(AUDIO) Permanență UPU în minivacanța de 1 Decembrie în județul Iași

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 decembrie 2025, 06:28 / actualizat: 1 decembrie 2025, 8:26

De asemenea, până marți, 2 decembrie, Maternitatea „Cuza Vodă” funcționează în regim non-stop, a precizat purtătorul de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică, Marius Voicescu.

Marius Voicescu: Având în vedere zilele libere stabilite pentru următoarea perioadă, Direcția de Sănătate Publică vine în sprijinul populației cu câteva informații. Desigur, ne referim la spitalele care asigură urgențe medicale prin unitățile de primire urgențe la nivelul județului Iași, anume la Spitalul Clinic „Sfântul Spiridon”, la Spitalul Clinic de Urgență „Profesor Dr. Nicolae Oblu”, la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” și la Spitalul Municipal Pașcani. Desigur, dacă doriți să aflați mai multe informații despre gărzile de la alte unități sanitare, puteți accesa site-ul www.dspiasi.ro. Există și o maternitate care, în următoarele 3 zile, asigură urgențele medicale și anume Spitalul Clinic „Cuza Vodă” din Iași. Sunt și farmacii de gardă, atât în Iași, cât și în Pașcani.

(Radio Iași/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro)

Patru trenuri CFR Călători vor purta nume simbolice de 1 Decembrie, Ziua Națională a României

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 decembrie 2025, 05:38 / actualizat: 1 decembrie 2025, 8:27

CFR Călători menține tradiția de a facilita accesul cetățenilor la manifestările centrale, asigurând un total de 36 trenuri care deservesc Alba Iulia, inima Marii Uniri, pe 1 decembrie 2025.

Pentru a marca evenimentul istoric, patru dintre aceste trenuri vor circula având o semnificație deosebită.

Trenurile vor purta nume simbolice inspirate de personalități marcante ale vremii contribuind astfel la evocarea spiritului din 1918.

Trenurile care vor purta simbolic, pentru o zi, un nume special pentru Ziua Marii Uniri sunt:

în data de 30 noiembrie/1 decembrie:

• IR 1835 – București Nord – Craiova – Simeria – Alba Iulia – Cluj Napoca se va numi simbolic trenul „Regele Ferdinand I Întregitorul” – Suveranul sub a cărui domnie s-a realizat Marea Unire din 1918 și care a adoptat reformele fundamentale pentru consolidarea Statului Național Unitar.

• IR 1763 – Iași – Suceava/Botoșani – Cluj Napoca – Alba Iulia – Simeria – Arad – Timișoara Nord se va numi simbolic trenul „Ion I.C. Brătianu” – Premierul României din timpul Primului Război Mondial, care a jucat un rol esențial în negocierile internaționale ce au condus la împlinirea dezideratului național și la recunoașterea Unirii.

în data de 1 decembrie:

• IR 1836 – Cluj Napoca – Alba Iulia – Simeria – Craiova – București Nord se va numi simbolic trenul „Iuliu Maniu” – Liderul proeminent al românilor transilvăneni, care a luptat activ pentru autodeterminare și a condus ulterior Consiliul Dirigent, organismul executiv al Transilvaniei post-unire.

• IC 522/532 – Arad – Alba Iulia – Teiuș – Brașov – București Nord se va numi simbolic trenul „Vasile Goldiș” – Ideolog al Marii Uniri și cel care a citit, în fața Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, Rezoluția istorică prin care Transilvania se unea cu România.

Aceste garnituri speciale vor parcurge țara, asigurând legătura simbolică și fizică dintre principalele regiuni istorice – Banat, Crișana, Maramureș, Ardeal, Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea – cu orașul Alba Iulia, inima evenimentelor din 1918.

Prin această inițiativă, CFR Călători dorește să sublinieze rolul esențial pe care transportul feroviar l-a avut și continuă să îl aibă în unirea și coeziunea teritorială a României, aducând astfel un omagiu istoriei și personalităților care au făcut posibilă Marea Unire.

Reamintim publicului că, zilnic, peste 1.030 de trenuri ale CFR Călători asigură mobilitatea și legătura între localitățile din România. Indiferent de canalul ales pentru cumpărarea biletelor de tren, CFR Călători oferă reduceri importante, care sunt prezentate în detaliu pe site-ul oficial: www.cfrcalatori.ro, la secțiunea Trafic intern – Oferte și respectiv Facilități.

