Acesta susţine că Înalta Curte s-ar fi substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice, în timp ce Instanţa Suprema consideră inadmisibilă sesizarea, deoarece este formulată de un şef al unui guvern cu puteri limitate, care urmăreşte transformarea CCR într-o instanţă de control judiciar.
Recursul în procesul privind plata restanţelor salariale are termen de judecată pe 23 iulie.
Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decis ieri că ordonanţa de urgenţă a guvernului privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, este neconstituţională în ansamblul său.(Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Este pentru a doua oară când judecătorii de la CCR amână dezbaterile în acest caz.
Sorin Grindeanu a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să decidă o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale.
‘Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării’, se susţine în sesizare.
Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea ‘substanţială’ a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.
‘Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie’, apreciază preşedintele Camerei Deputaţilor.(Agerpres/ FOTO Facebook ccr.ro)
Aceştia ar urma să decidă dacă admit sau resping recursul guvernului în procesul iniţiat tot de ei ca reclamanţi, iar miza financiară este mare. Dacă executivul pierde, are doar 10 zile la dispoziţie să vireze banii. În caz contrar, penalităţile record stabilite de instanţă vor costa bugetul de stat echivalentul a 9 milioane de euro pe zi.
Disputa a început în primăvară, imediat după ce guvernul a amânat plata restanţelor istorice, calculate retroactiv încă din 2018. Instanţa supremă, condusă de Lia Savonea, a dat în judecată executivul, iar Curtea de Apel Bucureşti i-a dat câştig de cauză, obligând guvernul să asigure sumele necesare, inclusiv prin rectificare bugetară. (Agerpres/ FOTO rador.ro)
Sorin Grindeanu reclamă că actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial după ce guvernul fusese deja demis prin moţiune de cenzură şi nu mai putea emite ordonanţe. De asemenea, că ordonanţa privind programul SAFE ar reglementa măsuri care se aflau deja în dezbatere parlamentară, fiind astfel afectat echilibrul între puterile statului.
În acelaşi timp, Executivul a extins proiectul iniţial al ordonanţei prin adăugarea unor articole noi, potrivit sesizării de pe agenda Curţii constituţionale. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Noul termen a fost stabilit pentru 11 februarie, pentru ca judecătorii să aibă timp, spune comunicatul CCR: „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum şi a documentelor depuse de Înalta Curte”. Este vorba despre o expertiză contabilă care ar dovedi, potrivit instanţei supreme, că proiectul guvernului Bolojan anulează, de fapt, pensiile de serviciu ale magistraţilor, care vor fi mai mici decât cele bazate pe contributivitate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spune că în aceste condiţii nu ar mai fi vorba de o reformă a pensiilor speciale, ci de o confiscare a drepturilor magistraţilor. Este cea de-a patra amânare în acest dosar, ultimele două din cauza lipsei de cvorum. De această dată, la şedinţă au participat toţi cei nouă judecători constituţionali, inclusiv cei doi a căror numire a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Judecătorii Curţii Constituţionale au suspendat după aproximativ o oră şi jumătate dezbaterea privind reforma pensiilor magistraţiilor pe care urmează să o reia mâine.
În analiză este sesizarea Instanţei Supreme care a contestat şi cel de-al doilea proiect al Guvernului Bolojan.
Redactorul RRA, Andrei Şerban, precizează că şedinţa a fost întreruptă de două ori, iar amânarea a fost decisă din cauza lipsei de cvorum. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine că magistraţii ar fi discriminaţi faţă de alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, ba chiar ar fi eliminată pensia de serviciu pentru magistraţi şi ar fi încălcată independenţa justiţiei. Între argumentele sesizării la CCR mai sunt invocate neclarităţi, ambiguităţi şi lacune în textul legii. Executivul intenţionează să crească treptat vârsta de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, să condiţioneze pensionarea de o perioadă mai lungă în activitate decât în prezent şi să limiteze cuantumul pensiei sub nivelul actual.(Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Curtea Constituţională a României a amânat pentru 28 decembrie, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor
Judecătorii de la Instanţa supremă au decis vinerea trecută, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.
Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.
Instanţa supremă a transmis un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituţională: discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
‘Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR’, consideră Instanţa supremă.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).
În plus, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
‘În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi’, apreciază ICCJ.
Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ. (Agerpres/ FOTO facebook ccr.ro)
Proiectul a fost adoptat luna trecută de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din pilonul 2 vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi eşalonat pe opt ani.
Prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.
Judecătorii Înaltei Curţi au susţinut că legea nu este suficient de accesibilă, clară şi previzibilă, iar reglementarea infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute nu se face pe principii de legalitate şi proporţionalitate. Şi AUR a sesizat instanţa constituţională în legătură cu actul normativ.(Rador/ FOTO Facebook ccr.ro)
Premierul Ilie Bolojan a anunţat încă de săptămâna trecută că va schimba actul normativ în prima şedinţă a executivului, după ce mai mulţi edili din ţară au semnalat că ar bloca activitatea primăriilor.
Pe agenda şedinţei se mai află şi programul INVESTALIM, prin care companiile care vor să dezvolte unităţi de procesare moderne sunt incluse într-o schemă de ajutor de stat.
Andrei Şerban: Potrivit unor surse politice, guvernul a amânat actul normativ care trebuia să modifice ordonanţa de urgenţă 52, legată de cheltuielile primăriilor. Mai multe informaţii vom afla la conferinţa de presă de după şedinţa executivului. Acesta are pe ordinea de zi programul INVESTALIM, care întâmpină unele greutăţi şi de aceea punerea lui în aplicare durează mai mult decât s-a crezut iniţial, pentru că demersurile conexe sunt laborioase, iar timpii nu se pot imputa de cele mai multe ori agenţilor economici. Modificările propuse oferă posibilitatea ca noile investiţii să contribuie la dezvoltarea regională până la data de 31 decembrie 2031 şi cinci ani de la data finalizării acestui program. De asemenea, executivul vrea să acorde ajutoare de urgenţă persoanelor care au rămas fără un loc de muncă în urma reducerii activităţii la Salina Praid, indiferent de veniturile lor sau ale familiilor lor, în cuantum de 9.000 de lei. Prefectura Harghita a transmis că 49 de persoane au rămas fără un loc de muncă şi necesită sprijin. În baza altui proiect de hotărâre urmează să fie modificat regulamentul de investigare a accidentelor şi a incidentelor pe căile ferate şi la metrou; scopul este reducerea cheltuielilor de personal cu orele de noapte şi cu zilele de sărbătoare. Pe ordinea de zi se mai află şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru varianta de ocolire Gura Humorului din judeţul Suceava; investiţia este de 2,7 miliarde de lei. (Rador/ FOTO gov.ro)
Potrivit unor surse politice, decizia a fost luată în contextul în care social-democraţii s-au declarat nemulţumiţi că nu au fost consultaţi asupra măsurilor anunţate de premierul Ilie Bolojan, în special cele referitoare la sistarea unor investiţii derulate prin Programul „Anghel Saligny”.
Sursele citate susţin că discuţiile în coaliţie vor continua până săptămâna viitoare, când va fi analizat fiecare proiect desfăşurat prin acest program. (Rador/ FOTO RRA/ Petruța Obrejan)
Este nevoie de obţinerea de noi avize de la factorii implicaţi, întrucât există un număr mare de amendamente formulate, a explicat unul dintre iniţiatori, liberalul Cristian Niculescu-Ţâgârlaş, care a vorbit despre toleranţa zero faţă de consumul de droguri la volan.
Cristian Niculescu-Ţâgârlaş:Nu există niciun fel de dispută juridică serioasă cu această problematică. Este o infracţiune de pericol în abstract, aşa facem noi juridic diferenţa. Adică, am în sânge urme de substanţe care pot să mă influenţeze condusul, automat sunt sub auspiciile răspunderii penale. Nu mă interesează din punct de vedere legal dacă influenţează sau nu. Acest lucru derivă, practic, dintr-o interpretare a dispoziţiilor legale actuale date de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi noi am venit cu un remediu juridic, pentru a nu mai exista nicio disfuncţie de interpretare.
Documentul este dezbătut de Senat, ca primă cameră sesizată, notează reporterul RRA Alexandra Cristea. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
