mai mult decât ne-am putea permite, urmând să ne întoarcem aşa cum a fost România în 2009-2010, într-o situaţie în care putem intra în incapacitate de plată.

Opoziţia a precizat că pregăteşte depunerea unei moţiuni de cenzură după ce guvernul îşi va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale. Sindicaliştii din educaţie şi sănătate au anunţat că vor protesta faţă de măsurile anunţate. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Parlamentul a aprobat propunerea de majorare a sancţiunilor pentru parlamentarii care au absenţe nemotivate

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 martie 2025, 18:45

Aceştia ar urma să piardă 5% din indemnizaţia lunară pentru fiecare zi în care nu participă la activităţile legislativului.

Până acum, sancţiunea era de doar un procent. Potrivit iniţiatorilor, această măsură a fost luată pentru a spori responsabilitatea şi disciplina în contextul grevei parlamentare declanşate de reprezentanţii AUR şi POT.

Din opoziţie, USR a susţinut demersul, în timp ce parlamentarii POT s-au abţinut de la vot, considerând că sunt unii senatori şi deputaţi bine intenţionaţi care pot fi sancţionaţi pe nedrept, iar parlamentarii AUR au solicitat eliminarea votului hibrid.

Mihai Enache, liderul de grup al deputaţilor AUR: Atâta timp cât nu veţi elimina activitatea hibrid şi nu vă veţi menţine coaliţia cu votul secretarelor şi al consilierilor de pe tablete, nu veţi demonstra nimic. Trebuie să eliminaţi şi votul prin corespondenţă, pentru că aveţi colegi care în comisii îşi pasează votul altor colegi, nu participă la nicio şedinţă.

În replică, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Daniel Suciu, a pledat pentru înăsprirea pedepselor pentru parlamentarii care absentează nemotivat.

Daniel Suciu: Pe cine, de ce ne deranjează şi vă deranjează un principiu care se aplică peste tot în societatea românească? Nu vii la muncă, eşti penalizat.

Potrivit modificărilor, neparticiparea la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Camerei Deputaţilor sau Senatului, în cadrul programului şi ordinii de zi aprobate de Biroul Permanent, se consideră absenţă nemotivată şi are drept consecinţă reţinerea a 5% din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau senatorului, cu excepţia absenţelor motivate. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Parlamentarii care semnează prezenţa, dar nu participă efectiv la lucrările din plen nu vor mai fi plătiţi

El susţine că şedinţele forului legislativ sunt perturbate de greva reprezentanţilor AUR şi POT care durează deja de o săptămână.

Parlamentarii coaliţiei de guvernare USR şi SOS România au reclamat în plen faptul că nu au putut susţine astăzi sesiunea săptămânală de declaraţii politice şi au cerut sancţiuni pentru cei vinovaţi. Potrivit programării aprobate de conducerea Camerei Deputaţilor, această sesiune ar fi trebuit condusă de reprezentanţii AUR, care se află însă în greva parlamentară şi refuză de săptămâna trecută să participe la lucrări.

Deputatul USR Ionuţ Moşteanu: Au venit luni la şedinţa de plen, însă, cu maximă ipocrizie, au semnat prezenţa 49 din 63 de deputaţi AUR şi 16 din 23 deputaţi POT pentru a-şi lua indemnizaţia de şedinţă de 261 lei.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Daniel Suciu, a declarat că Biroul Permanent va analiza situaţia şi se vor lua măsuri astfel încât cei care semnează prezenţa, dar nu vin în plen, să nu fie plătiţi.

Daniel Suciu: Există patru vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor care în fiecare săptămână trebuie să asigure ceea ce scrie în fişa postului. Şi dacă unul nu îndeplineşte ce scrie în fişa postului, poate va trebui să vedem şi la regulament ce se întâmplă, pentru că astăzi nu avem o asemenea prevedere şi poate ar trebui să o facem.

Absenţa AUR din plen a determinat şi luni sistarea şedinţei dedicate răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor guvernului.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Senat: Prima şedinţă de plen a legislaturii 2024 – 2028 a început

Şedinţa Senatului este prezidată de senatorul senior, Ioan Stan (PSD), care are cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate.

În sală sunt prezenţi 114 senatori din cei 134 aleşi.

În această primă şedinţă nu pot avea loc dezbateri parlamentare, constituindu-se doar Comisia de validare compusă din 15 senatori, conform configuraţiei politice a Senatului, rezultată din alegeri.

După validarea mandatelor, senatorii vor depune jurământul în plen.

Toţi cei 134 de senatori aleşi pentru mandatul 2024 – 2028 au depus, joi şi vineri, la Senat, la Centrul de primire a senatorilor declaraţi aleşi în urma alegerilor parlamentare din data de 1 decembrie, certificatul doveditor al alegerii lor, în original.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

Discuţii tehnice pe programul de guvernare – o nouă şedinţă a reprezentanţilor partidelor pro-europene, la Parlament

Şedinţa are loc la Palatul Parlamentului, începând cu ora 9,00.

