Premierul desemnat a precizat că nu intenţionează să îşi depună mandatul şi le-a spus colegilor din partid că nu a anunţat conducerea PNL, deoarece preşedintele Nicuşor Dan a dorit discreţie în privinţa întâlnirii pe care a avut-o cu el.
Adrian Veştea: Este un act de responsabilitate. Acest lucru l-am decis sâmbătă, seara târziu. Această propunere a venit din partea domnului preşedinte Nicuşor Dan, iar în ceea ce mă priveşte, nu am fost şi nu voi niciodată un laş, mai ales când este vorba de destinele României, mai ales când ţinem cont de faptul că avem o situaţie de interimat. Toate aceste lucruri s-au luat la o oră destul de târzie în noapte, s-a dorit confidenţialitate.
Adrian Veştea ar urma să se întâlnească în această dimineaţă cu reprezentanţii PSD.
Tot astăzi, reprezentanţii UDMR urmează să ia o decizie privind susţinerea viitorului cabinet.
Pe de altă parte, Alianţa pentru Unirea Românilor consideră că singura soluţie sunt alegerile parlamentare anticipate. (Rador/ FOTO facebook Adrian Veștea)
Conducerea PNL i-a cerut lui Adrian Veştea să îşi depună mandatul şi i-a dat un termen limită.
Liderul liberalilor, Ilie Bolojan, a declarat: Având în vedere că PNL nu a fost anunţat de domnul Veştea cu privire la această nominalizare, iar în şedinţă am fost anunţaţi că, indiferent de vot, va parcurge această procedură, din motive de principii, de întărire a democraţiei parlamentare şi de clarificări în zona spectrului politic, de asemenea, PNL i-a solicitat domnului Veştea depunerea mandatului până dimineaţă, la ora 10:00, având în vedere faptul că nu are sprijinul partidului din care provine.
Ilie Bolojan a adăugat că parlamentarii PNL care vor vota cabinetul format de premierul desemnat îşi vor pierde calitatea de membri ai partidului.
Tot în şedinţa de aseară, PNL a votat din nou că nu va intra într-o coaliţie cu PSD. (Rador/ FOTO facebook PNL)
Este a treia şedinţă a executivului de săptămâna aceasta, primele două au fost organizate în regim de urgenţă înainte de moţiune, pentru a aproba ordonanţe cheie pentru avansul proiectelor din PNRR şi din programul de înarmare SAFE.
Acum, Guvernul este interimar şi nu mai poate adopta niciun fel de ordonanţe, nu poate iniţia proiecte de lege şi nici politici noi de reformă.
Singurul său rol va fi de a asigura funcţionarea curentă a statului. Potrivit Constituţiei, un premier interimar poate exercita această funcţie pentru cel mult 45 de zile. Este un termen limită în care preşedintele ar trebui să desemneze un nou premier, iar Parlamentul să voteze un nou Guvern.
În caz contrar, criza politică şi guvernametală se adânceşte, cu consecinţe pentru economie şi pentru finanţele ţării. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Curtea Constituţională se întruneşte din nou pentru a discuta proiectul privind pensiile magistraţilor
Publicat de Gabriela Rotaru,
15 februarie 2026, 08:52 / actualizat: 15 februarie 2026, 9:58
A cincea amânare a avut ca argument o solicitare formulată de instanţa supremă, care consideră necesar un punct de vedere al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dacă modificările propuse de guvern respectă dreptul comunitar.
Miercuri, oficiali ai CCR au apreciat că la termenul stabilit pentru 18 februarie s-ar putea ajunge la o decizie privind contestarea proiectului de modificare a regulilor de pensionare a magistraţilor, dar este posibil şi ca judecătorii constituţionali să admită sesizarea instituţiei europene invocate.
Între timp, purtătoarea de cuvânt a executivului a estimat că este doar o chestiune de timp până când România va fi informată oficial că a pierdut tranşa de finanţare din PNRR în valoare de peste 230 de milioane de euro, care depindea de această reformă. (Rador/ FOTO facebook ccr.ro)
Ieri, şeful Guvernului a avut discuţii similare cu miniştrii de la Agricultură, Sănătate, Interne, Justiţie şi Mediu. Obiectivul este utilizarea responsabilă a banilor publici, reforme pentru creşterea eficienţei statului şi servicii de calitate pentru cetăţeni. Tot ieri, la Palatul Victoria s-a discutat şi despre reforma sistemului judiciar în cadrul Comitetului pentru Revizuirea Legislaţiei în Justiţie. Cele mai invocate teme au fost procedurile de desemnare a conducerii instanţelor şi parchetelor şi promovarea în cadrul profesiei.
În cadrul reuniunii s-a stabilit elaborarea şi prezentarea unui plan pe o perioadă de cinci ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanţele judecătoreşti şi din parchetele de pe lângă acestea şi elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui judeţ. Cele două proiecte vor fi realizate de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la data de 30 ianuarie. Se va elabora şi un proiect de reconfigurare a hărţii judiciare, în vederea desfiinţării instanţelor judecătoreşti cu un grad redus de încărcare şi se va realiza un audit independent al sistemului de repartizare aleatoriu a cauzelor.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat şi doi judecători de la CSM, care au venit pentru a înţelege mai bine modul în care va funcţiona Comitetul pentru Modificarea Legislaţiei Juridice.
