CAB amână o decizie pe cererea de suspendare din funcţie a doi judecători de la CCR

Decizia vine în aceeaşi zi în care judecătorii de la Curtea Constituţională au amânat dezbaterile pe proiectul privind reforma pensiilor speciale pentru data de 11 februarie.

Avocata Silvia Uscov a solicitat în instanţă suspendarea executării decretului nr.774/08.07.2025, prin care preşedintele Nicuşor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoş ca judecător la CCR, precum şi suspendarea hotărârii Senatului din data de 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc.

În esenţă, ea a susţinut în sala de judecată că Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

În cazul lui Mihai Busuioc lucrurile sunt ceva mai clare, în sensul că el are o decizie de la Curtea Constituţională din 1 iulie 2025, prin care s-a stabilit că numirea sa este constituţională, iar deciziile CCR nu pot fi desfiinţate de instanţele de judecată.

Situaţia lui Dacian Cosmin Dragoş, numit la CCR de preşedintele Nicuşor Dan, este mai complicată. Avocata Silvia Uscov susţine că acesta nu îndeplineşte una dintre condiţiile pentru a fi numit în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Conform reclamantei, această vechime trebuie să fie realizată în activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror) sau în cea universitară, dar exclusiv cu profil juridic.

Însă, spune Silvia Uscov, Dacian Cosmin Dragoş a activat ca profesor universitar la Facultate de drept doar aproximativ 3 ani şi 4 luni (perioada octombrie 1998 – februarie 2002), iar restul carierei sale s-a desfăşurat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative de la Universitatea Babeş-Bolyai, care, deşi predă materia de Drept, nu constituie învăţământ juridic superior în sensul constituţional şi legal al acestei noţiuni.

În timpul procesului, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale a solicitat respingerea contestaţiei depuse de avocata Silvia Uscov, pe motiv că cererea acesteia a fost depusă tardiv. El a explicat că decretul preşedintelui Nicuşor Dan privind numirea lui Cosmin Dragoş la CCR a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 8 iulie 2025, iar reclamanta avea termen 30 de zile pentru depunerea unei plângeri prealabile. Or, această plângere a fost depusă pe data de 30 decembrie 2025.

De asemenea, avocata avea termen 30 de zile să depună o cerere de suspendare a executării decretului, din momentul în care a aflat de numirea lui Dacian Cosmin Dragoş, iar pe data de 16 iulie 2025, Silvia Uscov a postat pe o reţea de socializare un mesaj cu referire la numirea acestuia la CCR.

Pe de altă parte, consilierul juridic a arătat că la dosar există dovezi care atestă faptul că Dacian Cosmin Dragoş a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma sa didactică fiind compusă din următoarele discipline: Drept administrativ, Uniune Europeană, Dreptul achiziţiilor publice şi Dreptul muncii.

De asemenea, el a lucrat în activităţi conexe ca expert ştiinţific, cercetător ştiinţific şi consilier, fiind unul dintre experţii angajaţi de statul român într-un litigiu internaţional.

De menţionat că Dacian Cosmin Dragoş face parte din tabăra de la CCR care susţine proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

O judecătoare a Curţii de Apel Bucureşti a acuzat conducerea instituţiei că se lucrează într-un regim de teroare şi ameninţare

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 decembrie 2025, 16:30

O judecătoare a acuzat conducerea CAB că se lucrează într-un regim de teroare şi ameninţare, afirmând că tot ce se arată în documentarul „Justiţie capturată” este adevărat.

În schimb, şefa Curţii de Apel a arătat că se urmăreşte distrugerea înrederii în justiţie.

Diana Surdu a sintetizat aceste reacţii: Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Liana Arsenie, înconjurată de peste 40 de judecători, a respins acuzaţiile magistraţilor intervievaţi de echipa Recorder şi susţine că este vorba despre o campanie de linşare mediatică a sistemului judiciar, iar acţiunile par a fi parte dintr-un mecanism organizat de destabilizare. În opinia ei, articolele de presă şi declaraţiile judecătorilor privind regulile din instanţe în judecarea dosarelor de mare corupţie şi privind modificarea completurilor pe parcursul judecăţii sunt acţiuni cu ţintă de a crea haos şi a deligitima simultan şi Curtea de Apel înaintea finalizării unor noi dosare grele. De asemenea, şefa Curţii de Apel Bucureşti îl contestă pe judecătorul Laurentiu Beşu din documentarul Recorder, transferat de la Giurgiu la Bucureşti, şi-l acuză de apartenenţă la servicii.

În apărarea acestuia, în debutul conferinţei de presă a luat cuvântul judecătoarea Raluca Moroşanu de la secţia 1 penală, cu 26 de ani de experienţă în funcţie. Ea a afirmat că este adevărat tot ce a declarat colegul ei în documentarul Recorder privind schimbarea magistraţilor din completuri şi a criticat dur conducerea Curţii de Apel Bucureşti, despre care a spus că îi terorizează pe judecători cu acţiuni disciplinare şi trăiesc o situaţie toxică şi încordată.

La finalul expunerii sale, Liana Arsenie a mai spus că nu pretinde că nu sunt probleme în sistemul de justiţie ori o nevoie de îmbunătăţire a activităţii judiciare, însă, „preluarea ostilă în stradă a puterii judecătoreşti prin instigare publică sunt mecanisme care nu pot fundamenta niciodată o democraţie”. (Rador/ FOTO captură ecran)