Guvernul a discutat, în primă lectură, proiectul de lege privind cumulul pensiei speciale cu salariul la stat

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 ianuarie 2026, 17:22

Pe cine afectează legea şi care sunt excepţiile ne spune Andrei Şerban.

Andrei Șerban: Proiectul de lege stabileşte că persoanele care primesc pensii speciale şi cele care primesc pensii contributive pot să lucreze până la vârsta de 70 de ani cu acordul anual al angajatorului. Proiectul conţine şi o prevedere specială pentru persoanele care beneficiază de pensie de serviciu sau de pensie militară, care pot să lucreze în continuare la stat doar cu condiţia reducerii pensiei cu 85 de procente.

Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu: Persoanele care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare, nu pensii contributive. Proiectul stabileşte posibilitatea menţinerii în activitate a acestora doar la cerere, cu condiţia reducerii cuantumului pensiei cu 85% pe perioada desfăşurării activităţii. Menţinerea în activitate se realizează cu acordul anual al angajatorulor, inclusiv în situaţia reîncadrării în condiţiile legii.

Există şi excepţii care vor primi integral pensia specială şi salariul la stat. Este vorba de aleşii locali şi persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie, pe durata exercitării mandatului şi militarii şi poliţiştii care predau la universităţile cu profil militar şi juridic. Ioana Dogioiu a mai spus că măsura reducerii pensiei speciale cu 85% se va aplica până la 31 decembrie 2027. (Rador/ FOTO gov.ro)

Curtea Constituțională: Legea care modifică pensiile de serviciu, declarată neconstituțională

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 octombrie 2025, 19:41

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

–  angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;
–   caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința
Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;
–    de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.
*
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. (Agerpres/ FOTO facebook ccr.ro)