Acesta susţine că Înalta Curte s-ar fi substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice, în timp ce Instanţa Suprema consideră inadmisibilă sesizarea, deoarece este formulată de un şef al unui guvern cu puteri limitate, care urmăreşte transformarea CCR într-o instanţă de control judiciar.
Recursul în procesul privind plata restanţelor salariale are termen de judecată pe 23 iulie.
Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decis ieri că ordonanţa de urgenţă a guvernului privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, este neconstituţională în ansamblul său.(Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Sorin Grindeanu reclamă că actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial după ce guvernul fusese deja demis prin moţiune de cenzură şi nu mai putea emite ordonanţe. De asemenea, că ordonanţa privind programul SAFE ar reglementa măsuri care se aflau deja în dezbatere parlamentară, fiind astfel afectat echilibrul între puterile statului.
În acelaşi timp, Executivul a extins proiectul iniţial al ordonanţei prin adăugarea unor articole noi, potrivit sesizării de pe agenda Curţii constituţionale. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
CCR a admis sesizările AUR față de numirile în consiliile de administrație ale SRR și TVR
Publicat de Gabriela Rotaru,
29 aprilie 2026, 16:30 / actualizat: 29 aprilie 2026, 17:49
Surse din CCR susțin că decizia a fost luată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă.
Hotărârile Parlamentului de la sfârșitul anului trecut au fost anulate.
În noiembrie 2025, grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor au acuzat partidele coaliției că au încălcat legea prin numirile făcute în consiliile de administraţie ale Radioului Public și Televiziunii.
În urma deciziei CCR de miercuri, aleșii trebuie să înceapă procedura pentru numirea unor noi CA-uri. Termenul limită ar urma să fie de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Comunicatul Curții Constituționale
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor și a constatat că Hotărârea Parlamentului României nr.46/2025 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune este neconstituțională în ceea ce privește desemnarea candidaților de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere ale Parlamentului.
Rezumat
Curtea a constatat că Hotărârea Parlamentului României criticată a încălcat dispoziţiile art.19 alin.(2) lit.a) teza finală din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Romane de Radiodifuziune şi Societăţii Romane de Televiziune, cele 8 locuri alocate grupurilor parlamentare trebuind a fi ocupate de candidaţii propuşi de acestea, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament. În consecință, hotărârea antereferită este neconstituţională în ceea ce priveşte desemnarea candidaţilor de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, fiind încălcate dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituţie, care prevede că respectarea legilor este obligatorie, precum și cele ale art.1 alin.(3) din Constituţie, referitoare la principiul statului de drept.
Astfel, Hotărârea Parlamentului României nr.46/2025 îşi încetează efectele juridice în privinţa celor 8 candidaţi desemnaţi de către grupurile parlamentare la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Argumente
Cu privire la criticile de neconstituționalitate, Curtea a reținut:
– din informațiile disponibile pe paginile de Internet ale Camerei Deputaților și Senatului, Curtea a constatat că, la data de 18 noiembrie 2025, data adoptării hotărârii criticate, din totalul de 463 de deputați și senatori, repartizarea pe grupuri parlamentare era după cum urmează: Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Camera Deputaților și Senat – 129 de membri (27,8% din totalul parlamentarilor), Grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor din Camera Deputaților și Senat – 90 de membri (19,4% din totalul parlamentarilor), Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal din Camera Deputaților și Senat – 73 de membri (15,7% din totalul parlamentarilor), Grupurile parlamentare ale Uniunii Salvaţi România din Camera Deputaților și Senat – 59 de membri (12,7% din totalul parlamentarilor), Grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România din Camera Deputaților și Senat – 32 de membri (6,9% din totalul parlamentarilor), Grupul parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților – 17 membri (3,6% din totalul parlamentarilor), Grupul parlamentar al Partidului S.O.S. România din Camera Deputaților – 15 membri (3,2% din totalul parlamentarilor) și Grupul parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri din Camera Deputaților – 14 membri (3,02% din totalul parlamentarilor), Grupul parlamentar PACE – Întâi România din Senat – 12 membri (2,5% din totalul parlamentarilor) și, respectiv, 22 de parlamentari neafiliați (4,7% din totalul parlamentarilor);
– Or, ținând cont de ponderea de mai sus a grupurilor parlamentare în Parlament, rezultă că dintre cele opt locuri ocupate de candidații propuși de grupurile parlamentare pentru Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune trei au fost ocupate de câte un reprezentant din partea a trei grupuri parlamentare a căror pondere diferă semnificativ, ceea ce nu respectă criteriul stabilit de Legea nr.41/1994.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I (Rador/ FOTO Facebook ccr.ro)
Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Încrederea cetăţenilor în stat se recâştigă atunci când reformele aşteptate de societate devin realitate, subliniază președintele, într-o postare pe Facebook.
