Votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile, la fel ca la primul tur de scrutin: * vineri, 6 decembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00; * sâmbătă, 7 decembrie, şi duminică, 8 decembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Potrivit BEC, datele privind prezenţa la alegerile prezidenţiale vor fi prezentate public după cum urmează:
* sâmbătă, la ora 12,30 – pentru ora 12,00 (având în vedere desfăşurarea votului în diaspora);
* duminică – la ora 9,30 – pentru ora 9,00; – la ora 15,30 – pentru ora 15,00; – la ora 21,30 – pentru ora 21,00 (când este programată închiderea urnelor).
De asemenea, BEC va prezenta rezultate parţiale sau finale ale alegerilor, după caz, luni – la ora 9,30 pentru ora 9,00 şi la ora 12,30 pentru ora 12,00.
Pe pagina de internet www.prezenta.roaep.ro se vor publica în mod constant, pe toată perioada în care sunt deschise secţiile de vot, date privind prezenţa alegătorilor la urne colectate din SIMPV, iar în data de 8 decembrie, după ora 21,00 (ora României) – datele privind centralizarea rezultatelor alegerilor colectate din SICPV.
La adresa www.prezenta.roaep.ro se vor publica în timp real, după închiderea secţiilor de votare, în baza informaţiilor furnizate de SICPV, date provizorii, parţiale şi finale privind rezultatele alegerilor.
Secţiile de votare din România se deschid duminică, la ora 7,00, şi se închid la ora 21,00. Alegătorii care se află deja în incinta secţiei de votare la ora închiderii, precum şi cei care stau la coadă în afara secţiei pentru a intra şi vota îşi pot exercita dreptul de vot până la ora 23,59.
În diaspora votarea începe cu două zile mai devreme, iar secţiile vor fi deschise până duminică seara, la ora locală 21,00. Procesul de votare se poate prelungi, de asemenea, până aproape de miezul nopţii, pentru a permite tuturor celor prezenţi la secţie sau la rând să îşi exprime opţiunea electorală. AGERPRES/FOTO roaep.ro
Dintre aceștia, 13.902 sunt din specia brad, iar alți 4.645 sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase.
Majoritatea pomilor de Crăciun provin din culturi specializate, din pepinierele silvice ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, un număr mai mic fiind recoltați din suprafețele de fond forestier regenerate natural, care au o densitate foarte mare.
Direcțiile și ocoalele silvice din cadrul Romsilva vor onora, cu prioritate, cererile populației, prin vânzarea directă. Valorificarea către operatori economici se va face numai în limita excedentului.
Prețurile la achiziția directă, de la ocoalele silvice, depozite sau locurile de recoltare, sunt la același nivel ca cele din ultimii ani, pornind de la 15 lei pentru un pom de Crăciun, specia molid cu înălțimea de până în 1,3 metri, și ajungând la 35 de lei pentru un exemplar de brad cu înălțimea între 2 și 3 metri.
Pomii de Crăciun sunt vânduți la sediile ocoalelor silvice, în special cele din zonele de munte și deal, iar persoanele fizice au prioritate la achiziționarea acestora.
Ocoalele silvice oferă, la cerere, pomi de Crăciun cu rădăcină protejată sau la ghiveci, care pot fi replantați, o soluție recomandată. Această opțiune include costuri suplimentare.
De asemenea, în cazul în care unitățile din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vând pomii de Crăciun în piețe sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare și depozitare vor fi incluse, suplimentar, în prețul final de vânzare.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează circa 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.
Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în sisteme internaționale.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850.000 de hectare, precum și 12 herghelii de stat.
BIROUL DE PRESĂ AL REGIEI NAȚIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA
150 de studenți de la universitățile tehnice își pot dezvolta competențele în programul „Profesii Bine Cimentate” derulat de Școala de Valori și Holcim România
150 de studenți de la universitățile tehnice își pot dezvolta competențele în programul „Profesii Bine Cimentate” derulat de Școala de...
Joi, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate şi a celor nule.
