Radio România Actualităţi şi-a exprimat disponibilitatea de a extinde oferta de reflectare a campaniei, aprobată de parlament şi prezentată candidaţilor, cu încă o dezbatere electorală între cei doi competitori. Până la această oră, postul nostru de radio nu a primit confirmare fermă din partea celor doi că vor participa. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
În diaspora, s-au deschis secţiile de vot, iar scrutinul a început joi seara, la ora 22:00 (ora României).
Prima secţie de votare deschisă a fost pentru alegătorii aflaţi la Auckland, în Noua Zeelandă.
Campania electorală a început pe 4 aprilie şi se va încheia sâmbătă dimineaţa, la ora 7:00.
Un număr de 11 candidaţi – patru independenţi şi şapte reprezentanţi ai unor partide şi alianţe – au avut la dispoziţie 30 de zile pentru a convinge electoratul că merită să le acorde încrederea.
Cele aproape 19.000 de secţii de votare organizate în ţară se vor deschide duminică, la ora 7:00, aproape 18 milioane de alegători fiind aşteptaţi la urne să îşi aleagă preşedintele.
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este de 17.988.031 de cetăţeni. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Bogdan Peşchir, finanţatorul campaniei lui Călin Georgescu, va fi dus în instanţă cu propunere de arestare preventivă
21 martie 2025, 18:03
Concret, spun procurorii, Bogdan Peşchir a oferit, în timpul campaniei electorale de anul trecut, plăţi în valoare de peste 879.000 de dolari pe aplicaţia TikTok, sub formă de ‘daruri’, şi transferuri de sute de mii de lei prin aplicaţia Revolut, către 265 de persoane, pentru a le determina să îl voteze pe Georgescu.
‘Din cercetările efectuate până în prezent, a rezultat faptul că, în perioada 28.03.2024 – 31.01.2025, inculpatul a oferit suma de 879.521 USD, sub formă de gift-uri pe aplicaţia TikTok (plăţi efectuate prin aplicaţie în timpul unor sesiuni live ale utilizatorilor prin oferirea de puncte ce pot fi apoi convertite în sume de bani) şi sumele de 302.547 de lei şi 17.859 USD, prin transferuri efectuate prin aplicaţia Revolut (conturi bancare şi portofele electronice de criptomonede), către 265 de persoane, în scopul determinării acestora să voteze un anumit candidat la alegerile prezidenţiale organizate în anul 2024’, anunţă Parchetul General, într-un comunicat de presă.
Bogdan Peşchir a fost adus joi de la Braşov la sediul IGPR, unde a fost audiat mai multe ore, după care procurorii au dispus reţinerea lui pentru 24 de ore.
În momentul în care a ajuns sub escortă la sediul IGPR, Bogdan Peşchir a fost obligat de un poliţist să îşi dea jos şapca, cagula de pe faţă şi ochelarii de soare, pentru a putea fi identificat.
Numele lui Bogdan Peşchir apare în documentele prezentate de SRI la CSAT, în baza cărora Curtea Constituţională a anulat în luna decembrie alegerile prezidenţiale.
Conform SRI, Bogdan Peşchir a utilizat contul ‘bogpr’, prin care a realizat donaţii pe TikTok de peste un milion de euro pentru a finanţa campania lui Călin Georgescu.
Reprezentanţii TikTok au confirmat identitatea utilizatorului ‘bogpr’ şi au menţionat că acesta a efectuat plăţi în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24 octombrie – 24 noiembrie 2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicaţi în promovarea lui Călin Georgescu, inclusiv după data încheierii campaniei electorale, punctează SRI.
Serviciul Român de Informaţii arată că finanţarea influencerilor TikTok a fost asigurată prin platforma FameUp (dedicată monetizării activităţilor de promovare în mediul online), la nivelul căreia a fost publicată oportunitatea de reclamă, alături de descrieri bine definite. ‘Una dintre metodele de atragere la colaborare a influencerilor români pentru promovarea candidaturii lui Călin Georgescu a fost contactarea pe email a acestora de firma (…), de origine sud-africană, care oferea suma de 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip realizat de aceştia’, arată SRI.
Se fac percheziţii la 17 adrese în dosarul finanţării campaniei electorale a lui Călin Georgescu
20 martie 2025, 13:53 / actualizat: 20 martie 2025, 15:00
De dimineaţă au avut loc percheziţii la 17 adrese din capitală şi din nouă judeţe, iar unul dintre influenceri a ieşit din casă după plecarea poliţiştilor cu o armă în mâini, despre care deocamdată nu se ştie dacă era o machetă sau una reală.
Procurorii au venit din nou şi la locuinţa lui Bogdan Peşchir, principalul finanţator al promovării fostului candidat pe Tiktok. Dosarul penal are ca obiect inclusiv infracţiunea de corupere a alegătorilor.
Printre persoanele vizate de percheziţii se numără Bogdan Peşchir, Makaveli şi Alin Borcan, influenceri care l-au promovat online pe Călin Georgescu în campania electorală din 2024.
