Curtea Constituțională amână decizia privind programul SAFE de înzestrare a armatei

Sorin Grindeanu reclamă faptul că executivul Bolojan a adoptat actul normativ după ce Parlamentul i-a retras încrederea prin moţiune de cenzură şi că, în aceste condiţii, guvernul nu mai avea competenţe de legiferare, ci trebuia să se ocupe doar de acte de administrare curentă a treburilor publice.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

CAB amână o decizie pe cererea de suspendare din funcţie a doi judecători de la CCR

Decizia vine în aceeaşi zi în care judecătorii de la Curtea Constituţională au amânat dezbaterile pe proiectul privind reforma pensiilor speciale pentru data de 11 februarie.

Avocata Silvia Uscov a solicitat în instanţă suspendarea executării decretului nr.774/08.07.2025, prin care preşedintele Nicuşor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoş ca judecător la CCR, precum şi suspendarea hotărârii Senatului din data de 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc.

În esenţă, ea a susţinut în sala de judecată că Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

În cazul lui Mihai Busuioc lucrurile sunt ceva mai clare, în sensul că el are o decizie de la Curtea Constituţională din 1 iulie 2025, prin care s-a stabilit că numirea sa este constituţională, iar deciziile CCR nu pot fi desfiinţate de instanţele de judecată.

Situaţia lui Dacian Cosmin Dragoş, numit la CCR de preşedintele Nicuşor Dan, este mai complicată. Avocata Silvia Uscov susţine că acesta nu îndeplineşte una dintre condiţiile pentru a fi numit în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Conform reclamantei, această vechime trebuie să fie realizată în activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror) sau în cea universitară, dar exclusiv cu profil juridic.

Însă, spune Silvia Uscov, Dacian Cosmin Dragoş a activat ca profesor universitar la Facultate de drept doar aproximativ 3 ani şi 4 luni (perioada octombrie 1998 – februarie 2002), iar restul carierei sale s-a desfăşurat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative de la Universitatea Babeş-Bolyai, care, deşi predă materia de Drept, nu constituie învăţământ juridic superior în sensul constituţional şi legal al acestei noţiuni.

În timpul procesului, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale a solicitat respingerea contestaţiei depuse de avocata Silvia Uscov, pe motiv că cererea acesteia a fost depusă tardiv. El a explicat că decretul preşedintelui Nicuşor Dan privind numirea lui Cosmin Dragoş la CCR a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 8 iulie 2025, iar reclamanta avea termen 30 de zile pentru depunerea unei plângeri prealabile. Or, această plângere a fost depusă pe data de 30 decembrie 2025.

De asemenea, avocata avea termen 30 de zile să depună o cerere de suspendare a executării decretului, din momentul în care a aflat de numirea lui Dacian Cosmin Dragoş, iar pe data de 16 iulie 2025, Silvia Uscov a postat pe o reţea de socializare un mesaj cu referire la numirea acestuia la CCR.

Pe de altă parte, consilierul juridic a arătat că la dosar există dovezi care atestă faptul că Dacian Cosmin Dragoş a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma sa didactică fiind compusă din următoarele discipline: Drept administrativ, Uniune Europeană, Dreptul achiziţiilor publice şi Dreptul muncii.

De asemenea, el a lucrat în activităţi conexe ca expert ştiinţific, cercetător ştiinţific şi consilier, fiind unul dintre experţii angajaţi de statul român într-un litigiu internaţional.

De menţionat că Dacian Cosmin Dragoş face parte din tabăra de la CCR care susţine proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

CCR discută săptămâna viitoare sesizarea ICCJ în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor

Publicat de Gabriela Rotaru, 5 decembrie 2025, 16:10

Judecătorii de la Instanţa supremă au decis vineri, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

Purtătorul de cuvânt al Instanţei supreme, Victor Alistar, a explicat că, în opinia judecătorilor, legea în cauză a fost construită ‘pe o realitate contrafactuală’ şi lipsesc orice fel de date care să arate impactul economic al aplicării acestui act normativ.