Nicușor Dan dă asigurări că va susține îmbunătățirea condițiilor în care magistrații își desfășoară activitatea.
Voi susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condițiilor în care își desfășoară activitatea.
Şi în timp ce premierul era la Bruxelles, la Bucureşti Curtea Constituţională a publicat, în Monitorul Oficial, motivarea deciziei privind reforma pensiilor magistraţilor, prin care a respins sesizarea Înaltei Curţi.
Aşa că acum nu ar mai fi niciun obstacol pentru promulgarea şi intrarea în vigoare a noii legi.
În motivare, CCR preciziează că „žnici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane.
Prin urmare, Curtea Constituţională nu poate controla calculele de natură financiară prezentate de Guvern şi nici nu are competenţa de a verifica oportunitatea diverselor politici publice promovate, cum nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu îşi poate aroga această prerogativă, se arată în motivare. Doi judecători, Gheorghe Stan şi Cristian Deliorga, au avut o opinie separată, potrivit căreia plafonarea pensiilor magistraţilor la 70 la sută din ultimul salariu net ar anula garanţiile de independenţă a Justiţiei.(Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Curtea Constituţională se întruneşte din nou pentru a discuta proiectul privind pensiile magistraţilor
Publicat de Gabriela Rotaru,
15 februarie 2026, 08:52 / actualizat: 15 februarie 2026, 9:58
A cincea amânare a avut ca argument o solicitare formulată de instanţa supremă, care consideră necesar un punct de vedere al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dacă modificările propuse de guvern respectă dreptul comunitar.
Miercuri, oficiali ai CCR au apreciat că la termenul stabilit pentru 18 februarie s-ar putea ajunge la o decizie privind contestarea proiectului de modificare a regulilor de pensionare a magistraţilor, dar este posibil şi ca judecătorii constituţionali să admită sesizarea instituţiei europene invocate.
Între timp, purtătoarea de cuvânt a executivului a estimat că este doar o chestiune de timp până când România va fi informată oficial că a pierdut tranşa de finanţare din PNRR în valoare de peste 230 de milioane de euro, care depindea de această reformă. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Următoarea şedinţă în care CCR va avea pe agendă sesizarea este 18 februarie.
La Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan i-a prezentat comisarului european pentru justiţie, Michael McGrath, reforma pensiilor de serviciu şi diferenţele semnificative între pensiile din justiţie şi media naţională.
Cei doi au mai discutat despre durata procedurilor, riscul prescrierii unor cauze şi nevoia de coerenţă în practica instanţelor, precum şi despre importanţa unor reglementări mai clare pentru creşterea eficienţei şi predictibilităţii actului de justiţie.
Comisarul european şi-a exprimat interesul pentru activitatea comitetului pentru analiza legislaţiei din domeniul justiţiei constituit de premier şi coordonat de cancelaria sa şi a menţionat disponibilitatea Comisiei Europene de a contribui la acest demers, se arată într-un comunicat de presă al executivului. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Demersul are loc la solicitarea Federaţiei Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Cronice din România, care a subliniat că, pentru un bolnav de cancer, spre exemplu, care trebuie să facă tratament lunar, prevederea duce la zeci de zile neplătite anual.
