Mai multe acte normative au fost adoptate de Camera Deputaţilor, la finalul celei de-a treia sesiuni extraordinare din această vară

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 august 2026, 07:39

Printre documente se află proiectul de modificare a ordonanţei care prelungeşte plafonarea preţului la gaze şi noul mecanism de control guvernamental privind tranzacţiile imobiliare cu proprietăţi ale statului.

Cu voturile foştilor parteneri de guvernare, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat mai multe modificări la Codul administrativ, iniţiate de PNL. Noile măsuri stabilesc că tranzacţiile care au ca obiect drepturi şi obligaţii asupra unor bunuri proprietate privată a statului, se aprobă prin hotărâre de guvern. AUR şi S.O.S. România au declarat că proiectul promovează un instrument juridic în vederea stingerii unor obligaţii ale statului şi vor ataca documentul la CCR.

Valeriu Munteanu, deputat AUR: Guvernul are nevoie de acest mecanism juridic pentru a putea negocia stingerea litigiului cu Pfizer. Se introduce în Codul administrativ un mecanism general prin care statul va putea negocia stingerea unor obligaţii patrimoniale, inclusiv prin raportare la bunurile sale.

Social-democratul Adrian Câciu a declarat că toate măsurile asigură un proces transparent cu privire la aceste tranzacţii.

Adrian Câciu: De aici încolo, în momentul în care aprobăm această lege, toate tranzacţiile la care statul român este obligat de instanţele judecătoreşti, care sunt cu o sentinţă definitivă, vor fi nu din pixul ministrului de resort rezolvate, ci printr-o hotărâre de guvern.

Un vot final au primit şi măsurile de sprijin financiar pentru persoanele adulte cu dizabilităţi care părăsesc centrele rezidenţiale sau se află în risc de instituţionalizare. Banii vor fi acordaţi pentru acoperirea cheltuielilor cu administrarea şi întreţinerea unei locuinţe în cadrul comunităţii. (Rador/ FOTO cdep.ro)

Camera Deputaţilor urmează să dezbată proiectul legii decarbonizării

Publicat de Gabriela Rotaru, 5 august 2026, 12:44

Potrivit modificărilor, nicio mină sau centrală pe cărbune nu mai poate fi închisă definitiv dacă nu se pun în funcţiune capacităţi de producţie similare pe gaze sau din surse regenerabile.

Social-democraţii au adus ca argumente criza energetică din prezent şi au subliniat că termenele asumate iniţial nu mai pot fi respectate fără a periclita siguranţa sistemului energetic naţional.

Raportul urmează să fie dezbătut şi votat de plenul Camerei Deputaţilor, ca for decizional.

Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat ieri că modificările propuse riscă să blocheze fondurile europene din PNRR, iar preşedintele Nicuşor Dan a transmis că ia în calcul retrimiterea legii în Parlament dacă va trece în această formă de Camera Deputaţilor.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Camera Deputaţilor a dat undă verde angajărilor în sistemul de sănătate

S-au înregistrat 237 de voturi ‘pentru’, 11 împotrivă şi 40 de abţineri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006, în vederea extinderii protecţiei juridice, prin transpunerea infracţiunii de ultraj asupra personalului medico-sanitar, respectiv asupra personalului medical şi auxiliar, indiferent de forma de exercitare a profesiei şi de unitatea medicală în care îşi desfăşoară activitatea. Totodată, intervenţia legislativă vizează măsuri menite să protejeze integritatea şi siguranţa angajaţilor din domeniul sănătăţii, să consolideze statutul profesional şi să asigure aplicarea unitară a legii în toate unităţile medicale.

‘Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi fac excepţie de la prevederile alin. (1) al articolului XXII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile şi instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, unităţile sanitare din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi unităţile sanitare din subordinea autorităţilor locale, posturile putând fi ocupate cu încadrarea în bugetul aprobat’, prevede amendamentul aprobat, iniţiat de PSD.

Proiectul de lege pentru modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2026 privind reforma în domeniul sănătăţii a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

Camera Deputaţilor a votat reducerea temporară a nivelului accizei la motorină

S-au înregistrat 293 de voturi ‘pentru’ şi două abţineri.

Proiectul de lege are ca obiect declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a accizei la motorină şi a cotei de TVA aplicabile pentru benzină şi motorină în segmentul rafinare şi vânzare en-gros şi cu amănuntul la 19%, precum şi reglementarea contribuţiei de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea ţiţeiului şi a produselor energetice obţinute din prelucrarea ţiţeiului extras de pe teritoriul României.

Totodată, potrivit expunerii de motive, se instituie unele măsuri cu privire la exportul de motorină, care se va putea realiza ‘doar cu acordul ministerului cu atribuţii în domeniul economic şi ministerului de resort’. De asemenea, ‘se introduce posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conţinutul de biocarburant din volumele de benzină puse pe piaţă de la 8% la minim 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecţie’.

Activităţile de rafinare şi prima vânzare a produselor rezultate din procesarea ţiţeiului, precum şi cele de import şi prima vânzare a produselor petroliere importate nu intră în sfera de aplicare a prezentului articol, potrivit unui amendament.

Mecanismul prevăzut produce efecte pentru unul sau mai multe segmente bilunare succesive, fără ca durata totală de aplicare a diminuării accizei să depăşească durata situaţiei de criză stabilite.

Pentru punerea în aplicare a prezentei legi, operatorii economici, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a transmite lunar Consiliului Concurenţei, Ministerului Finanţelor, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerului Energiei, în cel mult 20 de zile calendaristice de la încheierea lunii de raportare, rapoarte privind modul de aplicare a prevederilor prezentei legi, inclusiv date şi informaţii referitoare la preţurile practicate, în condiţiile şi potrivit metodologiei prevăzute. Metodologia de raportare, inclusiv conţinutul, formatul, termenele şi canalele de transmitere se stabilesc prin instrucţiuni comune emise de Ministerul Finanţelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei, potrivit competenţelor fiecăreia, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit unui alt amendament.

Ministerul Finanţelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei pot solicita operatorilor economici date referitoare la formarea preţurilor şi a adaosurilor comerciale. Operatorii economici au obligaţia de a comunica informaţiile solicitate în termen de cel mult 10 zile de la data primirii solicitării. Datele şi informaţiile solicitate pot include următoarele elemente: costul de achiziţie, preţul de cumpărare al bunurilor, taxele de import şi alte taxe nerecuperabile, cheltuielile de transport şi manipulare, comisioanele şi alte costuri direct atribuibile achiziţiei. În cazul în care apreciază necesară clarificarea suplimentară a datelor prevăzute, Consiliul Concurenţei, Ministerul Finanţelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Energiei pot solicita operatorilor economici prevăzuţi informaţii sau date suplimentare, care vor fi comunicate în cel mult 10 zile de la data primirii solicitării.

Prin excepţie, în cazul în care depăşirea limitei maxime a adaosului comercial, verificată ca medie pe întreaga perioadă de aplicare, nu depăşeşte 5% din valoarea limitei maxime stabilite, operatorul economic se sancţionează cu amendă în cuantum egal cu dublul valorii totale a depăşirii. Valoarea totală a depăşirii se calculează prin înmulţirea diferenţei unitare dintre adaosul comercial mediu practicat pe întreaga perioadă şi limita maximă permisă cu cantitatea totală de produse vândute în perioada de aplicare, potrivit altui amendament.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Devine obligatorie afişarea mesajelor prin care oamenii sunt informaţi cum pot semnala cazurile de trafic de persoane

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 februarie 2026, 06:55

Anunţurile sub formă de afiş vor fi amplasate în unităţi turistice, centre de acordare a vizelor, la operatorii de transport sau agenţiile de plasare a forţei de muncă.

Nerespectarea noilor prevederi este sancţionată cu amendă, care poate ajunge la 1.000 de lei.

Informarea se va face în română şi în engleză în aeroporturi, la punctele de trecere a frontierei şi misiunile diplomatice. În localităţile unde minorităţile naţionale au o pondere de peste 20%, va fi afişată sau redată şi în limba respectivei minorităţi. Nerespectarea măsurilor se sancţionează cu amendă de la 200 la 1.000 de lei.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu a atras atenţia că România se află într-o zonă periculoasă în ceea ce priveşte traficul de persoane.

Emanuel Ungureanu: Dacă un afiş, un material informativ, salvează o singură fiinţă umană de la traficare, dacă salvăm un singur om, salvăm un lume.

Reprezentanţii SOS România s-au obţinut de la vot. Deputatul Verginia Vedinaş a explicat că accentul trebuie pus în primul rând pe prevenţie.

Verginia Vedinaş: Noi credem că problema asta e atât de gravă, încât merită mult mai multă atenţie, mult mai multă acţiune şi normativă, şi instituţională decât să punem un afiş.

Actul normativ va fi transmis Preşedintelui României pentru promulgare. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care permite accesul pacienţilor la o a doua opinie medicală

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 februarie 2026, 14:21

Costurile aferente acesteia vor fi plătite de sistemul de asigurări de sănătate, mai prevede documentul, care este semnat de deputaţi de la toate grupurile parlamentare.

Medicul curant va fi obligat să programeze pacientul pentru o nouă consultaţie sau investigaţie, dacă sunt necesare analize suplimentare pentru stabilirea diagnosticului şi a tratamentului de urmat. În plus, persoanele asigurate vor avea dreptul la o a doua opinie medicală pe baza biletului de trimitere, potrivit proiectului de lege. Măsurile propuse au fost salutate de toate grupurile parlamentare.

Deputata AUR Cristina Butură: Pacienţii sunt adesea lăsaţi să se descurce singuri prin sistemul medical. După consultaţie, nu ştie unde să meargă ca să se programeze şi ce urmează. A doua opinie nu înseamnă neîncredere în medici, ci siguranţă pentru pacienţi şi decizii medicale mai bine fundamentate, mai ales în cazuri complexe sau atunci când există incertitudini privind diagnosticul ori tratamentul.

Modificarea legii privind drepturile pacientului aduce sistemul medical mai aproape de standardele europene şi de nevoile cetăţenilor, a spus şi deputatul PNL Ovidiu Câmpean.

Ovidiu Câmpean: Orice pacient, în faţa unui diagnostic grav sau a unei intervenţii chirurgicale majore, se simte vulnerabil. A doua opinie medicală nu va mai fi un privilegiu al celor care îşi permit clinici private. Reducem riscul erorilor, evităm intervenţiile chirurgicale inutile şi economisim resurse pe termen lung.

Proiectul de lege va fi trimis la promulgare. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Astăzi începe prima sesiune parlamentară din acest an

Publicat de Gabriela Rotaru, 2 februarie 2026, 07:02

Conducerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor vor avea şedinţe separate, în care fiecare grup parlamentar va depune propunerile pentru funcţiile de vicepreşedinţi, secretari şi chestori, iar nominalizările vor fi supuse aprobării plenului din cele două Camere.

Ulterior, Birourile Permanente în noua formulă vor stabili calendarul activităţilor pentru următoarele zile. Între priorităţile aflate pe agenda Parlamentului se numără proiectele privind reforma din administraţie, propusă de premierul Ilie Bolojan, şi măsurile de stimulare a economiei, iniţiate de PSD.

Din partea opoziţiei se anunţă depunerea unei moţiuni cenzură, dacă premierul îşi va asuma răspunderea pe cel de-al treilea pachet de reforme, precum şi a mai multor moţiuni simple împotriva miniştilor de la Externe, Apărare şi Educaţie.

În această sesiune, Senatul şi Camera Deputaţilor se vor exprima prin vot asupra legii bugetului de stat pentru 2026, document aflat pe masa de lucru a Guvernului, dar şi pentru numirea şefilor de la SRI şi SIE.(Rador/ FOTO cdep.ro)

Comisiile de specialitate din Camera Deputaților au aprobat proiectul legii privind plata pensiilor private

Publicat de Gabriela Rotaru, 14 octombrie 2025, 17:50

Actul normativ prevede ca beneficiarii pilonului 2 şi 3 de pensii să poată retrage 30 de procente din suma acumulată, restul urmând să fie plătit lunar, pe o perioadă de opt ani, sau sub forma unei rente viagere pe toată durata vieţii. Singura excepţie sunt persoanele diagnosticate cu afecţiuni oncologice, care vor putea retrage întreaga sumă.

Deputatul UDMR, Éva Csép, a propus că, alături de bolnavii oncologici, să fie incluse şi alte categorii care vor putea retrage întreaga sumă într-o singură tranşă.

Éva Csép: Ar trebui să intre toată lumea care este în programe de sănătate, pentru că acolo nu numai oncologii sunt cei care au nevoie de aceşti bani pentru a reveni starea de sănătate şi să vedem ce se întâmplă cu membrii de familie. Ce se întâmplă dacă copilul meu suferă de o boală incurabilă şi eu vreau să beneficiez de aceşti bani pe care i-am economisit ani de zile şi am ieşit la pensie?

Modificări ale textului adoptat în Senat au venit şi din partea deputatului USR Claudiu Năsui, care a propus ca, în cazul pilonului 3 de pensii, beneficiarii să poată retrage întreaga sumă, în timp ce deputatul PNL Florin Roman a cerut reducerea perioadei la şase ani pentru plata în tranşe egale lunare. Toate amendamentele au fost însă respinse prin vot în comisiile reunite de specialitate. În cadrul dezbaterii, deputatul AUR, Dumitriţa Mitrea, a atras atenţia că actul normativ reglementază toate fondurile private de pensii.

Dumitriţa Mitrea: În această propunere legislativă s-a făcut o ciorbiţă. Am băgat şi pilonul 2 de pensii şi am băgat şi pilonul 3 de pensii. Pilonul 2 de pensii, într-adevăr, este pensie de stat dată în administrare privat şi este obligatorie. Dar pilonul 3 de pensii este pensia omului. El poate face ce vrea cu ea. De ce aţi amestecat pilonul 2 de pensii cu pilonul 3 de pensii?

Documentul a primit raport favorabil în forma adoptată în Senat. Actul normativ a fi transmis pentru dezbatere şi vot în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional. (Rador/ FOTO cdep.ro)

Proiectul de lege privind plata pensiilor private intră săptămână aceasta în dezbaterea Camerei Deputaţilor, ca for decizional

Publicat de Gabriela Rotaru, 6 octombrie 2025, 08:00

Potrivit amendamentelor adoptate, pacienţii cu afecţiuni oncologice vor avea dreptul să recupereze integral banii la cerere, într-o singură tranşă.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, este aşteptat la „Ora guvernului” pentru a răspunde criticilor AUR legate de lipsa măsurilor pentru evitarea falimentului micilor producători agricoli. La Senat, comisiile de specialitate urmează să dea raportul asupra proiectelor de lege privind protecţia minorilor în mediul online. (Rador/ FOTO cdep.ro)

Pedepse mai mari pentru iniţierea sau sprijinirea organizaţiilor cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 iunie 2025, 20:28

Între 1 şi 5 ani de închisoare, cu interzicerea unor drepturi riscă cei care pun la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, astfel de materiale, iar promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid sau negarea Holocaustului vor fi pedepsite cu până la 3 ani de închisoare. Proiectul a generat dezbateri aprinse în plen, unde a fost susţinut de PSD, PNL, USR, UDMR alături de grupul minorităţilor naţionale şi criticat de AUR, SOS România şi POT.

Iulia Gherman relatează: Măsurile adoptate sunt esenţiale pentru asigurarea stabilităţii şi coeziunii naţionale, a spus deputatul Silviu Vexler, iniţiator al proiectului de lege.

Silviu Vexler: Riscul radicalizării individuale, prin intermediul mijloacelor de comunicare virtuală, alături de normalizarea discursului antisemit în spaţiul public şi de apologia persoanelor condamnate pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, impun o atenţie mult mai mare şi măsuri concrete.

Deputata PNL Alina Gorghiu sublinează că în document sunt definite clar materialele incriminate, iar măsurile vizează stoparea manifestărilor extremiste. SOS România susţine că noile reglamentări nu răspund nevoilor reale din societate, iar pentru AUR, proiectul reprezintă o îngrădire a libertăţii de exprimare.

Dan Tanasă, deputat AUR: Este doar o bâtă pe care doriţi să o folosiţi împotriva celor care nu aplaudă PSD, PNL, USR şi UDMR.

Anamaria Gavrilă, lider POT: Determină cineva că altcineva este legionar sau ansemit? Ce societate suntem noi când numeşti cel puţin 5,3 milioane de români extremişti? a declarat şi liderul POT, Anamaria Gavrilă.

Replica a venit din partea deputatului UDMR, Csoma Botond.

Csoma Botond: Noi am susţinut că anumite partide care au încercat să manipuleze opinia publică sunt extremiste, dar nicidecum n-am folosit acest adjectiv în privinţa acelor milioane de cetăţeni, care unii dintre ei, din păcate, au fost manipulaţi de către dumneavoastră.

Proiectul de lege, adoptat cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă şi două abţineri, va fi trimis la promulgare. (Rador/ FOTO cdep.ro)

Camera Deputaţilor dezbate şi votează moţiunea simplă împotriva ministrului Predoiu

Publicat de Gabriela Rotaru, 2 aprilie 2025, 07:31

Deputaţii AUR cer, în moţiunea simplă ‘De la democraţie la regim hibrid: România sub jugul poliţiei politice asmuţite de ministrul Predoiu’, demiterea din funcţie a ministrului Afacerilor Interne şi analiza în vederea iniţierii urmăririi penale a acestuia ‘pentru faptele săvârşite în exercitarea funcţiei’.

‘Astăzi, ne aflăm în faţa unei realităţi dureroase: democraţia românească este mai fragilă ca niciodată. (…) Consecinţele sunt deja vizibile şi dureroase pentru români. Procesul de integrare în programul Visa Waiver a fost suspendat, un semnal clar că instituţiile internaţionale nu mai au încredere în respectarea statului de drept în România. Mai mult decât atât, în mod ruşinos, ţara noastră a devenit singurul stat membru al Uniunii Europene care nu mai este clasificat drept o democraţie, fiind retrogradată la statutul de ‘regim hibrid’, conform clasamentului global realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). Această situaţie dramatică nu este întâmplătoare. Ea este şi rezultatul direct al politicilor promovate de Ministerul Afacerilor Interne sub conducerea domnului Cătălin Predoiu’, susţin semnatarii moţiunii simple.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a transmis, luni, că se va prezenta în Parlament la dezbaterea moţiunii simple care a fost depusă împotriva sa, respingând astfel declaraţii ale reprezentanţilor AUR potrivit cărora nu s-ar prezenta în Legislativ.

‘Am observat declaraţiile recente ale domnului George Simion şi ale partidului AUR potrivit cărora aş refuza să mă prezint în faţa Parlamentului cu prilejul moţiunii simple. Această afirmaţie este falsă şi face parte dintr-un efort de dezinformare deliberată’, a scris Predoiu, pe Facebook.

Potrivit lui Predoiu, practicile care apelează la ‘distorsionarea realităţii pentru a induce în eroare opinia publică nu servesc interesului cetăţenilor şi nu au loc într-un dialog politic onest’.

‘M-am prezentat întotdeauna în faţa Parlamentului, în toate momentele importante, inclusiv înainte de ridicarea MCV şi de intrarea României în spaţiul Schengen. O voi face, firesc, şi de această dată. Respect Parlamentul şi principiile statului de drept. Întotdeauna am considerat dezbaterea instituţională ca fiind esenţială într-o democraţie sănătoasă. Ce nu pot respecta sunt încercările repetate de a intoxica spaţiul public cu neadevăruri’, a subliniat ministrul de Interne.

Predoiu a evidenţiat, totodată, că ‘România are nevoie de stabilitate, de decizii responsabile şi de o cultură a adevărului, nu de campanii de manipulare şi politică-spectacol’. (Agerprres/ FOTO cdep.ro)

Camera Deputaţilor/Pacienţii pot face donaţii unităţilor sanitare în care au fost îngrijiţi, cu respectarea legii în materie

Au votat ‘pentru’ 283 de deputaţi şi s-au înregistrat 20 de abţineri.

Propunerea legislativă vizează eliminarea posibilităţii ca pacienţii să ofere plăţi suplimentare şi donaţii angajaţilor spitalelor în care au fost îngrijiţi, dar să menţină opţiunea acestora de a oferi donaţii unităţilor sanitare.

‘Pacientul poate face donaţii unităţii sanitare unde a fost îngrijit, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie’, prevede proiectul de lege adoptat de deputaţi.

Potrivit expunerii de motive, ‘oferirea unui cadou medicului reprezintă o constantă în comportamentul pacientului român, prins la mijloc în lupta dintre dreptul la recunoştinţă şi implicaţiile penale ale unui astfel de gest’.

Iniţiatorii, mai mulţi deputaţi USR, precizează că, de-a lungul anilor, această practică ‘a primit varii interpretări din partea diferitelor segmente de populaţie, iar cadrul legislativ, deşi a suferit câteva modificări, nu oferă un răspuns pe deplin clar’.

‘Dincolo de aspectele menţionate, nu ne dorim completa anulare a dreptului la recunoştinţă al pacientului. El poate fi veridic în anumite situaţii, motiv pentru care susţinem ca acesta să se manifeste doar prin donaţiile transmise către unitatea medicală în care pacientul a fost îngrijit, nu şi către medici sau alţi angajaţi ai centrelor sanitare’, se explică în expunerea de motive.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu, unul dintre iniţiatori, a precizat, după vot, că prin acest proiect ‘nu se legalizează şpaga’.

‘Pacienţii trebuie învăţaţi de medici că un cuvânt de mulţumire şi o rugăciune sunt suficiente. Medicii sunt cei responsabili să le spună pacienţilor care vor să sprijine un spital ca formă de recunoştinţă pentru actul medical de calitate de care au beneficiat că acest lucru se poate face doar printr-o donaţie legală către unitatea sanitară. Orice altă formă de recunoştinţă din partea pacienţilor faţă de medici sau alţi angajaţi ai spitalului sunt interzise prin lege. (…) Ce am aprobat astăzi? Nu legalizarea şpăgii, cum am văzut nişte titluri false din media, ci am legalizat forma prin care orice persoană care vrea să sprijine un spital ca formă de recunoştinţă pentru binele care i s-a făcut să o poată face în mod legal. Şpaga nu se legalizează’, a declarat Ungureanu.

Proiectul de lege a fost respins de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Parlamentul a aprobat propunerea de majorare a sancţiunilor pentru parlamentarii care au absenţe nemotivate

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 martie 2025, 18:45

Aceştia ar urma să piardă 5% din indemnizaţia lunară pentru fiecare zi în care nu participă la activităţile legislativului.

Până acum, sancţiunea era de doar un procent. Potrivit iniţiatorilor, această măsură a fost luată pentru a spori responsabilitatea şi disciplina în contextul grevei parlamentare declanşate de reprezentanţii AUR şi POT.

Din opoziţie, USR a susţinut demersul, în timp ce parlamentarii POT s-au abţinut de la vot, considerând că sunt unii senatori şi deputaţi bine intenţionaţi care pot fi sancţionaţi pe nedrept, iar parlamentarii AUR au solicitat eliminarea votului hibrid.

Mihai Enache, liderul de grup al deputaţilor AUR: Atâta timp cât nu veţi elimina activitatea hibrid şi nu vă veţi menţine coaliţia cu votul secretarelor şi al consilierilor de pe tablete, nu veţi demonstra nimic. Trebuie să eliminaţi şi votul prin corespondenţă, pentru că aveţi colegi care în comisii îşi pasează votul altor colegi, nu participă la nicio şedinţă.

În replică, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Daniel Suciu, a pledat pentru înăsprirea pedepselor pentru parlamentarii care absentează nemotivat.

Daniel Suciu: Pe cine, de ce ne deranjează şi vă deranjează un principiu care se aplică peste tot în societatea românească? Nu vii la muncă, eşti penalizat.

Potrivit modificărilor, neparticiparea la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Camerei Deputaţilor sau Senatului, în cadrul programului şi ordinii de zi aprobate de Biroul Permanent, se consideră absenţă nemotivată şi are drept consecinţă reţinerea a 5% din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau senatorului, cu excepţia absenţelor motivate. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Deputaţii care nu participă la lucrările în plen şi din comisii vor fi sancţionaţi cu 5 la sută din indemnizaţie

Publicat de Gabriela Rotaru, 24 martie 2025, 18:30

Până acum, deputaţilor care absentau nemotivat li se reţinea doar 1% din indemnizaţie, iar prin noua reglementare, procentul va creşte la 5%, aşa cum se aplică şi în cazul senatorilor. Modificarea regulamentului a fost propusă de PSD, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale, care au subliniat că neparticiparea la şedinţele Camerei Deputaţilor ar putea afecta procesul legislativ şi votul asupra unor proiecte importante şi au făcut referire la greva parlamentarilor AUR şi POT. Reprezentanţii celor două partide, dar şi cei ai SOS România spun însă că sancţiunile ar trebui aplicate şi celor care nu participă fizic, ci doar online, la lucrări.

Deputata AUR Geanina Şerban: Greva este un instrument pe care îl poate folosi orice român. Această sancţiune pecuniară este fix zero. Să vă spun de ce. Dintr-o indemnizaţie de aproximativ 12.000 lei, dumneavoastră sancţionaţi parlamentarii cu 600 de lei.

Replica a venit din partea deputatului PNL Gabriel Andronache.

Gabriel Andronache: De obicei se începe cu o grevă japoneză, apoi se trece la greva ‘chiul’, pe care aţi practicat-o săptămânile trecute. Precizez un lucru: această sancţiune se aplică per absenţă, nu la modul lunar, aşa că pot ajunge unii colegi să rămână şi cu doar jumătate din indemnizaţie.

Votul final asupra propunerii de modificare a regulamentului Camerei Deputaţilor este programat miercuri. (Rador/ FOTO cdep.ro)

Protest al angajaţilor de la Parlament

Ei au susţinut că reforma trebuie să înceapă parlamentarii, nu cu funcţiile de execuţie.

‘La instituţiile bugetare (reforma) să se înceapă cu adevăratele sinecuri şi să înceapă cu ei – au suma forfetară 35.000 de lei, asta înseamnă salariul a şapte funcţionari publici parlamentari, un singur deputat are atât. (…) Reforma nu este reală (…) dacă nu vor începe cu ei, primul exemplu este Bolojan, să-şi reducă el cheltuielile. 35.000 de lei pentru un deputat – suma forfetară pentru care nu-şi justifică decât jumătate. Aveţi aici răspunsul clar. Nu poate începe reforma de la funcţia de execuţie’, a declarat Alina Grigorescu, liderul Sindicatului funcţionarilor publici parlamentari.

Angajaţii Parlamentului au afişat pancarte cu mesaje precum ‘Administraţie de elită!’, ‘Administraţie depolitizată în slujba cetăţenilor!’.

Cei prezenţi au precizat că în prezent sunt concursuri în desfăşurare la Camera Deputaţilor.

Ei au anunţat, totodată, că vor face un calendar de protest.

‘Este o ipocrizie imensă la nivel de Guvern, de instituţii politice. Sunt căpuşate toate instituţiile publice, toată lumea ştie asta’, a susţinut o angajată. Ea a subliniat că la momentul angajării a dat concurs, iar în prezent lucrează la bibliotecă.

Săptămâna trecută, preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunţat că posturile Senatului vor fi reduse de la 796 la 618.

‘Am propus o nouă organigramă, această organigramă a fost avizată şi cele două memorandumuri, iar odată cu aprobarea acesteia în primele zile ale lunii februarie, odată cu începerea sesiunii ordinare, ea va deveni obligatorie şi în următoarea perioadă vom avea această reorganizare de activitate, în aşa fel încât cel mai târziu la finalul lunii martie această operaţiune să se finalizeze. Asta înseamnă că de la 796 de posturi în total vom avea aproximativ 618 posturi, deci va fi o reducere, dar sunt convins că veţi constata că activitatea Senatului nu are cu nimic de suferit, dar vor fi nişte economii substanţiale în aşa fel încât să-i respectăm pe cetăţenii ţării noastre’, declara Bolojan.

În acest context, zeci de angajaţi ai Senatului au protestat spontan în faţa biroului preşedintelui Senatului.

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban, a anunţat că săptămâna aceasta va fi finalizat un plan de reorganizare, de reducere a posturilor, urmând să fie propuse şi măsuri de eficienţă energetică.

‘Avem în vedere şi la Cameră (o reorganizare). Avem în total 1.500 şi ceva de angajaţi, din care 125 care se autofinanţează, vorbim despre cei care se ocupă de închirierea sălilor. Avem undeva la 428 care deservesc întreaga clădire, aici mă refer la Cameră, la Senat, la Curte, tot ce avem în clădirea Parlamentului. Ar mai rămâne undeva în jur de 1.098 – 1.100 de angajaţi, din care avem în vedere o reducere de peste 200 de posturi’, preciza Ciprian Şerban, pentru AGERPRES.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Senatul şi Camera Deputaţilor și-au ales preşedinţii

Publicat de Andreea Drilea, 23 decembrie 2024, 10:40

Ilie Bolojan a obţinut 70 de voturi, în timp ce contracandidaţii săi, Mircia Chelaru (AUR) şi Nadia-Cosmina Cerva (SOS România), au întrunit 29 de voturi, respectiv 14 voturi.

Grupul parlamentar al PSD şi cel al UDMR nu au avut o propunere pentru această funcţie.

De asemenea, USR nu a propus un candidat pentru funcţia de preşedinte al Senatului.

Nici grupul parlamentar al POT n-a avut un candidat pentru această calitate.

Fiecare dintre cei trei candidaţi la şefia Senatului s-a prezentat de la microfonul forului.

Senatorul AUR Mircia Chelaru a dat detalii despre cariera sa militară şi politică, Ilie Bolojan (PNL) a arătat că are experienţă de 20 de ani în administraţie, iar senatoarea SOS România Nadia-Cosmina Cerva a declarat că este avocat. AGERPRES

UPDATE ora 10:35 – Deputatul PSD Ciprian Şerban a fost ales, luni, preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Ciprian Şerban a obţinut 195 voturi pentru şi 86 contra.

De asemenea, Dumitru Coarnă (SOS România) a obţinut 86 voturi pentru şi 195 contra.

Votul a fost secret, cu buletine de vot. AGERPRES

UPDATE ora 9:15 – Plenul Camerei Deputaţilor s-a reunit, luni, pentru alegerea preşedintelui forului, pentru care sunt propuşi Ciprian Şerban (PSD) şi Dumitru Coarnă (SOS România).

Şedinţa este condusă de preşedintele interimar Daniel Suciu, care a anunţat că şi-au înregistrat prezenţa 273 de deputaţi.

Votul asupra propunerilor pentru această funcţie este secret cu buletine de vot.

Grupul parlamentar al PSD l-a propus pentru preşedinţia Camerei pe Ciprian Şerban, care este susţinut şi de grupul parlamentar al PNL, precum şi de cel al UDMR şi de minorităţi.

Grupul parlamentar al SOS România l-a propus pe Dumitru Coarnă, susţinut şi de grupurile AUR şi POT.

USR nu a făcut nicio propunere pentru această funcţie.

Pe ordinea de zi este şi demisia lui Ovidiu Ştefan Popa din funcţia de chestor şi votul privind numirea în locul acestuia a lui Costel Dunavă. AGERPRES

Cele două foruri ale Legislativului, Senatul şi Camera Deputaţilor, îşi aleg, luni dimineaţă, preşedinţii, după ce, la finalul săptămânii trecute, parlamentarii au depus jurământul şi au fost constituite comisiile permanente.

Şedinţele vor avea loc începând cu ora 9,00, iar votul va fi secret.

Vineri, sâmbătă şi duminică au fost validate mandatele aleşilor, senatorii şi deputaţii au depus jurământul şi a fost votată componenţa comisiilor parlamentare.

În Camera Deputaţilor, Partidul Social Democrat are 86 de mandate, Alianţa pentru Unirea Românilor – 63, Partidul Naţional Liberal – 49, Uniunea Salvaţi România – 40, Partidul S.O.S. România – 28, Uniunea Democrată Maghiară din România – 22, Partidul Oamenilor Tineri – 24, iar grupul minorităţilor naţionale – 19.

În Senat, Partidul Social Democrat are 36 de mandate, Alianţa pentru Unirea Românilor – 28, Partidul National Liberal – 22, Uniunea Salvaţi România – 19, Partidul S.O.S. România – 12, Uniunea Democrată Maghiară din România – 10, Partidul Oamenilor Tineri – 7. AGERPRES/FOTO gov.ro

Camera Deputaţilor: Raportul Comisiei de validare a mandatelor, adoptat cu unanimitate de voturi

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 decembrie 2024, 11:58

Comisia de validare a propus Camerei Deputaţilor validarea mandatelor tuturor celor 331 de mandate de deputaţi.

Deputaţii urmează să depună jurământul de învestitură. Ulterior, fiecare grup parlamentar va prezenta a denumirea, componenţa numerică şi nominală, precum şi conducerea.

Camera Deputaţilor este considerată legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.

După constituirea legală a Camerei Deputaţilor urmează alcătuirea comisiilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice, precum şi alegerea conducerii. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)