‘Analiza a reliefat următoarele aspecte care fac soluţia normativă, în opinia Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în concordanţă cu jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale, incompatibilă cu regulile Constituţiei. Motivele de neconstituţionalitate extrinseci: caracterul de urgenţă al proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive. Pe de o parte, invocarea condiţionalităţilor jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context şi este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul acestor comunicări ale Comisiei nefiind stabilirea modalităţii de pensionare, care fusese anterior apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială referitoare la supraimpozitare’, a spus Alistar.

Printre motivele de neconstituţionalitate intrinseci, Victor Alistar a enumerat neclaritatea şi imprevizibilitatea legii.

‘Legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii consacrate de articolul 1 aliniatele 3 şi 5 din Constituţia României. În concret, legea utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul prezentei propuneri normative, creând neclaritate şi imprevizibilitate’, a precizat Alistar.

În plus, Curtea Supremă susţine că proiectul îi discriminează pe magistraţi în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii speciale.

‘Legea afectează principiul securităţii raporturilor juridice, creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului fără o tranziţie reală. Astfel, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate pentru vechimea în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani. Deci, discutăm de o estimare de 66% dintre magistraţii în funcţie. Un alt considerent reţinut – legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi magistraţii sunt singurii care au statut constituţional garantat. La toate categoriile, standardul minim de calcul este de 65% din indemnizaţiile brute. La magistraţi este mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiare de pensii de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net, la alte categorii existând limitări raportate la valoarea netă mult superioare, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă şi nejustificată, raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului, în condiţiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraţilor este minim raportat la totalul cheltuielilor pensiilor de serviciu’, a detaliat Alistar.

Ulterior, Instanţa supremă a remis un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituţională: discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.

‘Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR’, consideră Instanţa supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).

În plus, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

‘În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi’, apreciază ICCJ.

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.(Agerpres/ FOTO Facebook ccr.ro)

CCR: Legea privind pensiile magistraţilor – neconstituţională

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 octombrie 2025, 17:14 / actualizat: 20 octombrie 2025, 19:42

La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.

‘Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept’, preciza ÎCCJ într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, legea încalcă ‘nu mai puţin’ de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

‘Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care Guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă’, arăta Instanţa supremă.

Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul şedinţei plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistraţii români ies la pensie la 48 – 49 de ani şi o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 – 40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere.

‘Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei’, spunea premierul. (Agerpres/ FOTO facebook ccr.ro)

Instanţa Supremă decide dacă atacă la CCR legea privind plata pensiilor private

Publicat de Gabriela Rotaru, 16 octombrie 2025, 13:55

Judecătorii Înaltei Curţi urmează să se întrunească de la ora 14:00 pentru a analiza dacă vor cere CCR să exercite controlul de constituţionalitate înainte de promulgare asupra acestei legi iniţiată de guvernul Bolojan.

În forma votată de Parlament, la pensie, majoritatea românilor vor putea retrage iniţial doar 30% din suma acumulată la fondurile private de pensii.

Restul va fi împărţit în tranşe lunare pe o perioadă de opt ani. Excepţie vor face pacienţii oncologici şi persoanele care au acumulat sume mici, care îşi vor putea retrage toţi banii într-o singură tranşă. Noile reguli sunt valabile pentru toate pensiile private, inclusiv pentru Pilonul III, facultativ. În prezent, pensionarii îşi pot retrage integral banii adunaţi la pensiile private. La un an după promulgarea legii acest lucru nu va mai fi posibil.

Între timp, Alianţa pentru Unirea Românilor a anunţat că va sesiza chiar astăzi Curtea Constituţională în legătură cu această lege. Formaţiunea consideră că prin acest act normativ, guvernul Bolojan ar fura pensiile românilor acumulate la pilonul II şi pilonul III. În opinia reprezentanţilor AUR, în forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane şi vor câştiga mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi. Însă, principalul câştigător ar fi statul român care, susţine AUR, a găsit un colac de salvare pentru a-şi finanţa împrumuturile. (Rador/ FOTO ccr.ro)

(UPDATE) CCR a amânat din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraţilor

Publicat de Gabriela Rotaru, 8 octombrie 2025, 12:00

Curtea Constituţională a României ar urma să dezbată astăzi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.

La începutul lunii septembrie, secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea.

În comunicatul de atunci al Înaltei Curţi scria că, prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un „nu” răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii.

Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale, ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept, continua textul.