Federaţia consideră că măsura poate intra în conflict cu principiul nediscriminării, dreptul la protecţie socială şi cel la sănătate.(Rador/ FOTO ccr.ro)
Noul termen a fost stabilit pentru 11 februarie, pentru ca judecătorii să aibă timp, spune comunicatul CCR: „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum şi a documentelor depuse de Înalta Curte”. Este vorba despre o expertiză contabilă care ar dovedi, potrivit instanţei supreme, că proiectul guvernului Bolojan anulează, de fapt, pensiile de serviciu ale magistraţilor, care vor fi mai mici decât cele bazate pe contributivitate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spune că în aceste condiţii nu ar mai fi vorba de o reformă a pensiilor speciale, ci de o confiscare a drepturilor magistraţilor. Este cea de-a patra amânare în acest dosar, ultimele două din cauza lipsei de cvorum. De această dată, la şedinţă au participat toţi cei nouă judecători constituţionali, inclusiv cei doi a căror numire a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Proiectul pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea în parlament prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani şi un cuantum al pensiei care nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Printre motivele invocate de instanţa supremă ca fiind neconstituţionale se numără discriminarea magistraţilor faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenţei justiţiei şi prezenţa unor lacune care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate într-un stat de drept.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis la Curtea Constituţională concluziile unei expertize independente întocmite de un expert contabil autorizat care ar confirma faptul că prin aplicarea proiectului guvernului pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea pe contributivitate.
Tot astăzi, Curtea de Apel Bucureşti analizează contestaţia făcută de Silvia Uscov, membră AUR, care susţine că numirea la CCR a lui Dacian Dragoş, propus de preşedintele Nicuşor Dan şi cea a lui Mihai Busuioc, propus de Senat din partea PSD, nu respectă legea pentru că cei doi nu ar avea vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.(Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Judecătorii Curţii Constituţionale au suspendat după aproximativ o oră şi jumătate dezbaterea privind reforma pensiilor magistraţiilor pe care urmează să o reia mâine.
În analiză este sesizarea Instanţei Supreme care a contestat şi cel de-al doilea proiect al Guvernului Bolojan.
Redactorul RRA, Andrei Şerban, precizează că şedinţa a fost întreruptă de două ori, iar amânarea a fost decisă din cauza lipsei de cvorum. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine că magistraţii ar fi discriminaţi faţă de alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, ba chiar ar fi eliminată pensia de serviciu pentru magistraţi şi ar fi încălcată independenţa justiţiei. Între argumentele sesizării la CCR mai sunt invocate neclarităţi, ambiguităţi şi lacune în textul legii. Executivul intenţionează să crească treptat vârsta de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, să condiţioneze pensionarea de o perioadă mai lungă în activitate decât în prezent şi să limiteze cuantumul pensiei sub nivelul actual.(Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Actul normativ adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului prevede creşterea treptată, în următorii 15 ani, a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor până la cea standard de 65 de ani.
De asemenea, cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din valoarea salariului net din ultima lună de activitate. Instanţa supremă consideră însă că, prin aceste prevederi, magistraţii sunt discriminaţi faţă de alţi beneficiari de pensii de serviciu şi că se încalcă independenţa justiţiei.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că, dincolo de argumentele care ţin de echitatea socială, situaţia economică impune modificări ale condiţiilor şi vârstei de pensionare în toate domeniile care beneficiază de un sistem special. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Instanţa supremă a sesizat din nou CCR, aşa cum a făcut şi în toamnă, la momentul promovării primului proiect al acestei reforme, declarat atunci neconstituţional din motive de procedură.
Înalta Curte consideră că este afectată independenţa justiţiei şi că magistraţii ar fi discriminaţi faţă de alte categorii profesionale care primesc pensii de serviciu.
Premierul Ilie Bolojan a explicat în repetate rânduri că, dincolo de argumentele ce ţin de echitate socială, situaţia economică impune modificări ale condiţiilor şi vârstei de pensionare în toate domeniile care beneficiază de aşa-numitele pensii speciale. Într-un interviu televizat, el nu a exclus ca la anul să se producă şi alte schimbări în această privinţă.