(INTERVIU) Antidot (Andrei Gheban) și Anca Neacșu, la Bună Dimineața cu Cristina Spînu (01.12.2024)

Publicat de Andreea Drilea, 1 decembrie 2024, 10:00

Anca Neacșu, componentă a trupei ASIA și artistul ieșean Antidot (Andrei Gheban) au lansat piesa “România mea”, acesta fiind modul lor special de a le ura românilor “La multi ani”, de 1 decembrie, ziua națională a României!

Videoclipul piesei beneficiază de prezența unuia dintre cei mai iubiți români, Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică, câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur și considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile!

Cristina Spînu a stat de vorbă cu Anca și Antidot la matinalul de week-end.

Antidot a mărturisit că lucrează de multă vreme la acestă piesă de suflet și că și-a dorit să o aibă alături și pe Anca, un artist cu care a mai colaborat în trecut.

Filmările s-au realizat în București, Iași dar și în America, în fața locuinței Nadiei Comaneci.

Ascultați mai jos interviul realizat de Cristina Spînu cu Anca Neacșu (ASIA) și Antidot și urmăriți videoclipul piesei “România mea”!

Parlamentare2024/Românii îşi aleg duminică reprezentanţii în Legislativ; aproape 19.000 de secţii în ţară

Publicat de Andreea Drilea, 29 noiembrie 2024, 06:04

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.

În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.

În ţară alegerile se desfăşoară în ziua de duminică, iar în străinătate se votează sâmbătă şi duminică.

XXX

Cine are dreptul de a alege?

Pot să voteze la parlamentare cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor.

Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru Camera Deputaţilor.

Alegătorul îşi exprimă opţiunea personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă.

XXX

Unde votează alegătorii?

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central:

*** Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.

*** Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.

*** Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.

*** În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.

*** Alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.

*** Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.

*** Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.

*** Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa.

*** Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi siguranţei publice sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pot vota la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare respectivă.

*** Candidaţii pot vota la orice secţie de votare din circumscripţia electorală judeţeană sau a municipiului Bucureşti unde candidează.

*** Alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris sau, dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a unei secţii de votare, votează la secţia la care este arondată strada sau localitatea ce figurează la menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa înscrisă pe actul de identitate al acestuia.

Vechimea domiciliului sau a reşedinţei nu reprezintă o condiţie pentru exercitarea dreptului de vot.

Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor.

XXX

În ce interval orar se poate vota?

În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7,00 – 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.

Doi membri desemnaţi din cadrul biroului electoral al secţiei vor verifica la ora 21,00 dacă se mai află alegători la rând.

În cazul în care mai sunt cetăţeni la coadă, cei doi membri ai biroului electoral fac următoarele operaţiuni:

* numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21,00;

* înmânează bonuri de ordine alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, după caz;

* consemnează numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00 într-un proces-verbal constatator;

* predau procesul-verbal preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care comunică, de îndată, prin orice mijloc, biroului electoral de circumscripţie sau oficiului electoral, după caz, numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00;

* rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia;

* interzic altor persoane să se aşeze la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot ulterior orei 21,00.

Înaintea exercitării dreptului de vot, alegătorii în cauză predau biroului electoral al secţiei bonurile de ordine primite.

XXX

Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

XXX

Cine poate vota cu urna specială?

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.

Cererea se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00. Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la biroul electoral de circumscripţie de la nivel judeţean sau la oficiul electoral de sector al municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 17,00, fizic sau prin mijloace electronice.

Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate ori din dovada de reşedinţă, după caz), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon.

Aceasta trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala ori starea de invaliditate. Nu este obligatorie prezentarea unei adeverinţe medicale care să fie eliberată de către medicul de familie al alegătorului.

* Alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.

* Persoanele reţinute, cele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează prin intermediul urnei speciale.

* Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, dacă sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia execută măsura.

Persoanele care au solicitat urna mobilă pot vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere îi eliberează alegătorului, numai pentru exercitarea votului, actul de identitate aflat la dosarul individual.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

XXX

Cum se desfăşoară procedura de vot?

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe verso-ul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea ‘VOTAT’ şi data scrutinului.

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de acesta, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei.

Este interzisă fotografierea buletinului de vot.

XXX

Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la scrutinul din 1 decembrie. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro