O cercetare la care a colaborat UAIC a condus la realizarea primei hărți naționale a zonelor cu risc de căderi de roci din România

Publicat de Gabriela Rotaru, 16 iulie 2026, 11:01

Cercetători de la Universitatea din București (coordonatoarea studiului), UAIC și Institutul de Geografie al Academiei Române, au identificat aproximativ 1.500 km² de teritoriu cu risc ridicat, concentrat în proporție de 97% în Carpați.

Studiul „Spatial modelling of potential rockfall occurrence in Romania using the Weight of Evidence method” a fost publicat în jurnalul Scientific Reports din portofoliul Nature.

„Până acum, România nu dispunea de niciun instrument la scară națională care să inventarieze locurile cu risc ridicat pentru astfel de căderi de rocă”, a explicat dr. Adriana – Bianca Ovreiu, cercetătoare la Facultatea de Geografie a Universității din București și coordonatoarea studiului. „Pentru a-l construi, am pornit de la un inventar de 1.743 de locații unde s-au produs deja căderi de roci, identificate din literatura de specialitate, hărți geologice și date de teren. Harta astfel rezultată poate ghida studiile de fezabilitate pentru infrastructura montană și poate orienta prioritizarea investițiilor în versanții adiacenți drumurilor și căilor ferate. Autoritățile cu responsabilități în gestionarea riscurilor naturale, de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Compania Națională de Căi Ferate, până la agențiile de dezvoltare regională și primăriile din zonele montane pot folosi datele în planificarea teritorială și în fundamentarea strategiilor de reducere a riscurilor”.

Pe inventarul de 1.743 de locații unde s-au produs deja căderi de roci, cercetătorii au aplicat 19 variabile de mediu: panta terenului, tipul de rocă, vegetația, seismicitatea, amplitudinea termică zilnică și sezonieră (ciclurile de îngheț-dezgheț care fisurează roca), cantitatea de zăpadă și distanța față de văi și drumuri. Modelul statistic ales a calculat probabilitatea apariției unui fenomen pe baza frecvenței sale observate în raport cu fiecare factor. În etapa de validare, acuratețea a fost de 94%, iar harta rezultată a relevat zonele cele mai predispuse, marcate cu nuanțe de roșu. Cel mai puternic predictor al riscului a fost, surprinzător, nu panta, ci absența vegetației. Acolo unde pădurea acoperă versantul într-un mod compact, cu o densitate peste 87%, probabilitatea unei căderi de roci scade sub 2,2%.

Căderile de roci sunt un tip aparte de hazard geomorfologic. O alunecare clasică de teren se mișcă lent, uneori câțiva centimetri pe an, și lasă oamenilor câteva luni sau chiar câțiva ani să reacționeze. Spre deosebire de aceasta, o cădere de roci este rapidă și nu lasă timp de reacție. Blocul de piatră se desprinde brusc dintr-un perete vertical, cade și câștigă viteză pe pantă până se oprește, adesea la câteva sute de metri distanță.

„Căderile de pietre sunt singurele alunecări de teren care au generat pierderi de vieți omenești în România, din cauza vitezei și forței pe care le dezvoltă. Chiar și roci de dimensiuni relativ mici pot crea probleme mari din cauza energiei pe care o acumulează în cădere, iar locurile turistice extrem de spectaculoase, respectiv cheile, stâncile și văile cu pereți verticali, au și un risc ridicat de cădere de rocă”, a explicat conf. univ. dr. Mihai Niculiță de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, co-autor al studiului.

Cercetătorii precizează că, deocamdată, modelul propus cartografiază zonele unde ar putea apărea aceste căderi, dar nu pot prezice și traiectoria rocilor sau zona de impact.

„Copacii stabilizează în general versanții, dar la scară mică pot și fragiliza roca, întinzând rădăcinile pe fisuri. Totuși, per total, vegetația densă rămâne un factor protector puternic, iar drumurile naționale, căile ferate și proiectele de infrastructură care traversează Carpații pot destabiliza versanții. Zonele respective trebuie urmărite constant, iar acum avem un instrument care să arate unde ar trebui să fie prioritatea”, a adăugat conf. univ. dr. Mihai Niculiță.

Cercetarea a fost coordonată de dr. Adriana – Bianca Ovreiu de la Facultatea de Geografie a UB și a fost finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ca parte a proiectului „Complex modelling of multiple land degradation processes in Europe”. În cadrul cercetării, conf. univ. dr. Mihai Niculiță de la Facultatea de Geografie și Geologie a UAIC a contribuit la construcția metodologică și interpretarea factorilor de control, iar dr. Nicușor Necula de la Facultatea de Geografie și Geologie a UAIC a asigurat integrarea datelor de înaltă rezoluție prin teledetecție și analiză spațială.

Studiul și harta realizate de cercetători sunt disponibile pentru toți cei interesați în regim open access și pot fi consultate aici: https://www.nature.com/articles/s41598-026-58784-5 (Comunicat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)

(AUDIO) Școala de vară internațională „România – Limbă și civilizație” reunește studenți din întreaga lume la UAIC Iași

Publicat de Gabriela Rotaru, 16 iulie 2026, 07:35

Ediția din acest an reunește un număr record de 136 de participanți, dintre care 36 de cursanți internaționali din 16 țări, printre care Japonia, Statele Unite, Coreea de Sud, Spania și Italia, precum și 100 de cadre didactice din învățământul preuniversitar din Republica Moldova.

Rectorul Universității, Prof. univ. dr. Liviu-George Maha, ne-a declarat că programul de vară include activități didactice, dar și recreative, centrate pe cunoașterea limbii, civilizației și culturii românești.

Liviu George Maha: Ateliere de lucru, vizite la Grădina Botanică, la muzeele din Iași, la Palatul Culturii, la muzeele și colecțiile universităților, la Biblioteca Centrală Universitară, cu alte cuvinte, locații relevante pentru tematica acestui eveniment. Astăzi a avut loc deschiderea. Am remarcat preocuparea pentru a descoperi aceste lucruri care țin de identitatea noastră românească, dar și de a descoperi municipiul Iași, zonele înconjurătoare, chiar și o regiune mai extinsă. Cu alte cuvinte, sunt unii participanți care nu sunt pentru prima dată beneficiari ai acestui proiect. Cu alte cuvinte, este dovedită atractivitatea acestuia și valoarea adăugată.

(Radio Iași/ Constantin  Mihai/ FOTO radioiasi.ro)

#StareaEducației (INTERVIU) Primul calculator cuantic din Europa de Est ajunge la Iași. Conf.dr. Andreea Arusoaie: Este un pas foarte mare pentru cercetare și educație. Calculul cuantic schimbă modul în care gândim. Nu o să citim e-mailuri pe calculatorul cuantic, dar putem rezolva probleme care par imposibile astăzi.

Publicat de andreeadaraban, 20 mai 2026, 11:59

Sistemul va fi livrat în toamna acestui an și va oferi acces direct la infrastructură de calcul cuantic pentru cercetători, universități și companii. În centrul acestui ecosistem se află Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, implicată deja în dezvoltarea programelor educaționale și de cercetare dedicate acestui domeniu.

Conferențiar universitar dr. Andreea Arusoaie, de la Facultatea de Informatică a UAIC Iași, a explicat în emisiunea #StareaEducației, că un calculator cuantic funcționează fundamental diferit față de computerele clasice. ”Un calculator clasic folosește biți 0 și 1 să proceseze informația, pe când calculatorul cuantic folosește biți cuantici, adică pot fi și 0 și 1 în același timp”, spune aceasta. Această proprietate permite procesarea simultană a mai multor stări și poate conduce la viteze de calcul imposibil de atins în prezent.

Totuși, calculatoarele cuantice nu sunt concepute pentru activitățile obișnuite ale utilizatorilor. „Nu o să putem, spre exemplu, să citim e-mail-uri pe calculatorul cuantic, în schimb putem să rezolvăm probleme foarte greu de rezolvat cu tehnologia pe care o avem acum”, explică Andreea Arusoaie.

Specialiștii estimează că impactul tehnologiei cuantice va fi major în domenii precum securitatea cibernetică, dezvoltarea medicamentelor și optimizarea sistemelor logistice. ”Cu ajutorul calculatorului cuantic am puteasă schimbăm modul în care ne protejăm datele, putem să dezvoltăm alte protocoale de securitate”, afirmă cercetătoarea. În plus, tehnologia ar putea permite simularea proceselor atomice și subatomice, ceea ce ar accelera descoperirea de noi materiale și tratamente medicale.

Pentru universitățile românești, accesul la infrastructura cuantică reprezintă o oportunitate fără precedent. Andreea Arusoaie consideră că instalarea calculatorului la Iași este „un pas foarte, foarte mare”, mai ales pentru că studenții și cercetătorii vor putea lucra direct cu tehnologia de ultimă generație. ”Prin intermediul Quantum Innovation Center avem acces, în cloud, la calculatoarele cuantice. Asta înseamnă că putem să ne testăm cercetarea, algoritmii pe care i-am dezvoltat, putem să publicăm, putem să validăm rezultatele”, spune ea. În plus, cadrele didactice și studenții au beneficiat deja de sesiuni de pregătire realizate împreună cu IBM.

Facultatea de Informatică din Iași a introdus încă din 2019 un curs dedicat calculului cuantic, într-o perioadă în care tehnologia era încă într-o fază incipientă. „Scopul cursului era doar să familiarizăm studenții cu tehnologia, ca atunci când o să vină tehnologia să fim pregătiți pentru ea. Și iată că s-a întâmplat mai rapid decât m-aș fi așteptat”, afirmă conferențiarul.

 Potrivit Andreei Arusoaie, alegerea Iașului are și o componentă strategică, având în vedere că în această parte a Europei nu exista până acum o astfel de infrastructură.

Spre deosebire de computerele convenționale, un calculator cuantic necesită condiții speciale de funcționare. Acesta trebuie protejat de vibrații și zgomot și funcționează la temperaturi apropiate de zero absolut. ”Calculatorul cuantic funcționează la temperatură aproape de zero absolut, adică minus 270 de grade”, explică Andreea Arusoaie. Temperaturile extrem de scăzute sunt necesare pentru eliminarea zgomotului termic care poate afecta stabilitatea cubiților.

Accesul fizic la sistem va fi strict controlat. ”Cel mai probabil vor intra specialiștii care o să recalibreze sistemele când va fi cazul. Noi, probabil, o să ne uităm printr-un geam la acesta”, spune cercetătoarea.

Deși proiectul reprezintă un pas important pentru România, dezvoltarea unui ecosistem competitiv în jurul calculului cuantic va necesita investiții consistente și formarea unei noi generații de experți. „Este foarte greu în momentul de față să pregătești specialiști, ”a mai afirmat Andreea Arusoaie.

Calculul cuantic este un domeniu multidisciplinar, aflat la intersecția dintre matematică, informatică și fizică. Tocmai această complexitate îl face dificil de abordat chiar și pentru specialiștii din IT. ”Trebuie să gândești altfel ca să rezolvi problemele”, spune cercetătoarea.

Instalarea calculatorului cuantic de la Iași ar putea reprezenta nu doar o oportunitate academică, ci și un avantaj strategic pentru economia românească. Accesul direct la această tehnologie ar putea contribui la păstrarea specialiștilor în țară și la dezvoltarea unor noi direcții industriale și de cercetare, mai susține conf.dr Andreea Arusoaie.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Mai întâi, aș vrea să ne spuneți ce este un calculator cuantic și cu ce diferă această tehnologie de ceea ce există în prezent.

Andreea Arusoaie: Un calculator cuantic, în principiu, este proiectat folosind legele fizicii cuantice, adică este proiectat altfel față de calculatorul clasic. Un calculator clasic folosește biți 0 și 1 să proceseze informația, pe când calculatorul cuantic folosește biți cuantici să proceseze informația, adică 0-1, dar poate fi și o combinație de 0 și 1, adică pot fi și 0 și 1 în același timp. Asta ar permite, practic, lucrul cu mai multe stări, asta permite viteză de calcul, asta ar fi o diferență. Evident, fiind proiectat altfel, va fi folosit altfel. Adică va fi folosit pentru calcule mai rapide, pentru că ar putea influența viteza de calcul, dar nu o să putem, spre exemplu, să citim e-mail-uri pe calculatorul cuantic, în schimb putem să rezolvăm probleme foarte greu de rezolvat cu tehnologia pe care o avem acum.