Ilie Bolojan:Nu mai putem să susţinem pensionări la 48, 50, 52 de ani. Nu mai este posibil, pentru că nu mai este suportabil pentru economia noastră şi pentru bugetele de pensii din anii următori, când generaţiile noastre, de 450.000 de oameni, vor ieşi la pensie. Şi atunci, că ne place, că nu ne plăce, trebuie să eliminăm şi să reducem posibilităţile de pensionare la vârste care se apropie de 50 de ani şi să creştem vârsta de pensionare cât mai aproape de 65 de ani. Trebuie ridicată vârsta de pensionare peste tot. E singura formă pentru a avea sisteme de pensii stabile şi pentru a avea o economie pusă pe baze sănătoase.
În ceea ce priveşte pensiile magistraţilor, proiectul stabileşte în principal creşterea treptată în următorii 15 ani a vârstei de pensionare până la cea standard, de 65 de ani, majorarea perioadei minime în activitate la 35 de ani şi limitarea cuantumului pensiei la maximum 70% din salariul net. (Rador/ FOTO Facebook ccr.ro)
Judecătorii de la Instanţa supremă au decis vineri, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.
Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.
Purtătorul de cuvânt al Instanţei supreme, Victor Alistar, a explicat că, în opinia judecătorilor, legea în cauză a fost construită ‘pe o realitate contrafactuală’ şi lipsesc orice fel de date care să arate impactul economic al aplicării acestui act normativ.
‘Analiza a reliefat următoarele aspecte care fac soluţia normativă, în opinia Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în concordanţă cu jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale, incompatibilă cu regulile Constituţiei. Motivele de neconstituţionalitate extrinseci: caracterul de urgenţă al proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive. Pe de o parte, invocarea condiţionalităţilor jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context şi este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul acestor comunicări ale Comisiei nefiind stabilirea modalităţii de pensionare, care fusese anterior apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială referitoare la supraimpozitare’, a spus Alistar.
Printre motivele de neconstituţionalitate intrinseci, Victor Alistar a enumerat neclaritatea şi imprevizibilitatea legii.
‘Legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii consacrate de articolul 1 aliniatele 3 şi 5 din Constituţia României. În concret, legea utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul prezentei propuneri normative, creând neclaritate şi imprevizibilitate’, a precizat Alistar.
În plus, Curtea Supremă susţine că proiectul îi discriminează pe magistraţi în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii speciale.
‘Legea afectează principiul securităţii raporturilor juridice, creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului fără o tranziţie reală. Astfel, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate pentru vechimea în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani. Deci, discutăm de o estimare de 66% dintre magistraţii în funcţie. Un alt considerent reţinut – legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi magistraţii sunt singurii care au statut constituţional garantat. La toate categoriile, standardul minim de calcul este de 65% din indemnizaţiile brute. La magistraţi este mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiare de pensii de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net, la alte categorii existând limitări raportate la valoarea netă mult superioare, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă şi nejustificată, raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului, în condiţiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraţilor este minim raportat la totalul cheltuielilor pensiilor de serviciu’, a detaliat Alistar.
Ulterior, Instanţa supremă a remis un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituţională: discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
‘Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR’, consideră Instanţa supremă.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).
În plus, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
‘În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi’, apreciază ICCJ.
Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.(Agerpres/ FOTO Facebook ccr.ro)
Proiectul a fost adoptat luna trecută de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din pilonul 2 vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi eşalonat pe opt ani.
Prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.
Judecătorii Înaltei Curţi au susţinut că legea nu este suficient de accesibilă, clară şi previzibilă, iar reglementarea infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute nu se face pe principii de legalitate şi proporţionalitate. Şi AUR a sesizat instanţa constituţională în legătură cu actul normativ.(Rador/ FOTO Facebook ccr.ro)
Potrivit legii în vigoare, la expirarea mandatului sau în cazul imposibilităţii exercitării acestuia din motive de sănătate, judecătorii CCR primesc o sumă egală cu indemnizaţia netă pentru şase luni de activitate.
