Curtea Constituţională a României dezbate sesizările privind Legea ANI

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 august 2026, 07:21

Şeful statului arată în sesizarea publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale că, prin conţinutul său normativ, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.

Este criticată claritatea normativă şi legalitatea sancţiunii, cu privire la sintagma ‘persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi’, regăsită în textul legii trimis spre promulgare preşedintelui.

‘Cele două texte extind obligaţia de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese de la titularul funcţiei publice la ‘soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi’, sub sancţiunea contravenţională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficienţă ţine de claritatea normei: legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv – durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei. Nu sunt reglementate nici ipoteza relaţiei începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relaţiei, nici situaţia relaţiilor succesive. Sub aspectul previzibilităţii conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) şi alineat (5) din Constituţie, care impun ca legea să fie clară şi accesibilă, astfel încât destinatarul să îşi poată adapta comportamentul’, se evidenţiază în sesizare.

Nicuşor Dan mai arată că ‘deficienţa capătă însă o gravitate specifică atunci când este privită prin prisma naturii sancţionatorii a normei, iar nu doar a clarităţii ei generale’.

‘O incriminare contravenţională nu poate lăsa persoanei vizate sarcina de a stabili, prin autoevaluare, dacă intră sau nu în sfera de aplicare a sancţiunii – elementul constitutiv al faptei trebuie să poată fi verificat în mod obiectiv. În lipsa unor criterii legale, norma deleagă practic organului de control sarcina de a defini, de la caz la caz, conţinutul incriminării, aspect ce excede exigenţelor articolul 1 alineat (5) aplicabile actelor normative cu caracter sancţionator’, se susţine în sesizare.

Totodată, este analizat, raportat la legea atacată la CCR, şi dreptul la viaţă privată al terţului, natura personală a răspunderii şi discriminarea între demnitari.

În acest sens, consideră şeful statului, ‘ingerinţa pe care norma criticată o produce asupra vieţii private a terţului nu rezistă testului de proporţionalitate impus de articolul 26 din Constituţie, coroborat cu articolul 20 din Constituţie şi cu articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului’.

Un al doilea viciu invocat, distinct de intruziunea în viaţa privată, este ‘extinderea directă a răspunderii asupra unei persoane care nu şi-a asumat niciodată statutul generator al obligaţiei’.

‘Independent de critica privind confidenţialitatea, norma ridică o problemă separată, care ţine de fundamentul răspunderii instituite. Prin Decizia nr. 297/2025, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea articolului 3 alineat (2) din Legea nr. 176/2010 nu pentru că obligaţia de declarare a veniturilor soţului sau ale copiilor majori ar fi, prin ea însăşi, neconstituţională, ci pentru că norma angaja răspunderea declarantului pentru corectitudinea unor date furnizate de un terţ – soluţie incompatibilă cu caracterul personal al răspunderii juridice, penale sau contravenţionale. Miza deciziei din 2025 a fost, aşadar, individualizarea răspunderii, iar nu protecţia confidenţialităţii datelor’, se mai arată în sesizare.

Norma criticată nu reia acest viciu, potrivit argumentaţiei, ci îl depăşeşte.

‘În speţă, nu mai este vorba despre răspunderea demnitarului pentru o informaţie furnizată de altcineva, ci despre răspunderea contravenţională proprie a terţului, respectiv o persoană care nu deţine nicio funcţie publică, nu exercită nicio prerogativă de autoritate şi nu a săvârşit niciun act propriu prin care să-şi asume statutul generator al obligaţiei. Legătura sa afectivă cu demnitarul devine, prin simpla ei existenţă, temei suficient pentru angajarea unei răspunderi contravenţionale proprii. Este, în esenţă, o variantă agravată a viciului identificat de instanţa constituţională prin Decizia nr. 297/2025, întrucât nu mai este răspunderea cuiva pentru fapta altuia, ci răspunderea unui terţ pentru o obligaţie pe care nu şi-a asumat-o niciodată, prin nicio manifestare de voinţă proprie legată de exerciţiul funcţiei publice’, se explică în sesizare.