Andreea Daraban: Ne puteți da niște exemple de acest fel?  Cele mai simple...

Andreea Arusoaie:  Sigur că da. Cu ajutorul calculatorului cuantic am putea, spre exemplu, să schimbăm modul în care ne protejăm datele, putem să dezvoltăm, nu știu, alte protocoale de securitate, ca să ne protejăm datele. Tot așa, folosind fenomenele acestea din mecanica cuantică, putem să rezolvăm probleme cum ar fi cele de optimizare, de transport, logistică, sau, pentru că calculatorul cuantic e proiectat cu ajutorul fizicii cuantice, acesta poate să simuleze ce se întâmplă la nivel atomic și subatomic. Asta înseamnă că putem să ajungem să reprezentăm molecule, să dezvoltăm alte materiale față de cele de care dispunem, putem să dezvoltăm alte medicamente.

Andreea Daraban: Poate fi folosit în medicină, în industria farmaceutică, dar și în industria de apărare?

Andreea Arusoaie: Mai mult pe partea de securitate și, da, pentru că, v-am zis, calculul cuantic, în principal, explică ce se întâmplă la nivel atomic, subatomic. Probabil, tocmai că putem să dezvoltăm diferite materiale. Spre exemplu, în inteligență artificială. Probabil dronele sunt manevrate așa, se utilizează o combinație de algoritmi cuantici cu algoritmi de învățare automată, deci, într-adevăr, ar putea să crească viteza de răspuns.

Andreea Daraban:  Din perspectiva mediului academic, cât de mare este acest pas în mod real?

Andreea Arusoaie: Este unul foarte, foarte mare, în ideea în care am avea acces la resursa hardware cuantică. Cercetătorii, studenții, vor putea accesa ultima tehnologie, ultima tehnologie o să vină la Iași. Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” este partener cheie în cadrul acestui ”Quantum Innovation Center”, împreună cu universitățile din Iași și, încă de anul trecut, prin intermediul ”Quantum Innovation Center” avem acces, în cloud, la calculatoarele cuantice. Asta înseamnă că, practic, putem să ne testăm cercetarea, algoritmii pe care i-am dezvoltat, putem să publicăm, putem să validăm rezultatele pe care le-am obținut. De asemenea, am beneficiat prin intermediul acestui proiect și de formare din partea celor de la IBM, formare pentru profesori, pentru cercetători și pentru studenți.

Andreea Daraban:  De ce a fost ales Iașiul pentru a dispune de un astfel de calculator? Iată, înțeleg că mai este unul de acest tip în Spania, în Germania se lucrează în cloud, deci am fi cam a treia țară în care se utilizează această tehnologie din Europa.

Andreea Arusoaie: Probabil poziția noastră. În zona aceasta nu era un calculator cuantic, iar celelalte două calculatoare, cumva, cred că acoperă toată Europa. Sunt în Berlin, în Spania, ca să acopere  tot teritoriul european, tot continentul.  E drept că cele mai multe calculatoare sunt încă în Statele Unite, nu în Europa.

Andreea Daraban:  Cine face parte din acest Quantum Innovation Center? Doar universitățile din Iași?

Andreea Arusoaie: De bază, la început, au fost universitățile din Iași, dar între timp și celelalte universități au beneficiat de pregătirea prin intermediul acestui Quantum Innovation Center, au fost anumite training-uri în care familiarizează studenții, profesorii cu tehnologia și cu ultima tehnologie și modul de utilizare a calculatoarelor cuantice.

Andreea Daraban: Studenții de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”vor avea acces la această tehnologie? În ce fel și cum se va schimba concret modul în care sunt pregătiți viitorii informaticieni?