Mircea Abrudean, preşedintele Senatului şi unul dintre iniţiatori: La momentul la care noi am iniţiat acest proiect de lege era discuţia în spaţiul public cu privire la indemnizaţia suplimentară pe care o pot încasa cei care pleacă din Curtea Constituţională. Consider că, pe acelaşi principiu pe care se merge şi pe proiectul de lege cu pensiile magistraţilor, trebuie să fie oarecare echitate şi în această zonă. Prea multe beneficii cred că afectează foarte mult societatea românească, oricum foarte agitată, din mai multe puncte de vedere. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Proiectul, adoptat recent de Parlament, prevede că pensionarii care vor să-şi retragă banii din pilonul 2 sau pilonul 3 vor mai putea primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul eşalonat pe opt ani.
Pot retrage toată suma doar bolnavii cu afecţiuni oncologice şi cei care au adunat puţini bani la pensiile private.
Judecătorii de la instanţa supremă consideră însă că legea ar putea avea mai multe prevederi neconstituţionale şi au decis în unanimitate să sesizeze CCR.
Magistraţii consideră că românii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă şi predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie. Şi AUR a sesizat instanţa constituţională, susţinând că guvernul Bolojan ar fura pensiile din piloanele 2 şi 3. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.
Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție.
Argumente
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:
– angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;
– caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința
Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;
– de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.
*
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. (Agerpres/ FOTO facebook ccr.ro)
Judecătorii Înaltei Curţi urmează să se întrunească de la ora 14:00 pentru a analiza dacă vor cere CCR să exercite controlul de constituţionalitate înainte de promulgare asupra acestei legi iniţiată de guvernul Bolojan.
În forma votată de Parlament, la pensie, majoritatea românilor vor putea retrage iniţial doar 30% din suma acumulată la fondurile private de pensii.
Restul va fi împărţit în tranşe lunare pe o perioadă de opt ani. Excepţie vor face pacienţii oncologici şi persoanele care au acumulat sume mici, care îşi vor putea retrage toţi banii într-o singură tranşă. Noile reguli sunt valabile pentru toate pensiile private, inclusiv pentru Pilonul III, facultativ. În prezent, pensionarii îşi pot retrage integral banii adunaţi la pensiile private. La un an după promulgarea legii acest lucru nu va mai fi posibil.
Între timp, Alianţa pentru Unirea Românilor a anunţat că va sesiza chiar astăzi Curtea Constituţională în legătură cu această lege. Formaţiunea consideră că prin acest act normativ, guvernul Bolojan ar fura pensiile românilor acumulate la pilonul II şi pilonul III. În opinia reprezentanţilor AUR, în forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane şi vor câştiga mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi. Însă, principalul câştigător ar fi statul român care, susţine AUR, a găsit un colac de salvare pentru a-şi finanţa împrumuturile. (Rador/ FOTO ccr.ro)
Una dintre cele mai aşteptate hotărâri, asupra căreia judecătorii constituţionali ar urma să se pronunţe peste două zile, este cea privind reforma sistemului de pensionare al magistraţilor. Dacă legea nu trece de flitrul constituţional, România riscă să piardă aproape 300 de milioane de euro din PNRR. Nu mai există însă şi temerea pentru coaliţie că o astfel de decizie ar duce şi la căderea guvernului.
Hotărârea CCR privind contestaţia Înaltei Curţi a fost amânată cu două săptămâni, pentru ca judecătorii să aibă mai mult timp de gândire şi documentare.
În acestă perioadă se pare că s-a pierdut şi cea mai mare miză, cea a demisiei prim ministrului Ilie Bolojan. El declarase luna trecută că va pleca de la conducerea guvernului dacă reforma pensiilor din justiţie nu trece de filtrul Curţii Constituţionale. Însă este posibil să fi fost convins de preşedintele Nicuşor Dan să renunţe la o astfel de decizie radicală.
