Ministrul Educaţiei, Daniel David, a demisionat din funcţie

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 decembrie 2025, 22:19 / actualizat: 23 decembrie 2025, 5:29

‘Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitaţia de a deveni ministru al Educaţiei şi Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deşi demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, aşa cum a fost şi colaborarea noastră. A fost o onoare să servesc ţara noastră din această poziţie ca specialist/tehnocrat susţinut de PNL, dar neafiliat politic, în două mandate – 23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025 şi 23 iunie 2025 – (probabil) 23 decembrie 2025 – şi le mulţumesc preşedintelui Nicuşor Dan şi premierului Ilie Bolojan pentru suportul constant. Pentru mine amândoi sunt oameni cinstiţi şi dedicaţi binelui ţării, astfel că mă bucur că am avut ocazia să lucrăm împreună‘, a scris Daniel David, pe blogul său.

Potrivit acestuia, motivaţia retragerii sale prin demisie este ‘simplă şi nu trebuie construite motivaţii ascunse’ în jurul ei.

‘Niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcţia de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 şi în 23 iunie 2025), pentru a ajuta ţara şi sistemul nostru de educaţie-cercetare în situaţiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta decizia mea de retragere este definitivă! Criza politică s-a încheiat şi eram pregătit în iunie 2025 să revin la Cluj-Napoca. Dar angajamentul coaliţiei pentru Raportul QX şi nevoia de a ajuta în perioada de criză fiscal-bugetară – când ţara era la risc de incapacitate de plată, cu impact negativ şi asupra sistemului nostru de educaţie-cercetare – m-au determinat să mă angajez temporar, aşa cum i-am spus de atunci premierului, pentru un al doilea mandat‘, a susţinut ministrul demisionar.

Daniel David a subliniat că ‘cinstit este ca bugetul pe anul 2026 să fie făcut de ministrul care îl va administra’, aşa cum a convenit cu premierul de când a acceptat cel de-al doilea mandat.

Ministrul demisionar al Educaţiei a menţionat că alegerea lui este ‘acum’ cea profesională.

‘Nu am avut şansa unui ministeriat pentru vremuri măcar relativ normale. Dar este adevărat că, dacă ar fi fost vremuri normale, nu sunt sigur că aş fi acceptat poziţia de ministru‘, a punctat el.

Daniel David a mărturisit că s-ar fi bucurat să lase ‘Pactul pentru Deceniul Educaţiei – Cercetării (2026 – 2036)’ asumat prin semnătură, dar ‘precipitarea’ ultimelor săptămâni nu a creat contextul adecvat.

‘Reamintesc însă liderilor partidelor pro-occidentale că, la întâlnirea coaliţiei, l-au asumat cu toţii în principiu, urmând să fie operate doar unele ajustări de formulare, şi mizez pe cuvântul angajat acolo, dincolo de semnătura formală’, a subliniat ministrul demisionar al Educaţiei.

David a mulţumit tuturor pentru implicare şi suport.

‘Le mulţumesc mai ales echipei din cabinet şi colegilor din minister cu care am lucrat direct, care au dus greul alături de mine, şi echipei de la UBB, care mi-a ţinut locul un an, când mintea mea era dedicată sistemului naţional de educaţie-cercetare şi ţării. Am dus împreună greul şi criticile, deci şi reuşitele sunt ale tuturor. Dar le mulţumesc şi oamenilor din UBB, minister şi din sistemul de educaţie-cercetare cu care nu am interacţionat direct, dar care şi-au făcut onest şi adesea tăcut datoria, astfel încât lucrurile să funcţioneze‘, a scris Daniel David.

Ministrul demisionar a mai spus că o vreme va evita să se pronunţe asupra educaţiei-cercetării, pentru a ‘nu-i încurca’ pe cei care vor veni după el şi pentru a nu-i pune în situaţii ‘incomode’ şi, uneori, ‘poate nedrepte’. (Agerpres/ FOTO edu.ro)

Daniel David: Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a trebuie schimbată

Publicat de Gabriela Rotaru, 7 noiembrie 2025, 11:18

Potrivit raportului Felicia Mocanu, ministrul a precizat că procesul de schimbare a acestui examen trebuie foarte bine gândit, astfel încât să fie predictibil.

Daniel David: Evaluarea Naţională în clasa a VIII-a, aşa cum o avem noi acum, nu există în structura Uniunii Europene, este prea îngustă şi prea punctuală. Pentru celelalte evaluări din clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a deja am venit cu acele elemente să evaluăm mai multe competenţe, să avem şi itemi care sunt legaţi de programă, dar şi itemi care sunt gândiţi într-o logică de utilizare a competenţelor în viaţa cotidiană. Despre discrepanţa prea mare între notele obţinute la şcoală şi notele obţinute la Evaluarea naţională, există aceste discrepanţe, noi avem această problemă, după atâţia ani încă nu avem standarde de evaluare şi de notare clare. (Rador/ FOTO edu.ro)

Ministrul educaţiei anunţă modificări în privinţa competenţelor care vor fi testate la evaluările naţionale şcolare

Publicat de Gabriela Rotaru, 16 octombrie 2025, 17:08

El a explicat că începând de anul şcolar viitor vor fi aplicate schimbări, pentru ca elevii să fie mai bine pregătiţi în perspectiva testărilor PISA din clasa a IX-a.

Daniel David: În itemii pe care le avem în acele testări, pe lângă itemii legaţi de conţinuturi de matematică, de limbă şi literatură, de ştiinţe, să avem itemi care se referă la modul în care utilizezi acele competenţe în viaţa de zi cu zi, tocmai pentru a-i putea pregăti pentru testarea PISA, care va veni în clasa a IX-a; şi asta este o schimbare. În acelaşi timp, aş vrea ca competenţele pe care le testăm în acele evaluări să fie mai largi. Adică, bun, am înţeles că ne focalizăm pe matematică, dar ce ar fi să dăm o problemă de matematică care are aplicaţii în geografie, de exemplu. (Rador/ FOTO gov.ro)

Ministrul Educației anunță schimbări la evaluările naționale pentru clasele II, IV și VI

Publicat de Gabriela Rotaru, 16 septembrie 2025, 12:43

Noile testări vor include itemi similari celor din  testările internaționale PISA, după cum a declarat Daniel David în emisiunea Starea Educației, de la Radio Iași.

Daniel David: Vor începe să aibă și itemi care se referă, nu doar la testarea competențelor, ci și la testarea utilizării competențelor din viața cotidiană, astfel încât, deja din clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, copiii să învețe că școala îi ajută să descopere lucruri utile în viața lor.  Deja, metodologia este pusă în dezbatere publică, următoarele testări vor fi în această logică, dar schimbările nu sunt majore, rămâne ce a fost înainte, doar că vom avea și câțiva itemi în logica PISA, adică, utilizarea competențelor în viața de zi cu zi, nu doar testarea prezenței acestor competențe, așa cum au fost ele formate prin programe.

Va fi emis un ordin de ministru care va reglementa schimbările privind evaluările naționale pentru elevii din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a cel mai târziu săptămâna viitoare, a mai declarat Daniel David. (Radio Iași/ Andreea Daraban/ FOTO gov.ro)

#StareaEducației (INTERVIU) Ministrul Daniel David: ”Și eu sunt nemulțumit, dar haideți să vedem cum încercăm să construim pe această nemulțumire. Putem începe să regândim și să ameliorăm unele din aceste măsuri de austeritate, cu anul școlar viitor sau chiar cu începutul de an.”

Publicat de Andreea Drilea, 11 septembrie 2025, 14:05 / actualizat: 12 septembrie 2025, 12:40

Au fost manifestații în capitală chiar în prima zi de școală, iar sindicatele spun că vor face consultări pentru a decide cum continuă protestele, putând merge chiar și până la greva generală. În paralel, părinții și elevii privesc cu speranță, dar și cu îngrijorare, către un sistem educațional care, în ciuda eforturilor, continuă să se confrunte cu probleme cronice.

În acest context, colega noastră, Andreea Daraban, a discutat cu ministrul Educației, Daniel David, despre cum se pregătește sistemul pentru provocările noului an școlar și ce garanții există pentru ca educația să rămână o prioritate reală, nu doar una declarativă.

Andreea Daraban: Iată, sindicatele amenință cu greva generală. O moțiune simplă a fost depusă în Parlament împotriva dumneavoastră, studenții amenință și ei cu ample proteste la început de an universitar. Cum credeți că se pot aplana aceste tensiuni care, pe zi ce trece, par să escaladeze?

