Potrivit datelor furnizate, în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, acestora li se adaugă 3.139 de votanţi prin corespondenţă.
Cei mai mulţi români – aproximativ 4.000 – au votat în Republica Moldova – în număr dublu faţă de acum două săptămâni-, dar şi în Italia, Germania şi Spania. În secţiile deschise în Belgia, până acum au mers la urne circa 400 de persoane.
Potrivit calendarului, în ţară campania electorală se încheie mâine dimineaţă la ora 7.00, astăzi fiind ultima zi în care se pot organiza dezbateri electorale.
Radio România Actualităţi şi-a exprimat disponibilitatea de a extinde oferta de reflectare a campaniei, aprobată de Parlament şi prezentată candidaţilor, cu încă o dezbatere electorală între cei doi competitori. Până la această oră, postul nostru de radio nu a primit confirmare fermă din partea celor doi că vor participa. (Rador/ FOTO AI)
Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de joi seara, ora 22:00 ora României (ora locală 7:00) şi până vineri la ora 12:00, s-au prezentat la urne 19.327 de cetăţeni români.
De asemenea, 4.106 alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 23.433.
Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia – 3.560, Germania – 2.592, Spania – 2.368, Marea Britanie – 1.905.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro.
Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică:
* vineri, 2 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* sâmbătă, 3 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* duminică, 4 mai, între 7:00 (ora locală) şi 21:00 (ora locală a României).
În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării. (Agerpres)
Peste 7.000 de români s-au prezentat la urne în străinătate pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor furnizate, în timp real, de Autoritatea Electorală Permanentă.
De asemenea, 4.106 alegători au ales să voteze prin corespondenţă la acest tur de scrutin.
Cei mai mulţi cetăţeni români au votat la secţiile deschise în Republica Moldova – 1.370, Italia – 1.290 şi Spania – 770.
Diaspora are la dispoziţie trei zile consecutive pentru a-şi exercita dreptul la vot.
Din Italia, unde se află cele mai multe secţii de votare şi trăieşte una din cele mai numeroase comunităţi de români, transmite corepondenta RRA Elena Postelnicu: ”De două ore, cele 160 de secții de votare sunt deschise pentru românii care locuiesc în Italia sau pentru cei care se află în vacanță sau în tranzit. Față de scrutinul din 24 noiembrie 2024, pentru cei peste un milion 100.000 de români din Peninsulă s-au organizat în plus alte trei secții, una în nordul țării și alte două în partea de sud. Prezența la urne la cele trei secții de la Consulatul General al țării noastre din capitala italiană este redusă, până la această oră. La Roma sunt șapte secții și în întreaga regiune Lazio – 19, la Torino – șase, la Milano – patru și la Bologna – trei. Numai în insula Sicilia, unde locuiesc aproximativ 45.500 de români, există un număr de șapte secții. În această seară, dar și în următoarele două zile există posibilitatea de prelungire a programului pentru încă trei ore pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare sau la rând, în afara sediului, la ora de închidere a secției respective.” (Rador/ FOTO radioiasi.ro/arhivă)
În prezent, aceştia primesc cartea de identitate provizorie. În plus, actul normativ propune digitalizarea completă a eliberării actelor de stare civilă.
Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă de la finalul acestei luni, toate procedurile care vizează actele de stare civilă vor fi realizate exclusiv în sistemul informatic integrat pentru emiterea acestor documente. Actul normativ modifică şi completează şi legislaţia cu privire la evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români. Astfel, românii care trăiesc în străinătate şi locuiesc temporar în ţară vor putea solicita serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea unei cărţi de identitate în care va fi înscrisă adresa din România sau, după caz, se va menţiona că persoana nu are aici domiciliul. Cererea se va face inclusiv pe baza unei procuri speciale, autentificate la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. În vederea eliberării documentului vor fi prezentate paşaportul sau alte acte eliberate de autorităţile străine, din care să reiasă că domiciliul este în ţara respectivă, însoţită de o traducere legalizată în limba română. De asemenea, va fi necesară deţinerea unui cont pe platforma electronică a Ministerului român de Interne, validat pe baza adresei de e-mail şi a numărului de telefon personal. De la misiunile diplomatice se va putea cere şi eliberarea primului act de identitate pentru minorii care au împlinit 14 ani. Actele de identitate dobândite pot fi folosite ca documente de călătorie în Uniunea Europeană, dar şi pentru acordarea unor servicii puse la dispoziţie de instituţiile statului român. (Rador/ FOTO facebook Primăria Iași)
Cetăţenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa legal stabilite pot vota prin corespondenţă sau în cadrul secţiei de votare din ţara de domiciliu sau reşedinţă. Exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii din diaspora nu este condiţionată de înscrierea acestora în Registrul electoral.
Potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente, 6.840 de persoane s-au înregistrat pentru a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă la scrutinul din 1 decembrie.
Cele mai multe cereri de vot prin corespondenţă au fost depuse de românii din Marea Britanie (1.544), Germania (1.359), Elveţia (524), Ţările de Jos (462). Urmează Franţa, Spania, Belgia şi Italia şi SUA.
