Anunţurile sub formă de afiş vor fi amplasate în unităţi turistice, centre de acordare a vizelor, la operatorii de transport sau agenţiile de plasare a forţei de muncă.
Nerespectarea noilor prevederi este sancţionată cu amendă, care poate ajunge la 1.000 de lei.
Informarea se va face în română şi în engleză în aeroporturi, la punctele de trecere a frontierei şi misiunile diplomatice. În localităţile unde minorităţile naţionale au o pondere de peste 20%, va fi afişată sau redată şi în limba respectivei minorităţi. Nerespectarea măsurilor se sancţionează cu amendă de la 200 la 1.000 de lei.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu a atras atenţia că România se află într-o zonă periculoasă în ceea ce priveşte traficul de persoane.
Emanuel Ungureanu:Dacă un afiş, un material informativ, salvează o singură fiinţă umană de la traficare, dacă salvăm un singur om, salvăm un lume.
Reprezentanţii SOS România s-au obţinut de la vot. Deputatul Verginia Vedinaş a explicat că accentul trebuie pus în primul rând pe prevenţie.
Verginia Vedinaş:Noi credem că problema asta e atât de gravă, încât merită mult mai multă atenţie, mult mai multă acţiune şi normativă, şi instituţională decât să punem un afiş.
Actul normativ va fi transmis Preşedintelui României pentru promulgare. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Costurile aferente acesteia vor fi plătite de sistemul de asigurări de sănătate, mai prevede documentul, care este semnat de deputaţi de la toate grupurile parlamentare.
Medicul curant va fi obligat să programeze pacientul pentru o nouă consultaţie sau investigaţie, dacă sunt necesare analize suplimentare pentru stabilirea diagnosticului şi a tratamentului de urmat. În plus, persoanele asigurate vor avea dreptul la o a doua opinie medicală pe baza biletului de trimitere, potrivit proiectului de lege. Măsurile propuse au fost salutate de toate grupurile parlamentare.
Deputata AUR Cristina Butură: Pacienţii sunt adesea lăsaţi să se descurce singuri prin sistemul medical. După consultaţie, nu ştie unde să meargă ca să se programeze şi ce urmează. A doua opinie nu înseamnă neîncredere în medici, ci siguranţă pentru pacienţi şi decizii medicale mai bine fundamentate, mai ales în cazuri complexe sau atunci când există incertitudini privind diagnosticul ori tratamentul.
Modificarea legii privind drepturile pacientului aduce sistemul medical mai aproape de standardele europene şi de nevoile cetăţenilor, a spus şi deputatul PNL Ovidiu Câmpean.
Ovidiu Câmpean:Orice pacient, în faţa unui diagnostic grav sau a unei intervenţii chirurgicale majore, se simte vulnerabil. A doua opinie medicală nu va mai fi un privilegiu al celor care îşi permit clinici private. Reducem riscul erorilor, evităm intervenţiile chirurgicale inutile şi economisim resurse pe termen lung.
Proiectul de lege va fi trimis la promulgare. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Conducerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor vor avea şedinţe separate, în care fiecare grup parlamentar va depune propunerile pentru funcţiile de vicepreşedinţi, secretari şi chestori, iar nominalizările vor fi supuse aprobării plenului din cele două Camere.
Ulterior, Birourile Permanente în noua formulă vor stabili calendarul activităţilor pentru următoarele zile. Între priorităţile aflate pe agenda Parlamentului se numără proiectele privind reforma din administraţie, propusă de premierul Ilie Bolojan, şi măsurile de stimulare a economiei, iniţiate de PSD.
Din partea opoziţiei se anunţă depunerea unei moţiuni cenzură, dacă premierul îşi va asuma răspunderea pe cel de-al treilea pachet de reforme, precum şi a mai multor moţiuni simple împotriva miniştilor de la Externe, Apărare şi Educaţie.