Daniel David: Da, să facem precizarea, moțiunea a fost depusă de grupul AUR, ca să fie informația corectă. În primul rând, noi trebuie să înțelegem că țara se află în situație de criză și nu este un cuvânt spus așa ca să fie spus. Dacă evaluările EcoFin, spre exemplu, din 9 iulie erau negative, exista posibilitatea să avem fondurile europene și PNRR-ul suspendate. Dacă S&P-ul (Standard & Poor’s), agențiile de rating, S&P în iulie și Fitch în august, ne-ar fi trimis în junk, puneau la risc salariile, bursele, dar și pensiile, ajutoarele sociale în toate domeniile, nu doar în zona educației. În acest context, evident că și educația este afectată, iar eu ca ministru am rolul principal, să mă asigur că oamenii au salariile și bursele asigurate până la sfârșitul anului. Așa că toate măsurile pe care le-ați văzut sau pe care le vedeți în pachetul 1 nu sunt măsuri de reformă în educație. Eu am preluat al doilea mandat ca un ministru al reformei pentru programul QX, pe care l-am anunțat și a fost mult mediatizat și în spațiul public. Problema este că atunci când te confrunți cu această criză, mi-am dat seama că m-am transformat dintr-un ministru al reformei, într-un ministru al austerității, într-un ministru al crizei. Situație pe care am acceptat-o, n-am fugit, n-am fugit ca, hai să spunem, alții, care poate ar fi fost în locul meu. Pentru că era cel mai ușor pentru mine să plec, eu nevizând o carieră de ministru, nefiind om politic, era cel mai simplu să spun, domnule, sigur, m-a susținut ca ministru pentru normalitate și reformă, țara e cu probleme, educația are probleme, acum eu plec, că nu vreau să îmi sacrific imaginea și să supăr oamenii. Am rămas pentru că mi-am dat seama că măsurile vor fi complicate, dar ele au un obiectiv foarte important, salariile și bursele noastre în acest an și prin această măsură contribuim și la stabilitatea țării. În acest context trebuie văzute nemulțumirile oamenilor, absolut justificate, dar cu toate nemulțumirile ați văzut că prima zi de școală a început, spun eu bine, copiii au fost primiți în toate școlile în care au mers. Este drept că n-am avut festivități peste tot, dar în majoritatea unităților școlare au fost festivități. Poate că într-o situație de criză nici nu trebuie să mizezi foarte mult pe festivități și pe alte lucruri, dar au fost, iar sindicatele și-au făcut vocea ascultată și prin protestul pe care l-au organizat la București. Întrebarea este ce facem cu aceste nemulțumiri. Putem să încercăm să ne contrăm unii cu ceilalți, minister cu sindicate, părinți cu profesori, nu știu, ceea ce după mine ar fi o greșeală, fiindcă nimeni nu a dorit aceste măsuri, nimeni nu le-a căutat. Ele, până la urmă, au avut, repet, funcția de a nu da oameni afară din sistem, de a nu tăia salarii, de a ne salva salarii și burse până la sfârșitul anului. Și eu sunt nemulțumit, dar haideți să vedem cum încercăm să construim pe această nemulțumire. Avem un buget de gândit și de organizat pe anul viitor. Hai să vedem când începem și reformele care au fost anunțate în raportul QX și care au fost, în general, bine recepționate și să vedem ce putem atenua din aceste măsuri de criză anul viitor, pentru că educația a fost prima în pachetul 1, nu fiindcă cineva avea o problemă cu educația sau cineva a spus,”dom’le, hai să ne legăm în primul rând de educație”. Dacă nu eram în pachetul 1, noi nu puteam să aplicăm aceste măsuri din septembrie și aveam acele probleme pe care le-am descris înainte. Dar, fiind prima care a intrat în această logică de criză fiscal-bugetară, trebuie să fie și prima care are beneficiile pe măsură ce ne stabilizăm fiscal-bugetar. Cam aceasta este situația în sinteză, ca să spun așa. Sunt și eu îngrijorat, dar am și mulțumirea că, repet, cu toate criticile din în această perioadă, totuși am reușit să asigur salarii și burse până la sfârșitul anului și perspectiva de dezvoltare, începând de anul viitor, inclusiv de reformele de care avem atâta nevoie în acest sistem, care trebuie să recunoaștem cu toții, în acest moment, nu funcționează bine sau nu funcționează așa cum ne-am dorit să funcționeze.

„Măsurile nu taie bani din educație, ci doar nu mai acordă suplimentările de două miliarde de lei, salvând aproximativ 400 de milioane în acest an.”

Andreea Daraban: Impactul real al tăierilor din educație operate prin Legea 141 este marginal pentru bugetul României, doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026, se arată analiza a Romanian Economic Monitor, proiect al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Așadar, apare această întrebare….

Daniel David: Dați-mi voie să vă spun, asta este o interpretare greșită, pe care am văzut-o în spațiul public, este rostogolită de diverse partide politice din opoziție, de diverși oameni, care nu înțeleg ce înseamnă aceste date, totuși sunt colegii mei de la UBB, eu știu bine despre ce se vorbește acolo.

Andreea Daraban: Așadar, nu sunt reale aceste date, spuneți dumneavoastră?

Daniel David: Nu, datele sunt reale, trebuie însă să le interpretăm corect. Noi trebuie să înțelegem următorul lucru. Noi avem un buget în acest an pentru educație. Acest buget nu acoperea până la sfârșitul anului salariile, bursele noastre și toate cheltuielile. Pentru că educația, în fiecare an, a trecut sau trecea prin procesul de rectificare, în care în vară, în toamnă, veneai cu suplimentările de care avea nevoie sistemul. Ce spune această analiză, alături de mai vechea analiză a Consiliului Fiscal, este că din bugetul insuficient pe care l-am primit, ca urmare a acestor măsuri, salvăm aproximativ 400 de milioane în acest an și 800 de milioane ar fi pe un an întreg. Numai că este vorba de ce salvezi din bugetul insuficient pe care l-ai avut. Educația ar fi avut nevoie la rectificare de încă 2 miliarde. Deci altfel spus, făcând aceste măsuri, noi practic nu mai cerem 2 miliarde și am salvat 400 de milioane, în total 2 miliarde 400. Este o sumă mare. Gândiți-vă, când noi am început să întoarcem țara pe dos și să luăm aceste măsuri, pornind de la un deficit de 30 de miliarde,  sigur că acum e mai mare, dar de la 30 de miliarde am pornit. Deci aproape 10% este suma pe care noi am reușit să o salvăm, ca urmare a acestor măsuri. Dincolo de toate discuțiile, repet, adesea, poate unele sunt cu bună credință, nu spun, dar nu se pricep să interpreteze datele. Altele, însă, cred că sunt cu rea credință, fiindcă de atâtea ori am spus aceste lucruri, că nu se reduce efectul la 400 de milioane, ci la 2 miliarde 400 de milioane în acest an, ceea ce este o sumă importantă. Și iarăși, fiindcă mi-ați dat această oportunitate, vreau să punctez următorul lucru. Educației nu îi se taie ceva. Nu se taie nimic, doar că nu mai primim cele 2 miliarde la rectificare. Asta este marea problemă. Și trebuia să ne descurcăm fără cele 2 miliarde. De aceea au apărut măsurile de criză fiscal-bugetară.

Andreea Daraban: Sigur că toată lumea se întreabă cum se justifică aceste reduceri într-un domeniu deja subfinanțat. Se tot spunea că vom oferi mai multă finanțare educației pentru a avea un act didactic de calitate.

Daniel David: Eu sunt foarte dezamăgit. Am văzut oameni care, cum să spun, au oarecare poziție publică, au o anumită zonă de expertiză. Oamenii ăștia refuză premisa de bază. Premisa este că noi, dacă nu primim cele două miliarde, noi nu putem avea salarii și burse. Spun încă o dată, educației nu îi se taie nimic, doar că nu i se mai dă.Eeu am încercat să discut, sigur, cu mai multe lume, să vedem ce soluții găsim. Aproape toți, să știți, refuzau premisa. Veneau și îmi propuneau tot felul de soluții, unele deștepte, unele bune, cu care și eu sunt de acord, sau eram de acord, sau pot să fiu de acord, dar nu în contextul generat de această premisă de criză fiscal-bugetară. Aproape nimeni nu mi-a sugerat alte soluții, decât cele pe care le vedeți, în contextul în care noi trebuia să luăm niște măsuri prin care să nu mai cerem și să ne descurcăm fără cele două miliarde. Asta este marea problemă cu discuțiile în spațiu public. Prea mulți vor să se cațere pe suferința, ca să spun așa, sau disconfortul sau nemulțumirile create în educație și în celelalte domenii, că le vedeți deja și în celelalte domenii, pentru imaginea personală. Adică dacă în situații de normalitate, noi n-am putut avea 15% din bugetul general consolidat sau 6% din PIB, în perioade de normalitate, noi n-am putut redimensiona clasele așa cum am fi vrut în situație de criză, e rațional să vii cu astfel de sugestii, când știi că măsura trebuie să vizeze salvarea posturilor, să nu dăm oameni afară, să nu tăiem salarii, să avem burse și să avem salarii până la sfârșitul anului?

„ Toate măsurile sunt temporare, sigur, unele pe o perioadă mai lungă, altele pe o perioadă mai scurtă. Dar putem începe să regândim și să ameliorăm unele din aceste măsuri, cu anul școlar viitor sau de ce nu, chiar cu începutul de an sau cu prima parte a anului viitor.”

Andreea Daraban: Există intenția de a reveni asupra acestor măsuri în bugetul pentru 2026? Aveți un calendar clar?

Daniel David: Intenția mea există. Să știți că după discuția de la Cotroceni cu sindicatele, înțeleg că și sindicatele își fac propria analiză pentru a vedea ce impact există, ce măsuri s-ar putea atenua anul viitor și președinția mi-a cerut și mie același lucru. Toate măsurile pe care le-ați văzut sau care au apărut în spațiul public sunt măsuri temporare, sigur, unele pe o perioadă mai lungă, altele pe o perioadă mai scurtă. Dar putem începe să regândim și să ameliorăm unele din aceste măsuri, cu anul școlar viitor sau de ce nu, chiar cu începutul de an sau cu prima parte a anului viitor, dar pentru asta trebuie să facem aceste analize. Eu am invitat și o să invit pentru această analiză și sindicatele, elevii, studenții, profesorii. Dacă vor dori să participe, să facem împreună aceste proiecții și să gândim aceste măsuri, m-aș bucura. Altfel, ministerul oricum trebuie să le facă, pentru că le aveam în intenție, indiferent că îmi cerea sau nu președinția. Acum, cu atât mai mult, trebuie să le fac pentru că ne cere și președinția. Sigur, întâi le voi discuta cu premierul și la nivel de guvern și după aceea le voi prezenta și președintelui.

Andreea Daraban: Cam când credeți că vor începe aceste discuții?

Daniel David: Eu deja am început să invit. Noi trebuie să ne apucăm de lucru, fiindcă termenul e destul de scurt. O lună, două, trebuie să avem această viziune. De asemenea, premierul, probabil, va începe discuțiile, în curând, despre bugetul pe anul 2026, așa că toate lucrurile se întâmplă, ca să spun așa.

„Noile programe pentru liceu ar urma să fie finalizate până la sfârșitul acestui an, iar manualele și formarea profesorilor vor fi pregătite pentru anul școlar 2026.”

Andreea Daraban: Ați anunțat la începutul lunii septembrie că s-au constituit echipe de lucru pentru noile programe școlare pentru liceu, iar lucrările au și început, după ce noile planuri cadru au fost aprobate. Când ar urma să fie finalizate aceste programe pentru liceu?

Daniel David: Cele mai multe, mai ales cele legate de trunchiul comun, ar trebui să fie finalizate spre sfârșitul acestui an. După aceea să putem intra în logica manualelor și formării profesorilor pentru a putea preda aceste noi conținuturi, fiindcă sper și vedeți dincolo de criză, încerc să mai rămân pe alocuri și ministrul al reformei. Cred că este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani, din educație, reforma curriculumului la nivel de liceu. Fiecare echipă de lucru are oameni din preuniversitar, universitar, din zona Academiei și a institutelor de cercetare, astfel încât conținuturile să se lege între ele.  De asemenea, fiecare echipă a primit două, trei modele de programe din țări la care noi ne raportăm educațional, astfel încât să învățăm și noi că uneori ”less is more”, adică uneori e mai bine să ai mai puțin conținut, dar mai relevant sau distribuit mai bine între liceu și universitate.  Și sper că această reformă, această regândire a curriculumului să aibă un efect și asupra analfabetismului functional, în sensul că, să asistăm și la o reducere a acestuia, mai ales că am cerut fiecărei echipe să gândească programele în așa fel încât 25% din timpul alocat fiecărei discipline să nu mai fie legat obligatoriu de lecție, ci în 25% din timp să faci altceva. După ce ai predat, să te ocupi de consolidarea și fixarea competențelor pe care le-ai format. Doi: să corectezi competențele pe care ai intenționat să le formezi, dar vezi că copiii nu le au. Trei: să utilizezi aceste competențe în viața de zi cu zi, fiindcă noi aici suntem foarte deficitari, ca să spun așa, adică formăm competențe, dar de multe ori nu știm să le aplicăm în viață de zi cu zi, vedeți și performanța la testele PISA. Și patru: competențele, odată consolidate și fixate, să poată să fie dezvoltate și pentru performanță. Și dacă reușim să facem acest lucru, deci un curriculum în care ai o programă mai aerisită, cu conținuturi relevante, care să aibă 25% din timp alocat acestor activități pe care vi le-am descris, eu cred că este un pas mare înainte pentru a reduce analfabetismul funcțional și a ne asigura că avem copiii care ies din liceu cu un nivel adecvat de competențe.

Andreea Daraban: Vor fi cunoscute, publicate, draft-urile acestor programe școlare pentru consultare publică înainte de versiunea finală?

Daniel David: Vor fi, dar vă dați seama că nu începi să faci o dezbatere publică pe conținutul programelor.

Andreea Daraban: Mă gândesc că o dezbatere cu profesorii poate ar fi utilă, cei care predau.

Daniel David: Probabil că o vom face, dar nu o dezbatere… Totuși sunt echipe de lucru, experți care au fost selectați, sigur că o să le facem, o să le prezentăm public, dar nu le vom construi prin demersuri publice de jos în sus. Totuși un astfel de demers este un demers care trebuie să se bazeze pe experți, este top-down, de sus în jos, dar sigur îl validez și îl discut în diverse grupuri și cu alți profesori care nu sunt în grupul celor care propun programele. Va fi acest demers, dar repet, totuși linia principală va fi top-down.

Andreea Daraban: Manualele noi, conforme cu noile programe, vor putea fi gata la timp, să fie disponibile în septembrie 2026, pentru prima generație care ar urma să beneficieze de aceste schimbări?

Daniel David: Da, pentru clasa a IX-a. Acesta este planul nostru. Clasa a IX-a, în 2026, să înceapă cu un curriculum nou, adică alt plan cadru, alte conținuturi, programe, manuale și profesori pregătiți, antrenați și pentru metode mai moderne, inclusiv pentru a preda cu tehnologie avansată, inclusiv aceste noi conținuturi.

Andreea Daraban: Mă gândesc că vor urma și schimbări în evaluarea elevilor la final de liceu. Ce modificări majore sunt preconizate pentru bacalaureatul din 2030 în contextul noii structuri curriculare? Discutați deja despre asta?

Daniel David: Nu trebuie să discuți fiindcă lucrurile sunt prinse în lege. Avem o lege, bacalaureatul este descris acolo, deocamdată nu au fost presiuni, sugestii, propuneri să fie modificat. Adaptăm planurile cadrul, conținuturile pentru acel bacalaureat.

Andreea Daraban: Spuneați în luna iunie că trebuie să avem standarde de evaluare și de notare, iar pentru învățământul liceal ar trebui elaborate odată cu programele școlare.

Daniel David: Da, vor fi și ele propuse la sfârșit de an, odată cu programele.

Andreea Daraban: Vor conține aceste standarde exemple de itemi, descrieri ale performanțelor elevilor sau doar principii generale?

 Daniel David: Nu, nu, vor fi ca un manual de lucru.

Andreea Daraban: Și profesorii vor fi pregătiți, vor fi informați?

Daniel David: Vor fi pregătiți, corect, pentru a le utiliza, fiindcă asta este o problemă în cazul nostrum: standardele de evaluare, standardele de notare nu există sau nu sunt înțelese. Astfel încât de multe ori, nu știu, o notă de 8 la Iași, nu este tot una cu un opt într-o școală din Cluj. Ca să nu mai vorbesc că și la Iași, o notă de opt poate să fie foarte diferită de o notă de opt, la aceeași materie, într-o școală diferită. Și atunci avem, vedeți mereu, aceste probleme să folosim portofoliul educațional al copiilor. Notele, nu știu, la nivel de gimnaziu sau notele pe parcursul mai multor ani nu le putem compara, neavând foarte riguros definite aceste standarde.

Andreea Daraban: După finalizarea acestora, cum intenționați să le implementați? Vor fi pilotate?

Daniel David: Nu, vor fi prezentate, vom face training și vor fi aplicate.

Andreea Daraban: Și credeți că va fi timpul necesar ca să intre din septembrie anul viitor?

Daniel David: Totuși lucrăm cu profesori, profesori care dau deja note, care fac evaluări, doar că trebuie să le dăm un ghid, astfel încât să standardizăm oarecum acest proces pe care ei îl fac deja și îl fac de ani de zile, ca să putem să avem un grad mai mare de standardizare între modalitățile în care colegii noștri lucrează. Dar dacă tot m-ați întrebat de evaluare, o altă schimbare importantă care va veni, mai ales pentru testările, pentru evaluările standardizate din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, vor începe să aibă și itemi care se referă la ceea ce vă spunem înainte, nu doar la testarea competențelor, ci și la testarea utilizării competențelor din viața cotidiană, astfel încât, deja din clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, copiii să învețe că școala îi ajută să descopere lucruri utile în viața lor și în acest fel îi pregătim și pentru testarea PISA, care va urma în clasa a IX-a.

          ”Evaluarea de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a va include nu doar testarea competențelor, ci și aplicarea acestora în viața de zi cu zi”

Andreea Daraban: Așadar, va fi schimbată modalitatea aceasta de testare la a II-a, a IV-a, a VI-a, de când?

