CCR amână până în septembrie sesizarea lui Grindeanu în legătură cu OUG privind Programul SAFE

Publicat de Gabriela Rotaru, 15 iulie 2026, 11:56

Este pentru a doua oară când judecătorii de la CCR amână dezbaterile în acest caz.

Sorin Grindeanu a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să decidă o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale.

‘Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării’, se susţine în sesizare.

Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea ‘substanţială’ a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

‘Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie’, apreciază preşedintele Camerei Deputaţilor.(Agerpres/ FOTO Facebook ccr.ro)

CCR respinge o parte din legea pensiilor private: excepţia pentru bolnavii de cancer, declarată neconstituţională

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 noiembrie 2025, 09:27

Anunţul a fost făcut de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, după ce Curtea a declarat neconstituţional un singur aliniat dintr-un articol din actul normativ.

Potrivit magistraţilor CCR, fraza care prevede că bolnavii de cancer vor putea beneficia de toţi banii printr-o plată unică este o excepţie care încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât instituie o discriminare pe criteriu subiectiv. Toate celelalte obiecţii formulate de Înalta Curte şi de AUR au fost respinse de Curtea Constituţională. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)

CCR: Legea privind pensiile magistraţilor – neconstituţională

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 octombrie 2025, 17:14 / actualizat: 20 octombrie 2025, 19:42

La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.

‘Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept’, preciza ÎCCJ într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, legea încalcă ‘nu mai puţin’ de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

‘Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care Guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă’, arăta Instanţa supremă.

Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul şedinţei plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistraţii români ies la pensie la 48 – 49 de ani şi o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 – 40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere.

‘Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei’, spunea premierul. (Agerpres/ FOTO facebook ccr.ro)

(UPDATE) CCR a amânat din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraţilor

Publicat de Gabriela Rotaru, 8 octombrie 2025, 12:00

Curtea Constituţională a României ar urma să dezbată astăzi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.

La începutul lunii septembrie, secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea.

În comunicatul de atunci al Înaltei Curţi scria că, prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un „nu” răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii.

Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale, ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept, continua textul.

Magistraţii consideră că legea încălca nu mai puţin 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. Dar care au fost motivele pentru care Guvernul a decis să reformeze legea pensiilor de serviciu ale magistraţiilor?

Premierul Ilie Bolojan afirma în şedinţa plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul al doilea de reforme că magistraţii români ies la pensie la 48-49 de ani şi că o pensie medie în magistratură depăşeşte 24 de mii de lei. Numeroase pensii ajung chiar la 35-40 de mii de lei pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere. Potrivit legii noi, contestate la CCR, vechimea necesară pensionării creşte de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remuneraţie netă. Reforma mai prevede o perioadă de tranziţie de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.

Tot astăzi, Curtea Constituţională a României discută sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT cu privire la alte trei legi din pachetul al doilea: cea cu măsuri în domeniul sănătăţii, legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi cea cu măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice. (Rador/ FOTO ccr.ro)

CCR: Legea privind anularea privilegiilor foştilor şefi de stat – neconstituţională

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 iulie 2025, 19:47

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, instanţa constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia şi a constatat că Legea 243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în ansamblul său, este neconstituţională, fiind contrară prevederilor constituţionale art.1 alin. (5) privind principiului legalităţii, în componenta privind calitatea legii, şi ale art. 15 alin. (2), din perspectiva lipsei dispoziţiilor tranzitorii, precum şi a caracterului retroactiv al acestei legi.

În 2022, Traian Băsescu a atacat la Curtea Constituţională, prin intermediul instanţei de judecată, modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, şi anume vilă de protocol de la RA-APPS şi dispozitiv de protecţie al SPP.

Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Traian Băsescu şi a dispus sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate privind o sintagmă din Legea 406/2001, care prevede că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă.

Hotărârea a fost luată în cadrul unui proces în care Traian Băsescu a solicitat suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecţie.

Băsescu a pierdut în primă instanţă procesul, însă a obţinut din partea Curţii de Apel Bucureşti sesizarea Curţii Constituţionale.

Având în vedere că judecătorii de la CCR au declarat neconstituţionale modificările aduse Legii 406/2001, Traian Băsescu îşi va recăpăta privilegiile.

În calitate de şef al statului, în perioada 2004 – 2014, Traian Băsescu beneficia de o serie de privilegii: a primit în folosinţă gratuită o vilă de protocol pe strada Gogol din Sectorul 1 al Capitalei, avea indemnizaţie şi dispozitiv de protecţie şi pază de la SPP. (Agerpres/ FOTO ccr.ro)

Curtea Constituţională a României a validat rezultatul alegerilor prezidenţiale

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 mai 2025, 12:53

La şedinţa solemnă a CCR au fost prezenţi preşedintele ales, Nicuşor Dan, şi preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan.

***

Potrivit Regulamentului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României de către Curtea Constituţională, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputaţii şi senatorii în şedinţă comună, pentru depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată.

Conform art. 82 din Constituţie, candidatul a cărui alegere a fost validată depune, în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: ‘Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!’.

Depunerea jurământului se consemnează într-o declaraţie a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitării mandatului Preşedintelui României. (Agerpres/ FOTO Facebook Curtea Constitutionala)

Curtea Constituţională a României a înregistrat, astăzi, o cerere de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale de duminică

Publicat de Gabriela Rotaru, 6 mai 2025, 18:32

Potrivit sursei citate, instanţa constituţională urmează să stabilească o dată pentru soluţionare.

Potrivit calendarului alegerilor prezidenţiale, în termen de cel mult trei zile de la încheierea votării, cel mai târziu la data de 6 mai, ora 24:00, se pot formula cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală. Acestea pot fi depuse de partidele politice, alianţele politice sau electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi candidaţii care au participat la alegeri. Cererea, temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază, este adresată Curţii Constituţionale.

Pe 8 mai, Biroul Electoral Central va înainta către Curtea Constituţională procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de vot.

După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, CCR validează alegerile şi publică rezultatul acestora în mass-media şi în Monitorul Oficial.

Cel mai târziu la data de 9 mai se vor aduce la cunoştinţă publică prenumele şi numele celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin, precum şi a datei alegerilor.

Pe 9 mai începe campania electorală pentru al doilea tur de scrutin. (Agerpres/ FOTO Facebook Curtea Constituțională a României)