După plecarea poliţiştilor, Alin Borcan a ieşit în faţa porţii casei sale, îmbrăcat în pantaloni scurţi, negri şi cu o armă de tip airsoft, făcând ironii la adresa poliţiştilor şi procurorilor, pe care i-a numit hoţi cu cagule şi, totodată, avertizându-i pe ziarişti să nu mai vină la locuinţa sa, pentru că ar putea să îi confunde cu aşa-zişii hoţi şi să tragă în ei.
Makaveli, pe numele real Alexandru Virgil Zidaru, ajuns să fie asociat cu Parlamentul României, după ce a fost angajat consilier de preşedinta SOS România, Diana Iovanovici-Şoşoacă. Ea a şi reacţionat printr-un comunicat de presă, în care susţine că acţiunile de astăzi ale poliţiei şi procurorilor sunt ilegale, iar dosarul este politic.
În ce îl priveşte pe Bogdan Peşchir, SRI a arătat, într-un document desecretizat de CSAT, că acesta i-a finanţat campania lui Călin Georgescu cu peste 380.000 de euro. Peşchir a lucrat la firme asociate cu criptomonede, care sunt deţinute de Gabriel Prodănescu, cu dublă cetăţenie, emigrat din 1995 în Africa de Sud.
Şi membrii clanului Pian sunt vizaţi azi de percheziţii. Ei au susţinut campania lui Călin Georgescu şi primeau bani pe TikTok pentru a-l promova pe candidatul cu discurs pro-rus şi anti-occidental.
Documentele declasificate de la Ministerul Afacerilor Interne şi SRI au arătat că influencerii erau implicaţi în promovarea şi cumpărarea de voturi.
Activităţile judiciare urmăresc stabilirea legăturilor dintre cei vizaţi de percheziţii şi alte persoane care ar putea fi implicate în fraudarea procesului electoral şi modul în care aceştia erau plătiţi.
MAE a informat statele aliate privind tentativele de interferenţe externe în campania electorală din România
5 decembrie 2024, 15:56
Ministerul de Externe precizează că autorităţile române au luat decizia de a declasifica şi de a face publice rapoarte care cuprind informaţii relevante privind operaţiuni externe maligne, inclusiv finanţare ilegală, amplificare artificială a unor campanii digitale şi atacuri cibernetice de amploare care au avut ca ţintă alegerile prezidenţiale din România.
Potrivit Ministerului de Externe, acţiunea de interferenţă este în desfăşurare, dar România va lua măsuri de protejare a democraţiei, securităţii naţionale şi suveranităţii sale.
Şi Parchetul General analizează dacă există elemente care ar putea determina declanşarea unei investigaţii penale, după desecretizarea documentelor prezentate în şedinţa CSAT din 28 noiembrie, în care se anunţau interferenţe în alegerile prezidenţiale şi parlamentare din România.
Potrivit documentelor, Rusia desfăşoară un război hibrid împotriva statului român. SRI şi SIE susţin că o campanie bine organizată pe TikTok, în valoare de milioane de dolari, l-a sprijinit pe candidatul independent Călin Georgescu în primul tur de scrutin cu două săptămâni în urmă, deşi acesta susţine că nu a cheltuit nimic pentru campania electorală.
Statele Unite s-au declarat şi ele îngrijorate de rapoartele CSAT privind implicarea Rusiei în procesul electoral din România. Departamentul de Stat de la Washington consideră că acuzaţiile ar trebui investigate în totalitate. Statele Unite consideră că îndepărtarea politicii externe româneşti de alianţele sale occidentale ar avea un impact negativ grav asupra cooperării de securitate cu Statele Unite.
Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei.
Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024; difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Totodată, după încheierea campaniei, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări active plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.
În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală.
Este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice gen pentru participarea la vot.
În Camera Deputaţilor sunt în prezent 330 de parlamentari, iar la Senat – 136.
În străinătate se votează pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală), şi duminică, 1 decembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală). În ţară votarea se desfăşoară pe 1 decembrie, între orele 7,00 – 21,00.
Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la scrutinul din 1 decembrie. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
În diaspora votarea a început în noaptea de joi spre vineri, prima secţie fiind deschisă în Noua Zeelandă, la Auckland, la ora 1,00, ora României.
Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura pe parcursul a trei zile: * vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00; * sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23,59, în ziua de duminică, pentru cetăţenii care se află în sediul sau la rând la secţia de votare.
Campania electorală a început pe 25 octombrie, la ora 00,00, şi se încheie sâmbătă dimineaţa, la ora 7,00.
Alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie – primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie – turul al doilea.
Pe buletinul de vot se află 14 candidaţi – zece candidaţi propuşi de partide politice şi de către o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi patru independenţi. Cu toate acestea, candidatul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, aflat pe poziţia 10 pe buletinul de vot, şi-a anunţat luni seara retragerea din cursă şi susţinerea Elenei Lasconi, candidat din partea USR.
Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii sunt înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale. Aceasta este următoarea:
* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei (care şi-a anunţat public retragerea din competiţia electorală, însă se află în continuare pe buletinul de vot);
* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.
După încheierea campaniei, este interzisă continuarea propagandei electorale.
Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate, care se referă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la aceste alegeri.
De asemenea, după încheierea campaniei electorale, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.
După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile prezidenţiale din anul 2024, după cum a precizat BEC. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