Daniel David: Deja, metodologia este pusă în dezbatere publică, următoarele testări vor fi în această logică, dar schimbările nu sunt majore, rămâne ce a fost înainte, doar că vom avea și câțiva itemi în logica PISA, adică, utilizarea competențelor în viața de zi cu zi, nu doar testarea prezenței acestor competențe, așa cum au fost ele formate prin programe.

Andreea Daraban: Și se va face și o statistică, rezultatele acestea vor fi corelate cumva?

Daniel David: Așa este, am accentuat acest lucru, în sensul că am pus și în metodologie faptul că dacă tot facem aceste testări, trebuie să beneficieze școala, astfel încât să înțeleagă cum stă prin raportare la alte școli și rezultatele trebuie să ajungă în clasă, la profesori, la copil și la părinte, astfel încât, odată ce ai făcut această testare, să înțeleagă fiecare unde se află, într-un cadru de referință național, și de acolo o să poți după aceea să lucrezi pentru a corecta lucrurile care trebuie corectate sau a le dezvolta și utiliza pe cele care sunt deja formate. Deci, este clar că nu vrem să le lăsăm niște forme fără fond, vrem să le ducem pentru a devini un beneficiu și pentru școală și pentru copil și profesor.

Andreea Daraban: În ceea ce privește clasa VIII-a, evaluarea națională anul acesta rămâne așa, dar de anul școlar umător cum va fi?

Daniel David: Am problematizat în QX acest lucru că trebuie să gândim, să regândim evaluarea națională. Parcă nu este în regulă să-ți propui la gimnaziu formarea a opt competențe cheie și după aceea să testezi două. Parcă nu este în regulă să ai o evaluare punctuală, adică într-o zi de care să depindă după aceea cariera și evoluția copilului la nivel de liceu, dar nu suntem în faza asta. Repet, noi suntem acum în fază de criză fiscal-bugetară. Încerc să duc reformele care știu că sunt larg acceptate și care nu mai generează alte discuții suplimentare. Dacă ne stabilizăm fiscal-bugetar, va trebui să gândim și lucruri care, initial, vor genera dezbateri și unele aprinse, așa cum au fost și planurile cadru, dacă țineți minte, în primul meu mandat. În final, trebuie, însă, să ajungem, sigur, la un model care este asumat de către majoritate. Însă nu se pune problema acum sau pe viitorul apropiat. Trebuie să ieșim din logica de criză ca să putem intra într-o logică de reformă.

Varianta audio a interviului:

FOTO gov.ro

(AUDIO) Ministrul Daniel David invită sindicatele, profesorii, elevii și studenții la discuții în vederea găsirii de soluții pentru ameliorarea unor măsuri care au afectat sistemul

Publicat de Andreea Drilea, 9 septembrie 2025, 11:24

Analiza a fost solicitată de administrația prezidențială, după discuțiile de ieri cu sindicatele din educație.

Daniel David a declarat, pentru postul nostru de radio, că dorește să găsească împreună cu actorii din sistem soluții pentru ameliorarea unor măsuri care au afectat sistemul, acestea urmând să fie aplicate de anul școlar viitor, sau chiar din prima parte a anului calendaristic următor: ”După discuția de la Cotroceni cu sindicatele, înțeleg că și sindicatele își fac propria analiză pentru a vedea ce impact există, ce măsuri s-ar putea atenua anul viitor și președinția mi-a cerut și mie același lucru. Eu o spun în public înainte că toate măsurile pe care le-ați văzut sau care au apărut în spațiu public sunt măsuri temporare, sigur unele pe o perioadă mai lungă, altele pe o perioadă mai scurtă, dar putem începe să regândim și să ameliorăm unele din aceste măsuri fie cu anul școlar viitor sau de ce nu chiar cu începutul de an sau cu prima parte a anului viitor, dar pentru asta trebuie să facem aceste analize. Eu am invitat și o să invit pentru această analiză și sindicatele, elevii, studenții, profesorii. Dacă vor dori să participe să facem împreună aceste proiecții și să gândim aceste măsuri, m-aș bucura, altfel, ministerul oricum trebuie să le facă pentru că le aveam în intenție, indiferent că îmi cerea sau nu președinția.”

Ministrul Daniel David a reiterat, pentru postul nostru de radio, faptul că Educația nu a mai primit fondurile necesare  la rectificarea bugetară, respectiv două miliarde de lei,  iar prin măsurile luate au putut fi asigurate salariile și bursele până la sfârșitul anului: ”Din bugetul insuficient pe care l-am primit, ca urmare a acestor măsuri, salvăm aproximativ 400 de milioane în acest an și 800 de milioane ar fi pe un an întreg. Este vorba de ce salvezi din bugetul insuficient pe care l-ai avut. Educația ar fi avut nevoie la rectificare de încă 2 miliarde. Făcând aceste măsuri, noi practic nu mai cerem 2 miliarde și am salvat 400 de milioane. În total, 2 miliarde 400. Este o sumă mare. Educației nu îi se taie ceva. Nu se taie nimic, doar că nu mai primim cele 2 miliarde la rectificare. Asta este marea problemă și trebuia să ne descurcăm fără cele 2 miliarde, de aceea au apărut măsurile de criză fiscal-bugetară.”

Sindicatele din educaţie vor face consultări pentru a decide cum vor continua protestele, putând merge chiar şi până la greva generală. Liderii sindicali sunt nemulţumiţi că preşedintele Nicuşor Dan, care i-a primit, ieri, la Palatul Cotroceni, nu le-a făcut promisiuni clare legate de cele două cereri ale lor – demiterea ministrului educaţiei şi abrogarea măsurilor de criză aplicate în sistemul de învățământ.

Un interviu despre cum se pregătește sistemul pentru provocările acestui an școlar, dar și despre noile programe pentru liceu veți putea asculta în emsiunea ”Starea Educației”, de joi, 11 septembrie, începând cu ora 14,05.

(Radio Iaşi/Andreea Daraban/FOTO gov.ro)

Sindicaliştii din învăţământ pichetează sediul Ministerului Educaţiei şi cer demisia ministrului Daniel David

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 august 2025, 13:13

La începutul lunii septembrie vor fi organizate mai multe mitinguri în Piaţa Victoriei, care vor culmina pe 8 septembrie cu un marş de protest pe traseul Piaţa Victoriei-Palatul Cotroceni.

Potrivit federaţiilor sindicale în ultimele decenii norma didactică de predare a fost constantă şi a ajuns să fie printre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar munca profesorilor nu se limitează doar la orele de predare.

În următorii cinci ani zeci de mii de cadre didactice vor ajunge la vârsta pensionării, iar profesorii suplinitori calificaţi ar fi urmat să umple acest gol.

Însă, o dată eliminaţi anul acesta din sistem, aceştia vor migra spre alte domenii şi nu vor mai reveni în învăţământ, mai susţin sindicaliştii din învăţământ. (Rador/ FOTO Diana Surdu/ RRA)

Sindicatele cer demisia ministrului eduaţiei Daniel David

Publicat de Gabriela Rotaru, 30 iulie 2025, 07:21

Reprezentanţii angajaţilor consideră că guvernul provoacă o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, deoarece duc la reorganizarea unei mari părţi din învăţământul preuniversitar într-un interval de aproximativ o lună, fără un studiu de impact.

Liderii Federaţiei „Spiru Haret”, ai FSLI şi Alma Mater îi consideră în comun responsabili şi pe preşedinte, pe premier şi partidele din coaliţie pentru deciziile despre care afirmă că lovesc crunt educaţia şi cercetarea din România, cu referire la creşterea normei didactice de predare cu două ore, comasarea unor unităţi de învăţământ, creşterea efectivelor de elevi din clase, scăderea tarifului pentru plata cu ora, creşterea obligaţiei de activitate la catedră pentru directori şi inspectori, subfinanţarea învăţământului superior, a instituţiilor de cercetare şi a bibliotecilor universitare prin neactualizarea costurilor de funcţionare.

Începând de astăzi sunt anunţate pichetări ale sediului Ministerului Educaţiei, iar pe 8 septembrie – în prima zi a noului an şcolar – e programat un miting sindical. (Rador/ FOTO edu.ro)

Daniel David: Avem cel mai generos sistem de burse din UE; trebuie o redimensionare, însă raţional

Sistemul de burse din România este extrem de generos, cel mai generos din Uniunea Europeană, a declarat sâmbătă ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, precizând că, în contexul crizei economice, e necesară o redimensionare a acestora, însă pe criteriul raţional.

Publicat de andreeadaraban, 28 iunie 2025, 18:19

Sistemul de burse din România este extrem de generos, cel mai generos din Uniunea Europeană, a declarat sâmbătă ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, precizând că, în contexul crizei economice, e necesară o redimensionare a acestora, însă pe criteriul raţional.