Magistraţii consideră că legea încălca nu mai puţin 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. Dar care au fost motivele pentru care Guvernul a decis să reformeze legea pensiilor de serviciu ale magistraţiilor?

Premierul Ilie Bolojan afirma în şedinţa plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul al doilea de reforme că magistraţii români ies la pensie la 48-49 de ani şi că o pensie medie în magistratură depăşeşte 24 de mii de lei. Numeroase pensii ajung chiar la 35-40 de mii de lei pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere. Potrivit legii noi, contestate la CCR, vechimea necesară pensionării creşte de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remuneraţie netă. Reforma mai prevede o perioadă de tranziţie de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.

Tot astăzi, Curtea Constituţională a României discută sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT cu privire la alte trei legi din pachetul al doilea: cea cu măsuri în domeniul sănătăţii, legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi cea cu măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice. (Rador/ FOTO ccr.ro)

(UPDATE) CCR respinge sesizarea AUR privind legea ‘austerităţii’ adoptată prin angajarea răspunderii Executivului

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 iulie 2025, 11:25

Curtea Constituţională va analiza astăzi sesizarea depusă de parlamentari din opoziţie cu privire la primul pachet de măsuri fiscal-bugetar, pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea, care prevede majorarea cotelor de TVA, creşterea accizelor, tăierea sporurilor şi plafonarea pensiilor şi salarilor.

Demersul AUR, SOS şi POT a venit după ce moţiunea de cenzură a fost respinsă în Parlament. Cele trei formaţiuni susţin, printre altele, că guvernul a folosit abuziv procedura angajării răspunderii pentru a impune un pachet eterogen de măsuri, care afectează grav milioane de români, fără o dezbatere reală în Parlament. (Rador/ FOTO ccr.ro)

Trei noi judecători ai CCR au depus jurământul în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 iulie 2025, 10:17 / actualizat: 13 iulie 2025, 12:57

‘În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, doamna Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani’, a informat comunicat al CCR.

(UPDATE) Trei noi judecători ai Curţii Constituţionale au depus, în această dimineață, jurământul la Palatul Cotroceni, într-o ceremonie ce a avut loc în prezenţa preşedintelui Nicuşor Dan.

Este vorba de Mihai Busuioc – susţinut de PSD, Csaba Asztalos – propus de UDMR, care îşi vor prelua funcţiile în urma numirii de către Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi de Dacian Dragoş, propus de şeful statului.

Potrivit legii, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători care au un mandat de nouă ani; trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei – de Senat şi trei – de preşedintele României.

Trei noi judecători ai Curţii Constituţionale vor depune duminică dimineaţă jurământul la Palatul Cotroceni, într-o ceremonie ce va avea loc în prezenţa preşedintelui Nicuşor Dan.

Este vorba de Mihai Busuioc – susţinut de PSD, de Csaba Asztalos – propus de UDMR, care îşi vor prelua funcţiile în urma numirii de către Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi de Dacian Cosmin Dragoş, propus de şeful statului.

Potrivit legii, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători care au un mandat de nouă ani; trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei – de Senat şi trei – de preşedintele României.(Rador/ FOTO ccr.ro)

Hotărârea CCR privind validarea alegerii noului preşedinte, publicată în Monitorul Oficial

Publicat de letitia, 22 mai 2025, 16:10

Totodată, a fost publicată Hotărârea CCR privind rezultatul alegerilor din al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

Curtea Constituţională a României a validat joi rezultatul alegerilor prezidenţiale.

‘În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin în conformitate cu dispoziţiile articolului 82 alineatul 1 şi ale articolului 146 litera f) din Constituţie, precum şi cu dispoziţiile articolului 53 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, Curtea Constituţională s-a întrunit în plenul său în vederea validării alegerii preşedintelui României. Examinând dosarul candidaturii şi având în vedere procesele verbale întocmite de Biroul Electoral Central, ţinând seama de faptul că la al doilea tur de scrutin, care a avut loc la data de 18 mai 2025, domnul Nicuşor Daniel Dan a obţinut cel mai mare număr de voturi din cele valabil exprimate, constatăm că au fost respectate dispoziţiile articolului 81 din Constituţia României şi a Legii nr. 370/2004, în temeiul prevederilor constituţionale şi a legislaţiei aplicabile, cu unanimitate de voturi, CCR, în numele legii, hotărăşte: Validează alegerea domnului Nicuşor Daniel Dan în funcţia de preşedinte al României. (…) Prezenta hotărâre este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României’, a anunţat preşedintele CCR, Marian Enache.