Curtea Constituţională a transmis, într-un comunicat remis AGERPRES, că judecătorii constituţionali, după ce au examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din data de 24 noiembrie, formulată de Cristian Vasile Terheş, cu unanimitate de voturi au dispus reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule.
Tot luni va fi luată în discuţie şi confirmarea/validarea rezultatului alegerilor, a transmis CCR.
Pe 29 noiembrie ar fi trebuit să înceapă campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, care ar fi trebuit să aibă loc pe 8 decembrie. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin pentru alegerea Senatului şi unul pentru Camera Deputaţilor.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Potrivit AEP, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.555 de cetăţeni.
În ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.
În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Persoanele internate în spitale pot vota cu urna specială dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.
Şi persoanele reţinute, arestate preventiv sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează, de asemenea, prin intermediul urnei mobile.
În ţară, votarea se desfăşoară duminică, până la ora 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.
În diaspora, scrutinul parlamentar a început sâmbătă, la ora 7,00.
Peste 8.000 de candidaţi, reprezentând 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale, au intrat în competiţia electorală pentru un loc în Parlament. AGERPRES/FOTO radioiasi.ro
Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei.
Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024; difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Totodată, după încheierea campaniei, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări active plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.
În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală.
Este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice gen pentru participarea la vot.
În Camera Deputaţilor sunt în prezent 330 de parlamentari, iar la Senat – 136.
În străinătate se votează pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală), şi duminică, 1 decembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală). În ţară votarea se desfăşoară pe 1 decembrie, între orele 7,00 – 21,00.
Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la scrutinul din 1 decembrie. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.
În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.
Alegătorii pot să voteze până la ora 21,00, când se vor închide urnele. Cei care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.
În cazul în care alegătorul se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, el poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, poate vota prin intermediul urnei speciale.
Sunt interzise comercializarea şi/sau consumul de alcool în jurul sediului secţiei de votare din ţară, pe durata votării, până la o distanţă de 500 metri. Prin organizarea evenimentelor de orice gen nu se poate obstrucţiona accesul persoanelor la secţiile de votare în preziua votării şi în zilele votării.
Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.
Potrivit Biroului Electoral Central, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.
Românii din diaspora votează încă de vineri pentru viitorul preşedinte al României. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
‘Anul acesta se împlinesc 32 de ani de când Sfântului Apostol Andrei a fost chemat ca ocrotitor spiritual al oraşului Galaţi şi al Eparhiei Dunării de Jos, acesta fiind primul pas către chemarea sa şi înscrierea, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în calendarul bisericesc, drept ‘Ocrotitorul Neamului Românesc’. Această mare împlinire pentru clerul şi credincioşii de la Dunărea de Jos a fost realizată în anul 1992, la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Casian şi prin Hotărârea nr. 93/06.11.1992 a Consiliului Local-Galaţi, oraşul de la Dunăre fiind primul din ţară care a primit ocrotirea spirituală a întâiul chemat la apostolie de către Mântuitorul Hristos’, se arată într-un comunicat de presă remis de Arhiepiscopia Dunării de Jos.
Programul prilejuit de sărbătoarea închinată Sfântului Apostol Andrei va debuta miercuri, 27 noiembrie, ora 16,30, cu procesiunea cu racla moaştelor Sfinţilor Tămăduitori Pantelimon, Efrem cel Nou, Nectarie de Eghina şi Luca al Crimeei şi racla cu moaştele Sfântul Apostol Andrei. În continuare, începând cu ora 17,00, vor fi săvârşite în Catedrala Arhiepiscopală Slujba Privegherii şi Sfânta Liturghie arhierească de noapte.
În ziua hramului, sâmbătă, 30 noiembrie, va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească de către ÎPS Părinte Arhiepiscop Casian, împreună cu ierarhii invitaţi, începând cu ora 9,00.
‘În cele patru zile de sărbătoare, credincioşii din judeţele Galaţi şi Brăila sunt aşteptaţi să se închine la Sfintele Moaşte aşezate pe baldachinul special amenajat în proximitatea Catedralei arhiepiscopale’, precizează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Dunării de Jos. AGERPRES/FOTOFacebook
Concursul Internațional de Clarinet, ajuns la ediția a VII-a, va deveni centru de interes pentru instrumentişti clarinetiști din întreaga lume, în perioada 25 – 28 noiembrie 2024!
Cu o tradiție de șase ediții de succes, Asociația Culturală ProMusica Academica împreună cu Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, organizează o nouă competiție pe două categorii de vârstă: participanţi cu vârsta între 15-19 ani și, respectiv, cu vârsta între 20-35 ani împliniţi până la 25 noiembrie 2024.
Concursul se adresează artiștilor profesioniști clarinetiști, dar și elevilor instrumentiști cu vârste între 15-19 ani, pentru a oferi posibilitatea afirmării tinerilor artiști muzicieni aflați la început de carieră.
Ediție de ediție, organizatorii se preocupă să ofere participanților din țări precum China, Coreea de Sud, Portugalia, Republica Moldova și România o experiență unică, vizibilitate, competitivitate, justă evaluare, șansa de a simți pulsul competițional alături de artiști profesioniști, public entuziast în sală, dar și premii stimulante în valoare de 10.000 Euro (bani, instrumente şi accesorii muzicale).
Juriul este, ca în fiecare ediție, format din personalități artistice internaționale, profesori și instrumentiști de elită:Nadia Sofokleous, Profesor și solist clarinet la Musikakademie Villingen-Schwenningen Germania,Emil Vişenescu, Profesor la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti și solist Clarinet la Filarmonica „George Enescu” Bucureşti,Răzvan Poptean, Profesor la Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj Napoca și Clarinetist la Filarmonica de Stat Transilvania,Daniel Paicu, Profesor la Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” Iaşi și clarinetist în Ansamblul Pro Musica Academica și este prezidat dePaolo Beltramini, Profesor la Luzern Hochschule fur Musik Elveţia și Solo Clarinet la Orchestra Svizzera italiana (Lugano, Elveţia).
Deschiderea oficială a Concursului Internațional de Clarinet, ediția a VII-a se va desfășura în Casa Balș, Sala „Eduard Caudella” a Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași, luni, 25 noiembrie, ora 17.00, cu prezentarea ultimei serii de clarinete RZ Rericha & Co. și recitalul doamneiNadia Sofokleous, RZ clarinet artist.
Finala competiției va avea loc în aceeași locație (Casa Balș, Sala „Eduard Caudella”), joi, 28 noiembrie, ora 11.00, în care membrii categoriei B își vor da concursul acompaniați de Orchestra Universității Naționale de Arte „George Enescu”, dirijor asist. univ. dr. Samuel Istrate.
Punctul culminant al acestui eveniment se va desfășura în aceeași zi, joi, 28 noiembrie, de la ora 15.00, aceeași locație, sub forma unei prezentări de clarinete a firmei RIPA Music, a domnului Paolo Beltramini, Clarinets Artist RIPA, urmat de Concertul de gală al membrilor juriului, unde așteptăm publicul iubitor de muzică să audieze lucrări inedite în interpretări de mare virtuozitate.
Organizatori:
Asociația Culturală ProMusica Academica
Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași
Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile: * vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00; * sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare dintre secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
La alegerile prezidenţiale, alegătorii români, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pot vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.
Dacă un alegător român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are aprobate atât cererea de a vota prin corespondenţă, cât şi cea privind exprimarea votului la o secţie, la alegerile prezidenţiale, acesta va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă, potrivit Biroului Electoral Central.
Conform Autorităţii Electorale Permanente, s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă 6.916 cetăţeni, iar pentru a-şi exercita dreptul de a alege la o secţie – 6.751.
*** Vot prin corespondenţă
Prin înregistrarea ca alegător prin corespondenţă, cetăţeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care deţine un document ce dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poştă a documentelor de vot la adresa sa de corespondenţă din străinătate.
Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă la prezidenţiale au venit de la românii din Marea Britanie – 1.609; Germania – 1.347; Elveţia – 555; Ţările de Jos – 421; Franţa – 410. Peste 300 de cereri au venit din Spania, Italia, SUA sau Belgia.
Cei care au optat pentru acest tip de vot au urmărit o anumită procedură: pe buletinul de vot au lipit autocolantul cu menţiunea ”VOTAT’ în patrulaterul care conţinea numele candidatului preferat; buletinul de vot a fost introdus în plicul interior, care a fost sigilat cu eticheta de siguranţă; a fost completat certificatul de alegător, menţionând data şi semnând olograf; plicul interior şi certificatul de alegător au fost introduse în plicul exterior, care a fost de asemenea sigilat.
Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei alegerilor, potrivit AEP, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea zilei votării, inclusiv, şi anume cel mai târziu la data de 21 noiembrie, ora 23,59 – tur I / data de 5 decembrie, ora 23,59 – tur II, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz. Plicurile livrate după aceste date vor fi anulate fără a mai fi desigilate.
Autoritatea Electorală Permanentă va notifica alegătorii, prin intermediul poştei electronice, cu privire la recepţionarea sau nerecepţionarea documentelor de vot prin corespondenţă de către birourile electorale. Alegătorii care au fost notificaţi, prin e-mail, că documentele de vot prin corespondenţă nu au ajuns la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă pot vota la orice secţie de votare din străinătate.
După primirea documentelor, birourile electorale pentru votul prin corespondenţă asigură verificarea codurilor de bare imprimate pe plicurile exterioare şi înregistrarea primirii acestora. După înregistrarea plicurilor exterioare, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, locţiitorul sau membrul desemnat de către preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă verifică starea sigiliului plicului exterior. Plicurile exterioare sigilate sunt desigilate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, care va proceda la verificarea certificatelor de alegător şi la verificarea integrităţii plicurilor interioare şi a sigiliilor acestora. Plicurile interioare sigilate sunt introduse în urne de vot, care sunt sigilate la sfârşitul fiecărei zile de activitate şi desigilate, dacă este cazul, la începutul fiecărei zile de activitate.
Urnele de vot sunt păstrate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă în condiţii de siguranţă şi sub pază asigurată de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
În ziua votării, după ora 21,00, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot una câte una şi plicurile interioare. Opţiunile de vot sunt grupate pe candidaţi.
Dintre cele 950 de secţii de votare, 140 au fost desemnate să gestioneze plicurile cu voturi prin corespondenţă, majoritatea aflându-se lângă reprezentanţele diplomatice ale României, potrivit ministrului de Externe, Luminiţa Odobescu.
*** Vot la secţie
Pentru votul la secţie s-au înregistrat cele mai multe cereri în Ţările de Jos – 1.653; Marea Britanie – 1.107; Germania – 732; Italia – 478; Franţa – 471; Belgia – 436; Spania – 409.
Dacă sunt alegători care nu s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, aceştia pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.
Votarea în străinătate începe vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00, şi continuă sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României a precizat că alegătorii care la ora 21,00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot vor putea să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23,59 doar în ziua de duminică.
Potrivit deciziei BEC, în cazul birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21,00.
Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.
Pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale în cadrul secţiilor de votare organizate în străinătate au fost distribuite în total 3.600.000 de buletine de vot, 9.120 de ştampile cu menţiunea ‘VOTAT’ şi 2.914.000 de timbre autocolante.
La secţia de votare, alegătorul îşi prezintă actele de identitate operatorului de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
În secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie.
AEP menţionează că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
În primul tur al alegerilor prezidenţiale, românii au de ales dintre 14 candidaţi, doi dintre aceştia, care primesc cel mai mare număr de voturi, urmând să îşi dispute cea mai înaltă funcţie în stat în turul al doilea.
La începutul acestei săptămâni, Ludovic Orban, candidatul Forţei Dreptei, şi-a anunţat retragerea din cursa electorală.
Ordinea în care candidaţii se află pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale este:
* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă RRA
