Franţa legalizează moartea asistată pentru pacienţii în fază terminală

Publicat de Gabriela Rotaru, 16 iulie 2026, 06:43 / actualizat: 16 iulie 2026, 7:49

Legea – care evită în mod intenţionat termenul „eutanasie” – este susţinută de preşedintele Emmanuel Macron şi de o parte importantă din societate, dar contestată puternic de Biserica Catolică. Actul normativ a fost dezbătut timp de patru ani în parlamentul francez.

Corespondenta RRA, Daniela Coman: Textul a fost aprobat la un scor foarte strâns, doar 50 de voturi diferenţă. Faţă de legislaţii similare din alte ţări, cea franceză conţine prevederi precise pentru a împiedica posibile derapaje sau abuzuri asupra persoanelor vulnerabile fizic. Au dreptul la moartea asistată medical bolnavii adulţi, cu naţionalitate franceză şi reşedinţă stabilă, ce suferă de o boală gravă incurabilă, aflată în fază avansată sau terminală, capabili să facă singur solicitarea. Nu pot beneficia de acest drept pacienţii aflaţi în comă profundă, cei cu boala Alzheimer sau alte afecţiuni psihice. După exprimarea cererii, urmează un protocol etapizat, asistenţă psihologică, opţiunea îngrijirilor paliative, posibilitatea de a se răzgândi. Dacă hotărârea este confirmată, pacientul va alege data şi îşi va administra singur substanţa letală, dacă nu are destulă putere fizică, poate cere unui cadru medical să-i facă injecţia. Un articol din lege le permite medicilor şi asistentelor să refuze, invocând clauza de conştiinţă. Introducerea acestui nou drept, cerut puternic de societate, reprezintă un punct forte al bilanţului preşedintelui Emmanuel Macron, aflat la finalul celui de al doilea mandat. (Rador/ FOTO radioiasi.ro/ imagine ilustrativă)

Puls Juridic: Cele mai importante modificări legislative la cumpărarea unei locuințe

Publicat de Andreea Drilea, 10 decembrie 2025, 09:20

Totodată, banii primiți de la cumpărători trebuie depuși într-un cont deschis pe numele dezvoltatorului imobiliar și pot fi utilizați doar pentru construcția proiectului pentru care s-a plătit avansul.

Despre modificările legislative care reglementează protecția cumpărătorilor de locuințe discutăm în rubrica de astăzi cu Toni Baltag, avocat în Baroul Iași.

Ascultați live ”Puls Juridic” în fiecare miercuri  de la 13.30,   http://www.radioiasi.ro/asculta-live/ sau pe frecvențele Radio Iași 1053 KHz AM, 90,8; 94,5 şi 96,3 MHz FM.

(UPDATE) CCR a amânat din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraţilor

Publicat de Gabriela Rotaru, 8 octombrie 2025, 12:00

Curtea Constituţională a României ar urma să dezbată astăzi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.

La începutul lunii septembrie, secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea.

În comunicatul de atunci al Înaltei Curţi scria că, prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un „nu” răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii.

Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale, ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept, continua textul.

Magistraţii consideră că legea încălca nu mai puţin 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. Dar care au fost motivele pentru care Guvernul a decis să reformeze legea pensiilor de serviciu ale magistraţiilor?

Premierul Ilie Bolojan afirma în şedinţa plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul al doilea de reforme că magistraţii români ies la pensie la 48-49 de ani şi că o pensie medie în magistratură depăşeşte 24 de mii de lei. Numeroase pensii ajung chiar la 35-40 de mii de lei pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere. Potrivit legii noi, contestate la CCR, vechimea necesară pensionării creşte de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remuneraţie netă. Reforma mai prevede o perioadă de tranziţie de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.

Tot astăzi, Curtea Constituţională a României discută sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT cu privire la alte trei legi din pachetul al doilea: cea cu măsuri în domeniul sănătăţii, legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi cea cu măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice. (Rador/ FOTO ccr.ro)