‘Faţă de 2022, unde fondurile pentru bursă, atât în preuniversitar cât şi în universitar sau luate împreună, erau sub un miliard, în 2025 am ajuns la 6,4 miliarde. Deci avem un sistem de burse extrem de generos, cel mai generos din Uniunea Europeană. N-ar fi o problemă, putem să spunem: ‘Ok, noi ne permitem şi vrem să dăm aceste burse’, dar în condiţiile în care te confrunţi cu o criză economică şi ai un sistem de burse care a explodat în ultimii doi ani, eşti obligat să te uiţi la redimensionarea acestor burse. Eu am spus că sunt două criterii pe baza cărora vom face această redimensionare: un criteriu raţional, altfel spus cât este normal prin raportare la bunele practici europene (…) , şi doi – cât îşi permite ţara. Eu vă spun că modelul pe care îl discutăm, care încă nu este bătut în cuie, modelul pe care îl discutăm de a asigura burse sociale pentru toţi copiii care au nevoie pentru a putea participa într-un învăţământ obligatoriu, repet pentru toţi care vor fi şi vor avea nevoie din punct de vedere social, vom avea aceste burse’, a afirmat David la Digi 24.

Potrivit acestuia, în Italia şi Germania bursele de merit se acordă în cuantum de 10 maximum 15% din clasă în timp ce în România minimum este de 30%, iar în unele colegii se dau pentru 90% dintre copiii unei clase.

‘Noi acum avem un sistem în care vorbim de minimum 30%, iar în unele colegii în care notele de 9,50, sigur, au şi crescut în ultimii ani ajungem să dăm de fapt la 90% din copiii din acea clasă’, a spus ministrul Educaţiei şi Cercetării.

El a susţinut că bursele sociale trebuie păstrate chiar dacă fondul acestora este ‘uriaş’ fiind mai mare decât toate bursele acordate în anul 2022.

‘Noi trebuie să reducem fondul de burse. Orice poate fi tăiat în momentul acesta. Trebuie să te gândeşti de unde tai, dacă trebuie să reduci fondul de burse. Argumentul meu a fost că bursele sociale trebuie păstrate chiar dacă fondul este uriaş încă. Nu uitaţi, fondul de burse sociale pe care încerc să îl protejez pentru 2026 singur este mai mare decât toate bursele pe care le am avut în 2022’, a susţinut ministrul.

Acesta a afirmat că, în cazul fondului de burse pentru studenţi, creşterea faţă de 2022 a fost mult mai mică în comparaţie cu creşterea făcută în cazul burselor elevilor.

‘Am început să transformăm educaţia într-o formă în care dăm note pentru a obţine burse, ceea ce nu este în regulă. Oricum ne uităm nu este regulă şi ar trebui să nu ne mai punem atât de multe întrebări în condiţiile în care, dacă mă uit în sistemul nostru de burse, nu îl văd nici într-o ţară europeană’, a mai arătat David.

În opinia sa, ar fi o problemă dacă s-ar reduce bursele şi nu ar fi reduse subvenţiile alocate partidelor politice.

‘Eu cred că ori se reduc la pachet, ori, dacă nu se reduc la pachet, da, atunci avem o problemă dacă subvenţiile partidelor rămân, dar bursele şi alte aspecte care ţin de componentele sociale, că nu vorbesc doar de educaţie, vorbesc şi de sănătate şi de alte aspecte importante…. da, în momentul ăla este o problemă’, a conchis Daniel David. (Agerpres/ FOTO Guvernul României)

Ministrul Educaţiei spune că nu ar trebui ca elevii să aibă teme care să cumuleze mai mult de două ore pe zi

Publicat de Gabriela Rotaru, 2 iunie 2025, 14:27

‘În mod normal, la nivel de gimnaziu n-ar trebui să fie teme adunate de la toate disciplinele care să ducă la un timp mai lung de două ore pe zi. Din păcate, se întâmplă acest lucru, să aibă copiii teme care durează mai mult de două ore. (…) Cine ar trebui să facă coordonarea? Ar trebui să o facă, probabil, dirigintele, care ar trebui să fie atent la aceste lucruri. Ministerul a reglementat: la nivel de primar – o oră, la nivel de gimnaziu – două ore, la nivel de liceu – două ore’, a spus Daniel David într-o conferinţă de presă desfăşurată la Guvern.

În opinia sa, controlul legat de implementarea acestei reglementări ar trebui să fie făcut la nivelul şcolilor, iar părinţii ar putea să semnaleze dirigintelui dacă acest lucru nu se respectă.

‘Controlul efectiv legat de implementare ar trebui să fie făcut la nivelul şcolilor. Şi de ce nu să se implice şi părinţi, care pot semnala o astfel de probleme dirigintelui, care ar putea să ia măsuri prin discuţii şi coordonări cu profesorii care au ore, astfel încât să se pună de acord cu volumul temelor’, a explicat ministrul. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

Ministrul Educaţiei spune că toate diplomele şi certificările vor conţine niveluri de calificare

Publicat de Gabriela Rotaru, 2 iunie 2025, 13:51

‘De acum încolo, toate diplomele şi toate certificările care sunt date în ţară în urma unor procese educaţionale – educaţie formală, educaţie nonformală, educaţie informală sau alte procese de formare profesională – toate diplomele vor avea pe ele trecut nivelul de calificare. Automat avem trecut nivelul de calificare unul dintre cele opt. Sunt opt niveluri de calificare. În momentul când ai trecut pe diplomă nivelul de calificare, când ai mers cu diploma respectivă în orice ţară din Uniunea Europeană, nu te mai pune nimeni să demonstrezi nivelul de calificare cu alte hârtii şi cu alte dovezi, ci se vede exact pe diplomă şi asta înseamnă că accesul la piaţa muncii este mult mai simplu’, a explicat David într-o conferinţă de presă, la Guvern.

Ministrul a argumentat că acest demers va ajuta românii care vor dori să lucreze în ţările europene să se poată integra mult mai simplu pe piaţa muncii, scăpând de un proces birocratic de certificare şi confirmări ale unor studii făcute în ţară. (Agerpres/ FOTO edu.ro)

#StareaEducației (INTERVIU) Ministrul Daniel David: Este absurd să ai o evaluare atât de dură la clasa a VIII-a în cadrul unui proces de învățământ obligatoriu./Testarea la mai multe discipline nu e o idee nouă, dar mai întâi trebuie să cădem de acord că vrem o schimbare și apoi discutăm de când intră în vigoare.

Publicat de Andreea Drilea, 29 mai 2025, 06:28 / actualizat: 29 mai 2025, 8:22

Între concluziile importante, care ar putea sta la baza unor schimbări în educație, se numără și modificarea modului în care se susține Evaluarea Națională la clasa VIII-a. Potrivit documentului, aceasta ar trebui să includă cerințe din mai multe domenii de studiu, nu doar din limba română și matematică, pentru a reflecta mai bine competențele elevilor. O altă propunere se referă la reevaluarea periodică a cadrelor didactice și la modul de organizare a examenului de Titularizare. Despre aceste aspecte a discutat colega noastră, Andreea Daraban,  cu domnul Daniel David, Ministrul Educației și Cercetării.

Andreea Daraban: Domnule ministru, propuneți o reformă majoră a Evaluării Naționale la clasa VIII-a, cu testare din mai multe discipline. Cum ar urma să arate acest examen în viziunea dumneavoastră?

Daniel David: În primul rând, haideți să înțelegem de ce Evaluarea pe care o avem acum nu este una în regulă. N-am în minte ideea de a face reforme de dragul reformei, n-am venit să schimb ceva dacă acel ceva ar funcționa bine. Modalitatea pe care noi o folosim în acest moment pentru a face Evaluarea Națională la clasa VIII-a este una restrictivă. Restrictivă în sensul că, deși noi, prin gimnaziu, ne propunem să formăm mai multe competențe cheie, în final testăm doar două. Mai mult, prin faptul că testăm doar două, nu știm cât de eficient a fost programul de gimnaziu printr-o evaluare standardizată la nivel național și nici nu dăm informațiile adecvate necesare profesorilor din clasa a IX-a, despre copiii pe care îi vor avea  acolo.  În al doilea rând, Evaluarea pe care o avem în acest moment este una punctuală, și pe o evaluare punctuală  se pune o valoare prea mare, fiindcă ea va marca traiectoria educațională și de viață a copilului. În al treilea rând, n-am prea găsit această evaluare, ca să nu spun că n-am găsit-o niciunde, ca bune practici în țările Uniunii Europene sau în țările vestice, la care noi de obicei ne raportăm. Deci, altfel spus, este o evaluare problematică, mai adaug doar că este și absurd să ai o evaluare atât de dură în cadrul unui proces de învățământ obligatoriu, nu chiar la mijlocul său, dar încă în cadrul procesului de învățământ obligatoriu, în condițiile în care învățământul obligatoriu este, prin lege de la 4 la 18 ani. Fiindcă am spus că demersurile mele aș vrea să se bazeze pe dovezi, dovezile sunt de diverse tipuri și anume date. În acest moment nu avem date care să ne arate că un sistem din vest este mai bun decât alt sistem din vest. Mă uit, dacă nu avem date, la setul de bune practici și văd practici foarte diferite, dar în același timp mă uit la principiile din spatele acelor bune practici și găsesc acele principii pe care le-am spus și aici. Evaluarea trebuie să fie relevantă, să evalueze mai multe competențe, nu doar două, nu te bazezi pe o evaluare punctuală și nu faci evaluări foarte dure în cadrul unui proces de învățământ obligatoriu în care oricum copiii trebuie sa ajungă în clasa a IX-a. De aici a venit ideea de a propune această schimbare și varianta sugerată este cea pe care am văzut-o în raport.

