Proiectul a fost adoptat luna trecută de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din pilonul 2 vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi eşalonat pe opt ani.
Prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.
Judecătorii Înaltei Curţi au susţinut că legea nu este suficient de accesibilă, clară şi previzibilă, iar reglementarea infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute nu se face pe principii de legalitate şi proporţionalitate. Şi AUR a sesizat instanţa constituţională în legătură cu actul normativ.(Rador/ FOTO Facebook ccr.ro)
Proiectul, adoptat recent de Parlament, prevede că pensionarii care vor să-şi retragă banii din pilonul 2 sau pilonul 3 vor mai putea primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul eşalonat pe opt ani.
Pot retrage toată suma doar bolnavii cu afecţiuni oncologice şi cei care au adunat puţini bani la pensiile private.
Judecătorii de la instanţa supremă consideră însă că legea ar putea avea mai multe prevederi neconstituţionale şi au decis în unanimitate să sesizeze CCR.
Magistraţii consideră că românii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă şi predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie. Şi AUR a sesizat instanţa constituţională, susţinând că guvernul Bolojan ar fura pensiile din piloanele 2 şi 3. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Potrivit actului normativ, beneficiarii pilonului 2 şi pilonului 3 de pensii private vor putea retrage, la cerere, doar 30 la sută din suma acumulată. Restul va fi plătit lunar, pe o perioadă de 8 ani sau pe toată durata vieţii, ca rentă viageră.
Pensionarii cu afecţiuni oncologice vor avea, însă, dreptul să retragă toţi banii odată, la fel şi persoanele care au un cont mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare.
Legea va fi trimisă preşedintelui spre promulgare, urmând ca măsurile prevăzute în proiect să intre în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial. (Rador/ FOTO cdep.ro)
Conform proiectului, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, care vor fi administrate de societăţi specializate. Proiectul de act normativ stabileşte reguli privind înfiinţarea şi autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Un fond de plată a pensiilor private va fi administrat de un furnizor de pensii private, autorizat de ASF.
În privinţa modului de organizare şi funcţionare a sistemului de plată a pensiei private, proiectul de lege propune soluţii aliniate cu practicile curente din alte state membre ale Uniunii Europene, precum şi specificului pieţei de pensii private din România, ţinându-se astfel cont de aspecte precum:
* delimitarea activităţilor specifice fazei de acumulare şi celei de plată a pensiilor, gradul mare de acoperire a sistemului de pensii administrate privat (Pilonul 2 avea, în luna februarie 2025, peste 8,3 milioane de participanţi)
* gradul relativ redus de conştientizare cu privire la deţinerea calităţii de participant în Pilonul 2, valoarea medie a conturilor individuale de pensii, importanţa existenţei unei opţiuni care să garanteze membrului fondului de plată că va beneficia de rambursarea integrală a fondurilor acumulate în contul său de pensie, etc.
Astfel, pentru a contrabalansa gradul redus de conştientizare existent în rândul populaţiei cu privire la deţinerea calităţii de participant în Pilonul 2 de pensii, în etapa premergătoare îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă sunt instituite obligaţii de informare în sarcina administratorilor de fonduri de pensii.
Totodată, prin acest proiect de lege se stabileşte suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată, valoarea acesteia fiind de 12 ori valoarea indemnizaţiei sociale stabilite pentru pensionarii din sistemul public de pensii.
‘Valoarea activului personal care se situează sub pragul menţionat este plătită direct de către administrator către participant, sub formă de plată unică sau plăţi eşalonate pe maximum 5 ani, în baza cererii formulate de acesta din urmă’, se arată în expunerea de motive a actului normativ.
Tot în şedinţa de joi, Guvernul ar urma să aprobe şi un proiect de ordonanţă referitor la prorogarea unor termene prevăzute de Legea 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.
Termenele prevăzute în Legea nr. 226/2023 referitoare la intrarea în vigoare a noii roviniete, a tarifului TollRo şi a noului sistem SETRE România (STRR), precum şi cele aferente abrogării reglementării actuale privind rovinieta (OG nr. 15/2002) urmează să fie prorogate până la data de 1 iulie 2026.
Printr-o hotărâre va fi aprobată plata contribuţiei voluntare a României către Fondul voluntar al NATO privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO – Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund).
‘Se aprobă plata contribuţiei voluntare a României, în cuantum de 33.025 USD, către Fondul voluntar privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO – Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund), fond voluntar al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, prin redirecţionarea sumei rămase nealocate aferente contribuţiei României la Fondul voluntar al NATO pentru susţinerea Armatei Naţionale Afgane (Afghan National Army Trust Fund – ANA TF)’, se arată în proiectul de hotărâre.
Executivul ar urma să aprobe şi un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea HG nr. 556/2006 privind stabilirea datei de la care se eliberează paşapoarte simple temporare, precum şi a formei şi conţinutului acestora, precum şi pentru modificarea HG nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora.
‘Proiectul conţine dispoziţii ce au în vedere următoarele aspecte: reglementarea eliberării de către serviciile publice comunitare de paşapoarte, începând cu data de 15 septembrie 2025, a paşapoartelor simple temporare având integrat un element criptografic, sub forma unui cod QR semnat digital de Direcţia Generală de Paşapoarte, verificabil prin citire optică; introducerea unei prevederi exprese care stabileşte faptul că paşapoartele simple temporare eliberate de serviciile publice comunitare de paşapoarte în baza cererilor depuse anterior datei de 15 septembrie 2025 rămân supuse regimului juridic în vigoare la data depunerii cererilor şi îşi păstrează valabilitatea până la data înscrisă în cuprinsul documentelor de călătorie sau până la momentul preschimbării acestora’, se menţionează în nota de fundamentare.
Printr-o altă hotărâre, Guvernul ar urma să aprobe deschiderea punctului de trecere a frontierei de stat şi a punctului vamal de frontieră pe Aeroportul Tuzla.
‘Având în vedere solicitarea Societăţii Regional Air Services S.R.L., precum şi importanţa existenţei unui aeroport deschis traficului internaţional care să permită operarea în condiţii optime, din punct de vedere al siguranţei şi al eficienţei, a aeronavelor care desfăşoară activităţi de zbor pentru deservirea unor obiective strategice pentru economia naţională, situate în afara apelor teritoriale ale României din Marea Neagră, a fost elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea deschiderii unui punct de trecere a frontierei de stat şi a unui punct vamal de frontieră pe Aeroportul Tuzla’, conform notei de fundamentare.
Guvernul va aproba şi suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pentru Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Executivului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025. (Agerpres/ FOTO gov.ro)
El a precizat că noile reglementări referitoare la modul de plată a pensiilor private, intens dezbătute în ultimele zile, nu au fost stabilite din vreun motiv financiar, ci pentru că introduc nişte principii corecte care se întâlnesc în toate ţările ce au sisteme de pensii private dezvoltate.
Radu Crăciun:Dacă ne uităm în anul 2025, contribuţiile care intră în fondurile de pensii private sunt undeva pe la 22 de miliarde de lei. Plăţile pe care le facem astăzi sunt de două miliarde de lei. Sigur, nu se va păstra la nivelul acesta. În viitor, numărul celor care vor ieşi va creşte. Dar cel mai probabil doar intrările în sistem, intrările de bani vor fi suficient de mari pentru a satisface plăţile chiar şi în acel vârf de plată. La un moment dat, valoarea activelor fondurilor de pensii se va plafona, deci nu vor mai creşte pentru că, nu-i aşa, /…/ multe intrări vor fi efectuate plăţi, dar în niciun caz nu se pune problema unor tensiuni, să spunem, sau a imposibilităţii de a face această plată.
Noul proiect de lege prevede două forme de plată a pensiilor private din pilonul II, respectiv retragerea programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanţia rambursării integrale a activului acumulat, şi pensia viageră, cu plată pe toată durata vieţii participantului. (Rador/ FOTO agerpres.ro)
