O cercetare la care a colaborat UAIC a condus la realizarea primei hărți naționale a zonelor cu risc de căderi de roci din România

Publicat de Gabriela Rotaru, 16 iulie 2026, 11:01

Cercetători de la Universitatea din București (coordonatoarea studiului), UAIC și Institutul de Geografie al Academiei Române, au identificat aproximativ 1.500 km² de teritoriu cu risc ridicat, concentrat în proporție de 97% în Carpați.

Studiul „Spatial modelling of potential rockfall occurrence in Romania using the Weight of Evidence method” a fost publicat în jurnalul Scientific Reports din portofoliul Nature.

„Până acum, România nu dispunea de niciun instrument la scară națională care să inventarieze locurile cu risc ridicat pentru astfel de căderi de rocă”, a explicat dr. Adriana – Bianca Ovreiu, cercetătoare la Facultatea de Geografie a Universității din București și coordonatoarea studiului. „Pentru a-l construi, am pornit de la un inventar de 1.743 de locații unde s-au produs deja căderi de roci, identificate din literatura de specialitate, hărți geologice și date de teren. Harta astfel rezultată poate ghida studiile de fezabilitate pentru infrastructura montană și poate orienta prioritizarea investițiilor în versanții adiacenți drumurilor și căilor ferate. Autoritățile cu responsabilități în gestionarea riscurilor naturale, de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Compania Națională de Căi Ferate, până la agențiile de dezvoltare regională și primăriile din zonele montane pot folosi datele în planificarea teritorială și în fundamentarea strategiilor de reducere a riscurilor”.

Pe inventarul de 1.743 de locații unde s-au produs deja căderi de roci, cercetătorii au aplicat 19 variabile de mediu: panta terenului, tipul de rocă, vegetația, seismicitatea, amplitudinea termică zilnică și sezonieră (ciclurile de îngheț-dezgheț care fisurează roca), cantitatea de zăpadă și distanța față de văi și drumuri. Modelul statistic ales a calculat probabilitatea apariției unui fenomen pe baza frecvenței sale observate în raport cu fiecare factor. În etapa de validare, acuratețea a fost de 94%, iar harta rezultată a relevat zonele cele mai predispuse, marcate cu nuanțe de roșu. Cel mai puternic predictor al riscului a fost, surprinzător, nu panta, ci absența vegetației. Acolo unde pădurea acoperă versantul într-un mod compact, cu o densitate peste 87%, probabilitatea unei căderi de roci scade sub 2,2%.

Căderile de roci sunt un tip aparte de hazard geomorfologic. O alunecare clasică de teren se mișcă lent, uneori câțiva centimetri pe an, și lasă oamenilor câteva luni sau chiar câțiva ani să reacționeze. Spre deosebire de aceasta, o cădere de roci este rapidă și nu lasă timp de reacție. Blocul de piatră se desprinde brusc dintr-un perete vertical, cade și câștigă viteză pe pantă până se oprește, adesea la câteva sute de metri distanță.

„Căderile de pietre sunt singurele alunecări de teren care au generat pierderi de vieți omenești în România, din cauza vitezei și forței pe care le dezvoltă. Chiar și roci de dimensiuni relativ mici pot crea probleme mari din cauza energiei pe care o acumulează în cădere, iar locurile turistice extrem de spectaculoase, respectiv cheile, stâncile și văile cu pereți verticali, au și un risc ridicat de cădere de rocă”, a explicat conf. univ. dr. Mihai Niculiță de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, co-autor al studiului.

Cercetătorii precizează că, deocamdată, modelul propus cartografiază zonele unde ar putea apărea aceste căderi, dar nu pot prezice și traiectoria rocilor sau zona de impact.

„Copacii stabilizează în general versanții, dar la scară mică pot și fragiliza roca, întinzând rădăcinile pe fisuri. Totuși, per total, vegetația densă rămâne un factor protector puternic, iar drumurile naționale, căile ferate și proiectele de infrastructură care traversează Carpații pot destabiliza versanții. Zonele respective trebuie urmărite constant, iar acum avem un instrument care să arate unde ar trebui să fie prioritatea”, a adăugat conf. univ. dr. Mihai Niculiță.

