Aceştia ar urma să decidă dacă admit sau resping recursul guvernului în procesul iniţiat tot de ei ca reclamanţi, iar miza financiară este mare. Dacă executivul pierde, are doar 10 zile la dispoziţie să vireze banii. În caz contrar, penalităţile record stabilite de instanţă vor costa bugetul de stat echivalentul a 9 milioane de euro pe zi.
Disputa a început în primăvară, imediat după ce guvernul a amânat plata restanţelor istorice, calculate retroactiv încă din 2018. Instanţa supremă, condusă de Lia Savonea, a dat în judecată executivul, iar Curtea de Apel Bucureşti i-a dat câştig de cauză, obligând guvernul să asigure sumele necesare, inclusiv prin rectificare bugetară. (Agerpres/ FOTO rador.ro)
Curtea Constituţională a României a amânat pentru 28 decembrie, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor
Judecătorii de la Instanţa supremă au decis vinerea trecută, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.
Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.
Instanţa supremă a transmis un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituţională: discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
‘Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR’, consideră Instanţa supremă.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).
În plus, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
‘În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi’, apreciază ICCJ.
Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ. (Agerpres/ FOTO facebook ccr.ro)
Ce se întâmplă cu dosarele în care polițiștii DGA au făcut investigații și sunt în lucru sau pe rolul instanțelor ne explică Robert Amuntencei, avocat în Baroul Iași.
Ascultați live ”Puls Juridic” în fiecare miercuri de la 14.20,http://www.radioiasi.ro/asculta-live/sau pe frecvențele Radio Iași 1053 KHz AM, 90,8; 94,5 şi 96,3 MHz FM.
„Unde se termină Google, începe Arcanum” – temă a emisiunii Dialog intercultural din ziua de vineri, 31 IULIE 2026, de pe undele Radio Iași cu Dumitru ȘERBAN
Astfel, precum în titlul postării noastre, ne precizează managerul Arcanum, domnul Sándor Biszak, invitat al emisiunii Dialog intercultural din...
ICCJ dispune reluarea anchetei în dosarul Colectiv 2 cu privire la condiţiile din spitale şi transferul răniţilor în străinătate
18 martie 2025, 17:20
Decizia a fost luată după ce judecătorii au admis mai multe plângeri împotriva soluţiei de clasare dispuse de Parchetul General în iunie 2024.
‘Admite plângerile formulate de petenţii Nicodemus Marvin, Ştefan Mihaela, Ştefan Cariolan, Ştefan Andrei Florian, Chelba Irina şi Geambaşu Ruxandra împotriva ordonanţei din data de 4 iunie 2024 emisă în dosarul nr. 184/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 166/II/2/2024 din data de 4 septembrie 2024 a procurorului şef al Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin ordonanţele nr. 194/II/2/2024 şi nr. 195/II/2/2024 emise la data de 22 octombrie 2024 de procurorul şef al Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Desfiinţează soluţia atacată şi trimite cauza în vederea continuării urmării penale. Definitivă’, se arată în decizia Instanţei supreme.
Este vorba de partea din dosarul Colectiv în care familiile celor decedaţi sau răniţi au reclamat condiţiile improprii din spitale, dar şi modul în care au fost efectuate transferurile la spitalele din străinătate.
Printre cei vizaţi de plângerile victimelor se aflau Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dar şi ministrul Sănătăţii de la acea vreme – Nicolae Bănicioiu.
În noiembrie 2015, la puţin timp după tragedia de la Colectiv, Nicolae Bănicioiu declara că autorităţile române nu au nevoie de ajutor din străinătate pentru a trata răniţii. ‘Nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noştri pot gestiona situaţia. Din Franţa şi Germania, din foarte multe părţi, am primit astfel de solicitări. (…) Momentan, noi ne descurcăm foarte bine, iar medicii noştri pot face faţă cu brio oricărei situaţii’, declara Bănicioiu.
Un an mai târziu, în noiembrie 2016, părinţii victimelor au depus o plângere penală la Parchetul General în care mai mulţi oficiali guvernamentali şi din sistemul de sănătate erau acuzaţi în legătură cu modul în care au intervenit autorităţile după producerea incendiului din clubul Colectiv.
Ulterior, Parchetul General a deschis un dosar penal in rem în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului, respectiv privind asistenţa medicală acordată acestor victime, împrejurările legate de posibile infecţii nosocomiale şi de acţiunile ori inacţiunile funcţionarilor publici în legătură cu transferul persoanelor vătămate la unităţi de spital din străinătate. Dosarul a fost clasat în iunie 2024.
Dosarul principal a fost trimis în instanţă, fiind finalizat cu condamnări şi plata unor daune pentru victime.
În urma incendiului din 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv, 65 de persoane au murit, iar alte câteva sute au fost rănite.
Instanţa supremă dezbate contestaţia AUR împotriva hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale
11 decembrie 2024, 06:34
În sesizarea depusă la Înalta Curte, preşedintele AUR, George Simion, arată că decizia luată de judecătorii constituţionali în data de 6 decembrie este ‘un precedent extrem de periculos, întrucât încalcă articolul 2 din Constituţie, care prevede că ‘suveranitatea naţională aparţine poporului român şi se exercită prin reprezentanţii săi aleşi’, repetabilă ori de câte ori puterea se vrea stabilă la putere, deci ne-înlocuibilă prin alegeri, iar pe de altă parte, este o motivaţie foarte serioasă pentru ca poporul să îşi piardă încrederea în democraţie, alegeri şi statul de drept’.
De asemenea, liderul AUR menţionează că aceiaşi judecători de la CCR au decis, pe 2 decembrie, validarea primului tur al alegerilor prezidenţiale.
‘Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral. Trebuie acum ca totul să fie luat de la capăt – minus, foarte probabil, candidaţii care vor fi invalidaţi pe parcurs pe motiv de note informative de la serviciile secrete. Se observă din motivarea deciziei CCR de vineri că singurele ‘probe’ pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE şi Ministerul de Interne, aşa-zis desecretizate de CSAT. Nu există niciun motiv în acest moment, raţional sau emoţional, să credem că acest precedent nu va fi devenit un tipar de acţiune statală în viitoarele alegeri. (…) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale să îl împiedice sau să îl deturneze de la parcursul normal. Această atribuţie de a veghea se exercită în timpul, iar nu după alegeri’, se mai arată în contestaţia depusă la ICCJ.