Andreea Arusoaie: Cred că accesul la calculatorul cuantic va fi prin intermediul proiectelor și problemelor. Probabil, ei o să trebuiască să prezinte problemele pentru că accesul la această resursă este foarte scump. Adică un minut costă aproximativ 100 de dolari și ca să rulezi un algoritm destul de complex îți trebuie cel puțin 20 de minute. Deci, probabil, pentru problemele interesante, pentru problemele de cercetare o să aibă acces. Pentru testare se pot utiliza simulatoarele care sunt la fel de bune. Adică putem să simulăm zgomotul de pe calculatoare cu ajutorul simulatoarelor și dacă este fezabil mergem și ne ducem la calculator cuantic.

Andreea Daraban: Înțeleg că acest calculator cuantic va fi depozitat într-un spațiu special, adică nu are acces oricine și înțeleg că are o sensibilitate aparte.  În ce condiții va fi acesta amplasat?

Andreea Arusoaie: Calculatorul cuantic este sensibil la zgomot și practic trebuie ținut stabil. Dacă, de exemplu, intervine o vibrație, un zgomot e posibil să decalibreze cubiții și să dea erori foarte mari. Și atunci, ar fi nevoie să fie  recalibrat. Teoretic, calculatorul cuantic funcționează la temperatură aproape de zero absolut, adică minus 270 de grade. Asta ca să nu fie expus la zgomotul legat de căldură, adică frigul elimină zgomotul termic. Evident, trebuie să fie într-un spațiu ferit de vibrații, tot așa ca să nu crească erorile.

Andreea Daraban: Studenții nu prea vor avea acces acolo în mod fizic, doar anumite persoane intră în camera calculatorului, în anumite condiții, nu?

Andreea Arusoaie: Cel mai probabil vor intra specialiștii care o să recalibreze sistemele când va fi cazul. Noi, probabil, o să ne uităm printr-un geam la acesta, să-l vedem din afară.

Andreea Daraban: Cât e de mare un astfel de calculator?

Andreea Arusoaie: Nu știu, să zic cât… Un dulap mai mare, depinde de tehnologie. Chiar ultima tehnologie nu știu exact cam cât este de mare, dar oricum este mai voluminos decât un computer obișnuit. Nu-l putem lua cu noi în vacanță. (râde)

Andreea Daraban: Sunt pregătite facultățile de informatică din România să integreze aceste concepte de calcul cuantic, pe lângă tehnologia în sine? Mă gândesc la resursa umană necesară.

Andreea Arusoaie:  Începem să creștem. Noi, la Facultatea de Informatică, am propus cursul acesta de calcul cuantic în 2019. A fost propus la momentul acela în urma discuției cu directorul departamentului de atunci, tot așa încercând să familiarizăm studenții noștri cu noile tehnologii. E drept că în 2019 nu era atât de avansată tehnologia. Ca să vă zic sincer, puteam să simulăm undeva la 15 cubiți, iar în prezent, spre exemplu, calculatoarele cuantice au ajuns la peste 150 de cubiți și practic s-a dezvoltat foarte mult partea asta. Scopul cursului era doar să familiarizăm studenții cu tehnologia, cu modul de funcționare, ca atunci când o să vină tehnologia și iată că s-a întâmplat și s-a întâmplat mai rapid decât m-aș fi așteptat, dar mă bucură foarte mult, să fim pregătiți pentru ea.

Andreea Daraban: Calculul cuantic este adesea perceput ca fiind foarte abstract. Ce competențe de bază ar trebui să aibă un student care vrea să intre în acest domeniu?

Andreea Arusoaie: Este complicat, pentru că, în principiu, are un caracter multidisciplinar. Ar trebui să știi puțină fizică, puțin mai multă matematică și informatică. Acum, eu ca pregătire de bază sunt matematiciană, am doctorat în matematică. Deci, partea de matematică pentru mine a fost varianta mai simplă. În principiu, studentul informatician știe matematică, pentru că are nevoie de ea în cadrul facultății. Partea de fizică cuantică o învață, evident că o să învețe exact ce are nevoie. În principiu, tocmai asta e complicat, că e o combinație de cele trei domenii.

Andreea Daraban: Poți să fii un informatician foarte bun, dar nu e suficient pentru a utiliza această tehnologie.