Andreea Daraban: Spre deosebire de evaluările de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, cea de clasa a VIII-a are rol de selecție pentru liceu. Deci e diferită de cele anterioare, care doar constată nivelul de pregătire a elevului. Deci această Evaluare Națională de la clasa a VIII-a condiționează accesul unui elev la un liceu sau altul. Nu este vorba doar despre a verifica o serie de competențe. Nu ar trebui să facem o distincție între evaluare pentru anumite competențe și admitere la liceu?

Daniel David: Ar trebui sa fie ambele, în sensul că dacă în clasa a VI-a, în clasa IV-a, în clasa II-a avem aceste Evaluări Naționale standardizate cu rol informativ, ne-ar trebui și una în clasa a VIII-a cu rol informativ, ca să știm cum am încheiat nivelul de gimnaziu. Am reușit să transferăm cele 8 competențe cheie pe care le avem ca obiectiv sau nu? În condițiile în care tu nu faci o evaluare relevantă, mai comprehensivă, ci te reduci la două discipline, n-ai înțelegerea acestui lucru. 

”Până când vom reuși să reducem discrepanța între școli și vom împinge în față standarde de evaluare, pentru ca notele să nu fie atât de diferite ca semnificație între școli, nu putem să folosim portofoliul educațional.”

Andreea Daraban: Și atunci cum facem selecția pentru liceu?

Daniel David: Eu am propus o variantă intermediară, fiindcă spre exemplu, pentru viitor, mi-ar plăcea și mie, să se întâmple, așa cum se întâmplă în alte țări care folosesc portofoliul educațional, adică notele nu într-o evaluare punctuală, ci notele, de exemplu, pe care le ai pe parcursul anilor de studio,  clasa V-a, VI-a, VII-a, VIII-a, activități extracurriculare. Noi nu putem folosi acest lucru eficient, în acest moment, pentru că profesorii nu au o scală, nu au standarde de raportare comune pentru a da note. Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Diferențele sunt uneori foarte mari. Și, de asemenea, există discrepanțe foarte mari între școli în ceea ce privește performanța educațională. De aceea, până când vom reuși să reducem discrepanța între școli și vom împinge în față standarde de evaluare, pentru ca notele să nu fie atât de diferite ca semnificație între școli, nu putem să folosim portofoliul educational, pe baza notelor obținute în cursul studiilor gimnaziale. Și atunci am spus că, ok, haideți să nu avem doar două competențe, să încercăm să evaluăm mai multe. Și lucrul ăsta nu este nou, se întâmplă și în Italia, se întâmplă și în Franța. Ca idee a apărut și în legea educației din 2011, doar că n-a fost implementată ideea respective. Să avem mai multe probe, și liceele, spre exemplu, în funcție de specializare, ar putea să dea ponderi diferite diverselor discipline.

Andreea Daraban: Așadar, în viziunea dumneavoastră, înțeleg că nu ar fi vorba despre o testare la fiecare disciplină în parte la finalul clasei a VIII-a, ci ar fi niște teste interdisciplinare, iar liceele ar putea să valorifice punctajele la disciplinele aferente unui anumit profil…

Daniel David: Corect. Adică dacă ești la specializarea Științe, de exemplu, evident că poți să valorizezi și Matematica și Limba Română, că sunt competențe fundamentale, dar dai o pondere mare și evaluării în zona de Știinte. Dacă eștii în zona de profil teoretic uman, începi să dai o pondere mai mare evaluărilor în zona Istoriei și Geografiei. Mi se pare absolut normal, logic, adică mă și gândesc de ce nu facem lucrul ăsta? Sigur, repet, în alte țări se face, l-am și gândit în 2011, dar nu l-am implementat pentru că probabil a fost mult mai comod să reducem totul la cele două discipline. Repet, importante, fundamentale, dar nu putem reduce toată evaluarea la două discipline.

”Mi-ar plăcea să dăm această testare la mai multe discipline la clasa a VIII-a, dar să nu o folosim ca modalitate de selecție, ci să folosim portofoliul. Nu suntem încă acolo.”

Andreea Daraban: Ar trebui schimbate și conținuturile și programa școlară pentru a putea avea o astfel de testare, la mai multe discipline?

Daniel David: Vedeți, suntem în faza în care lucrăm la planurile cadru și apoi la programele în învățământul liceal. După aceea vom vedea ce se întâmplă la nivel de gimnaziu. La nivel de gimnaziu a fost o reformă în 2017, sub aspectul planurilor cadru și sub aspectul programelor, care o să vedem dacă va da rezultate sau nu. Înțeleg că apar unele rezultate bune în zona de Matematică la gimnaziu. Avem unele probleme în zona de Științe, fiindcă performanța la Matematică s-a îmbunătățit, la Științe a scăzut, spre exemplu, în testele internaționale, dar mai așteptăm încă o testare.

Andreea Daraban: Există voci care susțin că povara unei evaluări la mai multe discipline și care are și rolul de selecție va cădea în primul rând pe umerii părinților, care vor trebui să facă și mai multe meditații cu proprii copii la mai multă discipline.

Daniel David: Eu am înțeles, dar ăsta este un argument că lucrurile merg prost și dacă lucrurile merg prost, să nu schimbăm lucrurila în bine, mai bine rămânem cu ce e prost, că dacă le schimbăm în bine efortul e mai mare. De ce alte țări pot să dea o testare din mai multe discipline? Dau exemplele Franța și Italia. De ce acolo se poate, dar la noi nu se poate? Eu zic, hai să ne uităm un pic la setul de bune practici. Repet, și mie mi-ar plăcea să dăm această testare, dar să nu o folosim pentru selecție, să folosim portofoliul. Nu suntem încă acolo.

Andreea Daraban: De când ar urma să intre în vigoare noua modalitate de susținere a evaluării naționale?

Daniel David: Asta este o discuție pe care trebuie să o avem dacă ne punem de acord. Vedeți că au fost diverse discuții în legătură cu acest raport. Cum anume, câte teste, la ce discipline, când? Eu am spus că acest raport este un raport de viziune, iar viziunea mea spune că testarea pe care o avem acum nu funcționează bine, trebuie schimbată și am spus principiile pe baza cărora trebuie făcută noua evaluare. Dacă ne punem de acord că vedem lucrurile la fel, că suntem de acord să o schimbăm și mergem cu aceste principii, după aceea discutăm câte teste și anume când. Sigur, în principiu, poți să gândești pe termen mediu, să spui ok, ar trebui să fie prima generație, după ce adoptăm noua testare, prima generație care intră în clasa a V-a. Dar ținând cont că este o evaluare națională din disciplinele care se studiază acum, nu ne oprește nimeni și nimic, dacă ne punem de acord. Eu niciodată ca ministru n-am vrut să forțez lucrurile, dacă n-am reușit să conving segmente largi din sistem. Nici nu le-am acceptat cum sunt, dar nici n-am vrut să împing o idee, chiar dacă eu cred că e bună, dacă nu reușesc să-i conving pe ceilalți.  Putem să convenim că, nu știu, intră în 2 ani sau 3 ani sau, repet, cu cei din clasa V-a. Țin minte că și în legea din 2011, când s-a propus o nouă examinare națională pentru clasa VIII-a, tot asta a fost discuția de când va intra. Dar aici este o discuție operațională cu actorii, cu partenerii de dialog social, cu Consiliul Elevilor, cu părinții. Asta nu este o problemă. Întâi trebuie să ne hotărâm dacă suntem de acord că nu-i bună metoda de acum, că principiile pe care le-am împins în față sunt în regulă și după aceea vom dezvolta și planurile operaționale.

Andreea Daraban: Există intenția de pilotare a unei astfel de inițiative?

Daniel David: Se poate și pilota, sigur că da. Sunt mai multe variante, dar hai întâi să ne hotărâm dacă vrem să o schimbăm și după aceea vedem de când o implementăm. Putem să spunem, ok, obligatoriu din clasa V-a, dar cei care doresc să o piloteze mai repede pot să o facă. Repet, sunt discuții operaționale unde există mare flexibilitate, dar hai să ne punem de acord că vrem să o schimbăm.

Andreea Daraban: Există un ordin de ministru care prevede că elevii de gimnaziu care obțin premiul I la Olimpiadele Naționale sau premiile 1, 2 sau 3 la cele internaționale pot intra la liceu fără examen. Se va mai menține această dispoziție?