Miercuri, membrii aceste comisii s-au întâlnit într-o primă şedinţă, ‘exploratorie’, pentru a vedea care sunt poziţiile partidelor politice pe diverse teme, după cum afirma, la finalul reuniunii, social-democratul Adrian Ţuţuianu, secretar general adjunct al Guvernului.

‘Am constituit nouă grupuri de lucru pe domenii care vor analiza ce scrie în fiecare dintre programele de guvernare ale partidelor politice, vedem ce este comun, vedem ce sunt lucruri care pot fi agreate de noi toţi şi vedem ce rămâne în dispută, în aşa fel încât să putem să conturăm un program de guvernare într-o perioadă cât mai scurtă’, a explicat el.

Partidele pro-europene – PSD, PNL, USR, UDMR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale – au anunţat, marţi seara, la finalul primei runde de consultări politice, angajamentul pentru un program de guvernare comun şi susţinerea unui posibil candidat comun pentru alegerile prezidenţiale.

În cadrul primei întâlniri organizate în urma semnării Rezoluţiei comune de săptămâna trecută au fost discutate câteva priorităţi esenţiale: începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern pro-european şi creşterea ritmului actual de investiţii şi al reformelor din PNRR.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO) Cei 17 parlamentari de Iași și-au ridicat certificatele pentru viitorul mandat

La Senat, Iașiul este reprezentat de câte un om din partea PSD, AUR, PNL, USR și SOS.

La Camera Deputaților, PSD și AUR au câte trei reprezentanți, PNL și USR au câte doi, iar SOS și POT au prins câte un loc.

Amănunte, Constantin Mihai: După numărare, renumărare, redistribuire și adunare, a ieșit, la Camera Deputaților: PSD Iași – trei reprezentanți (Alexandru Rafila, ministru al Sănătății, Bogdan Cojocaru, fost prefect, și Maricel Popa fost președinte al Consiliului Județean Iași). Nu au intrat Silviu Macovei și Genoveva Farcaș, fost inspector general la Inspectatul Școlar Județean Iași. La AUR – trei reprezentanți: Ciprian Paraschiv de la Clubul Politehnica Iași, Silviu Gurlui, profesor universitar, fizicianul, și Cristina Dascălu. La liberali, doar doi: Alexandru Muraru, și în prezent parlamentar, și Sorin Afloarei, vicepreședinte al Consiliului Județean Iași. Nu a intrat Luciana Antoci, inspector general la Inspectatul Școlar Județean Iași. Cei de la USR și-au păstrat trendul – doi reprezentanți în Camera Deputaților: Ștefan Tănasă și Monica Berescu, și câte un reprezentant de la SOS și POT, respectiv Simona Macovei și Ancuța Irimia. În total, Iașiul trimite 12 reprezentanți în Camera Deputaților. La Senat, au luat câte un loc PSD, AUR, PNL, USR și SOS. La PSD merge în Senat doar Dan Cașcaval, rector al Universeții Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași. La AUR, Claudiu Târziu, aflat în conducerea centrală a partidului, de altfel. La liberali, doar un om – Lucian Rusu. Directorul de la Aeroport, Romeo Vatră, nu a prins un fotoliu.  De la USR, Marius Bodea prinde încă un mandat și de la SOS un reprezentant – Dumitru Manea.

(Radio Iași/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro)

Comisie de anchetă pentru verificarea cheltuielilor Administrației Prezidențiale din ultimii zece ani

Teoretic, membrii celor două comisii mai au timp de anchetă pînă la sărbătorile de iarnă, în condiţiile în care, mandatul actualului parlament se va încheia la sfârşitul acestui an.

Comisia parlamentară comună de anchetă pentru verificarea cheltuielilor efectuate de Administraţia Prezidenţială între anii 2014-2024 a fost iniţiată de grupurile PSD şi va fi condusă de un reprezentant al acestui partid.

Membrii comisiei îşi propun să afle, printre altele, sumele achitate de Administraţia Prezidenţială pentru închirierea avioanelor, pentru deplasările interne şi externe ale preşedintelui sau cheltuielile efectuate pentru amenajarea terenurilor de golf aferente unor vile de protocol.

Cealaltă comisie de anchetă iniţiată de PNL vizează investigarea mafiei imobiliare, pornind de la cazul Nordis.

Comisia va fi condusă de un liberal şi îşi propune ca obiective, printre altele, identificarea modalităţilor prin care locuinţe aflate în stadiul de proiect au fost vândute către două sau mai multe persoane sau identificarea mecanismelor de tip suveică prin care locuinţe promise unor cumpărători de bună-credinţă sunt ulterior revândute prin intermediul unor societăţi fictive.

Cele două comisii urmează să elaboreze regulamente proprii de organizare şi funcţionare, documentele urmând a fi aprobate în termen de cinci zile. Dea semenea, va fi stabilit şi calendarul audierilor şi al debaterilor.

(RADOR/FOTO Administrația Prezidențială, presidency.ro)