În această sesiune, Senatul şi Camera Deputaţilor se vor exprima prin vot asupra legii bugetului de stat pentru 2026, document aflat pe masa de lucru a Guvernului, dar şi pentru numirea şefilor de la SRI şi SIE.(Rador/ FOTO cdep.ro)
Actul normativ prevede ca beneficiarii pilonului 2 şi 3 de pensii să poată retrage 30 de procente din suma acumulată, restul urmând să fie plătit lunar, pe o perioadă de opt ani, sau sub forma unei rente viagere pe toată durata vieţii. Singura excepţie sunt persoanele diagnosticate cu afecţiuni oncologice, care vor putea retrage întreaga sumă.
Deputatul UDMR, Éva Csép, a propus că, alături de bolnavii oncologici, să fie incluse şi alte categorii care vor putea retrage întreaga sumă într-o singură tranşă.
Éva Csép:Ar trebui să intre toată lumea care este în programe de sănătate, pentru că acolo nu numai oncologii sunt cei care au nevoie de aceşti bani pentru a reveni starea de sănătate şi să vedem ce se întâmplă cu membrii de familie. Ce se întâmplă dacă copilul meu suferă de o boală incurabilă şi eu vreau să beneficiez de aceşti bani pe care i-am economisit ani de zile şi am ieşit la pensie?
Modificări ale textului adoptat în Senat au venit şi din partea deputatului USR Claudiu Năsui, care a propus ca, în cazul pilonului 3 de pensii, beneficiarii să poată retrage întreaga sumă, în timp ce deputatul PNL Florin Roman a cerut reducerea perioadei la şase ani pentru plata în tranşe egale lunare. Toate amendamentele au fost însă respinse prin vot în comisiile reunite de specialitate. În cadrul dezbaterii, deputatul AUR, Dumitriţa Mitrea, a atras atenţia că actul normativ reglementază toate fondurile private de pensii.
Dumitriţa Mitrea:În această propunere legislativă s-a făcut o ciorbiţă. Am băgat şi pilonul 2 de pensii şi am băgat şi pilonul 3 de pensii. Pilonul 2 de pensii, într-adevăr, este pensie de stat dată în administrare privat şi este obligatorie. Dar pilonul 3 de pensii este pensia omului. El poate face ce vrea cu ea. De ce aţi amestecat pilonul 2 de pensii cu pilonul 3 de pensii?
Documentul a primit raport favorabil în forma adoptată în Senat. Actul normativ a fi transmis pentru dezbatere şi vot în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional. (Rador/ FOTO cdep.ro)
Potrivit amendamentelor adoptate, pacienţii cu afecţiuni oncologice vor avea dreptul să recupereze integral banii la cerere, într-o singură tranşă.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, este aşteptat la „Ora guvernului” pentru a răspunde criticilor AUR legate de lipsa măsurilor pentru evitarea falimentului micilor producători agricoli. La Senat, comisiile de specialitate urmează să dea raportul asupra proiectelor de lege privind protecţia minorilor în mediul online. (Rador/ FOTO cdep.ro)
Între 1 şi 5 ani de închisoare, cu interzicerea unor drepturi riscă cei care pun la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, astfel de materiale, iar promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid sau negarea Holocaustului vor fi pedepsite cu până la 3 ani de închisoare. Proiectul a generat dezbateri aprinse în plen, unde a fost susţinut de PSD, PNL, USR, UDMR alături de grupul minorităţilor naţionale şi criticat de AUR, SOS România şi POT.
Iulia Gherman relatează: Măsurile adoptate sunt esenţiale pentru asigurarea stabilităţii şi coeziunii naţionale, a spus deputatul Silviu Vexler, iniţiator al proiectului de lege.
Silviu Vexler: Riscul radicalizării individuale, prin intermediul mijloacelor de comunicare virtuală, alături de normalizarea discursului antisemit în spaţiul public şi de apologia persoanelor condamnate pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, impun o atenţie mult mai mare şi măsuri concrete.
Deputata PNL Alina Gorghiu sublinează că în document sunt definite clar materialele incriminate, iar măsurile vizează stoparea manifestărilor extremiste. SOS România susţine că noile reglamentări nu răspund nevoilor reale din societate, iar pentru AUR, proiectul reprezintă o îngrădire a libertăţii de exprimare.
Dan Tanasă, deputat AUR:Este doar o bâtă pe care doriţi să o folosiţi împotriva celor care nu aplaudă PSD, PNL, USR şi UDMR.
Anamaria Gavrilă, lider POT:Determină cineva că altcineva este legionar sau ansemit? Ce societate suntem noi când numeşti cel puţin 5,3 milioane de români extremişti? a declarat şi liderul POT, Anamaria Gavrilă.
Replica a venit din partea deputatului UDMR, Csoma Botond.
Csoma Botond: Noi am susţinut că anumite partide care au încercat să manipuleze opinia publică sunt extremiste, dar nicidecum n-am folosit acest adjectiv în privinţa acelor milioane de cetăţeni, care unii dintre ei, din păcate, au fost manipulaţi de către dumneavoastră.
Proiectul de lege, adoptat cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă şi două abţineri, va fi trimis la promulgare. (Rador/ FOTO cdep.ro)
Deputaţii AUR cer, în moţiunea simplă ‘De la democraţie la regim hibrid: România sub jugul poliţiei politice asmuţite de ministrul Predoiu’, demiterea din funcţie a ministrului Afacerilor Interne şi analiza în vederea iniţierii urmăririi penale a acestuia ‘pentru faptele săvârşite în exercitarea funcţiei’.
‘Astăzi, ne aflăm în faţa unei realităţi dureroase: democraţia românească este mai fragilă ca niciodată. (…) Consecinţele sunt deja vizibile şi dureroase pentru români. Procesul de integrare în programul Visa Waiver a fost suspendat, un semnal clar că instituţiile internaţionale nu mai au încredere în respectarea statului de drept în România. Mai mult decât atât, în mod ruşinos, ţara noastră a devenit singurul stat membru al Uniunii Europene care nu mai este clasificat drept o democraţie, fiind retrogradată la statutul de ‘regim hibrid’, conform clasamentului global realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). Această situaţie dramatică nu este întâmplătoare. Ea este şi rezultatul direct al politicilor promovate de Ministerul Afacerilor Interne sub conducerea domnului Cătălin Predoiu’, susţin semnatarii moţiunii simple.
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a transmis, luni, că se va prezenta în Parlament la dezbaterea moţiunii simple care a fost depusă împotriva sa, respingând astfel declaraţii ale reprezentanţilor AUR potrivit cărora nu s-ar prezenta în Legislativ.
‘Am observat declaraţiile recente ale domnului George Simion şi ale partidului AUR potrivit cărora aş refuza să mă prezint în faţa Parlamentului cu prilejul moţiunii simple. Această afirmaţie este falsă şi face parte dintr-un efort de dezinformare deliberată’, a scris Predoiu, pe Facebook.
Potrivit lui Predoiu, practicile care apelează la ‘distorsionarea realităţii pentru a induce în eroare opinia publică nu servesc interesului cetăţenilor şi nu au loc într-un dialog politic onest’.
‘M-am prezentat întotdeauna în faţa Parlamentului, în toate momentele importante, inclusiv înainte de ridicarea MCV şi de intrarea României în spaţiul Schengen. O voi face, firesc, şi de această dată. Respect Parlamentul şi principiile statului de drept. Întotdeauna am considerat dezbaterea instituţională ca fiind esenţială într-o democraţie sănătoasă. Ce nu pot respecta sunt încercările repetate de a intoxica spaţiul public cu neadevăruri’, a subliniat ministrul de Interne.
Predoiu a evidenţiat, totodată, că ‘România are nevoie de stabilitate, de decizii responsabile şi de o cultură a adevărului, nu de campanii de manipulare şi politică-spectacol’. (Agerprres/ FOTO cdep.ro)
Camera Deputaţilor/Pacienţii pot face donaţii unităţilor sanitare în care au fost îngrijiţi, cu respectarea legii în materie
26 martie 2025, 15:15
Au votat ‘pentru’ 283 de deputaţi şi s-au înregistrat 20 de abţineri.
Propunerea legislativă vizează eliminarea posibilităţii ca pacienţii să ofere plăţi suplimentare şi donaţii angajaţilor spitalelor în care au fost îngrijiţi, dar să menţină opţiunea acestora de a oferi donaţii unităţilor sanitare.
‘Pacientul poate face donaţii unităţii sanitare unde a fost îngrijit, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie’, prevede proiectul de lege adoptat de deputaţi.
Potrivit expunerii de motive, ‘oferirea unui cadou medicului reprezintă o constantă în comportamentul pacientului român, prins la mijloc în lupta dintre dreptul la recunoştinţă şi implicaţiile penale ale unui astfel de gest’.
Iniţiatorii, mai mulţi deputaţi USR, precizează că, de-a lungul anilor, această practică ‘a primit varii interpretări din partea diferitelor segmente de populaţie, iar cadrul legislativ, deşi a suferit câteva modificări, nu oferă un răspuns pe deplin clar’.
‘Dincolo de aspectele menţionate, nu ne dorim completa anulare a dreptului la recunoştinţă al pacientului. El poate fi veridic în anumite situaţii, motiv pentru care susţinem ca acesta să se manifeste doar prin donaţiile transmise către unitatea medicală în care pacientul a fost îngrijit, nu şi către medici sau alţi angajaţi ai centrelor sanitare’, se explică în expunerea de motive.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu, unul dintre iniţiatori, a precizat, după vot, că prin acest proiect ‘nu se legalizează şpaga’.
‘Pacienţii trebuie învăţaţi de medici că un cuvânt de mulţumire şi o rugăciune sunt suficiente. Medicii sunt cei responsabili să le spună pacienţilor care vor să sprijine un spital ca formă de recunoştinţă pentru actul medical de calitate de care au beneficiat că acest lucru se poate face doar printr-o donaţie legală către unitatea sanitară. Orice altă formă de recunoştinţă din partea pacienţilor faţă de medici sau alţi angajaţi ai spitalului sunt interzise prin lege. (…) Ce am aprobat astăzi? Nu legalizarea şpăgii, cum am văzut nişte titluri false din media, ci am legalizat forma prin care orice persoană care vrea să sprijine un spital ca formă de recunoştinţă pentru binele care i s-a făcut să o poată face în mod legal. Şpaga nu se legalizează’, a declarat Ungureanu.
Proiectul de lege a fost respins de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.
Aceştia ar urma să piardă 5% din indemnizaţia lunară pentru fiecare zi în care nu participă la activităţile legislativului.
Până acum, sancţiunea era de doar un procent. Potrivit iniţiatorilor, această măsură a fost luată pentru a spori responsabilitatea şi disciplina în contextul grevei parlamentare declanşate de reprezentanţii AUR şi POT.
Din opoziţie, USR a susţinut demersul, în timp ce parlamentarii POT s-au abţinut de la vot, considerând că sunt unii senatori şi deputaţi bine intenţionaţi care pot fi sancţionaţi pe nedrept, iar parlamentarii AUR au solicitat eliminarea votului hibrid.
Mihai Enache, liderul de grup al deputaţilor AUR:Atâta timp cât nu veţi elimina activitatea hibrid şi nu vă veţi menţine coaliţia cu votul secretarelor şi al consilierilor de pe tablete, nu veţi demonstra nimic. Trebuie să eliminaţi şi votul prin corespondenţă, pentru că aveţi colegi care în comisii îşi pasează votul altor colegi, nu participă la nicio şedinţă.
În replică, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Daniel Suciu, a pledat pentru înăsprirea pedepselor pentru parlamentarii care absentează nemotivat.
Daniel Suciu:Pe cine, de ce ne deranjează şi vă deranjează un principiu care se aplică peste tot în societatea românească? Nu vii la muncă, eşti penalizat.
Potrivit modificărilor, neparticiparea la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Camerei Deputaţilor sau Senatului, în cadrul programului şi ordinii de zi aprobate de Biroul Permanent, se consideră absenţă nemotivată şi are drept consecinţă reţinerea a 5% din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau senatorului, cu excepţia absenţelor motivate. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Până acum, deputaţilor care absentau nemotivat li se reţinea doar 1% din indemnizaţie, iar prin noua reglementare, procentul va creşte la 5%, aşa cum se aplică şi în cazul senatorilor. Modificarea regulamentului a fost propusă de PSD, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale, care au subliniat că neparticiparea la şedinţele Camerei Deputaţilor ar putea afecta procesul legislativ şi votul asupra unor proiecte importante şi au făcut referire la greva parlamentarilor AUR şi POT. Reprezentanţii celor două partide, dar şi cei ai SOS România spun însă că sancţiunile ar trebui aplicate şi celor care nu participă fizic, ci doar online, la lucrări.
Deputata AUR Geanina Şerban:Greva este un instrument pe care îl poate folosi orice român. Această sancţiune pecuniară este fix zero. Să vă spun de ce. Dintr-o indemnizaţie de aproximativ 12.000 lei, dumneavoastră sancţionaţi parlamentarii cu 600 de lei.
Replica a venit din partea deputatului PNL Gabriel Andronache.
Gabriel Andronache: De obicei se începe cu o grevă japoneză, apoi se trece la greva ‘chiul’, pe care aţi practicat-o săptămânile trecute. Precizez un lucru: această sancţiune se aplică per absenţă, nu la modul lunar, aşa că pot ajunge unii colegi să rămână şi cu doar jumătate din indemnizaţie.
Votul final asupra propunerii de modificare a regulamentului Camerei Deputaţilor este programat miercuri. (Rador/ FOTO cdep.ro)
27 ianuarie 2025, 14:03 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 16:31
Ei au susţinut că reforma trebuie să înceapă parlamentarii, nu cu funcţiile de execuţie.
‘La instituţiile bugetare (reforma) să se înceapă cu adevăratele sinecuri şi să înceapă cu ei – au suma forfetară 35.000 de lei, asta înseamnă salariul a şapte funcţionari publici parlamentari, un singur deputat are atât. (…) Reforma nu este reală (…) dacă nu vor începe cu ei, primul exemplu este Bolojan, să-şi reducă el cheltuielile. 35.000 de lei pentru un deputat – suma forfetară pentru care nu-şi justifică decât jumătate. Aveţi aici răspunsul clar. Nu poate începe reforma de la funcţia de execuţie’, a declarat Alina Grigorescu, liderul Sindicatului funcţionarilor publici parlamentari.
Angajaţii Parlamentului au afişat pancarte cu mesaje precum ‘Administraţie de elită!’, ‘Administraţie depolitizată în slujba cetăţenilor!’.
Cei prezenţi au precizat că în prezent sunt concursuri în desfăşurare la Camera Deputaţilor.
Ei au anunţat, totodată, că vor face un calendar de protest.
‘Este o ipocrizie imensă la nivel de Guvern, de instituţii politice. Sunt căpuşate toate instituţiile publice, toată lumea ştie asta’, a susţinut o angajată. Ea a subliniat că la momentul angajării a dat concurs, iar în prezent lucrează la bibliotecă.
Săptămâna trecută, preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunţat că posturile Senatului vor fi reduse de la 796 la 618.
‘Am propus o nouă organigramă, această organigramă a fost avizată şi cele două memorandumuri, iar odată cu aprobarea acesteia în primele zile ale lunii februarie, odată cu începerea sesiunii ordinare, ea va deveni obligatorie şi în următoarea perioadă vom avea această reorganizare de activitate, în aşa fel încât cel mai târziu la finalul lunii martie această operaţiune să se finalizeze. Asta înseamnă că de la 796 de posturi în total vom avea aproximativ 618 posturi, deci va fi o reducere, dar sunt convins că veţi constata că activitatea Senatului nu are cu nimic de suferit, dar vor fi nişte economii substanţiale în aşa fel încât să-i respectăm pe cetăţenii ţării noastre’, declara Bolojan.
În acest context, zeci de angajaţi ai Senatului au protestat spontan în faţa biroului preşedintelui Senatului.
La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban, a anunţat că săptămâna aceasta va fi finalizat un plan de reorganizare, de reducere a posturilor, urmând să fie propuse şi măsuri de eficienţă energetică.
‘Avem în vedere şi la Cameră (o reorganizare). Avem în total 1.500 şi ceva de angajaţi, din care 125 care se autofinanţează, vorbim despre cei care se ocupă de închirierea sălilor. Avem undeva la 428 care deservesc întreaga clădire, aici mă refer la Cameră, la Senat, la Curte, tot ce avem în clădirea Parlamentului. Ar mai rămâne undeva în jur de 1.098 – 1.100 de angajaţi, din care avem în vedere o reducere de peste 200 de posturi’, preciza Ciprian Şerban, pentru AGERPRES.
Ilie Bolojan a obţinut 70 de voturi, în timp ce contracandidaţii săi, Mircia Chelaru (AUR) şi Nadia-Cosmina Cerva (SOS România), au întrunit 29 de voturi, respectiv 14 voturi.
Grupul parlamentar al PSD şi cel al UDMR nu au avut o propunere pentru această funcţie.
De asemenea, USR nu a propus un candidat pentru funcţia de preşedinte al Senatului.
Nici grupul parlamentar al POT n-a avut un candidat pentru această calitate.
Fiecare dintre cei trei candidaţi la şefia Senatului s-a prezentat de la microfonul forului.
Senatorul AUR Mircia Chelaru a dat detalii despre cariera sa militară şi politică, Ilie Bolojan (PNL) a arătat că are experienţă de 20 de ani în administraţie, iar senatoarea SOS România Nadia-Cosmina Cerva a declarat că este avocat. AGERPRES
UPDATE ora 10:35 – Deputatul PSD Ciprian Şerban a fost ales, luni, preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Ciprian Şerban a obţinut 195 voturi pentru şi 86 contra.
De asemenea, Dumitru Coarnă (SOS România) a obţinut 86 voturi pentru şi 195 contra.
Votul a fost secret, cu buletine de vot. AGERPRES
UPDATE ora 9:15 – Plenul Camerei Deputaţilor s-a reunit, luni, pentru alegerea preşedintelui forului, pentru care sunt propuşi Ciprian Şerban (PSD) şi Dumitru Coarnă (SOS România).
Şedinţa este condusă de preşedintele interimar Daniel Suciu, care a anunţat că şi-au înregistrat prezenţa 273 de deputaţi.
Votul asupra propunerilor pentru această funcţie este secret cu buletine de vot.
Grupul parlamentar al PSD l-a propus pentru preşedinţia Camerei pe Ciprian Şerban, care este susţinut şi de grupul parlamentar al PNL, precum şi de cel al UDMR şi de minorităţi.
Grupul parlamentar al SOS România l-a propus pe Dumitru Coarnă, susţinut şi de grupurile AUR şi POT.
USR nu a făcut nicio propunere pentru această funcţie.
Pe ordinea de zi este şi demisia lui Ovidiu Ştefan Popa din funcţia de chestor şi votul privind numirea în locul acestuia a lui Costel Dunavă. AGERPRES
Cele două foruri ale Legislativului, Senatul şi Camera Deputaţilor, îşi aleg, luni dimineaţă, preşedinţii, după ce, la finalul săptămânii trecute, parlamentarii au depus jurământul şi au fost constituite comisiile permanente.
Şedinţele vor avea loc începând cu ora 9,00, iar votul va fi secret.
Vineri, sâmbătă şi duminică au fost validate mandatele aleşilor, senatorii şi deputaţii au depus jurământul şi a fost votată componenţa comisiilor parlamentare.
În Camera Deputaţilor, Partidul Social Democrat are 86 de mandate, Alianţa pentru Unirea Românilor – 63, Partidul Naţional Liberal – 49, Uniunea Salvaţi România – 40, Partidul S.O.S. România – 28, Uniunea Democrată Maghiară din România – 22, Partidul Oamenilor Tineri – 24, iar grupul minorităţilor naţionale – 19.
În Senat, Partidul Social Democrat are 36 de mandate, Alianţa pentru Unirea Românilor – 28, Partidul National Liberal – 22, Uniunea Salvaţi România – 19, Partidul S.O.S. România – 12, Uniunea Democrată Maghiară din România – 10, Partidul Oamenilor Tineri – 7. AGERPRES/FOTO gov.ro
Comisia de validare a propus Camerei Deputaţilor validarea mandatelor tuturor celor 331 de mandate de deputaţi.
Deputaţii urmează să depună jurământul de învestitură. Ulterior, fiecare grup parlamentar va prezenta a denumirea, componenţa numerică şi nominală, precum şi conducerea.
Camera Deputaţilor este considerată legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor urmează alcătuirea comisiilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice, precum şi alegerea conducerii. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