Judecătorul Claudiu Drăguşin a precizat că CSM a primit o serie de propuneri legislative despre care a spus că unele sunt neserioase şi nici nu prezintă argumente. Potrivit unui comunicat al Guvernului, următoarea şedinţă a Comitetului pentru Modificarea Legislaţiei din Justiţie va fi miercurea viitoare. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Instanţa supremă a sesizat din nou CCR, aşa cum a făcut şi în toamnă, la momentul promovării primului proiect al acestei reforme, declarat atunci neconstituţional din motive de procedură.
Înalta Curte consideră că este afectată independenţa justiţiei şi că magistraţii ar fi discriminaţi faţă de alte categorii profesionale care primesc pensii de serviciu.
Premierul Ilie Bolojan a explicat în repetate rânduri că, dincolo de argumentele ce ţin de echitate socială, situaţia economică impune modificări ale condiţiilor şi vârstei de pensionare în toate domeniile care beneficiază de aşa-numitele pensii speciale. Într-un interviu televizat, el nu a exclus ca la anul să se producă şi alte schimbări în această privinţă.
Ilie Bolojan:Nu mai putem să susţinem pensionări la 48, 50, 52 de ani. Nu mai este posibil, pentru că nu mai este suportabil pentru economia noastră şi pentru bugetele de pensii din anii următori, când generaţiile noastre, de 450.000 de oameni, vor ieşi la pensie. Şi atunci, că ne place, că nu ne plăce, trebuie să eliminăm şi să reducem posibilităţile de pensionare la vârste care se apropie de 50 de ani şi să creştem vârsta de pensionare cât mai aproape de 65 de ani. Trebuie ridicată vârsta de pensionare peste tot. E singura formă pentru a avea sisteme de pensii stabile şi pentru a avea o economie pusă pe baze sănătoase.
În ceea ce priveşte pensiile magistraţilor, proiectul stabileşte în principal creşterea treptată în următorii 15 ani a vârstei de pensionare până la cea standard, de 65 de ani, majorarea perioadei minime în activitate la 35 de ani şi limitarea cuantumului pensiei la maximum 70% din salariul net. (Rador/ FOTO Facebook ccr.ro)
Premierul Ilie Bolojan a anunţat luni seara, într-o emisiune la Antena 3, că în şedinţa Executivului va fi adoptată Ordonanţa ‘trenuleţ’, care vine să clarifice ceea ce s-a convenit la ultimele întâlniri ale coaliţiei de guvernare, stabilind, între altele, creşterea salariului minim şi scăderea impozitului IMCA pe cifra de afaceri.
‘Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul, din păcate trebuie să continuăm această amânare datorită situaţiei în care suntem. De asemenea, această ordonanţă clarifică ceea ce s-a stabilit în ultimele întâlniri: creşte salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul IMCA pe cifra de afaceri, care era un impozit ce inhiba investiţiile din România, reduce cu 10% fondurile alocate partidelor anul următor, reduce cu 10% sumele care sunt alocate pentru parlamentari’, a declarat şeful Executivului.
Ordonanţa ‘trenuleţ’ a fost publicată luni seara în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Conform unui comunicat al ministerului, ordonanţa de urgenţă care reglementează un set de măsuri necesare pentru elaborarea bugetului pe anul 2026, cât şi o serie de măsuri strategice pentru anul următor are ca scop stimularea economiei României, sprijinirea angajaţilor vulnerabili, reducerea de cheltuieli bugetare, consolidarea disciplinei financiare şi sprijinirea autorităţilor publice locale prin acordarea de împrumuturi din trezorerie.
‘Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliţia de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici şi reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajaţii cu salarii mici, mai puţină birocraţie în relaţia cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici şi măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil şi mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investiţiile şi dezvoltarea economică. În acelaşi timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaţilor vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflaţie şi creştem eficienţa şi transparenţa utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menţinerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii şi al societăţii româneşti’, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Şeful executivului a prezentat pe scurt principalele măsuri şi argumentele pentru promovarea fiecăruia dintre cele cinci inţiative care vizează reforme în cinci domenii importante: pensionarea magistraţilor, sănătate, guvernanţa corporativă a întreplinderilor de stat, organizarea unor agenţii de stat şi fiscalitate.
După asumarea răspunderii, în termen de trei zile se pot depune eventuale moţiuni de cenzură la adresa Guvernului. Dacă nu sunt iniţiate astfel de demersuri sau dacă moţiunile nu obţin un vot majoritar în Parlament, legile se consideră adoptate. AUR a anunţat că intenţionează să depună patru moţiuni de cenzură, deoarece parlamentarii formaţiunii susţin doar unul dintre cele cinci proiecte, cel care prevede creşterea vârstei de pensionare şi scăderea cuantumului pensiei pentru magistraţi. (Rador)
În această seară guvernul îşi va angaja răspunderea pentru cele cinci proiecte – şedinţa este programată chiar în prima zi a noii sesiuni, iar procedura se anunţă diferită faţă de cea de la prima asumare, în luna iulie.