Cercetarea a fost coordonată de dr. Adriana – Bianca Ovreiu de la Facultatea de Geografie a UB și a fost finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ca parte a proiectului „Complex modelling of multiple land degradation processes in Europe”. În cadrul cercetării, conf. univ. dr. Mihai Niculiță de la Facultatea de Geografie și Geologie a UAIC a contribuit la construcția metodologică și interpretarea factorilor de control, iar dr. Nicușor Necula de la Facultatea de Geografie și Geologie a UAIC a asigurat integrarea datelor de înaltă rezoluție prin teledetecție și analiză spațială.

Studiul și harta realizate de cercetători sunt disponibile pentru toți cei interesați în regim open access și pot fi consultate aici: https://www.nature.com/articles/s41598-026-58784-5 (Comunicat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)

Tudor Vartolomei, un matematician ieșean cu cercetări pentru stabilierea originii deșeurilor spațiale, un pas important pentru reușita misiunilor în jurul Terrei. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (11.01.2026)

Publicat de hdaraban, 10 februarie 2026, 11:33 / actualizat: 10 februarie 2026, 23:02

Un pericol vine de la deșeurile spațiale care orbitează Pământul. Potrivit unor date, la ora actuală, sunt peste 36 de mii de obiecte mai mari de 10 cm, aproximativ un milion de obiecte medii cu dimenisuni între 1 și pana la 10 cm și zeci de milionae de obiecte sub un cm.

Cifrele sunt relative, dar cu siguranță pericolul este real, de aici și căutarea unor soluții. Tudor Vartolomei este asistent universitar la Facultatea de Matematică.  El a elaborat mai multe lucrări pe acest subiect, iar acum,  prin prisma unor colaborări univeristare internaționale, oferă un pas spre o soluție prin găsirea unei metode de calculare a traiectoriilor acestor deșeuri spațiale.

La emisiunea „Weekend cu prieteni”, invitatul lui Horia Daraban a explicat care ar putea fi utilitatea rezultatului cercetării, dar și cum sunt folosite noile tehnologii pentru a găsi răspunsuri la astfel de probleme complexe.

Tudor Vartolomei, în unul din răspunsurile sale, și-a justificat decizia de a rămâne în România, la Iași,  pentru a-și continua cercetările, deși avea oportunități de studiu peste hotare: „am familia aici, mă atrage locul, România, și cred că merită să investim în viitorul acestei țări, să o ducem mai sus pe plan internațional în ceea ce privește cercetarea și calitatea învățământului”.

Autor: Horia Daraban

Sursa foto: facebook/ UAIC

Iași: Temele principale ale reuniunii Consiliului Național al Rectorilor vizează resurele financiare pentru tineri, cercetare și transfer tehnologic

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 octombrie 2025, 10:00

Ministrul Educației, Daniel David, a prezentat, astăzi, „Raportul de diagnostic al Educaţiei şi Cercetării din România”

Publicat de letitia, 19 mai 2025, 18:01

El a prezentat ‘Raportul de diagnostic al Educaţiei şi Cercetării din România. Realizările prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)’.

‘Noi avem un sistem de cercetare, dezvoltare, inovare foarte fragmentat. Teribil de fragmentat. (…) O altă cauză pentru lipsa de performanţă sau performanţa scăzută în sistemul nostru de CDI este, sigur, bugetul, care este insuficient şi este cu adevărat impredictibil. Deja este o ruşine naţională să tot spui în fiecare an că ţinta este 1% din Produsul Intern Brut pentru cercetare plus 1% din mediul privat. Deci, ar trebui să mergem spre 2%. Şi tu nici măcar să nu te apropii de astfel de valori. Eu pot înţelege că ţara merge prost, mai avem crize socio-economice, pot înţelege asta. (…) Trebuie să înţelegem că dacă nu asigurăm bugetul necesar plus predictibilitate, cercetarea este afectată şi nu poţi să o faci la un nivel foarte serios. (…) Pe scurt spus, bugetul este fundamental şi dacă nu înţelegem acest lucru… Nu-i vorba că vrem bani mai mulţi, vrem cât ne-am angajat şi vrem să fie predictibilă creşterea şi îndreptarea spre acea ţintă’, a explicat ministrul David, la prezentarea raportului.

El a amintit că a demarat, în luna mai, evaluarea tuturor unităţilor de cercetare, dezvoltare, inovare din România, subliniind că cine nu participă la această evaluare nu ar trebui să mai aibă acces la fonduri publice.