El i-a înmânat un exemplar al Hotărârii CCR lui Nicuşor Dan, pe care l-a felicitat.

***

Potrivit Regulamentului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României de către Curtea Constituţională, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputaţii şi senatorii în şedinţă comună, pentru depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată.

Conform articolului 82 din Constituţie, candidatul a cărui alegere a fost validată depune, în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: ‘Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!’.

Depunerea jurământului se consemnează într-o declaraţie a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitării mandatului preşedintelui României. AGERPRES/FOTO Pagina oficială de Facebook a CCR

Curtea Constituţională a României a validat rezultatul alegerilor prezidenţiale

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 mai 2025, 12:53

La şedinţa solemnă a CCR au fost prezenţi preşedintele ales, Nicuşor Dan, şi preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan.

***

Potrivit Regulamentului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României de către Curtea Constituţională, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputaţii şi senatorii în şedinţă comună, pentru depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată.

Conform art. 82 din Constituţie, candidatul a cărui alegere a fost validată depune, în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: ‘Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!’.

Depunerea jurământului se consemnează într-o declaraţie a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitării mandatului Preşedintelui României. (Agerpres/ FOTO Facebook Curtea Constitutionala)

CCR dezbate, astăzi, sesizarea liderului AUR prin care cere anularea alegerilor

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 mai 2025, 08:05

CCR a menţionat într-un comunicat că a primit un înscris în formă scanată, semnat olograf în copie de George Simion, însă, pentru a putea fi dezbătut, documentul trebuie semnat în original.

George Simion susţine, în sesizarea depusă, că a existat o propagandă agresivă după turul întâi, care a avut rolul de a induce populaţiei ideea că, dacă îl ar vota, ar reveni la putere mişcări extremiste, ar fi distrusă democraţia şi ţara ar ieşi din Uniunea Europeană. (Rador/ FOTO facebook Curtea Constituțională)

Curtea Constituțională discută, miercuri, o cerere de anulare a turului doi al alegerilor prezidențiale

Publicat de letitia, 20 mai 2025, 16:45 / actualizat: 20 mai 2025, 18:59

Potrivit calendarului electoral, în termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu la data de 20 mai, ora 24:00, se pot formula cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală. Pot contesta partidele şi candidaţii care au participat la alegeri, printr-o cerere temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

Până joi, BEC înaintează CCR dosarul cu rezultatele finale din turul doi al alegerilor prezidenţiale. După primirea dosarului şi soluţionarea cererilor de anulare a scrutinului pentru fraudă electorală, instanţa constituţională validează alegerile şi publică rezultatul în Monitorul Oficial. AGERPRES/FOTO ccr.ro

Poliţişti, angajaţi din penitenciare şi pensionari militari au pichetat sediul CCR

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 martie 2025, 16:35

După cum transmite redactorul RRA Diana Surdu, în esenţă, Curtea a reţinut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare cu regimuri juridice diferite, în funcţie de data intrării în vigoare a reglementărilor, încalcă dreptul la egalitate în faţa legii. Câteva sute de poliţişti, angajaţi din penitenciare şi pensionari militari au pichetat marţi, în Bucureşti, sediul Curţii Constituţionale, în aşteptarea deciziei de astăzi. Preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Vasile Zelca, spune că protestele vor continua până la o soluţie favorabilă în ceea ce priveşte pensiile militare.

Vasile Zelca: Acum ne vom muta presiunea pe Guvernul României, având în vedere faptul că premierul Ciolacu, pe finalul anului 2024, a promis că, în funcţie de decizia pe care CCR o va lua, guvernul este pregătit să dea o soluţie printr-o ordonanţă de urgenţă pentru pensionarii militari. Este nevoie de o astfel de soluţie acum, ca să rezolve şi să-şi respecte, până la urmă, promisiunea. Presiunea se va muta către guvern şi vom organiza inclusiv proteste acolo. Vom bloca, iarăşi, traficul în Bucureşti şi, de ce nu, şi activitatea, pentru că pensionarii militari merită respectul pe care trebuie să-l primească, datorită interdicţiilor, incompatibilităţilor şi sacrificiului pe care le-au făcut de-a lungul carierei. (Rador/ FOTO Ancuța Cocoroveanu)