Şeful statului a declarat că, în opinia sa, hotărârea pe care urmează să o ia Curtea Constituţională cu privire la proiectul privind pensiile magistraţilor nu are legătură cu legitimitatea guvernului. Nicuşor Dan a mai spus că, dacă se va întâmpla ca legea să aibă probleme la CCR, există „legitimitatea şi a societăţii şi a politicienilor să facă o lege care să nu aibă probleme”. Iar, după întâlnirile de la Cotroceni, premierul nu a mai revenit cu declaraţii despre demisie; a vorbit însă despre protestul magistraţilor început de mai bine de o lună. El a transmis recent că, dacă judecătorii fac parţial grevă, şi salariile lor să fie plătite tot parţial. Şi, dacă problema demisiei pare să fie rezolvată, rămâne însă una financiară mare, pentru că, în lipsa reformei din justiţie, Comisia Europeană a blocat 231 de milioane de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Instanţa supremă a contestat, la începutul lunii trecute, reforma pensiilor din justiţie, cu argumentele că aceasta ar încălca nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Proiectul executivului prevede scăderea valorii pensiilor magistraţilor şi creşterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani.
Ieri, secţiile unite ale instanţei supreme au decis sesizarea Curţii Constituţionale, considerând că proiectul încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale CCR şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
Schimbările propuse de Guvern ar slăbi independenţa justiţiei şi statul constituţional al magistraturii, au mai adăugat judecătorii Înaltei Curţi. (Rador/ FOTO facebook Curtea Constitutionala)
Legea pe care Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea scade valoarea pensiilor speciale şi creşte, treptat, vârsta de pensionare de la 48 la 65 de ani.(Rador/ FOTO facebook Curtea Constitutionala)
Curtea Constituţională va analiza astăzi sesizarea depusă de parlamentari din opoziţie cu privire la primul pachet de măsuri fiscal-bugetar, pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea, care prevede majorarea cotelor de TVA, creşterea accizelor, tăierea sporurilor şi plafonarea pensiilor şi salarilor.
Demersul AUR, SOS şi POT a venit după ce moţiunea de cenzură a fost respinsă în Parlament. Cele trei formaţiuni susţin, printre altele, că guvernul a folosit abuziv procedura angajării răspunderii pentru a impune un pachet eterogen de măsuri, care afectează grav milioane de români, fără o dezbatere reală în Parlament. (Rador/ FOTO ccr.ro)
Trei noi judecători ai CCR au depus jurământul în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni
Publicat de Gabriela Rotaru,
13 iulie 2025, 10:17 / actualizat: 13 iulie 2025, 12:57
‘În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, doamna Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani’, a informat comunicat al CCR.
(UPDATE) Trei noi judecători ai Curţii Constituţionale au depus, în această dimineață, jurământul la Palatul Cotroceni, într-o ceremonie ce a avut loc în prezenţa preşedintelui Nicuşor Dan.
Este vorba de Mihai Busuioc – susţinut de PSD, Csaba Asztalos – propus de UDMR, care îşi vor prelua funcţiile în urma numirii de către Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi de Dacian Dragoş, propus de şeful statului.
Potrivit legii, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători care au un mandat de nouă ani; trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei – de Senat şi trei – de preşedintele României.
Trei noi judecători ai Curţii Constituţionale vor depune duminică dimineaţă jurământul la Palatul Cotroceni, într-o ceremonie ce va avea loc în prezenţa preşedintelui Nicuşor Dan.
Este vorba de Mihai Busuioc – susţinut de PSD, de Csaba Asztalos – propus de UDMR, care îşi vor prelua funcţiile în urma numirii de către Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi de Dacian Cosmin Dragoş, propus de şeful statului.
Potrivit legii, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători care au un mandat de nouă ani; trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei – de Senat şi trei – de preşedintele României.(Rador/ FOTO ccr.ro)
CCR a menţionat într-un comunicat că a primit un înscris în formă scanată, semnat olograf în copie de George Simion, însă, pentru a putea fi dezbătut, documentul trebuie semnat în original.
George Simion susţine, în sesizarea depusă, că a existat o propagandă agresivă după turul întâi, care a avut rolul de a induce populaţiei ideea că, dacă îl ar vota, ar reveni la putere mişcări extremiste, ar fi distrusă democraţia şi ţara ar ieşi din Uniunea Europeană. (Rador/ FOTO facebook Curtea Constituțională)
Judecătorii CCR explică de ce au menţinut hotărârea BEC care i-a respins fostului candidat solicitarea de a fi înregistrat în cursa pentru Cotroceni.