Daniel David: Eu aș menține-o. Aș menține-o tocmai pentru faptul că nu cred că o evaluare punctuală, fie ea și mai nuanțată dacă vreți, și cu ponderi și cu mai multe discipline, ar trebui să stabilească traiectoria de viață a unui copil. Cred că dacă cineva e olimpic în biologie sau în chimie și ia acele premii, poate să intre în specializarea de Științe, spre exemplu, la profilul real. Nu văd de ce nu. Cred că nu trebuie să punem o piedică, un baraj prea mare în trecerea din clasa VIII-a în clasa IX-a, pentru că suntem, încă, sau ar trebui să fim, în logica învățământului obligatoriu.

”Am propus un examen de licențiere didactică și o variantă de angajare a profesorilor pe traiectorie nedeterminantă, iar avantajul este că pot trece de pe un post pe perioadă determinată, pe unul pe perioadă nedeterminată, fără să mai dea încă o dată un examen național de titularizare.”

Andreea Daraban: O altă schimbare în sistemul de educație face referire la modalitatea de angajare a cadrelor didactice, care ar urma să fie diferită. Ministerul Educației propune un nou sistem de intrare în cariera didactică, Examenul Național de Licențiere Didactică. Domnule ministru, explicați – ne cum va arăta acest examen și de când va intra în vigoare?

Daniel David: În primul rând văd o nemulțumire în ceea ce privește sistemul actual de Titularizare și pot să-i și înțeleg pe oameni de ce. Sigur că nemulțunirea este în cea mai mare parte a celor din sistem, dar nu înseamnă că toți sunt nemulțumiți cu acest sistem. Acum, practic, dacă ești angajat pe o perioadă nedeterminată, după un examen național, tu ești evaluat anual. Și în funcție de calificativul primit îți continui, sigur, activitatea. Însă foarte mulți, care la examenul național de titularizare au luat note mari, uneori 9, 9 și ceva, ajung să fie pe post pe perioadă determinată. Și dacă sunt pe acest post, ei nu pot să rămână și să devină titulari în sistem, să intre pe perioadă nedeterminată, decât dacă mai dau acest concurs. Unii de mai multe ori, dacă sunt într-o zonă de determinat pe continuitate, alții, o dată, dacă intră pe viabilitate și li se permite acest lucru, ceea ce nu este în regulă. Sistemul pe care l-am propus este un sistem care păstrează toate avantajele a ceea ce avem acum și aduce noi avantaje.  Sigur, ca până  acum, poți să fii din start angajat pe perioadă nedeterminată. Ai dat examenul de licențiere, ai peste 7, participi la concurs în diverse școli, ai postul pe nedeterminat. Numai că am mai propus o traiectorie, o variantă „tenure track„ adică o variantă de angajare pe traiectorie nedeterminantă.  În sensul că intri pe un post pe o perioadă determinată, putem stabili în funcție de ciclul de studiu, un an, doi sau trei, și dacă în fiecare an ai avut o performanță bună, după perioada determinată dacă postul mai este viabil, treci automat, fără să mai dai încă un concurs national, pe perioadă nedeterminat. Este în beneficiul profesorilor, este un mecanism care protejează și omul și calitatea în sistem. Și am mai spus un lucru, și asta vreau să fie foarte clar, fiindcă a fost interpretat în anumite segmente greșit, toți profesorii, așa cum sunt evaluați annual, ar trebui să aibă o evaluare sumativă tot la 5 ani. Ce înseamnă evaluare sumativă? Nu înseamnă că mai dai încă o dată un examen. Ci la 5 ani ne uităm ce s-a întâmplat în ultimii 5 ani, ce scoruri ai avut la evaluarea pe care ți-a făcut-o școală? Mai cerem feedback-uri de la colegi și de la elevi, iar dacă lucrurile funcționează bine, ai atins standardele minimale, mergi mai departe pe perioade nedeterminată. Dacă însă lucrurile merg prost, ai avut calificative de nesatisfăcător, de exemplu, este absolut normal să mergi la un curs de pregătire profesională pentru a-ți îmbunătăți performanțele. Nu e nicio problemă aici și fără a-ți fi afectat postul pe perioadă nedeterminată. Deci mergi la curs, te pregătești și după aceea vii și îți continui poziția de nedeterminant, sigur, dacă performanța ți se îmbunănătățește. Deci, în urma acestei evaluări la 5 ani îți continui activitatea sau dacă lucrurile merg prost, ai 2 ani la dispoziție să-ți îmbunătățești acel calificativ de nesatisfăcător. Dar nici nu putem accepta situația în care tu ești nesatisfacător mai mulți ani, dar totuși te păstrăm în școală.

Andreea Daraban. Există voci care spun că examenul de licențiere didactică nu schimbă cu nimic ceea ce avem în prezent, pentru că în prezent există definitivatul. Fără definitivat nu poți să devii titular în sistem și nu poți să predai mai mult de 5 ani. Deci care ar fi diferența între cele două?

Daniel David: Diferența majoră este că cei care sunt angajați pe perioadă determinată, pe tenure track, pot trece de pe post pe perioadă determinată, pe nedeterminată, printr-o performanță bună la școală, în fața copiilor și în fața colegilor, fără să mai dea încă o dată un examen național de titularizare.

”În acest an, examenul de titularizare funcționează exact așa cum a fost anunțat, fără să se schimbe nimic.”

Andreea Daraban: Cei care vor fi licențiați didactic vor avea parte de o serie de mentori? Va fi ca la rezidențiatul medical?

Daniel David: Nu. Cei care sunt licențiați în sistem au peste nota 7, vor da concursuri pentru posturi pe perioadă determinată sau nedeterminată în școli, iar acolo, odată ce și-au luat postul, vor evolua în carieră trecând prin ceea ce știm, gradele didactice.

Andreea Daraban: Ce se întâmplă cu cei care au luat notă sub 7?

Daniel David: Cei care au luat notă sub 7 nu sunt licențiați în sistem. Posturile care rămân libere, neocupate de cei licențiați, se scot la concurs de către școli, așa cum se scot și acum pentru suplinitori sau pentru cadrele didactice asociate.

Andreea Daraban: Școala ce rol va avea în acest proces de recrutare de personal?

Daniel David: Școala va avea un rol foarte important, fiindcă posturile sunt acolo, concursurile se organizează acolo și, așa cum am spus, treci de pe o perioadă determinată pe perioada nedeterminată, dacă ai convins copiii și școala că meriți lucrul ăsta.

Andreea Daraban: De când va intra în vigoare această nouă modalitate de angajare în sistemul educațional?

Daniel David: Va intra în vingoare după ce ne vom pune de acord, că suntem de acord cu această schimbare, după ce o să și-o asume Ministrul Educației și Cercetării sau Ministrul Educației, după ce ne punem de acord cu partenerii de dialog social că este în regulă așa, atunci va intra în vigoare. În acest an, examenul de titularizare funcționează exact așa cum a fost anunțat, fără să se schimbe nimic. Cel mai repede ar putea să intre în vigoare, dar nu înseamnă că intră, repet, sunt mulți pași până acolo, dar cel mai repede ar putea sa intre în vigoare de anul viitor, dar s-ar putea sa dureze și mai mult până când, repet, se asumă viziunea, se definește operațional și ne punem de acord cu actorii din domeniul.

Varianta audio a interviului:

FOTO edu.ro

Ministrul Educaţiei spune că nu are în vedere schimbări la Bacalaureat

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 mai 2025, 12:10

‘Nu sunt de acord cu schimbări de pe un an pe altul în examenele complicate, dificile. Ele trebuie anticipate. Examenul de bacalaureat, la un moment dat, va trebui să fie conectat cu reforma planurilor-cadru la nivelul învăţământului liceul. Eu cred că în această fază, aşa cum apare în lege, examenul de bacalaureat este ok şi cum se derulează în acest moment este ok. După ce vom face reforma planurilor-cadru, vedem atunci ce se va întâmpla şi ce va dori şi sistemul. Până la urmă, nu trebuie să vină un ministru care trebuie să schimbe mereu examenele şi metodologia’, a afirmat David într-o conferinţă de presă.

În opinia sa, sistemul de burse va trebuie reanalizat.

‘Cred că toate bursele vor trebui reanalizate. Avem un sistem atât de stufos de burse, încât de multe ori nu mai înţelegi ce vrei să faci din punct de vedere educaţional cu acel sistem. Bursele trebuie să susţină două lucruri: excelenţa şi componenta socială’, a arătat ministrul. (Agerpres/ FOTO edu.ro)

Ministrul Educației, Daniel David, a prezentat, astăzi, „Raportul de diagnostic al Educaţiei şi Cercetării din România”

Publicat de letitia, 19 mai 2025, 18:01

El a prezentat ‘Raportul de diagnostic al Educaţiei şi Cercetării din România. Realizările prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)’.

