Noul termen a fost stabilit pentru 11 februarie, pentru ca judecătorii să aibă timp, spune comunicatul CCR: „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum şi a documentelor depuse de Înalta Curte”. Este vorba despre o expertiză contabilă care ar dovedi, potrivit instanţei supreme, că proiectul guvernului Bolojan anulează, de fapt, pensiile de serviciu ale magistraţilor, care vor fi mai mici decât cele bazate pe contributivitate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spune că în aceste condiţii nu ar mai fi vorba de o reformă a pensiilor speciale, ci de o confiscare a drepturilor magistraţilor. Este cea de-a patra amânare în acest dosar, ultimele două din cauza lipsei de cvorum. De această dată, la şedinţă au participat toţi cei nouă judecători constituţionali, inclusiv cei doi a căror numire a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
‘Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, în condiţiile în care, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare a considerat că termenul de aşteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem şi avizul CSM, e adevărat, negativ’, a afirmat Bolojan la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Executivul îşi angajează răspunderea pentru proiectul privind pensiile magistraţilor.
El a menţionat elementele importante ale proiectului.
‘În primul rând, creşte vârsta de pensionare a magistraţilor de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creştere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, aşa cum ştiţi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, faţă de primul proiect, extinde perioada de tranziţie de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generaţie de magistraţi va trebui să lucreze un an în plus, în aşa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani’, a explicat Bolojan.
Premierul a precizat că proiectul răspunde la o serie de aspecte importante şi vine să îndrepte o inechitate socială.
‘Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani şi nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, aşa cum ştiţi, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care ţin benzile de producţie, funcţionarii publici care îşi fac datoria corect, investitorii noştri nu se simt respectaţi cât timp acest sistem este funcţional şi deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială şi corectează o nedreptate acumulată în aceşti ani’, a spus Bolojan.
Potrivit acestuia, al doilea efect al acestui proiect este că pune economia ‘pe baze sănătoase’, în condiţiile în care România este pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni din populaţia activă implicaţi în economie.
‘Între 55 şi 64 de ani, doar 53% din cetăţenii României sunt implicaţi în economie într-o formă contractuală, ceilalţi, din păcate, sau sunt plecaţi din ţară sau, prin diferite formule de pensionări anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicaţi în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul dintre lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulţi oameni implicaţi în economie, mai mulţi angajaţi în economia reală şi o economie mai competitivă, pusă pe baze sănătoase. Acest proiect vine să răspundă acestei realităţi şi să avem garanţia unui sistem de pensii sustenabil în anii următori’, a evidenţiat Bolojan.
El a punctat că proiectul răspunde şi unui angajament asumat de România prin PNRR.
‘În ultimul rând, răspunde unei necesităţi legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, aşa cum ştiţi, corectarea acestei nedreptăţi este una din condiţiile pe care România şi le-a asumat şi este jalon în PNRR. Şi, odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condiţiile în aşa fel încât România să încaseze banii care îi are reţinuţi din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-şi angajeze răspunderea cu acest proiect de lege’, a adăugat Bolojan. (Agerpres)
Premierul Ilie Bolojan îşi va angaja, astăzi, răspunderea în Parlament pe noul proiect de lege privind pensiile magistraţilor.
Forma finală a actului normativ, fără amendamente, a fost adoptată în această dimineaţă de Guvern.
Angajarea răspunderii executivului pe acest document poate genera o moţiunea de cenzură sau sesizarea la Curtea Constituţională.
Alina Stănuţă: Proiectul pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea stabileşte condiţii de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei. Documentul este avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii, dar acesta este consultativ. Parlamentarii din opoziţie au depus 42 de amendamente, dar Guvernul, în şedinţa de astăzi, după ce le-a analizat, nu a adoptat nicio modificare propusă de senatori şi deputaţi. Documentul prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori, cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi, instituie condiţia vechimii în muncă de cel puţin 35 de ani, dar şi o pensie care să nu depăşească 70% din ultimul salariu net. Prin acest proiect creşte vârsta de pensionare a magistraţilor de la 48 la 65 de ani. Accesarea fondurilor europene, corectarea unor nedreptăţi şi un sistem de pensii sustenabil în viitor sunt trei dintre motive care au stat la baza adoptării documentului de executiv. Proiectul pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea poate fi blocat printr-o moţiune de cenzură la adresa executivului depusă în termen de trei zile. Anterior acestei şedinţe comune, de la ora 14:30 va avea loc o şedinţă solemnă a Parlamentului pentru a marca 107 ani de la Marea Unire. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor a fost pus săptămâna trecută în procedură de transparenţă decizională, iar CSM avea termen 30 de zile pentru a da un aviz consultativ.
Conform noului proiect, cuantumul pensiei magistraţilor va fi 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă. De asemenea, perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.
Pe 13 noiembrie, la Palatul Cotroceni au avut loc discuţii pe tema pensiilor magistraţilor, cu participarea preşedintelui Nicuşor Dan, a liderilor coaliţiei de guvernare şi reprezentanţilor judecătorilor şi procurorilor, discuţii care au înregistrat însă un eşec.
Magistraţii solicitau ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Proiectul iniţial al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, prin votul a cinci judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc şi Mihaela Ciochină. Motivul invocat de cei cinci judecători este că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Șeful Statului precizează că legea nu este o poziționare împotriva magistraților, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – pe care clasa politică a reglementat-o defectuos acum câțiva ani.
Toate partidele din coaliție și-au asumat reforma pensiilor magistraților, subliniază președintele.
El anunță că va fi redactat un nou text legislativ, care va ține cont de decizia Curții.
Curtea Constituţională a României a admis luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. În consecință, legea fost declarată neconstituțională. (Rador/ FOTO presidency.ro)
Proiectul executivului prevede scăderea valorii pensiilor magistraţilor şi creşterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani.
Ieri, secţiile unite ale instanţei supreme au decis sesizarea Curţii Constituţionale, considerând că proiectul încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale CCR şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
Schimbările propuse de Guvern ar slăbi independenţa justiţiei şi statul constituţional al magistraturii, au mai adăugat judecătorii Înaltei Curţi. (Rador/ FOTO facebook Curtea Constitutionala)
Modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor pe agenda de mâine a parlamentarilor
Discuţiile referitoare la modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor vor fi reluate, mâine, la Senat, după ce forma legii adoptată în Camera Deputaţilor a fost criticată de Consiliul Superior al Magistraturii. Tot mâine, la Parlament sunt programate dezbateri privind investiţiile în sistemul de sănătate.
Discuţiile referitoare la modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor vor fi reluate, mâine, la Senat, după ce forma legii adoptată în Camera Deputaţilor a fost criticată de Consiliul Superior al Magistraturii. Tot mâine, la Parlament sunt programate dezbateri privind investiţiile în sistemul de sănătate.
La Camera Deputaţilor, /luni/, de la ora 16:00, sunt programate în plen dezbateri politice cu participarea ministrului sănătăţii, Alexandru Rafila, la solicitarea grupului parlamentar al USR. Tema acestor discuţii vizează situaţia din sistemul sanitar, cu accent de investiţii.
Pe de altă parte, la Senat se aşteaptă reluarea discuţiilor cu privire la iniţiativa legislativă asumată de PSD, PNL şi UDMR referitoare la pensionarea magistraţilor. În forma aprobată de Camera Deputaţilor, propunerea ca judecătorii şi procurorii să îşi înceteze activitatea la împlinirea vârstei de 65 de ani ar trebui aplicată de la începutul anului viitor şi nu eşalonat, până în 2045, cum prevedea iniţial documentul. CSM critică proiectul şi acuză încălcarea principiului independenţei justiţiei.
Şi tot la Senat, parlamentarii din Comisia pentru sănătate ar urma să dezbată propunerea care aduce modificări legii privind exercitarea profesiei de dietetician. Potrivit modificărilor, se aduc clarificări privind organizarea examenului naţional de dietetician autorizat, se clarifică modul şi locurile în care se poate exercita profesia şi, totodată, se completează statutul Colegiului Dieteticienilor din România. (Rador/ FOTO imagine ilustrativă)