CCR menţionează că Biroul Electoral Central avea nu numai dreptul, ci şi obligaţia de a verifica dacă fostul candidat a respectat Constituţia.
Cu toate acestea, decizia luată marţi la CCR nu îi va interzice pe viaţă lui Călin Georgescu dreptul de a candida pentru funcţia cea mai înaltă din stat.
Are detalii Diana Surdu: Curtea Constituţională notează că, în esenţă, examina cinci critici principale invocate în contestaţiile formulate. CCR arată că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii şi valori constituţionale nu conduce la o sancţionare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcţia de preşedinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz şi o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor şi la evaluarea respectării de către candidaţi a principiilor şi valorilor constituţionale fundamentale.
Cu privire la competenţa Biroului Electoral Central de a analiza condiţiile de eligibilitate de rang constituţional, stabilite în jurisprudenţa Curţii din decembrie anul trecut, magistraţii transmit că au recunoscut această competenţă a BEC în mod direct şi exclusiv pentru procesul electoral în curs, prin Hotărârea 32 din decembrie 2024 de anulare a alegerilor prezidenţiale. Curtea aminteşte că hotărârile sale au caracter general obligatoriu o dată publicate în Monitorul Oficial al României, iar acest caracter nu este o formă a democraţiei autoritare, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este singura garanţie că în cadrul unui stat suveran, ordinea constituţională este protejată. Ca atare, susţin magistraţii, Biroul Electoral Central avea nu doar competenţa, ci şi obligaţia să verifice condiţiile de eligibilitate privind respectarea Constituţiei şi apărarea acesteia în ceea ce priveşte candidaturile depuse în cadrul procesul electoral. Cu privire la conţinutul argumentativ al deciziei Biroului Electoral Central, acesta a constatat că încălcarea legislaţiei electorale, de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online şi finanţare a campaniei electorale, care a condus la distorsionare a semnificativă a rezultatului alegerilor din 01 decembrie 2024 şi, în consecinţă, la anularea alegerilor constituie o conduită contrară Constituţiei României. (Rador/ FOTO ccr.ro)
Contestaţiile depuse la CCR nu îndeplineau condiţiile procedurale prevăzute de lege, spun judecătorii Curţii şi anunţă că argumentele vor fi prezentate în hotărârile care se vor publica în Monitorul Oficial. În cazul Călin Georgescu, este posibil ca problema să fie faptul că nu există încă o decizie a Biroului Electoral Central de înregistrare sau respingere a înregistrării candidaturii şi, în consecinţă, nu există o candidatură oficială de contestat. BEC se va reuni mâine, la ora 18:00 pentru a lua această decizie, având în vedere că termenul legal expiră la ora 0:00 a zilei de luni.
Membrii Biroului mai au de analizat şi foarte multe sesizări de respingere a înregistrării candidaturii lui Călin Georgescu, în care se contestă, în esenţă, eligibilitatea sa pentru funcţia supremă în stat. Argumentul principal este că discursul şi comportamentul candidatului sunt incompatibile cu valorile democratice şi constituţionale ale statului român.
Potrivit legii pentru alegerea preşedintelui României, contestaţiile împotriva unor candidaturi se depun în scris, la CCR, în 24 de ore de la decizia BEC de înregistrare sau respingere a înregistrării. Judecătorii Curţii au maximum două zile la dispoziţie să soluţioneze contestaţiile, iar hotărârile lor sunt definitive. Între timp, pe reţelele sociale circulă mai multe petiţii: unele pentru aprobarea candidaturii lui Călin Georgescu la prezidenţiale şi altele pentru excluderea sa din cursa electorală.
Candidatul independent la alegerile prezidenţiale Nicuşor Dan consideră că nu este corect democratic faptul că legea permite Curţii Constituţionale să poată opri din cursă un candidat, însă a subliniat că decizia luată anul trecut în ceea ce o priveşte pe Diana Şoşoacă a fost legală. În opinia sa, pentru alegerile viitoare ar trebui revizuit întreg mecanismul. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