Totodată, au depus cereri pentru a vota la parlamentare la o secţie 6.067 de alegători. Cele mai multe cereri au venit de la românii din Ţările de Jos (1.512), Marea Britanie (987), Germania (643), Franţa (421) şi Italia (410).
Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii:
* au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
* au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv;
* nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de a alege la secţiile de votare organizate în străinătate, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.
Românii cu reşedinţa în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, documentele care atestă reşedinţa în străinătate sunt:
* pentru cetăţenii români care deţin şi cetăţenia statului de reşedinţă, documentele de identitate eliberate de autorităţile locale ale statului de reşedinţă (carte de identitate, paşaport, certificat de naturalizare/cetăţenie etc.);
* documentele speciale emise cetăţenilor români angajaţi ai misiunilor diplomatice/oficiilor consulare şi ai organizaţiilor internaţionale cu sediul în străinătate, precum şi cele emise membrilor de familie ai acestora;
* lista avizată de serviciul personal al Ministerului Apărării Naţionale/Ministerului Afacerilor Interne care să ateste calitatea de militar în misiune;
* pentru cetăţenii români care se află în străinătate pentru a urma un tratament medical, de mai mult de 90 de zile, documentele emise ori avizate de o autoritate medicală, pe plan local;
* pentru cetăţenii români cu reşedinţa pe teritoriile altor entităţi nerecunoscute ca state, documentele deţinute pe plan local;
* pentru cetăţenii români care se află în străinătate pentru a urma unul sau mai multe programe de studii, documentele emise ori avizate de o instituţie de învăţământ ori formare profesională, pe plan local, ori de autorităţile statelor acestor entităţi.
Documentul care atestă reşedinţa în străinătate poate fi prezentat membrilor biroului electoral al unei secţii de votare din străinătate în copie sau în format electronic.
XXX
Alegătorii îşi pot exercita dreptul constituţional la orice secţie de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Membrii şi personalul tehnic auxiliar ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate îşi exercită dreptul de vot la orice secţie de votare constituită în ţara în care îşi desfăşoară misiunea.
Conform Autorităţii Electorale Permanente, condiţia domiciliului sau a reşedinţei în străinătate, respectiv a prezentării unui document ce atestă reşedinţa în străinătate, nu se aplică următoarelor categorii de alegători care se prezintă la vot la secţiile de votare din străinătate:
* candidaţilor, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării;
* personalului misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
* militarilor, poliţiştilor şi personalului civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate.
Persoanele fără cetăţenie română nu au drept de vot.
În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.
Fiecare alegător va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor.
În străinătate se votează pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală), şi duminică, 1 decembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală).
Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, aceştia putând vota până cel mult la ora 23,59.
Localurile secţiilor de votare din străinătate sunt monitorizate video.
Optsprezece formaţiuni şi doi independenţi au intrat în cursa pentru noul Legislativ din partea diasporei. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Procesul de vot la cele 950 de secţii s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, începând de vineri, în funcţie de fusul orar al fiecărei ţări.
Până luni la 7,00 ora României, în străinătate au votat în total 821.703 cetăţeni români, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Conform rezultatelor provizorii din diaspora, candidatul independent Călin Georgescu este pe prima poziţie în preferinţele electoratului din diaspora, cu 43,36% din voturi, după centralizarea a 97,78 % din procesele verbale din străinătate, arată datele AEP.
Elena Lasconi, candidatul USR, se află pe locul al doilea cu 26,75 % din voturile exprimate la primul tur de scrutin. Următorii plasaţi sunt George Simion (12,11 %), Mircea Geoană (4,9 %), Nicolae Ciucă (4,66 %). AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Prezidenţiale2024/AEP: Prezența la urne în diaspora
Publicat de Andreea Drilea,
24 noiembrie 2024, 06:19 / actualizat: 24 noiembrie 2024, 9:19
UPDATE – Aproape 218.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până duminică la ora 3,00, pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă. Agerpres
Peste 43.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă dimineaţa la ora 9,00, pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de vineri, până sâmbătă dimineaţa la ora 9,00, s-au prezentat la urne 43.359 de cetăţeni români.
De asemenea, 4.227 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de peste 47.000.
Cei mai mulţi alegători români au votat în Marea Britanie – 7.988, Republica Moldova – 5.869, Germania – 5.509, Italia – 5.234, Spania – 4.987, Franţa – 1.971, Belgia – 1.686, Ţările de Jos (Olanda) – 1.640, Austria – 1.396.
O prezenţă importantă la urne s-a înregistrat şi în SUA – 882, Irlanda – 713, Canada – 650, Danemarca – 609 şi Elveţia – 540.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul www.roaep.ro.
Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică.
În 2014, la cele 294 de secţii organizate în diaspora au votat în total, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 161.262 de români.
La ultimul scrutin prezidenţial, în anul 2019, în cele 838 de secţii organizate în străinătate şi-au exprimat opţiunea prin vot la primul tur de scrutin 675.348 de români din diaspora. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