O altă critică adusă legii vizează ‘discriminarea între demnitari, în funcţie de forma juridică a relaţiei personale’.

‘Norma criticată produce şi o discriminare între demnitari, contrară articolul 16 alineat (1) din Constituţie, întrucât cel căsătorit beneficiază de un criteriu formal şi verificabil obiectiv – actul de căsătorie – pentru identificarea persoanei obligate să declare, iar cel aflat într-o relaţie de fapt este expus, împreună cu partenerul său, unei incertitudini pe care legea nu o rezolvă. Această asimetrie este de natură să genereze un stimulent invers pentru demnitar, care poate evita formalizarea relaţiei tocmai pentru a beneficia de imprevizibilitatea normei, efect contrar chiar scopului declarat de prevenire a conflictelor de interese’, conform sesizării.

O sesizare asupra actului normativ a fost depusă săptămâna trecută de mai mulţi senatori. (Agerpres/ FOTO facebook ccr.ro)

CCR amână până în septembrie sesizarea lui Grindeanu în legătură cu OUG privind Programul SAFE

Publicat de Gabriela Rotaru, 15 iulie 2026, 11:56

Este pentru a doua oară când judecătorii de la CCR amână dezbaterile în acest caz.

Sorin Grindeanu a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să decidă o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale.

‘Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării’, se susţine în sesizare.

Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea ‘substanţială’ a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

‘Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie’, apreciază preşedintele Camerei Deputaţilor.(Agerpres/ FOTO Facebook ccr.ro)

Sesizare la Curtea Constituţională privind concediul medical

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 februarie 2026, 07:01

Demersul are loc la solicitarea Federaţiei Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Cronice din România, care a subliniat că, pentru un bolnav de cancer, spre exemplu, care trebuie să facă tratament lunar, prevederea duce la zeci de zile neplătite anual.

Federaţia consideră că măsura poate intra în conflict cu principiul nediscriminării, dreptul la protecţie socială şi cel la sănătate.(Rador/ FOTO ccr.ro)

(AUDIO) Episcopul romano-catolic de Iași, Iosif Păuleț, vizat de un dosar penal pentru nedenunțare

Sesizarea din oficiu în acest caz a fost făcută pe 27 ianuarie și înaintată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Demersul a fost inițiat la o zi după publicarea unei anchete ample de către site-ul PressOne despre o agresiune sexuală comisă de către preotul Augustin Benchea asupra unei minore.

Ulterior, într-un mesaj video, Preasfinția Sa, Iosif Păuleț, episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iași, a recunoscut că au existat erori în gestionarea cazului, însă a afirmat că a acționat cu bună credință, fără a ascunde cazul și a condamnat fapta preotului Augustin Benchea, aflat în subordinea sa.

Constantin Mihai relatează:

(Radio Iași/FOTO captură Facebook Episcopia Romano-Catolică Iași)

Curtea Constituţională urmează să analizeze sesizarea cu privire la cel de-al doilea proiect privind pensionarea magistraţilor

Publicat de Gabriela Rotaru, 28 decembrie 2025, 08:00

Actul normativ adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului prevede creşterea treptată, în următorii 15 ani, a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor până la cea standard de 65 de ani.

De asemenea, cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din valoarea salariului net din ultima lună de activitate. Instanţa supremă consideră însă că, prin aceste prevederi, magistraţii sunt discriminaţi faţă de alţi beneficiari de pensii de serviciu şi că se încalcă independenţa justiţiei.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că, dincolo de argumentele care ţin de echitatea socială, situaţia economică impune modificări ale condiţiilor şi vârstei de pensionare în toate domeniile care beneficiază de un sistem special. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)

Curtea Constituţională a României a amânat pentru 28 decembrie, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 decembrie 2025, 16:37

Judecătorii de la Instanţa supremă au decis vinerea trecută, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

Instanţa supremă a transmis un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituţională: discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.

‘Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR’, consideră Instanţa supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).

În plus, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

‘În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi’, apreciază ICCJ.

Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ. (Agerpres/ FOTO facebook ccr.ro)