Legea care modifică vârsta de pensionare a magistraţilor şi cuantumul pensiilor acestora a fost promulgată
Publicat de Gabriela Rotaru,
28 februarie 2026, 07:55 / actualizat: 28 februarie 2026, 8:59
Decizia a venit după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale de validare a reformei în domeniu.
Şeful statului a precizat că este un gest de echitate aşteptat de societate şi i-a asigurat pe magistraţi că munca lor este respectată şi recunoscută.
Între timp, România aşteaptă ca reprezentanţii Comisiei Europene să anunţe la jumătatea lunii martie ce decizii au luat în privinţa deblocării celor 230 de milioane de euro aferenţi acestei reforme mult întârziate.
După discuţiile purtate la Bruxelles, premierul Ilie Bolojan a spus că este încrezător că România va primi cea mai mare parte din aceşti bani. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
El spune că a avut loc o discuţie de principiu pentru a păstra şi la anul actuala valoare, iar în aproape două săptămâni chestiunea va fi tranşată.
Premierul aminteşte că pentru 2026 s-a decis plafonarea de salarii şi de pensii în sectorul public, iar o eventuală creştere a salariului minim pe economie ar produce efecte prin raportarea unora dintre salarii la nivelul minim.
În plus, adaugă Ilie Bolojan, firmelor deja confruntate cu dificultăţi le-ar fi dificil să susţină o majorare a salariului minim.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Curtea Constituţională a României ar urma să dezbată astăzi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.
La începutul lunii septembrie, secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea.
În comunicatul de atunci al Înaltei Curţi scria că, prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un „nu” răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii.
Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale, ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept, continua textul.
Magistraţii consideră că legea încălca nu mai puţin 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. Dar care au fost motivele pentru care Guvernul a decis să reformeze legea pensiilor de serviciu ale magistraţiilor?
Premierul Ilie Bolojan afirma în şedinţa plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul al doilea de reforme că magistraţii români ies la pensie la 48-49 de ani şi că o pensie medie în magistratură depăşeşte 24 de mii de lei. Numeroase pensii ajung chiar la 35-40 de mii de lei pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere. Potrivit legii noi, contestate la CCR, vechimea necesară pensionării creşte de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remuneraţie netă. Reforma mai prevede o perioadă de tranziţie de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.
Tot astăzi, Curtea Constituţională a României discută sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT cu privire la alte trei legi din pachetul al doilea: cea cu măsuri în domeniul sănătăţii, legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi cea cu măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice. (Rador/ FOTO ccr.ro)
Oficialul a dat asigurări că nici un pensionar nu va pierde bani, iar unii vor beneficia de majorări semnificative, în funcţie de vechimea şi documentele depuse.
Potrivit acestuia, aproape trei milioane de beneficiari vor fi scutiţi de impozitul de 10% care se va aplica pensiilor de peste 3.000 de lei.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Ilie Bolojan: ‘Un alt element important este creşterea numărului de contributori la Casa Naţională de Sănătate. Avem puţin peste 6 milioane de contributori şi avem peste 16 milioane de beneficiari. Şi practic nu avem cum, cu aceste dezechilibre totale, să asigurăm salarizare bună în Sănătate, condiţii foarte bune pentru pacienţi, investiţii importante. Prin urmare, măsurile propuse urmăresc creşterea numărului de contributori. Ele înseamnă două direcţii. Aplicarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la pensiile mari de peste 3.000 de lei şi eliminarea unor excepţii‘.
El a menţionat că în acest fel va creşte numărul de contribuabili de la puţin peste 6 milioane la peste 8 milioane.
‘Ca să fac un calcul simplu pentru o pensie, înseamnă că la o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferenţa dintre 4.000 şi 3.000. Deci 10% pe 1.000, adică 100 de lei‘, a explicat Bolojan. (Agerpres/ FOTO facebook.com/ilie.bolojan)
‘În ceea ce priveşte aspectele care ţin de limitarea cheltuielilor şi de luarea unor măsuri structurale, vom propune o măsură temporară – şi anume ca şi anul viitor pensiile şi salariile din sectorul public să rămână plafonate. A fost o majorare foarte mare în 2024 de peste 20% în cazul salariilor, de peste 30% în cazul pensiilor pe care nu o mai putem suporta ca nivel de indexare, această măsură va fi exclusiv pentru anul viitor’, a spus Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
El a precizat că tot de anul viitor impozitul pe dividende va fi majorat de la 10 la 16%.
De asemenea, premierul a arătat că profiturile băncilor şi câştigurile din jocurile de noroc vor fi taxate suplimentar.
‘Vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europă şi consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat. De asemenea, vom suprataxa toate câştigurile din jocurile de noroc în aşa fel încât să încasăm cu cel puţin 30% mai mult din această categorie de venituri’, a explicat Bolojan. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Reporterul RRA Ancuţa Cocoroveanu a stat de vorbă cu manifestanţii şi relatează.
Poliţiştii, angajaţii din penitenciare şi pensionarii militari cer o soluţie urgentă pentru a corecta situaţia în care persoane cu aceeaşi funcţie, vechime şi grad primesc pensii diferite doar în funcţie de anul în care s-au pensionat.
Mihai Zlat, vicepreşedinte al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual: Vorbim de dreptul la o pensie corectă, o pensie care să creeze o echitate pentru toată lumea, după ce toată viaţa ai muncit în condiţii de riscuri şi ai avut interdicţii şi incompatibilităţi toată cariera. Şi atunci, vorbim de colegi care se pensionează în acest an, să zic cu o pensie de 6.000 de lei, acelaşi coleg s-a pensionat anul trecut cu o pensie, să zic, de 4.500 de lei şi sunt colegi care au pensii în plată de 3.000 de lei, pentru că s-au pensionat acum 10 ani de zile. Nu vorbim de nişte pensii foarte mari în sistemul nostru, vorbim de o pensie medie care se apropie de 4.500 de lei, dar este o pensie oricum, din punctul nostru de vedere, mică, în condiţiile în care, să nu uităm, că toată cariera nu au avut voie să desfăşoare niciun fel de altă activitate.
Promulgarea legii a fost blocată de o contestaţie la CCR depusă de Avocatul Poporului; aceasta susţine că legea ar putea crea privilegii pentru militari şi poliţişti, deoarece prevede ca pensiile lor să crească automat odată cu salariile celor activi, fără a indica clar sursa de finanţare, ceea ce ar putea afecta bugetul statului. (Rador/ FOTO Ancuța Cocoroveanu)