‘Cine nu participă la această evaluare nu ar trebui să mai aibă acces la fonduri publice, nici prin alocare directă, nici prin competiţie. E ok că nu vrei să participi, dar dacă eşti instituţie publică sau din domeniul public şi nu vrei să participi, atunci este o problemă. Te autofinanţezi. Aştept ca să avem această evaluare a tuturor unităţilor de cercetare-dezvoltare. Se face în baza unei legi care a fost aprobată, a fost un lucru foarte bun, făcut de miniştrii anteriori în zona de cercetare-dezvoltare-inovare, prin PNRR. Eu ce am făcut? Am adus actele subsecvente şi nuanţez criteriile şi grăbesc procesul, să mă asigur că până la sfârşitul anului încheiem această evaluare, astfel încât ţara, ca să spun aşa, o să ştie ce actori are şi cum sunt clasificaţi în trei categorii’, a precizat ministrul Educaţiei.

A adăugat că va fi vorba despre trei categorii, în funcţie de criteriile de performanţă.

‘Prima categorie: unităţi de cercetare, dezvoltare, inovare performante – aş vrea să susţinem poziţii de cercetare pe perioadă nedeterminată, în zona de senioritate şi în zone strategice şi acele poziţii pentru tineri. (…) Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare care vor fi în această categorie vor trebui să fie legate de strategiile de dezvoltare ale ţării. Nu avem nevoie de institute naţionale dacă nu contribuie la strategiile de dezvoltare ale României. Sunt institute bune, sunt multe care cred că vor fi în această categorie şi aş vrea ca acele institute naţionale, care se leagă de strategia sau de strategiile din diverse domenii de dezvoltare a ţării, să nu mai aibă probleme cu banii’, a spus David.

A doua categorie se referă la cele de cercetare, dezvoltare, inovare care sunt funcţionale, dar nu au indicator de performanţă, de excelenţă, care vor trebui să facă ceva, în sensul că de la buget nu o să primească susţinere pe perioadă nedeterminată pentru diverse poziţii, decât la nivel de senioritate sau dacă vor confirma individual excelenţa.

‘Şi a treia categorie – unităţi de cercetare, dezvoltare, inovare care nu se ridică la nivelul unor standarde minimale pe care le aşteptăm în domeniu. În urma acestei evaluări, ce va trebui să facem? Să concentrăm aceste unităţi de cercetare, dezvoltare, inovare între ele. Adică, mă aştept ca cele care sunt în categoria 2 sau în categoria 3 să intre în structuri comune cu cele din categoria 1 sau între ele, în ideea de a concentra resursele şi a stimula performanţa. Nu mai putem avea această fragmentare, fiindcă cheltuim bani publici şi aşa puţini, care nu ajung în zona de excelenţă prin faptul că noi dăm puţin la mulţi. Cercetarea, dezvoltarea, inovarea nu pot funcţiona aşa’, a subliniat ministrul Educaţiei.

El a anunţat, în context, că trebuie schimbat sistemul, pentru că ‘nu se poate sta doar în acele grupuri, acei oameni, acele câteva instituţii care funcţionează bine’.

‘Pentru a face aceste schimbări, cu siguranţă va trebui să facem schimbări la nivel de lege. Legea cercetării funcţionează din 2003. Avem o lege a cercetării care se bazează pe ordonanţă de guvern din 2002, ceea ce este inacceptabil să existe astăzi, când tu vrei să spui că dinamica de cercetare, dezvoltare şi inovare trebuie să fie de alt tip. Schimbări la nivel de lege, la nivel de hotărâri de guvern şi la nivel de ordin de ministru. Sunt lucruri fundamentale pe care, dacă nu le facem, vom rămâne în forma pe care o avem acum, cu riscul de a deveni o colonie tehnologică şi ştiinţifică’, a transmis Daniel David. (AGERPRES/FOTO Edupedu.ro)

Bacău: Poliţiştii investighează un posibil vot multiplu

Publicat de Lucian Bălănuţă, 4 mai 2025, 18:58

De asemenea, poliţiştii fac verificări şi într-un caz despre o posibilă fotografiere a votului.