Curtea Constituţională a României analizează contestaţiile privind candidatura lui Călin Georgescu

Una dintre sesizări este cea trimisă de Călin Georgescu către Curtea Constituţională în legătură cu decizia Biroului Electoral Central (BEC) de respingere a înregistrării candidaturii sale, acesta susţinând că, sub aspect procedural, nu au fost respectate toate condiţiile legale privind cvorumul de prezenţă, cel de vot şi procedura de desfăşurare a şedinţei.

‘Pe baza şi în aplicarea acestei dispoziţii a legii, BEC a adoptat Hotărârea 1H/22.02.2025, publicată în Monitorul Oficial al României 164/24.02.2025, Partea I, prin care a reglementat, printre altele, şi procedura desfăşurării şedinţelor sale, în art. 12-15. Or, potrivit art. 17 alin. (4) din lege, hotărârile BEC adoptate pentru interpretarea unitară a legii sunt general obligatorii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În altă ordine de idei, potrivit art. 2 alin. (2) C. proc. civ., dispoziţiile acestui act normativ se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare. Cu alte cuvinte, Codul de procedură civilă este dreptul comun în toate materiile. Faţă de cele ce preced, întrucât nu au fost respectate toate condiţiile legale privind cvorumul de prezenţă, cvorumul de vot, procedura de desfăşurare a şedinţei şi procedura de adoptare, redactare şi publicare a Deciziei 18D/09.03.2025 a BEC şi a procesului-verbal întocmit de BEC din care rezultă data şi ora afişării acesteia – procesul-verbal nefiind nici măcar semnat -, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 174 şi urm. C. proc. civ., care atrag nulitatea absolută a deciziei şi a procesului-verbal antereferite’, se menţionează în sesizarea trimisă CCR.

În consecinţă, în sesizare se solicită ca instanţa constituţională să oblige BEC la comunicarea procesului-verbal al şedinţei Biroului din data de 9 martie, în care a fost adoptată decizia şi a fost întocmit procesul-verbal atacate prin contestaţie, pentru a se putea constata şi dovedi, astfel, neregularităţile de ordin procedural care atrag nulitatea absolută a deciziei BEC.

El subliniază că Biroul Electoral Central a încălcat ‘flagrant’ legea prin decizia de respingere a candidaturii sale.

‘În pofida celor înfăţişate şi încălcând în mod flagrant legea, BEC, prin decizia de respingere a înregistrării candidaturii mele, nu a verificat, în niciun fel, îndeplinirea cumulativă, pentru candidatura mea, a condiţiilor de formă şi de fond cerute de lege şi actele adoptate în baza acesteia din urmă, mărginindu-se să precizeze că ‘nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de Curte’, spune Georgescu.

Potrivit acestuia, în întreg cuprinsul deciziei contestate, BEC a analizat ‘doar condiţii de fond suplimentare’, decurgând indirect din alte prevederi constituţionale decât cele la care legea însăşi face trimitere şi care au fost decelate, pe cale de interpretare, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în speţă Hotărârea 2/05.10.2024, care ar fi configurat ‘cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României’. Condiţiile de fond corespunzătoare ‘cadrului axiologic’ invocat de BEC ar presupune respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei.

‘Procedând astfel, BEC nu doar că nu şi-a îndeplinit singura atribuţie în materie, consacrată de art. 17 alin. (1) lit. b) şi art. 29 alin. (l)-(3) din lege – verificarea îndeplinirii condiţiilor de formă şi de fond pentru candidatură prevăzute de lege şi actele date în aplicarea ei, dar şi-a şi substituit competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale a României de a examina şi verifica îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi de fond pentru candidatura la funcţia de preşedinte al României, decurgând, pe cale de interpretare, din dispoziţii ale Constituţiei – altele decât cele la care face trimitere legea -, respectiv cele ale art. 82 alin. (2) cu privire la conţinutul jurământului de credinţă ce trebuie depus la intrarea în mandat’, se mai arată în sesizare.

Biroul Electoral Central a invalidat, duminică seară, candidatura lui Călin Georgescu la prezidenţiale.