‘Noi avem un sistem de cercetare, dezvoltare, inovare foarte fragmentat. Teribil de fragmentat. (…) O altă cauză pentru lipsa de performanţă sau performanţa scăzută în sistemul nostru de CDI este, sigur, bugetul, care este insuficient şi este cu adevărat impredictibil. Deja este o ruşine naţională să tot spui în fiecare an că ţinta este 1% din Produsul Intern Brut pentru cercetare plus 1% din mediul privat. Deci, ar trebui să mergem spre 2%. Şi tu nici măcar să nu te apropii de astfel de valori. Eu pot înţelege că ţara merge prost, mai avem crize socio-economice, pot înţelege asta. (…) Trebuie să înţelegem că dacă nu asigurăm bugetul necesar plus predictibilitate, cercetarea este afectată şi nu poţi să o faci la un nivel foarte serios. (…) Pe scurt spus, bugetul este fundamental şi dacă nu înţelegem acest lucru… Nu-i vorba că vrem bani mai mulţi, vrem cât ne-am angajat şi vrem să fie predictibilă creşterea şi îndreptarea spre acea ţintă’, a explicat ministrul David, la prezentarea raportului.

El a amintit că a demarat, în luna mai, evaluarea tuturor unităţilor de cercetare, dezvoltare, inovare din România, subliniind că cine nu participă la această evaluare nu ar trebui să mai aibă acces la fonduri publice.

‘Cine nu participă la această evaluare nu ar trebui să mai aibă acces la fonduri publice, nici prin alocare directă, nici prin competiţie. E ok că nu vrei să participi, dar dacă eşti instituţie publică sau din domeniul public şi nu vrei să participi, atunci este o problemă. Te autofinanţezi. Aştept ca să avem această evaluare a tuturor unităţilor de cercetare-dezvoltare. Se face în baza unei legi care a fost aprobată, a fost un lucru foarte bun, făcut de miniştrii anteriori în zona de cercetare-dezvoltare-inovare, prin PNRR. Eu ce am făcut? Am adus actele subsecvente şi nuanţez criteriile şi grăbesc procesul, să mă asigur că până la sfârşitul anului încheiem această evaluare, astfel încât ţara, ca să spun aşa, o să ştie ce actori are şi cum sunt clasificaţi în trei categorii’, a precizat ministrul Educaţiei.

A adăugat că va fi vorba despre trei categorii, în funcţie de criteriile de performanţă.

‘Prima categorie: unităţi de cercetare, dezvoltare, inovare performante – aş vrea să susţinem poziţii de cercetare pe perioadă nedeterminată, în zona de senioritate şi în zone strategice şi acele poziţii pentru tineri. (…) Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare care vor fi în această categorie vor trebui să fie legate de strategiile de dezvoltare ale ţării. Nu avem nevoie de institute naţionale dacă nu contribuie la strategiile de dezvoltare ale României. Sunt institute bune, sunt multe care cred că vor fi în această categorie şi aş vrea ca acele institute naţionale, care se leagă de strategia sau de strategiile din diverse domenii de dezvoltare a ţării, să nu mai aibă probleme cu banii’, a spus David.

A doua categorie se referă la cele de cercetare, dezvoltare, inovare care sunt funcţionale, dar nu au indicator de performanţă, de excelenţă, care vor trebui să facă ceva, în sensul că de la buget nu o să primească susţinere pe perioadă nedeterminată pentru diverse poziţii, decât la nivel de senioritate sau dacă vor confirma individual excelenţa.

‘Şi a treia categorie – unităţi de cercetare, dezvoltare, inovare care nu se ridică la nivelul unor standarde minimale pe care le aşteptăm în domeniu. În urma acestei evaluări, ce va trebui să facem? Să concentrăm aceste unităţi de cercetare, dezvoltare, inovare între ele. Adică, mă aştept ca cele care sunt în categoria 2 sau în categoria 3 să intre în structuri comune cu cele din categoria 1 sau între ele, în ideea de a concentra resursele şi a stimula performanţa. Nu mai putem avea această fragmentare, fiindcă cheltuim bani publici şi aşa puţini, care nu ajung în zona de excelenţă prin faptul că noi dăm puţin la mulţi. Cercetarea, dezvoltarea, inovarea nu pot funcţiona aşa’, a subliniat ministrul Educaţiei.

El a anunţat, în context, că trebuie schimbat sistemul, pentru că ‘nu se poate sta doar în acele grupuri, acei oameni, acele câteva instituţii care funcţionează bine’.

‘Pentru a face aceste schimbări, cu siguranţă va trebui să facem schimbări la nivel de lege. Legea cercetării funcţionează din 2003. Avem o lege a cercetării care se bazează pe ordonanţă de guvern din 2002, ceea ce este inacceptabil să existe astăzi, când tu vrei să spui că dinamica de cercetare, dezvoltare şi inovare trebuie să fie de alt tip. Schimbări la nivel de lege, la nivel de hotărâri de guvern şi la nivel de ordin de ministru. Sunt lucruri fundamentale pe care, dacă nu le facem, vom rămâne în forma pe care o avem acum, cu riscul de a deveni o colonie tehnologică şi ştiinţifică’, a transmis Daniel David. (AGERPRES/FOTO Edupedu.ro)

Ministrul educaţiei, Daniel David, va prezenta modul în care s-ar putea face plata profesorilor în funcţie de performanţă

Publicat de Andreea Drilea, 27 aprilie 2025, 11:10

Daniel David: Salariul de bază trebuie să aibă standarde minimale, pe care trebuie să le îndeplineşti dacă este să iei salariul complet aşa cum apare pe grilă, iar, pornind de la salariul pe care îl ai pe grilă, în funcţie de indicatori de performanţă, şi cred că ar trebui să fie două tipuri de indicatori de performanţă, indicatori care ţin, de exemplu, de aspecte de a fi incluziv, de a lucra dificile, în mediile rurale, de exemplu, zone defavorizate, sau indicatori care ţin de performanţă, succesul la, nu ştiu, bacalaureat, la examenul naţional, la olimpiade, profesorii să poată să aibă venituri diferenţiate pornind de la salariul de bază. Dar cred, în acelaşi timp, că toţi va trebui să ne hotărâm dacă dorim să dăm un alt rol profesorului în societate şi, dacă ne hotărâm, salariul trebuie regândit. Debutantul, aşa cum au propus sindicate, aici sunt de acord cu sindicatele, ar trebui să pornească la nivel de profesor deburant de la nivelul salariului mediu pe economie, şi discutăm de acolo celelalte modificări, în funcţie de vechime şi de grade didactice.

Rador/FOTO edu.ro

Ministrul Educaţiei a explicat noua programă pentru elevii de liceu

El a fost prezent astăzi, la Senat, la dezbaterea Ora Guvernului, la solicitarea partidului AUR, care a criticat eliminarea orelor de istorie şi geografie din trunchiul comun la clasele a XI-a şi a XII-a.

Reforma propusă de minister aduce reducerea importanţei disciplinelor care reprezintă esenţa educaţiei, consideră senatorul AUR Cristina Dumitrescu. Aceasta a arătat că educaţia nu poate fi sacrificată de dragul unor experimente şi sublinia că viitorul ţării depinde de o şcoală puternică.

Cristina Dumitrescu: Decizia de a elimina orele de istorie şi geografie din trunchiul comun la clasele a XI-a şi a XII-a, pentru elevii de la uman, real şi tehnologic nu este doar o schimbare administrativă. Este un derapaj periculos, un atac direct asupra principiilor şi valorilor care ar trebui să stea la temelia învăţământului românesc.

Răspunzând acestor critici, ministrul Educaţiei, Daniel David, menţiona că, din contră, elementele de cultură naţională vor reveni în şcoală după 20 de ani, pentru că Istoria şi Geografia României şi gramatica limbii române nu există la nivel de liceu în acest moment.

Daniel David: Modelul pe care noi îl avem în liceu este un model care de 20 de ani nu produce rezultate bune. Nivelul de analfabetism funcţional este prea mare, intră copiii creativi, inteligenţi şi ies oameni cu un nivel prea mare de analfabetism funcţional. După 20 de ani, prin această reformă o să avem din nou Istoria românilor, Geografia românilor, gramatica limbii române şi religia a rămas în trunchiul comun.

Pe de altă parte, ministrul Educaţiei, Daniel David, arăta că există discuţii cu Ministerul de Interne pentru acţiuni mult mai ferme în cazul consumului de droguri în preajma şcolilor, iar profesorii şi părinţii fac cursuri pentru a detecta în rândul elevilor primele semne de consum de droguri.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

EXCLUSIV: Ministrul Educației, Daniel David nu mai participă la dezbaterea de la Iași despre planurile cadru

Publicat de Andreea Drilea, 25 februarie 2025, 09:25

La discuții era așteptat și ministrul Educației, Daniel David. Acesta nu mai ajunge astăzi la Iași.

El a declarat, pentru postul nostru de radio, că a fost convocat la o ședință la Guvern, pe chestiuni ce țin de PNRR. La Iași vor fi însă prezenți reprezentanți  ai Ministrului Educației.

Noile planuri cadru se află în dezbatere publică până pe 6 martie, timp în care  pot fi trimise propuneri şi observaţii pe marginea documentelor.

Radio Iași/FOTO edu.ro