‘Până la acest moment, au fost înregistrate patru sesizări de posibile incidente electorale, fără să fie înregistrate situaţii deosebite din punctul de vedere al atribuţiilor structurilor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, la nivelul judeţului Bacău. O semnalare nu a fost de competenţa MAI şi a fost declinată către biroul electoral. În ceea ce priveşte celelalte trei sesizări, una a fost despre comercializarea de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare, o sesizare privind fotografierea buletinului de vot şi una de vot multiplu. În cazul comercializării de băuturi alcoolice a fost aplicată o sancţiune contravenţională în valoare de 1.500 lei, iar în celelalte două situaţii se fac verificări’, a precizat CCJ Bacău.

Prezenţa la vot la ora 18:30 era în judeţul Bacău de aproape 37%.

(Agerpres/ FOTO AI)

Iaşi: Cercetători români şi francezi au făcut un nou studiu despre analogi ai prafului interstelar

O echipă internaţională de cercetători, printre care şi specialişti de la Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară ‘Horia Hulubei’ şi Universitatea din Lille, Franţa, a publicat recent un studiu în prestigioasa revistă Monthly Notices of the Royal Astronomical Society (MNRAS), Oxford University Press (https://academic.oup.com/mnras/).

Articolul, intitulat ‘Characterization of interstellar carbon dust analogues synthesized by dielectric barrier discharge and evolution after irradiation with 3 MeV H+’, https://academic.oup.com/mnras/article/538/1/266/8038278, explorează sinteza şi transformarea prafului interstelar, având implicaţii semnificative în înţelegerea compoziţiei şi evoluţiei acestuia în mediul interstelar.

Potrivit unui comunicat de presă, echipa de cercetători a colaborat la sintetizarea şi caracterizarea analogilor prafului interstelar folosind o abordare unică, şi anume, plasma descărcării cu barieră dielectrică (DBD), în amestec de heliu şi butan.

Aceeaşi sursă menţionează că probele rezultate, încadrate în familia carbonului amorf hidrogenat (a-C:H), au fost analizate folosind tehnici avansate, incluzând microscopia electronică de scanare şi transmisie, spectrometria de masă a ionilor secundari cu timp de zbor (ToF-SIMS), spectroscopia de masă cu desorbţie laser (L2MS), spectroscopia Raman şi FTIR.

‘Rezultatele au arătat că aceste materiale prezintă caracteristici spectrale de absorbţie în infraroşu similare cu cele observate în galaxia IRAS 08572+3915, indicând o structură chimică bogată în legături alifatice cu regiuni aromatice izolate. De asemenea, s-a observat că iradierea cu protoni cu energia de 3 MeV modifică compoziţia chimică şi structura acestor analogi, producând procese de dehidrogenare şi grafitizare – procese esenţiale pentru înţelegerea evoluţiei prafului interstelar sub influenţa radiaţiilor cosmice’, se menţionează în comunicatul transmis de Biroul de Presă al UAIC.

În acelaşi document de presă se explică faptul că ‘această colaborare interdisciplinară a permis o abordare complexă asupra proceselor care influenţează structura şi compoziţia prafului interstelar, având implicaţii importante în domeniul astrofizicii mediului interstelar. În plus, cercetătorii au adus contribuţii esenţiale în domeniul astrofizicii experimentale, demonstrând cum procesele din spaţiul interstelar pot fi reproduse şi studiate în condiţii de laborator. Rezultatele sunt de ajutor la interpretarea observaţiilor astronomice şi la rafinarea modelelor privind formarea şi evoluţia prafului cosmic’.

Din echipa de cercetători care au elaborat articolul ‘Characterization of interstellar carbon dust analogues synthesized by dielectric barrier discharge and evolution after irradiation with 3 MeV H+’ au făcut parte Valentin Pohoaţă, Andrei Sandu, Cătălin Agheorghiesei, Ionuţ Topală – Facultatea de Fizică şi Ioana Cristina Gerber, Ilarion Mihailă, Laurenţiu Valentin Şoroagă – Institutul de Cercetări Interdisciplinare al UAIC, Decebal Iancu, Radu Florin Andrei, Ion Burducea, Mihai Straticiuc – Departamentul de Fizică Nucleară Aplicată, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară ‘Horia Hulubei’; Dumitru Duca, Dmitrii Egorov, Yvain Carpentier, Bertrand Chazallon, Cristian Focşa, Claire Pirim – Laboratoire de Physique des Lasers, Atomes et Molecules, Universitatea din Lille, Franţa; Alessandro Faccinetto, Nicolas Nuns – Laboratoire de Physico-Chimie des Processus de Combustion et de l’Atmosphere, Universitatea din Lille, Franţa.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)