‘Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de Curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia’, se arăta în decizia BEC.

Conform aceleiaşi surse, candidatura lui Călin Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât acesta, ‘prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia (…) de a apăra democraţia’, care se întemeiază pe alegeri ‘corecte, integre şi imparţiale’.

Tot marţi, va fi luată în discuţie şi contestaţia împotriva deciziei Biroului Electoral Central privind înregistrarea candidaturii primarului general al Capitalei, Nicuşor Dan, pentru alegerile prezidenţiale din luna mai.

(AGERPRES/FOTO – arhiva Agerpres)

Călin Georgescu va depune o contestaţie la Curtea Constituţională

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 martie 2025, 17:48

El a precizat că există susţinere în acest sens din partea grupurilor parlamentare AUR şi POT şi a făcut apel la manifestaţii paşnice.

George Simion a afirmat că Biroul Electoral Central nu are în atribuţii respingerea pe fond a unei candidaturi depuse.

George Simion: Atunci când sunt îndeplinite toate chestiunile legate de acte, de semnături, legate de formă, BEC nu are dreptul să respingă un candidat şi toate chestiunile legate de un dosar de candidatură au fost îndeplinite. S-a comis un nou abuz, un nou episod din lovitura de stat. Nu avem mari speranţe, dar domnul Georgescu va epuiza toate căile legale. Noi mergem cu dumnealui ca şi candidat pe care îl susţinem pentru alegerile prezidenţiale până la capăt.

Parchetul de pe lângă instanţa supremă s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare publică, potrivit unui comunicat al instituţiei. Sesizarea vine în contextul protestului care a avut loc ieri seară, în Bucureşti, în cadrul căruia preşedintele unui partid politic care este şi deputat în Parlamentul României, a făcut declaraţii prin care a incitat la violenţă. Procurorii precizează că urmărirea penală se desfăşoară in rem. (Rador/ FOTO ccr.ro)

Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral la alegerile prezidenţiale

‘În temeiul art. 145 lit. f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, desfăşurat în baza HG 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru preşedintele României în anul 2024 şi a HG 1.061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în anul 2024’, se arată în decizia CCR, adoptată cu unanimitate de voturi.

Practic, în urma acestei decizii se anulează rezultatele din primul tur, iar alegerile prezidenţiale se reiau de la zero.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Prezidenţiale2024/Reuniune informală a judecătorilor CCR; se analizează dacă se vor dezbate cererile de anulare a primului tur de scrutin

Publicat de Andreea Drilea, 6 decembrie 2024, 10:41

Joi seară, instanţa constituţională a anunţat că cererile depuse privind anularea primului tur al prezidenţialelor urmează să fie examinate în cadrul procesului de validare a alegerilor.

‘Având în vedere solicitările reprezentanţilor mass-media cu privire la primirea unor petiţii şi cereri referitoare la derularea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României, Curtea Constituţională precizează că acestea au fost înregistrate şi urmează să fie examinate conform prevederilor constituţionale şi legale, în cadrul procesului de validare a alegerilor”, se preciza într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.

În comunicat se menţiona că, în această etapă a procesului electoral, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, Curtea poate examina contestaţii formulate de către candidaţii calificaţi în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

Curtea Constituţională a primit joi patru sesizări în care se solicită anularea rezultatelor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Au depus sesizări în acest sens Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, publicaţia Calea Europeană şi candidatul independent Cristian Terheş. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

CCR respinge solicitarea de anulare a primului tur de scrutin

Joia trecută, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate şi a celor nule.

Curtea Constituţională a transmis, într-un comunicat, că judecătorii constituţionali, după ce au examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din data de 24 noiembrie, formulată de Cristian Vasile Terheş, cu unanimitate de voturi au dispus reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

BEC a trimis CCR procesul verbal privind renumărarea parţială a voturilor de la primul tur

Potrivit procesului verbal, au fost renumărate voturile din 161 de secţii din străinătate din cele 950 organizate în diaspora, precum şi din toate secţiile de votare din ţară, cu excepţia a 4 secţii din Dolj.

Conform renumărării parţiale, Marcel Ciolacu, candidatul PSD la prezidenţiale, s-ar situa pe locul doi, după Călin Georgescu.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Prezidenţiale2024/CCR dezbate solicitarea de anulare a primului tur de scrutin

Publicat de Andreea Drilea, 2 decembrie 2024, 06:22

Joi, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate şi a celor nule.

Curtea Constituţională a transmis, într-un comunicat remis AGERPRES, că judecătorii constituţionali, după ce au examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din data de 24 noiembrie, formulată de Cristian Vasile Terheş, cu unanimitate de voturi au dispus reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule.

Tot luni va fi luată în discuţie şi confirmarea/validarea rezultatului alegerilor, a transmis CCR.

Pe 29 noiembrie ar fi trebuit să înceapă campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, care ar fi trebuit să aibă loc pe 8 decembrie. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

CCR amână pentru 2 decembrie dezbaterile pe solicitarea de anulare a primului tur de scrutin

Potrivit aceloraşi surse, instanţa constituţională aşteaptă finalizarea renumărării votului.

Joi, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate şi a celor nule.

Curtea Constituţională a transmis, într-un comunicat remis AGERPRES, că judecătorii constituţionali, după ce au examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din data de 24 noiembrie formulată de Cristian Vasile Terheş, cu unanimitate de voturi, au dispus reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule.

De asemenea, s-a dispus înaintarea către CCR a rezultatelor reverificării şi renumărării de către Biroul Electoral Central.

După soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor, CCR urmează să se pronunţe în ceea ce priveşte validarea rezultatului din primul tur de scrutin.

Pe 29 noiembrie ar fi trebuit să înceapă campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, care ar fi trebuit să aibă loc pe 8 decembrie.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

BEC – măsuri privind solicitarea CCR de reverificare şi renumărare a voturilor

‘Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 (BEC) a decis că Birourile electorale judeţene, Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate şi Birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti preiau, în baza unui proces-verbal, buletinele de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule rezultate în urma alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024 de la Tribunalul competent sau de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare, după caz. Totodată, Birourile electorale judeţene, Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate şi Birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti desigilează sacii cuprinzând materialele electorale menţionate, consemnează operaţiunea de desigilare într-un proces-verbal şi asigură verificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule din cadrul secţiilor de votare din aria de competenţă a acestora, exprimate atât prin prezenţa alegătorului la secţia de votare, cât şi prin corespondenţă, unde este cazul, şi comunică Biroului Electoral Central rezultatul acestor activităţi’, se arată într-un comunicat al BEC.

De asemenea, BEC a decis ca materialele electorale aferente secţiilor de votare din ţară să fie preluate, transportate şi depozitate sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

Materialele electorale aferente secţiilor de votare din străinătate sunt preluate, transportate şi depozitate, în regim de urgenţă, în ţară, la Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi a personalului Ministerului Afacerilor Externe.

‘Rezultatul activităţilor menţionate se consemnează pentru fiecare secţie de votare într-un proces-verbal, iar pentru fiecare judeţ, pentru fiecare sector al municipiului Bucureşti, pentru străinătate şi pentru votul prin corespondenţă, după caz, se va întocmi un proces-verbal centralizator’, mai arată BEC.

Potrivit deciziei BEC, versiunile scanate ale proceselor-verbale menţionate vor fi comunicate Biroului Electoral Central şi statisticienilor din cadrul Biroului Electoral Central, prin e-mail, la data de 1 decembrie 2024, ora 22,00, în timp ce versiunile originale se vor comunica cel mai târziu la data de 3 decembrie 2024, ora 16,00.

CCR nu a transmis un termen până la care să fie renumărate voturile.

(AGERPRES/FOTO prezenta.roaep.ro)

Curtea Constituţională amână pentru mâine dezbaterile pe solicitările de anulare a primului tur al alegerilor

Potrivit site-ului CCR, Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu au depus fiecare câte o solicitare având ca obiect ‘anulare alegeri prezidenţiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024’.

În prezent europarlamentar, Cristian Terheş a candidat din partea Partidului Naţional Conservator Român şi a obţinut 95.782 de voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, reprezentând 1,04%.

Sebastian Constantin Popescu a candidat din partea Partidului Noua Românie şi a fost votat de 14.683 de oameni, reprezentând 0,16% din totalul voturilor.

Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale este programat pentru data de 8 decembrie.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)