Andreea Arusoaie: Practic e altfel croită, e altfel fundamentată, există niște fenomene care se întâmplă acolo, ce sunt diferite față de ce se întâmplă în clasic, față de cum am fost cu toții formatați. Și mie mi-a fost greu la început, când am început să studiez domeniul, să înțeleg lucrurile care se întâmplă. Spre exemplu, nu poți să te gândești că poți fi într-o superpoziție de locuri în același timp, adică să fii și aici și în altă parte în același timp. Dar la nivel atomic, chestiile astea se întâmplă. Un electron, spre exemplu, atâta timp cât nu îl observi, poate fi în oricare poziție. Și chestiunile astea, fenomenele astea, sunt greu de digerat. Dar odată ce le înțelegi și vezi cum funcționează, practic, ți se schimbă și modul de a gândi. Trebuie să gândești altfel ca să rezolvi problemele.

Andreea Daraban: Credeți că e o tehnologie care va putea fi utilizată. în viitor, la nivel de masă?

Andreea Arusoaie: Nu cred. Practic, noi ne ajutăm de această tehnologie să facem lucrurile care sunt greu de rezolvat cu ajutorul calculatorului clasic, să le facem mai rapide.

Andreea Daraban: Povesteam despre aplicațiile practice ale acestei tehnologii. Vorbim mai mult de cercetare sau există și aplicații industriale reale?

Andreea Arusoaie: Cred că trebuie îmbinate cele două. Nu se poate una fără cealaltă. Evident, cred că unde o să fie cel mai rapid rezultate, o să fie în industria asta farmaceutică, de dezvoltare de noi materiale, de învățare automată. Aici se lucrează în momentul de față cel mai mult și sunt cercetători, echipe de cercetare, proiecte de cercetare care pe astea se înscriu: inteligența artificială, machine learning, cuantum computing, combinate.

Andreea Daraban: România este deja cunoscută pentru exportul său de IT-ști. Credeți că acest proiect poate contribui la păstrarea talentelor în țară?

Andreea Arusoaie: Faptul că ai tehnologia cuantică aici, cred că da. În trecut, spre exemplu, bine, nici nu aveam acces până acum la tehnologia aceasta, dar acum că avem acces și la pregătire și la tehnologie, cred că da. Și cred că și firmele o să schimbe puțin din parcurs, o să încerce să combine cuantumul cu ceea ce fac sau o să folosească cuantumul ca să-și mai ușureze din muncă.

Andreea Daraban: Care sunt cele mai mari provocări în dezvoltarea unui ecosistem de cercetare în jurul calculului cuantic? Resursa umană, finanțarea sau colaborarea internațională?

Andreea Arusoaie: Resursa umană. Este foarte greu în momentul de față să pregătești specialiști. Am început și noi să creștem, avem și noi doctoranzi acum, care au început exact pe domeniul cuantumului. Unii dintre ei, în urma trainingurilor pe care le-au urmat, alții au încercat să combine ceea ce făceau deja cu cuantum. Deci încet, încet creștem. Dar e nevoie de timp și e nevoie de investiții continue. Adică tot timpul să avem resurse, tot timpul să avem oameni care să fie dornici să învețe și să dezvolte partea asta. Dar suntem oarecum la început cu tehnologia. Abia acum începem să revoluționăm și să obținem rezultate palpabile, să zicem așa.

Andreea Daraban: În următorii 5-10 ani, unde vedeți România pe harta asta globală a tehnologiilor cuantice?

Andreea Arusoaie: Ideea e că probabil o să ne dezvoltăm și noi, o să creștem comunitatea cercetătorilor pe calculul cuantic. Încercăm să concurăm cu institutele de cercetare. E greu să le ajungem din urmă. Sunt puține proiecte de cercetare în România care să susțină cercetătorii. Poate prin intermediul  FreeYa Mind  avem acces la resurse hardware, dar evident că e nevoie de un pic mai mult. Dar sperăm să fie oportunități și să fie cercetători interesați să meargă pe acest domeniu și studenți interesați să continue pe acest domeniu.

Varianta audio a interviului: