2024 a fost primul an în care încălzirea globală a depăşit 1,5 grade Celsius, spun oamenii de ştiinţă
Publicat de Andreea Drilea, 10 ianuarie 2025, 08:12 / actualizat: 10 ianuarie 2025, 10:13
Depăşirea pragului a fost confirmată de Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene, ai cărui specialişti au precizat că schimbările climatice au împins temperatura planetei noastre la niveluri care nu au mai fost cunoscute până acum de oamenii moderni.
”Traiectoria este pur şi simplu incredibilă”, a declarat pentru Reuters directorul C3S, Carlo Buontempo, adăugând că fiecare lună din 2024 a fost cea mai călduroasă sau a doua ca nivel de căldură de la începutul înregistrărilor meteorologice.
Temperatura medie a planetei a fost în 2024 cu 1,6 grade Celsius mai ridicată decât în perioada 1850-1900, ”epoca preindustrială”, înainte ca oamenii să înceapă să ardă pe scară largă combustibili fosili care emit CO2, a precizat C3S. Anul trecut a fost cel mai fierbinte de la debutul măsurătorilor meteorologice, iar fiecare dintre ultimii zece ani a ocupat un loc în topul zece al celor mai călduroşi ani.
Biroul meteorologic al Marii Britanii (Met Office) a confirmat că 2024 va depăşi cel mai probabil pragul de 1,5 grade Celsius, temperatura estimată fiind puţin mai mică, de 1,53 grade Celsius la nivelul anului. Experţii din Statele Unite urmează să-şi publice vineri raportul climatic pentru 2024.
Guvernele şi-au luat angajamentul prin Acordul de la Paris din 2015 să încerce să prevină ca temperaturile medii să depăşească 1,5 grade Celsius pentru a evita astfel alte dezastre climatice severe şi costisitoare. Primul an care depăşeşte pragul de 1,5 grade Celsius nu încalcă acest obiectiv, care măsoară temperatura medie pe o perioadă mai extinsă. Potrivit lui Carlo Buontempo, creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră înseamnă că omenirea este pe cale să depăşească de asemenea în curând obiectivul de la Paris – dar că nu este prea târziu ca statele să reducă rapid emisiile pentru a evita ca încălzirea să continue până la niveluri dezastruoase.
”Nu este definitiv. Avem puterea de a schimba traiectoria de acum înainte”, a spus Carlo Buontempo.
Impactul schimbărilor climatice este în prezent vizibil pe fiecare continent, afectând oameni atât din ţări bogate, cât şi din cele mai sărace.
Incendiile de vegetaţie care fac ravagii săptămâna aceasta în California au ucis 10 persoane şi au distrus sute de locuinţe. În 2024, Bolivia şi Venezuela s-au confruntat de asemenea cu incendii devastatoare, iar inundaţiile torenţiale au lovit Nepalul, Sudanul şi Spania, în timp ce mii de oamenii au murit în Mexic şi Arabia Saudită din cauza valurilor de caniculă.
Schimbările climatice agravează furtunile şi ploile torenţiale, întrucât o atmosferă mai caldă poate reţine mai multă apă, ceea ce duce la precipitaţii intense. Cantitatea de vapori de apă din atmosfera planetei noastre a atins un nivel record în 2024.
Dar în timp ce costurile unor astfel de dezastre cresc alarmant, dorinţa politică de a investi în reducerea emisiilor s-a diminuat în anumite state.
Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, care îşi va prelua mandatul pe 20 ianuarie, a declarat că încălzirea globală este o farsă, în ciuda consensului ştiinţific potrivit căruia este un fenomen provocat de activităţile umane şi va avea consecinţe severe dacă nu este combătut.
În Statele Unite au avut loc 24 de dezastre climatice sau asociate condiţiilor meteo în 2024 şi care au provocat pagube de peste un miliard de dolari, printre acestea uraganele Milton şi Helene, potrivit Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA).
Chukwumerije Okereke, profesor de guvernanţă climatică globală în cadrul Universităţii din Bristol, Marea Britanie, a spus că pragul de 1,5 ar trebui să constituie ”o trezire brutală pentru actorii politici importanţi ca aceştia să se acţioneze eficient”.
”În ciuda tuturor avertismentelor oamenilor de ştiinţă, statele… eşuează în a continua să-şi îndeplinească responsabilităţile”, a declarat el pentru Reuters.
Concentraţiile atmosferice de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră, au atins un nou record de 422 de părţi la un milion în 2024, potrivit C3S.
Zeke Hausfather, cercetător în cadrul organizaţiei americane nonprofit Berkeley Earth, a spus că se aşteaptă ca 2025 să fie unul dintre cei mai călduroşi ani din istorie, dar probabil nu în fruntea clasamentului.
”Va fi totuşi între primii trei cei mai călduroşi ani”, a precizat el.
Deşi cel mai important factor care încălzeşte climatul sunt emisiile cauzate de activităţile umane, temperaturile în 2024 au fost intensificate şi de fenomenul El Nino, un model climatic care aduce temperaturi mai ridicate şi care acum lasă loc echivalentului său mai răcoros, La Nina. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