De la ora 19:00, aici, la Parlament, sunt programate 5 şedinţe comune separate pentru cele 5 proiecte legislative pentru care executivul condus de premierul Ilie Bolojan îşi va angaja răspunderea. Primul proiect de lege vizează pensiile magistraţilor prin care se prelungeşte vârsta de pensionare a acestora la 65 de ani, cu o perioadă de tranziţie de 10 ani, iar pensia va fi limitată la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Al doilea proiect şi implicit a doua şedinţă comună vizează reforma în sănătate. Guvernul îşi va angaja răspunderea şi pentru proiectul de lege privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, dar şi pentru proiectul de lege primind eficientizarea activităţii ANCOM, ANRE şi ASF. Al cincilea act normativ, aşadar a cincea şedinţă comună, vizează proiectul pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice.
Din opoziţie, AUR contestă procedura aleasă de executiv pentru promovarea celor cinci acte normative prin angajarea răspunderii şi susţine că este un demers fără precedent pentru un stat membru al Uniunii Europene. Totodată, cei din opoziţie contestă şi prevederile proiectelor, anunţând că vor fi depuse patru moţiuni de cenzură. Singurul document cu care AUR este de acord este cel referitor la schimbarea condiţiilor de pensionare ale procurorilor şi judecătorilor. (Rador/ FOTO gov.ro)
Bolojan: Acord pe Pachetul 2 care conţine 5 proiecte; agenda este ca la 1 octombrie aceste propuneri să intre în vigoare
Publicat de Gabriela Rotaru,
27 august 2025, 22:37 / actualizat: 28 august 2025, 6:28
‘Deci am căzut de acord să susţinem proiecte pe cinci domenii importante: pe partea de administraţie publică locală, pe partea de sănătate, pe pensiile magistraţilor, ca un cap de pod pentru a rezolva şi celelalte aspecte care ţin de zona acestor pensii, pe componenta de firme, companii şi firme. Aceste domenii sunt, în momentul de faţă, rezultatul unui acord. Sunt destul de diferite şi e greu să cuplezi sănătatea cu administraţia, pensiile magistraţilor cu companiile de stat. Sunt lucruri şi vor fi cinci ordonanţe de urgenţă, e foarte posibil să avem acest pachet să spunem pe 5 proiecte’, a afirmat Bolojan, la Antena 3 CNN.
El a mai spus că îşi propune ca, la sfârşitul acestei săptămâni – vineri seara sau în cursul zilei de sâmbătă – să declanşeze această procedură, urmând ca, până la începutul săptămânii viitoare, să existe posibilitatea, prevăzută în legislaţie, ca parlamentarii să depună observaţii, să vină cu completări prin amendamente.
‘Ar trebui ca la finalul săptămânii viitoare să închidem această procedură. Nu ştiu dacă va fi depusă o moţiune de cenzură sau nu, asta rămâne de văzut’, a adăugat Bolojan.
El a menţionat că este posibil să mai dureze până la intrarea în vigoare a măsurilor, având în vedere şi posibilitatea atacării proiectelor la Curtea Constituţională.
‘Va mai dura o perioadă de timp, nu ştiu, o săptămână, două, trei, aşa fel încât să se pronunţe CCR. Agenda este ca la 1 octombrie aceste propuneri să intre în vigoare’, a mai spus Bolojan. AGERPRES
Reforma pensiilor magistraţilor este încă în discuţii în coaliţie, iar forma finală a proiectului de lege va fi anunţată la finalizarea negocierilor, a declarat astăzi pentru RRA ministrul justiţiei Radu Marinescu.
El i-a precizat colegei noastre Diana Surdu că ministerul său este în permanenţă deschis dialogului şi că au existat discuţii cu reprezentanţii magistraţilor înainte de finalizarea proiectului de reformă.
Radu Marinescu: Ministerul Justiţiei nu a primit o înştiinţare oficială din partea organismelor judiciare, au existat discuţii în coaliţie cu privire la forma finală a tuturor proiectelor care urmează să facă obiectul asumării de răspundere a guvernului, discuţiile sunt în curs şi cu siguranţă va fi prezentată forma finală a tuturor acestor proiecte. Au existat întâlniri şi discuţii, una a fost mediată de către domnul preşedinte al României la cel mai înalt nivel, a existat una recentă a domnului prim-ministru cu asociaţiile magistraţilor, deci, au existat astfel de dialoguri.
Între timp, tot mai multe instanţe şi parchete din ţară se alătură protestului din justiţie şi anunţă suspendarea activităţii până la retragerea proiectului de reformă a pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
În coaliţie continuă astăzi negocierile asupra Pachetului 2 de măsuri fiscal-bugetare la nivel de echipe tehnice. (Rador/FOTO gov.ro)
